Guvernul britanic a anunțat că până în 2050, Marea Britanie va construi șapte centrale nucleare și va miza, totodată, pe energia eoliană pe mare. Decizie vine în contextul în care majoritatea statelor europene au decis să se rupă de gazul rusesc, după invazia asupra Ucrainei.
Ministrul britanic al Economiei Kwasi Kwarteng a declarat, duminică, faptul că nu își dorește să trăiască într-o lume în care „depindem de hidrocarburile rusești.”
Altfel spus, săptămâna viitoare, guvernul britanic va avea mai multe discuții cu privire la strategia pentru reducerea dependenței energetice a Marii Britanii și pentru a atinge obiectivul de zero emisii până în 2050.
„Guvernul este tot mai conştient că am putea face mai mult în domeniul nuclear”
Marea Britanie va avea şase sau şapte situri nucleare. Acest lucru nu se va produce în următorii doi ani, dar cu siguranţă este ceva la care putem aspira”, a declarat ministrul, potrivit Sunday Telegraph, citat de Agerpres.
Totodată, în următorii opt ani, Marea Britanie s-a angajat să construiască cel puțin două centrale, pe lângă reactoare nucleare mici. Mai mult, centralele eoliene tereste nu vor reprezenta un punct forte în această strategie deoarece există o „opoziție locală” față de aceste tehnologii.
Reamintim că Marea Britanie a interzis importurile de petrol din Rusia până la sfârșitul anului. De asemenea, și Lituania a anunțat că renunță definitiv la importurile de gaz rusesc pentru consumul intern, devenind astfel prima țară europeană care obține independența energetică de Rusia. Întregul consum energetic al țării se va face pe bază de gaz lichefiat.
„Începând din această lună – fără gaz rusesc în Lituania. Dacă noi putem să o facem, atunci și restul Europei poate”, a scris pe Twitter președintele țării, Gitanas Nauseda.
Statele Unite ale Americii au renunțat, de asemenea, la gazul rusesc după atacul asupra Ucrainei, dar nu și UE care se aproviziona cu aproape 40% cu gaz rusesc în urmă cu un an.
Pe 23 martie, Vladimir Putin a anunțat că Federația Rusă va accepta plata pentru gazul furnizat țărilor europene doar în ruble rusești.
Duminică, o persoană a deschis focul pe o stradă din Sacramento, fiind ucise cel puțin șase persoane, iar altele nouă se află în stare gravă din cauza împușcăturilor.
Poliția a intervenit de urgență și a izolat o zonă de opt blocuri și au recomandat tuturor să evite locul, cât oamenii legii continuă ancheta.
„Ofițerii au localizat cel puțin 15 victime ale împușcărilor, inclusiv 6 care sunt decedate”. Condițiile (ale victimelor) sunt necunoscute în acest moment. Vă rugăm să evitați zona, deoarece va rămâne o prezență mare a poliției”, se arată în comunicatul transmis, potrivit usatoday.com.
Împușcături la doar o lună după un alt eveniment asemănător
Pe rețelele de socializare a apărut un videoclip care arată oamenii, disperați, fugind pe stradă, zgomotul focurilor de armă auzindu-se pe fundal. La fața locului au intervenit și ambulanțe pentru a oferi îngrijiri medicale persoanelor rănite.
Tragedia a avut loc la doar o lună după ce cinci persoane și-au găsit sfârșitul într-o biserică, după ce un bărbat a deschis focul. Printre victime s-au numărat trei copii.
Reamintim că în 2018, poliția americană a arestat peste 10 milioane de americani, asta însemând un arest la fiecare 32 de cetățeni din Statele Unite. Mai mult, potrivit American Journal of Health, americanii de culoare sunt de trei ori mai predispuși să fie uciși sau victima brutalității poliției, spre deosebire de albi.
Mai exact, aproape 300 de oameni de culoare la fiecare 100 de mii de americani sunt victimele actelor de brutalitate a poliției americane, spre deosebire de doar 76 de albi.
În fiecare zi, în Statele Unite, 316 persoane sunt împușcate, dintre care peste 100 sunt ucise. Din nefericire, un număr de peste 2.000 de copii mor din cauza împușcăturilor, potrivit teamenough.org.
