Pensiile rămân principalul subiect de discuţie: ministrul interimar al Muncii, Raluca Turcan, vine cu noi informaţii, precizând că a încercat, în nenumărate rânduri, o majorare a acestora.
Conform declaraţiilor făcute azi, 23 noiembrie, Turcan susţine că impedimentul a fost absenţa sprijinului oferit de premier. Mai mult, ministrul interimar al Muncii a ţinut să punceteze că au fost luaţi bani de la alocațiile copiilor pentru plata pensiilor din ultima lună.
Pensiile din luna noiembrie, plătite din alocaţiile copiilor
În completare, Turcan a explicat faptul că adevărul va ieși la iveală în prima ședință de Guvern. Atunci, va avea loc rectificarea bugetară și va fi subvenționat bugetul Ministerului Muncii, cu banii necesari pentru plata pensiilor pentru luna decembrie.
“Eu am spus lucrul acesta în fiecare zi în Guvern, dacă nu de mai multe ori pe zi. Am încercat să rezolv această chestiune instituțional, alături de premier și ministrul de Finanțe. Din nefericire, mi-a fost întoarsă inclusiv propunerea de Hotărâre de Guvern pentru că nu erau bani. Am fost nevoiți să luăm bani de la alocații pentru a plăti pensiile pentru luna noiembrie”, a explicat Raluca Turcan.
Liderul PSD a explicat că noul ministru de la Finanțe, Adrian Câciu, va rezolva situația cu care se confruntă pensionarii din România
În cursul zilei de ieri, acelaşi subiect a fost dezbătut şi de către Marcel Ciolacu. Acesta a venit cu asigurări, explicând că PSD va avea buget pentru pensii.
În cadrul aceloraşi declaraţii, Ciolacu i-a atras atenția Ralucăi Turcan asupra faptului că PSD a anunţat, încă de acum trei luni, că executivul va cunoaşte un deficit bugetar pentru finalul anului.
Cu toate acestea, în cadrul conferinţei, Marcel Ciolacu a menţionat că are încredere că noul ministru de la Finanțe va rezolva problema majorării pensiilor.
Fostul primar al Capitalei, Gabriela Firea, susține că edilul Nicușor Dan nu are legalitatea pentru a solicita majorarea tarifului la energia termică a municipiului București. Reprezentantul legal al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Termoenergetică București – Ilfov fiind încă Gabriela Firea, deoarece, potrivi acesteia, Dan nu a cerut schimbarea reprezentatului, nici măcar la un an după ocuparea funcției la PMB. Astfel, Firea consideră că actualul edil nu poate semna niciun document oficial în numele ADI.
Primarul general solicită ilegal creșterea prețului la căldură și apă calda! Nici acum, după un an de mandat, Nicușor Dan NU este reprezentatul legal al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-Ilfov. Serviciul public de termoficare a fost delegat Companiei Termoenergetica (fostul RADET) prin asociația de dezvoltare intercomunitară din care fac parte Capitala, orașul Popești-Leordeni și comuna Chiajna. Dar, surpriză! Oficial, reprezentantul Bucureștiului și președintele ADI Termoenergetică București-Ilfov sunt tot eu.
Gabriela Firea, Facebook.
Din neglijență sau nepăsare, bucureștenii sunt cei care au de suferit
Mai mult, Gabriela Firea a precizat că era nevoie doar de o hotărâre judecătorească pentru schimbarea reprezentantului legal, astfel că aceasta se întreabă, retoric, din ce calitate solicită Dan majorarea tarifului.
„Cum solicită primarul Nicușor Dan ANRE aprobarea unui nou tarif dacă, legal, nu poate semna hârtiile în numele ADI Termoenergetică București-Ilfov? Dar pentru asta trebuie ori să știi administrație, ori să te informezi. Este evident că Nicușor Dan nu este dispus să facă nici una, nici alta! Legea este foarte clară și doar prin ADI Termoenergetică București-Ilfov se poate stabili tariful pentru producție, transport și distribuție a energiei termice. Nu o poate face primarul de capul lui, nici compania Termoenergetica (fostul RADET), nici măcar Consiliul General al Municipiului București”, a postat Gabriela Firea pe Firea: „Primarului general Nicușor Dan nu-i pasă de oameni”
Totodată, senatorul social democrat îl avertizează pe Nicușor Dan de aducerea aminte a atribuțiilor și obligațiilor sale legale, necesare pentru a face orice pas în ceea ce reprezintă administația locală.
„Tariful este expirat din noiembrie 2020, iar un an de zile primarul general nu a mișcat un pai. Acum a fost sfătuit să ceară Consiliului General, ilegal, majorarea tarifului, pentru a acoperi pierderile acumulate într-un an. Mai mult, orice creștere a tarifului trebuie să aibă la bază un studiu de suportabilitate, așa cum scrie negru pe alb în strategia de termoficare a orașului! Degeaba crești tariful de două ori, dacă bucureștenii nu-și vor permite să plătească”, mai spune fostul edil.
„A declarat ZERO datorii, a primit ZERO lei”
De altfel, Gabriela Firea a atras atenția și cu privire la documentele pe care Nicușor Dan le-a trimis către Guvern, prea târziu, dar mai ales incomplete, fapt care a atras o amânare a soluționării cererii pentru sprijinul financiar în privința susținerii energiei termice (apă caldă și căldură) din această iarnă.
„Doar dacă avea avizul ANRE și studiul de suportabilitate, Nicușor Dan putea solicita ajutor de la Guvern pentru plata datoriilor sau pentru achitarea în avans a gazelor, așa cum am făcut noi în ultimii doi-trei ani. A declarat ZERO datorii, a primit ZERO lei. Nu mai spun că o creștere a prețului făcută după ureche și doar pentru a acoperi un an de neputință poate duce la PIERDEREA FONDURILOR EUROPENE”, a explicat viitorul ministru al Tineretului și Familiei.
Mai mult, Gabriela Firea pune în „oglindă” eforturile pe care echipa sa le-a făcut, timp de doi ani de zile, la documentația pentru cele 300 de milioane de euro din fonduri europene, nerambursabile, în timp ce Nicușor Dan doar s-a grăbit să semneze contractul ținut în sertar de Guvernul Orban, și pentru care încă nu a început vreo licitație, nici după un an de la parafare.
„Sistemul de termoficare din Capitală este de importanță strategică, este infrastructură critică. Nu te poți juca! Ai în mâini viețile a milioane de oameni. E o amenințare la securitatea națională”, își încheie postarea Gabriela Firea.
Liderul Pro România Victor Ponta, cel care vizează o revenire în PSD, lansează atacuri la adresa criticilor lui Klaus Iohannis, pe care îi consideră vinovați pentru situația politică actuală, mergând pe ideea votului cu „rău cel mai mic”, sau „contra” cum îl consideră acesta.
„Cei care se plâng acum de Dl Iohannis, după ce l-au susținut demonizând și distrugând orice adversar sau critic, pur și simplu nu pot să accepte propriile erori”, scrie Ponta pe contul său de socializare.
De altfel, acesta consideră că în același fel a fost și cu Traian Basescu, cel care a câștigat ambele mandate în fața unui candidat social democrat, Adran Năstase în 2004, respectiv, Mircea Geoană în 2009. „La fel vor face și în 2024. Dar noi ce vină avem? De ce plătim mereu noi frustrările lor personale exteriorizate în acțiunea politică a votului «contra»???”, se întreabă retoric Victor Ponta, cel care a pierdut alegerile din 2014, în fața lui Klaus Iohannis.
Ponta ar vrea să revină în partidul pe care l-a condus din 2010 până în 2015 și din care a fost exclus în 2017 pentru că nu a votat moțiunea de cenzură împotriva lui Sorin Grindeanu. „ Acum cu Sorin Grindeanu ministru, poate chiar vicepremier, m-aștept să anuleze acea decizie. Pentru mine ar conta moral acest lucru”, a declarat Victor Ponta la Digi 24.