De asemenea, aproape 10 mii de americani de culoare mor din cauza violenței cu armele, aceștia reprezentând 59% dintre victimele omuciderilor cu arme. Aceștia suferă de 8 ori mai multe omucideri cu arme decât americanii albi.
Și copiii și adolescenții de culoare (cu vârste între 1 și 17 ani) au șanse de trei ori mai mari să fie uciși cu o armă decât colegii lor albi.
Organizația Națiunilor Unite (ONU) a anunțat că doar în ultimele 24 de ore, peste 40 de mii de oameni au părăsit Ucraina.
De la debutul războiului ruso-ucrainean, 4,2 milioane de ucraineni au plecat din țară în țările vecine pentru a scăpa din calea gloanțelor. Europa nu a mai înregistrat un astfel de aflux de refugiaţi de la al Doilea Război Mondial. Totodată, 6,5 milioane de persoane s-au deplasat în interiorul Ucrainei, iar 13 milioane sunt blocate în zonele afectate sau în imposibilitatea de a pleca.
Potrivit UNHCR, peste 90% dintre refugiați sunt copii și femei, cei mai mulți fiind în țările vecine: Polonia, Moldova, Ungaria, România și Rusia.
De asemenea, ONU a făcut apel internațional la donații pentru cei care au fugit din Ucraina din cauza conflictului izbucnit în urmă cu cinci săptămâni.
„Forţaţi să fugă pentru a-şi salva viaţa. Forţaţi să îşi părăsească casele. Forţaţi să fie separaţi de familie. Acest război trebuie să înceteze. Oamenii din Ucraina au nevoie de pace – acum”, a transmis ONU, pe o rețea de socializare.
Situația refugiaților ucraineni în țara noastră
Poliția de Frontieră a anunțat, duminică dimineață, că pe teritoriul țării noastre au intrat aproape 8 mii de cetățeni ucraineni, în creștere cu 6,1% față de ziua precedentă.
„În data de 02.04.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 75.809 de persoane, dintre care 7.820 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 6,1 % faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.563 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 12%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.336 cetăţeni ucraineni (scădere cu 9,7%)”, a transmis Poliţia de Frontieră.
Reamintim că din 24 februarie și până sâmbătă, în România au intrat peste 600 de mii de cetățeni ucraineni. Arterele de control sunt acoperite cu polițiști de frontieră români până la capacitatea maximă.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că în estul țării, situația este extrem de dificilă, precizând că soldații ruși se acumulează în Donbas, având direcția Harkov.
„Se pregătesc pentru noi lovituri puternice. Ne pregătim pentru o apărare şi mai activă”, a spus Zelenski.
La Consiliul Național al PNL, ce a avut loc duminică, Rareș Bogdan și-a cerut scuze față de cei prezenți în sală că programul Anghel Saligny nu a intrat în linie dreaptă încă.
„Presiunea numărul unu din partea conducerii Partidului Naţional Liberal a Guvernului va fi ca Anghel Saligny să intre pentru dumneavoastră, pentru comunităţile dumneavoastră în pâine pentru că este vital pentru anul 2024 şi e şi mai vital pentru ca România să evolueze şi în zona rurală şi să nu ţinem România ruptă în două între urbanul mare şi zona rurală. Ne cerem scuze şi vă promitem că lucrurile se urgentează”, a spus europarlamentarul.
De asemenea, acesta a spus că în ultimele săptămâni a fost „speriat” de faptul că urma să aibă loc, din nou, „un festival al democrației” care să pună cu totul pe spate partidul.
„Mie nu mi place să fiu cu mănuşi”
„Mă bucur că fostul preşedinte de acum al Partidului Naţional Liberal a luat o decizie înţeleaptă, o decizie elegantă şi a ales o retragere absolut elegantă şi nu am intrat într-un nou festival al democraţiei care ne-ar fi creat mari probleme. Ne-a ajuns un festival al democraţiei,nu mai vrem, vrem construcţie şi în nici un caz scandal”, a mai declarat Rareş Bogdan.
Ministrul Afacerilor de Interne Lucian Bode a vorbit, de asemenea, la Consiliul Național al partidului, acesta afirmând că cea mai mare greșeală pe care un om politic o poate face este să lase în planul doi munca de partid, să neglijeze propunerile venite de jos în sus.
Acesta e de părere că PNL are nevoie de un lider puternic care să acționeze strategic și să gestioneze toate luptele din partid.
„PNL are nevoie de un leadership adevărat, orientat spre viitor. Avem nevoie de lideri extrem de serioşi şi riguroşi mai ales acum când întreaga lume ne priveşte şi putem arăta ce înseamnă România în plan extern şi alături de aliaţii noştri”, a declarat Bode.
În încheierea mesajului său, acesta spus că în partid e nevoie de moderație și echilibru, „nu de pariuri și jocuri riscante la nivelul conducerii PNL:”
„Acum este momentul ca PNL să treacă la reconstrucţie pe termen lung”, a concluzionat ministrul Afacerilor Interne.
Gheorghe Flutur, președintele interimar al PNL, a declarat la Consiliul Național că trebuie îmbunătățit ceea ce nu a mers în partid, pentru a nu persista în greșeli.
Acesta a mai spus că partidul este unul viu și dinamic, iar până la alegerile din 2024, PNL trebuie să redevină un partid de încredere.
„Trebuie să pornim de la o realitate. La șase luni de zile, PNL provoacă procedura pentru un Congres extraordinar. Vă îndemn să vedeți partea bună a lucrurilor. Trebuie să ne uităm la ce nu a mers, să putem îndrepta, altfel putem persista în greșeli. PNL este viu și dinamic și care trage de mânecă. Mai sunt doi ani pana la alegeri și dacă ne gândim sunt foarte multe lucruri de făcut”, a spus Flutur.
„Am avut un festival al democrației care ne a costat scump”
De asemenea, președintele interimar al partidului i-a îndemnat pe cei prezenți la moderație, precizând că e nevoie de muncă în echipă pentru a rezolva toate problemele cu care se confrută partidul. Mai mult, oficialul a spus că electoratul așteaptă stabilitate din partea PNL, în special că este într-o coaliție de guvernare.
Totodată, Flutur a dat asigurări aleșilor locali din sală că în curând programul de dezvoltare locală „Anghel Saligny” va intra în linie dreaptă.
„Știu ce ne așteaptă acasă. E vreme bună, lumea așteaptă lucruri, iar primarii sunt pe bună dreptate supărați de Anghel Saligny. PNL trebuie să răspundă matur la mai multe provocări. Mă uit aici la provocările de scumpirea vieții oamenilor. Până acum a fost pandemia, iar acum e războiul. Scumpirea vieții oamenilor așteaptă soluții”, a mai spus Flutur.
În încheierea mesajului său, Gheorghe Flutur a precizat că e nevoie de o îmbunătățire a comunicarii în interiorul partidului, dar și în exterior, cu românii.
Și prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan a adăugat că e nevoie „să performăm în comunități” pentru ca partidul să aibă o șansă la alegerile din 2024. Reamintim că pe 10 aprilie va avea loc loc Congresul pentru alegerea președintelui partidului la care va participa 1.300 de delegați.
„E libertatea fiecărui coleg să candideze. Congresul de duminică este doar pentru alegerea președintelui PNL.”, a spus Gheorghe Flutur înaintea Consiliului Național ce a avut loc astăzi.
Duminică, la ora 6 dimineața, s-au deschis secțiile de votare din Ungaria, maghiarii find așteptați la urne pentru alegerile parlamentare. Viktor Orban, cel care caută un nou mandat de premier, „se luptă” cu o alianță de șase partide, convinsă că e timpul de o schimbare în ceea ce privește politica de la Budapesta.
Adversarului său, Peter Marki-Zay, a declarat că Orban reprezintă o rușine națională și e nevoie de un restart pentru a putea „spăla aceasta de pe numele Ungariei.”
Premierul maghiar a fost acuzat în repetate rânduri de contracandidatul său că a acaparat puterea asupra justiției și presei, afișând o viziune ultraconservatoare.
La alegerile parlamentare are loc și un referendum anti-LGBT
Părerile în rândul populației sunt împărțite, dar majoritatea speră că Orban nu va mai prinde încă un mandat în fruntea Guvernului. Potrivit sondajului Publicus, tabăra lui Orban și cea a contracandidatului său sunt la egalitate în intențiile de vot.