Ce nu știe deocamdată este forma în care va ajunge la PSD, prin fuziune între cele două partide sau o întoarcere a „fiului risipitor”.
De altfel, primele semne ale unei colaborări între PSD și Pro România au fost date prin propunerea lui Marian Neacșu, fost membru PSDcare a trecut în tabăra lui Ponta, pentru funcția de Secretar General al Guvernului, funcție asimiltată uneia de ministru.
„Marian Neacșu este în România (n.r. în prezent membru al ANRE), dacă ar fi să ocupe o funcție guvernamentală ar fi foarte bun. Eu am lucrat patru ani cu un secretar general care a avut grijă să nu greșesc. Dacă ar fi Neacșu secretar general ar fi un lucru bun pentru guvern. Dacă vrea să meargă eu îl încurajez să o facă. Am fost chemat de domnul Ciolacu să discut și voi discuta de fiecare dată”, a afirmat Ponta la Digi 24.
Ministrul interimar al Sănătății Cseke Attila a precizat, marți dimineață, că spitalele au termen de 10 zile pentru a decide dacă vor trata sau nu doar pacienți Covid. Mai mult, acesta a subliniat necesitatea pregătirii sistemului medical pentru valul 5, pentru a nu fi luați prin surprindere așa cum s-a întâmplat în cel precedent, iar aceste precizări vin chiar dacă în acest moment numărul de cazuri este în scădere, aparent fiind finalul valului 4. Doar că presiunea există în continuare, iar acest lucru se vede în numărul de pacienți în stare gravă, internați în secțiile ATI, sau în cel al deceselor la pacienții diagnosticați cu Covid.
„Din ziua de vineri, săptămâna trecută, au obligația dar și libertatea de a analiza situația punctual, pe fiecare unitate sanitară, și în cazul în care consideră că este nevoie de prioritizarea internărilor și a intervențiilor chirurgicale, atunci pot să păstreze spitalul respectiv numai pe internări Covid. În cazul în care consideră că nu mai sunt atâția pacienți, situațiile diferă totuși de la un spital la altul, atunci pot să înceapă să primească și pacienți non-Covid”, a declarat Cseke Attila, la Antena 3.
De asemenea, ministrul interimar a precizat că această decizie a fost comunicată spitalelor de la sfârșitul săptămânii trecute, iar după o analiză, în 10 zile trebuie să comunice către MS. „În situații diferite, este dreptul lor astăzi și am prevăzut și un termen de maxim 10 zile până când, cel puțin în această fază, spitalele pot să păstreze, dacă decid așa, să fie exclusiv Covid. Ceea ce este astăzi pentru noi important este de a ne pregăti chiar din ziua de astăzi pentru următorul val, care va veni în mod cert”, a mai spus Cseke Attila.
La raportarea CNSU, de luni, au fost confirmate 1.550 de noi cazuri Covid din cele 5.149 de teste RT-PCR (3.586 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 1.563 la cerere) și 13.226 de teste rapide antigenice. În stare grave, internați în secțiile de Terapie Intensivă se aflau 1.539 pacienți internați (150 cu certificate ce atestau vaccinarea), iar 154 de pacienților diagnosticați cu Covid au decedat. De altfel, în acest moment, în România sunt active 63.406 cazuri, iar de la începutul pandemiei au fost raportate 1.764.251 de cazuri, respectiv 55.113 de decese la persoane diagnosticate cu Covid.
După câteva zile de „tăcere” vizavi de situația în care s-a aruncat PSD, partid pe care l-a condus la un moment dat, fostul premier Adrian Năstase scrie pe blogul său câteva rânduri despre ceea ce înseamnă revenirea social democraților în acest moment la guvernare.
Din punctul de vedere al lui Adrian Năstase, PSD se află cumva pe „nisipuri mișcătoare”, iar decizia de a se alătura PNL reprezintă un risc.