Premierul maghiar a dus o campanie „atipică” pentru câștigarea celui de-al patrulea mandat. Acesta s-a delimitat treptat de Putin, după ce a fost în vizită la el cu trei săptămâni înaintea izbucnirii războiului ruso-ucrainean, a plătit supliment de pensie și a oferit familiilor reduceri mari de impozite.
„Călcâiul lui Ahile” pentru Orban ar putea să fie războiul, iar opoziția nu l-a iertat, precizând că premierul de la Budapesta „este un pion al lui Putin.”
Peter Marki-Zay este susținut de Europa și de Statele Unite, acesta primind un mesaj de susținere din partea lui Hillary Clinton. Liderul opoziției a declarat că duminică, la urne, maghiarii trebuie să aleagă între „Putin și Europa.”
Pe lângă alegerile parlamentare, alegătorii din Ucraina vor răspunde și la patru întrebări legate de recenta lege anti-LGBT. Tabăra lui Orban a lansat campanii de dezinformare pentru a convinge alegătorii că minorii sunt în pericol iminent din partea lobby-ului de gen ce vine din Vest. Cel mai bun exemplu în acest caz îl reprezintă un videoclip în care purtătorul de cuvânt al partidului lui Orban explica faptul că zeci de copii au trecut prin tratament de reatribuire de gen în mai multe țări din Uniunea Europeană. Aceste proceduri sunt, de fapt, interzise în toate țările de pe continentul european.
Astăzi, la ora 19, secțiile de votare se vor închide, iar Ungaria va decide viitorul: continuarea „regimului” Orban sau o apropiere de Europa și valorile democratice.
Autoritățile sanitare chineze au anunțat că în ultimele 24 de ore s-au înregistrat peste 13 mii de noi cazuri de Covid-19, un record de la vârful primului val ce a lovit China la începutul anului 2020, informează Agerpres.
Dintre cei infectați, peste 1.400 au avut simptome ușoare, iar restul au fost asimptomatici, nefiind raportate decese până acum.
Comisia Națională de Sănătate din China a anunțat că varianta Omicron, cea descoperită la sfârșitul anului trecut în Africa de Sud, a început să se răspândească în zeci de provincii chineze.
Milioane de oameni au fost izolați din cauza creșterii numărului de infectări cu coronavirus
După ce capitala economică a Chinei, Shanghai, a devenit epicentrul unui nou val de infectări cu coronavirus, varianta Omicron, autoritățile au decis izolarea celor 25 de milioane de locuitori și testarea lor. Mai mult, zeci de milioane de chinezi se află în izolare în nord-estul țării.
China, țara de unde a început Covid-19, este printre ultimele țări din lume care încă impune lockdownuri în marile orașe unde cazurile de coronavirus sunt în creștere. Testarea în masă și izolarea sistematică a persoanelor infectate reprezintă câteva dintre soluțiile pe care autoritățile chineze le folosesc pentru oprirea răspândirii în societate a coronavirusului.
În Europa, spre exemplu, majoritatea țărilor au renunțat la restricțiile impuse pe timpul pandemiei de Covid-19, viețile oamenilor redevenind la normal. În România, starea de alertă a fost ridicată pe 9 martie, restricțiile de pe timpul pandemiei fiind anulate.
În ultimele 24 de ore, în țara noastră s-au înregistrat peste 2.000 de cazuri noi de persoane infectate cu Covid-19, cu aproape 800 mai puține față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 384 persoane, cu 13 mai puțin decât în ziua anterioară. Dintre cei internați la Terapie Intensivă, 334 sunt nevaccinați.
De la debutul pandemiei și până acum, peste 65 de mii de persoane diagnosticate cu infecție cu SarsCov-2 au decedat.
La nivel mondial, peste 500 de milioane de persoane s-au infectat cu coronavirus, dintre care 6 milioane au pierdut lupta cu virusului.
Totodată, aproape jumătate din populația lumii s-a vaccinat împotriva Covid-19, fiind administrate peste 10 miliarde de doze de vaccin.
Ciprian Ciucu, edilul Sectorului 6, a declarat, la Digi24, că anul trecut Florin Cîțu a fost cea mai bună variantă în locul lui Ludovic Orban, precizând că după intrarea la guvernare cu PSD, fostul lider liberal a fost subiectul unor campanii „furibunde” împotriva sa.