Sub titlul „Când sunt posibile miracolele?”, fostul premier scrie despre Dubai, progresele făcute de Emiratele Arabe Unite și, ușor, ajunge și la România. Nu înainte de a aminti perioada în care a fost închis în penitenciarul Jilava, în care a „citit numeroase rapoarte realizate de grupuri de specialiști pentru președinți sau premieri din tările europene care prezentau soluții de performanță economică și socială” și de a puncta că a „urmărit diferite secvențe de dezvoltare din Singapore, Irlanda, China (inclusiv Hong Kong și zonele speciale)”.
Năstase recunoaște că „în momentul de fată prioritară este depășirea crizelor” dar, din punctul său de vedere, au existat puține momente în care „România a beneficiat de miracole”. Și, printre altele, Năstase a ajuns totuși și la prezent. Prezentul PSD, nu al țării. Și, chiar dacă are sfaturi pentru foștii săi colegi, nu se sfiește să critice.
„PSD se pregătește să intre la guvernare, riscând să piardă un avantaj electoral pe care l-ar fi avut rămânând înopoziție. Este o decizie de responsabilitate. Dar ea trebuie să fie însoțită de anunțarea și punerea în aplicare a unei viziuni de performanță.
Probabil că Departamentele partidului, dacă ar fi funcționat, ar fi putut să ofere soluții și proiecte cu impact mai puternic în zona economică și socială.
Așa, pare cumva că este vorba doar de un proiect de supraviețuire (necesar, fără indoială), un proiect al compromisurilor cu liberalii. Vom vedea. Este adevărat însă că pentru a reuși să conduci o mașină pe dunele desertului trebuie să dezumfli pneurile la o treime!”, arată fostul președinte al PSD.
Năstase are și o încheiere, încercând să răspundă la o întrebare pe care aparent i-au pus-o jurnaliștii, dat fiind că a introdus o cerere de reabilitare judecătorească, acțiune pe care a anunțat-o tot pe blog, în cazul în care nu o găsea cineva: nu vrea să revină în politică, însă „asta nu inseamnă că nu urmăresc ce se întâmplă în țară și că nu mi-aș dori să învățăm din greșelile noastre dar și din reușitele altora”.
Un incendiu a avut loc, marți dimineață, la Spitalul de Pshiatrie din Gătaia (județul Timis). A fost activat Planul Roșu de intervenție, iar peste 40 de persoane au fost evacuate, relatează presa locală. Din fericire nu există victime, ci doar pagube materiale. Este al doilea incendiu de la Gătaia, în același an.
Au intervenit 48 de pompieri cu 5 autospeciale de stingere, 2 autoscări mecanice, 2 autospeciale de transport personal şi victime multiple, un spital mobil, 7 echipaje SMURD şi 2 autospeciale de primă intervenţie şi comandă.
„Ajunşi la faţa locului, popierii au constatat că incendiul nu se mai manifesta cu flacără deschisă, erau doar degajări de fum. Din pavilion au fost evacuate 41 de persoane. Din fericire, nicio persoană nu a necesitat îngrijiri medicale. În urma cercetărilor de la faţa locului, echipajele au constatat că incendiul s-a manifestat la o saltea dintr-un salon izolator”, transmite ISU Timiş, citat de Tion.
Acesta este al doilea incident ce are loc la Spitalul de Psihiatrie din Gătaia, după cel din 5 ianuarie 2021, pornit tot de la o saltea cuprinsă de flăcări, nefiind înregistrate victime.
În ultimul an, în spitalele din România au fost înregistrate 11 incendii, unele cu victime, altele doar cu pagube materiale. Dintre acestea 5 au fost la spitale sau secții de psihiatrie: Socola Iași (25 decembrie, un pacient a decedat), Spitalul Municipal Roman (2 ianuarie, doi pacienți și două cadre medicale au suferit intoxicații usoare cu monoxid de carbon), Gătaia (5 ianuarie), Spitalul Psihiatrie Craiova (8 martie, 18 pacienți și cadre medicale evacuate, trei cadre medicale internate cu fracturi după ce au sărit pe geam), Spitalul de Psihiatrie Slatina (21 aprilie, 36 de persoane evacuate, dintre care 6 intoxitate cu fum și transportate la UPU).
Cel mai recent incendiu a avut loc pe 11 noiembrie, la Secţia Movila (fostul Spital de Boli Infecţioase) a Spitalului Judeţean de Urgență Ploieşti, în urma căruia au decedat doi pacienți, de 74 și 75 de ani, iar alte 18 persoane au fost evacuate.
Alexandru Nicolae Bociu, până ieri vicepreședinte al Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), este cel care va coordona activitatea instituției.
După eliberarea din funcție a președintelui Robert Viorel Chioveanu, care a operat cu data de 17 noiembrie, atribuțiile acestuia au fost date, prin pixul lui Florin Cîțu, lui Bociu.
Ieri a fost publicată în Monitorul Oficial decizia prin care acesta exercită atribuțiile președintelui, „până la numirea conducătorului instituției, potrivit legii”, fiind totodată „avansat” la rangul de secretar de stat.
Potrivit Ziua de Constanța, Nicolae Alexandru Bociu anul trecut a menționat în declarația de avere salariul obținut de la ANSVSA în valoare de 54.383 lei, iar în declarația de interese a arătat că este asociat cu 2 părți sociale în valoare de 20 de lei în cadrul Farmaciei Belosanvet, din Drăgășani, județul Vâlcea. De altfel, în Vâlcea a și profesat Bociu până în 12 noiembrie, când același premier interimar Cîțu l-a „uns” vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, la ANSVSA.
La acel moment, în MOf fusese publicată și o altă decizie, „privind eliberarea domnului Silviu Năstase din funcția de vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor”. Așa că Alexandru Nicolae Bociu a intrat simplu în „pâine”, conform dcumentului semnat de Florin Cîțu, pe o perioadă certă și sigură:
„În temeiul art. 29 și al art. 31 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 66 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare, prim-ministrul emite prezenta decizie.
Articol unic. — Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Alexandru Nicolae Bociu se numește în funcția de vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, pentru o perioadă de 5 ani”.
Șeful Camerei Deputaţilor urmează să fie ales, marţi, în şedinţa de plen a forului, liderul PSD, Marcel Ciolacu, anunţându-şi candidatura pentru această funcţie, scrie Agerpres. De altfel, Ciolacu a mai fost președinte al Camerei, dîn 2019, după arestarea lui Liviu Dragnea, liderul PSD.
Potrivit programului afişat pe site-ul Camerei, pe ordinea de zi a plenului, care începe de la ora 11.00, figurează şi alegerea unor noi membri ai Biroului permanent, cel mai probabil în locul celor propuşi miniştri în Cabinetul Nicolae Ciucă – Sorin Grindeanu, Alexandru Rafila, Marius Budăi (toți de la PSD) şi Florin Roman (PNL).
Liderul social democraților Marcel Ciolacu a anunţat, luni, că îşi depune candidatura pentru şefia Camerei. „Mâine (n.r. – marţi) îmi voi depune candidatura pentru şefia Camerei Deputaţilor deoarece s-a conturat o majoritate. Am înţeles că şi domnul Cîţu îşi va depune pentru şefia Senatului”, a declarat Ciolacu. Același om, care în urmă cu aproape 2 luni afirma că nu își dorește această funcție, fiind chiar autoironic. „Mie nu-mi trebuiesc funcţii, dom-le! Eu sunt şef la ciuma roşie cât timp vor colegii mei şi cu asta am încheiat”, spunea liderul PSD la acel moment.