„Florin Cîţu în vară era clar o opţiune mult mai proaspătă decât putea să fie Ludovic Orban. Şi a rămas. Din păcate, Florin Cîţu a fost subiectul unor campanii furibunde împotriva domniei sale, una din partea fostului partener de la guvernare de la USL-PLUS”, a declarat acesta, potrivit news.ro.
De asemenea, primarul Sectortului 6 a precizat că atacuri au venit și din partea lui Ludovic Orban, care a început o campanie „urâtă și murdară”, atacându-l constant.
„Ludovic Orban a mers pe mentalitatea după mine potopul”, a fost de părere Ciprian Ciucu.
„Partidul nu poate să stea într-un singur om”
Totodată, primarul Sectorului 6 a mai spus că un partid trebuie condus de oameni „care au o cotă de încredere mare în societate”, deoarece aceștia oferă legitimitate la guvernare. Mai mult, după campaniile de denigrare la adresa lui Cîțu, acesta nu a mai reușit să atragă oamenii de partea sa.
„(…) nu a reuşit după aceea să găsească cadenţa ca să surmonteze deficitul de imagine, iar un partid politic trebuie să fie condus de oameni care (…) îi oferă oportunitatea să promoveze politici publice care să aibă susţinere pentru că fără susţinere nu mai poţi să faci nimic”, a declarat Ciucu.
De asemenea, edilul a spus că fostul lider PNL a fost victima unor campanii de denigrare extrem de acide și de puternice, afirmând că partidul nu poate „să stea într-un singur om.”
„Era momentul să ne găsim acum cadenţa. De ce? Pentru că avem nevoie de guvernare, avem nevoie ca să punem rezultatele pe masă şi în contextul în care începea să se deterioreze relaţia cu premierul, partidul a zis nu este ok acea direcţie şi i s-a cerut demisia”, a concluzionat primarul Sectorului 6.
Reamintim că ieri, 2 aprilie, Florin Cîțu a demis din funcția de președinte al PNL.
Ionuț Stroe a declarat, sâmbătă, după demisia lui Cîțu din fruntea partidului, că era nevoie de o schimbare, precizând că în momentul de față Nicolae Ciucă poate prelua conducerea PNL.
„Sunt ferm convins că premierul poate să asigure o coerenţă între cele două, partid şi guvernare mult mai mare şi era un moment oportun aş spune să facem această schimbare”, a spus purtătorul de cuvânt al PNL, potrivit Digi24.
De asemenea, acesta a precizat că liderii liberali au văzut că împreună cu Florin Cîțu, partidul își pierde din alegători, iar direcția acestuia era total greșită.
Cîțu și-a dat demisia din fruntea PNL
Totodată, Stroe a spus că în PNL există democrație, iar în următoarele zile se va discuta despre problemele cu care partidul se confruntă. Mai mult, acesta a precizat că duminică se va stabili și formula de președinte interimar și datele despre Congresul extraordinar, când va fi ales noul președinte al PNL.
„Vom avea o perioadă în care probabil vor fi şi candidaturi depuse, dar pentru toţi există un plan în aşteptare în interiorul PNL pentru a avea preşedinte premierul în funcţie, Nicolae Ciucă pentru că majoritatea colegilor apreciează experienţa, echilibrul, modul profesionist în care a condus în aceste patru sau cinci luni Guvernul şi în mod evident că îl văd drept lider firesc în PNL”, a concluzionat Ionuț Stroe.
Și Theodor Stolojan a precizat că decizia lui Cîțu de a pleca din fruntea partidului a fost una „rațională”, afirmând că dacă Nicolae Ciucă va candida pentru funcția de președinte al partidului, acesta va vota „categoric, fără nicio reținere.”
„Este evident că domnul Ciucă la ora actuală are cea mai mare încredere din partea românilor dintre toţi membrii PNL şi nu numai. Deci este un candidat, dacă dânsul va dori, un candidat cu şanse foarte mari la conducerea PNL. Eu l-aş vota categoric fără nicio reţinere”, a declarat fostul lider PNL Theodor Stolojan.
Ministrul Afacerilor Interne Lucian Bode a declarat, sâmbâtă, la Sălaj, că majoritatea liberalilor și-au pus speranța, acum șase luni, în Florin Cîțu, dorind să scape de populistul Ludovic Orban.