Conducerea Camerei Deputaților a rămas vacantă după ce Ludovic Orban și-a dat demisia, în 13 octombrie. De altfel, încă din septembrie, Orban a precizat că într-o altă situație și-ar fi prezentat demisia direct la Cameră, dar în contextul actual, acest lucru ar fi însemnat ca șefia Camerei Deputaților să ajungă la un social democrat. „Nu vreau să fac niciun cadou PSD. Demisia mea nu este la dispoziţia domnului Cîţu pe o perioadă nelimitată. În cazul în care, într-un termen de maximum 15 zile, ea nu va fi depusă la Camera Deputaţilor”, declara Orban la acel moment.
Pe toată această perioadă șefia Camerei a fost deținută, interimar, de Florin Roman, liderul deputaților liberali, iar din 2 noiembrie, de social democratul Sorin Grindeanu.
Conform regulamentului, preşedintele Camerei Deputaţilor este ales, prin vot secret, cu buletine de vot, pe care sunt înscrise numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor. Dacă niciun candidat nu a întrunit, după două tururi, votul majorităţii deputaţilor, se organizează noi scrutine, în urma cărora va fi declarat preşedinte candidatul care a obţinut majoritatea sufragiilor parlamentarilor prezenţi, în condiţiile întrunirii cvorumului de şedinţă.
Președintele Consiliului Național al PSD, Vasle Dîncu, a fost una dintre surprizele de pe lista miniștrilor din partea social democraților în viitorul Guvern Ciucă. Surpriză pentru că la bază, Dîncu este sociolog, iar în ultima vreme PSD a declarat în mai multe rânduri că are pregătită o serie de specialiști care să vină la guvernare. Acest lucru a fost susținut chiar și de Dîncu, luni seară, la Digi 24.
„Ne-am angajat cu toţii ca să punem oameni cu un CV foarte bun şi cu experienţă”, a declarat Vasile Dîncu, fapt care a adus întrebarea firească, ce anume l-a recomandat pentru această funcție: stagiul militar, care era obligatoriu în tinerețea sa (peste două zile va împlini 60 de ani), studiile pe care le-a făcut în domeniul apărării, precum și construcția unei reviste „de cultură și gândire strategice”, dar desigur și propunerea politică.
„Eu sigur că nu sunt militar sau nu am fost militar pentru zona apărării, dar am lucrat în domeniul strategiilor pentru… să zicem aşa, cultură de securitate, am scris studii despre chestiunea asta, am făcut stagiul militar şi asta ar putea să fie o condiţie. De-a lungul cercetărilor mele am studiat, am construit o revistă – Sinteza, o revistă de cultură şi gândire strategică şi evident că este şi o propunere politică aceasta”, a declarat Vasile Dîncu, la Digi 24.
Totodată acesta a explicat faptul că „generalii se ocupă de tactică şi de strategia de război şi un ministru civil se ocupă, până la urmă, de proiecţia apărării în societate, de cultura de securitate, de modalitatea în care inserăm întreaga societate, să spunem din specialişti, în ceea ce se numeşte astăzi securitatea naţională, mai mult decât o securitate care este asigurată doar de militari”, subliniind că astăzi există un concept extins de strategie de apărare naţională. „Conform strategiei de apărare publicată recent, unde civilii, specialiştii, sociologi, psihologi sau ceilalţi au un rol foarte important”, a mai spus Dîncu.
De asemenea, acesta a precizat că nu vor exista fricțiuni între premierul, militar de carieră, Nicolae Ciucă, și ministrul Apărării, civilul Vasile Dîncu. Concret, va respecta structura pe care o va găsi, mai mult, va aduce „un plus pe care îl poate aduce un civil care este expert în comunicare, în strategie”.
Miniștrii PSD în Guvernul Ciucă sunt:
Ministerul Finanțelor: Adrian Câciu
Ministerul Apărării: Vasile Dîncu
Ministerul Transporturilor: Sorin Grindeanu
Ministerul Muncii: Marius Budăi
Ministerul Tineretului și Familiei: Gabriela Firea
Florin Roman a anunțat, la o emisiune la Antena 3, că sunt bani pentru plata pensiilor și alocațiilor. Mai mult, liberalul a spus că declarațiile Ralucăi Turcan vin pe seama „unei supărări excesive”.