De asemenea, oficialul a spus că PNL are nevoie de un conducător adevărat ce este orientat spre viitor, într-un context complicat.
„Îmi doresc o soluţie responsabilă, nu una superfluă în aceste vremuri tulburi pe care le traversăm cu toţii”, a declarat Bode, potrivit News.ro.
Totodată, ministrul Afacerilor Interne a precizat că tot ce a avut să-i spună lui Florin Cîțu i-a transmis în interiorul partidului și niciodată în public, afirmând că nu va da detalii despre discuțiile pe care le-a avut.
„Până la urmă PNL poartă o mare responsabilitate faţă de români, faţă de coaliţia aflată la guvernare şi nu ne permite derapaje”, e de părere oficialul.
Acesta a amintit că alegerea noului președinte al partidului va avea loc pe 10 aprilie, precizând că 44 de filiale își doresc organizarea acestui Congres extraordinar.
„Sunt 44 de filiale care îşi doresc acelaşi lucru, convocarea Consiliului Naţional, lucru care s-a şi întâmplat, pentru duminică, 3 aprilie, cu un singur punct pe ordinea de zi: organizarea Congresului pentru data de 10 aprilie. Împreună cu o majoritate covârşitoare, de 44 de filiale din 49, vom merge, sunt convins, în aceeaşi direcţie”, a concluzionat Lucian Bode.
Reamintim că Florin Cîțu a decis să facă un pas în spate de la conducerea partidului după ce majoritatea liderilor liberali i-au cerut demisia după revenirea sa din Statele Unite. La întâlnirea pe care Cîțu a convocat-o sâmbătă, doar Theodor Stolojan, Dan Vîlceanu și Cristian Băcanu au fost prezenți.
Florin Cîțu a declarat, vineri, că este „dezămăgit” de dorința liderilor liberali din țară de a alege un nou președinte al PNL.
Reamintim că Dan Vîlceanu a anunțat că își va da demisia din funcția de secretar general PNL și din cea de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, portofoliu responsabil de PNRR.
Așa arată micul dejun la Spitalul Marius Nasta-foto Facebook
România rămâne țara extremelor: Guvernul României nu s-a îndurat să scoată din „visterie” mai mult decât trei lei pentru masa unui pacient internat în spital. În total, pentru cele trei mese pe zi, managerii spitalelor au la dispoziție „fabuloasa” sumă de 11 lei/bolnav.
„Nici măcar nu visăm la ceea ce ar trebui să fie normalul, adică pacientul să își aleagă meniul dintr-o varietate de preparate. În România, în spitalul public, pacientul nu are din ce să aleagă, meniul este simplu (11 lei / 3 mese), repetitiv, sărac în vitamine, iar desertul este un răsfăț de care are parte uneori, foarte rar, pacientul cu tuberculoză.
Managerul Spitalului Marius Nasta: „Nici măcar nu visăm la ceea ce ar trebui să fie normalul!”
Așa arată prânzul la Spitalul Marius Nasta-sursă foto-Facebook
Alimentele se scumpesc de la o săptămână la alta, de la pâine, la legume, la carne. Cred că fiecare am constant că suma pe care o necesită achiziția de alimente în familie a crescut pentru aceeași cantitate. În spital în scurt timp furnizorii care au acorduri cadru încheiate pentru alimente, vor renunța la acestea, pentru că prețurile din acord nu mai permit furnizarea alimentelor”, s-a exprimat medicul Beatrice Mahler, managerul Spitalului „Marius Nasta” din București, prin intermediul Facebook.
Trei mese pe zi chiar și cu 10 lei pentru un pacient de la hemodializă
Cina de la Spitalul Marius Nasta-sursă foto Facebook
Din datele obținute de la Ministerul Sănătății, rezultă că sumele pentru hrana pacineților din spitale sunt derizorii. Celor de la de la hemodializă li se acordă suma infimă de 10 lei. Mai exact, pentru o masă, reprezentanții unui spital trebuie să gândească un meniu de trei lei.
Cea mai „mare” sumă alocată de stat este pentru masa pacienților de la geriatrie: 19,4 lei. Aproape 7 lei pentru masa unui vârstnic internat. Cu toate acestea, sumele pe care România le alocă pentru pacienții din spitale sunt derizorii.