Ba mai mult, el a amintit că noul Guvern s-a angajat ca din 1 ianuarie 2022, salariile, pensiile și alocațiile să crească. „Sunt bani pentru că a fost o colectare mai bună și sunt bani pentru că noi am reușit practic să fiscalizăm pentru prima dată cel mai bine sistemul de colectare de la ANAF, iar asta ne ajută să putem onora aceste obligații”, a mai precizat Florin Roman, relatează sursa citată.
Florin Roman: „Doamna Turcan își alege destul de bine vorbele”
Liberalul a mai susținut că declarația Ralucăi Turcan vine în contextul în care ea nu mai face parte din noul Guvern Ciucă. „Probabil a fost nemulțumită că nu a mai fost nominalizată de PNL pe structura noului guvern”, a mai spus Florin Roman.
Lucian Romașcanu, membru PSD propus pentru Ministerul Culturii, a dat asigurări că sunt bani pentru pensii, deoarece „există garanțiile ministerului de Finanțe”. „În momentul ăsta sunt bani și cred că nu vor fi niciun fel de problemă la construcția bugetului pe anul viitor pentru toate măririle propuse”, a precizat Lucian Romașcanu.
Reamintim că Raluca Turcan, ministrul interimar al Muncii, a precizat că din 26 noiembrie nu mai sunt bani de pensii și salarii. Ea a lansat un atac dur la adresa conducerii Partidului Național Liberal (PNL), din cauza modului în care au fost desfășurate negocierile cu PSD. „Consider că echipa de negociere nu a purtat o negociere pentru PNL, ci a pregătit o garnitură și o foaie de parcurs pentru predarea la cheie a PNL către PSD”, a spus Turcan.
Mai mult, Raluca Turcan l-a acuzat pe Cîțu că minte poporul român și că urmărește doar interesul partidului.
„Florin, îți imaginezi că nimeni nu se prinde de minciunile tale? Toți se prind, îți garantez. Nimic din ce ai spus până acum, tu, președintele partidului, nu a fost adevărat! Doar un șir de minciuni”, e de părere Raluca Turcan.
Alexandru Kocsis-Cristea, deputat liberal, a anunțat că cei 17 membri PNL care s-au dezafiliat deja de grupul parlamentar vor demisiona marți din formațiune. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, el a precizat că „a sperat până în ultima clipă”, ca PNL nu va accepta o alianță cu PSD.
„Chiar am sperat că se vor trezi în al doisprezecelea ceas şi vor spune NU acestei cârdăşii cu PSD”, a scris pe pagina de Facebook. Mai mult, el a mai precizat că 40 de parlamentari au semnat o scrisoare prin care au cerut renunțarea la orice discuție cu PSD și refacerea coaliției cu USR.
Alexandru Kocsis-Cristea: „ Liberalii au capitulat în fața lui Klaus Iohannis”
În postarea sa de luni seara de pe Facebook, liberalul mai precizat că la votul decisiv pentru programul politic comun cu social-democrații au fost 29 de voturi „pentru”, 10 „împotrivă”, 9 abțineri și 17 absenți. El a spus că singurul mod în care liberalii absenți puteau să se opună lui Cîțu era să voteze împotriva listei miniștrilor partidului în BPN al PNL de luni.
„Mâine, alături de ceilalţi 16 colegi care şi-au păstrat coloana dreaptă până la capăt, indiferent de câte presiuni s-au făcut asupra lor, îmi voi da demisia din PNL”, a mai scris Alexandru Kocsis.
În încheierea mesajului său, liberalul se arată dezămăgit că „Marele Partid Național Liberal”, după ce a trecut prin două războaie mondiale și perioada comunistă, „a capitulat în fața lui Klaus Iohannis, un politician mediocru şi meschin care ne-a păcălit pe toţi”.
Pentru Ludovic Orban, PNL a murit
Fostul lider liberal, Ludovic Orban, a anunțat imediat după ședința în care s-a validat guvernarea cu social democrații că își va da demisia din partid. Reamintim că în urmă cu 10 zile a fost votată excluderea sa din PNL.
La ieșirea din ședința PNL unde au lipsit 17 parlamentari liberali, Orban a precizat că pentru el, partidul „a murit în pat cu PSD”. Mai mult, el e de părere că liberalii se vor prăbuși în sondaje și e nevoie de formarea unui nou partid.
„E clar că e nevoie de un nou partid, PNL se va prăbuşi în sondaje, e nevoie de un nou partid care să contrabalanseze acest hipopotam”, a precizat Ludovic Orban.
De asemenea, fostul prim-ministru consideră că PNL „și-a negat întreaga istorie” prin decizia de a colabora cu PSD pentru formarea unei guvernări. „O majoritate fragilă care asculta de Iohannis a dus partidul într-o înfundătură”, a mai spus fostul preşedinte liberal.
Doi preoți din Botoșani au solicitat enoriașilor care s-au vaccinat împotriva COVID-19 să părăsească biserica. Mai mult, ei ar fi cerut persoanelor care purtau mască să renunțe la ele.
Monica Adăscăliței, directoarea Direcției de Sănătate Publică, a anunțat că autoritățile sanitare au demarat o anchetă în cazul celor doi preoți. Mai multe persoane au trimis sesizări, însoțite cu înregistrări video, unde preoții ar fi smuls masca de pe față la credincioși.
Preoții și COVID-19
De asemenea, Adăscăliței a mai precizat că se va lua legătura și cu conducerea bisericii la nivelul județului Botoșani. „Vom face o anchetă în cursul acestei săptămâni. Vom lua legătura şi cu conducerea bisericii la nivelul judeţului Botoşani. Sunt şi filmaţi, sunt şi poze”, a spus Adăscăliţei, relatează Digi24. Mai mult decât atât, directoarea DSP a mai precizat că și medicii de familie au atras atenția asupra unor preoți ce dezinformarea credincioșii cu privire la vaccinare.
Nu este primul caz când Biserica Ortodoxă Română atrage privirile prin preoții care consideră că vaccinarea împotriva COVID-19 este dăunătoare.
Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, a spus duminică, la Mănăstirea Colilia, că va da afară orice preot ce împărtășește credincioșii cu mai multe lingurițe. „Nimeni nu se contaminează. Chiar dacă s-a împărtăşit unul bolnav”, spune înaltul ierarh.
Altfel spus, Teodosie e de părere că lingura pentru împărtășanie nu răspândește COVID-ul ori alți microbi sub nicio formă. Mai mult, arhiepiscopul a mai adăugat că și dacă se împărtășesc 100 de mii de oameni cu aceeași linguriță, nicio persoană nu se contaminează. De la debutul pandemiei, Teodosie a incitat la nerespectarea normelor sanitare.
Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Vasile Bănescu, a precizat spre sfârșitul lunii octombrie că biserica este pentru vaccinarea impotriva COVID-19. Mai mult, el e de părere că mesajele transmise de Teodosie sunt „razna la realitate”. Toxice pentru organismul comunitar.
„Efectul lor este unul total smintitor. Biserica dezavuează ferm aceste mesaje absurde. Ele nu au nicio legătură cu realismul autentic creştin. Cu iubirea de semeni, ci doar cu sfidarea unei realităţi imediate îmbibate de suferinţă şi moarte”, a transmis Bănescu, în aceea perioadă.
Ambasadorul României la Moscova, Cristian Istrate, a fost chemat la Ministerul rus de Externe, în urma deciziei președintelui Nicușor Dan de a-l declara pe...
Nicușor Dan pare că nu se mai grăbește să își desemneze un premier al său, ci așteaptă un semn de la partide.
Ieri, șeful statului...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.