„Cum va arăta masa unui pacient, dacă azi când încă livrarea se face la prețurile vechi, calitatea și diversitatea alimentelor lasă mult de dorit? Vă întreb pe voi, din 11 lei/zi puteți asigura acasă trei mese?”, se întreabă retoric managerul Spitalului Marius Nasta, Beatrice Mahler.
Un pacient ucrainean și un pacient român „împart” același buget pentru o masă în spital?
În mod paradoxal, Guvernul condus de Nicolae Ciucă a anunțat că statul nostru are toate condițiile pentru a-i găzdui pe refugiații din Ucraina. Peste 500 de mii de ucrainieni s-au refugiat în România(n.r. până la 14 martie erau 425.786, potrivit MAI), iar acest lucru înseamnă că statul român trebuie să le asigure inclusiv asistență medicală(gratuită).
Astfel, bugetele spitalelor din România se vor „împărți” în așa fel încât din trei lei(suma alocată/masa unui pacient) să mănânce și un ucrainean, și un român. Evident, în situația în care refugiații din Ucraina ajung în spitalele din România. Pentru unitățile medicale, în această ipoteză, înseamnă că vor crește numărul internărilor, implicit, și cheltuielile pentru hrana pacienților.
Potrivit ultimelor date transmise de Ministerul Sănătății, 75 de refugiați din Ucraina au ajuns în spitalele din România.
„Avem de toate” vs păduchi și lenjerii rupte
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, susține că nu există probleme în spitale, iar refugiații ucrainieni pot primi asistență medicală la fel ca pacienții români. Având în vedere datele obținute de „Ziarul de Investigații”, am putea spune că ne-am dori ca refugiații din Ucraina să nu fie nevoiți să fie tratați în unele spitale din țară, din cauza condițiile inumane.
Spre exemplu, Ministerul Sănătății recunoaște că a dat amenzi spitalelor de psihiatrie(n.r în ultimii doi ani) în valoare de 143 900 de lei, pentru deficiențele de la control.
Printre cele mai frecvente nereguli se numără: lipsa de spațiu între paturi, mizeria evidentă din saloane, pacienți lăsați fără obiecte de igienă personală: săpun, șampon, lenjerii și alte lucruri indispensabile celor care, uneori, rămân internați pe viață la psihiatrie.
Ultima majorare a sumei pentru mesele pacienților din spitale, datează din aprilie 2021. Statul român a dat cu un leu în plus, de la 10 lei, la 11 lei pentru trei mese pe zi.(n.r. HG470/21.04.2021)
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Cătălin Drulă a precizat că USR este și va rămâne singurul partid liberal care luptă pentru modernizarea României.
Acesta a mai spus că scena politică de la noi din țară este formată dintr-un sistem unit „cleptocrat cu epoleți la putere” și opoziția democratică a USR, partid pro-european, liberal.
„Pentru 2024 între aceste două forțe se va da lupta. România pakistanizată, pseudo-militarizată, viktor-orbanizată (PSD-PNL) vs. România pro-europeană, occidentală, liberală (USR)”, a scris președintele interimar al USR.
Cîțu nu mai este președintele PNL
De asemenea, Drulă a spus că fostul lider liberal ar fi putut să contruiască, împreună cu USR, o Românie modernă, dar a ales „sistemul de epoleți și baroni.”
„Noi rămânem determinați să creștem, să spargem blocada mediatică și să oferim României speranța de modernizare.Și prietenul lui Florin Cîțu, Dan Vîlceanu, a anunțat că își dă demisia din funcția de secretar general PNL și din cea de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, portofoliu responsabil de PNRR”, a concluzionat Cătălin Drulă.
Reamintim că vineri, într-o ședință a Biroului Executiv Național, 42 de lideri liberali au decis organizarea unui Consiliul Național, duminică, unde va fi stabilită data Congresului extraordinar pentru alegerea unui nou lider în fruntea PNL.
Potrivit surselor liberale, Nicolae Ciucă este preferat să preia conducerea partidului. După demisia lui Cîțu de astăzi de la conducerea PNL, interimatul va fi preluat de prim-vicepreședintele Politici Publice, Gheorghe Flutur.
La ședința convocată de Cîțu au fost prezenți Dan Vîlceanu, deputatul Cristian Băcanu și Theodor Stolojan. Ședința a fost suspendată deoarece nu a avut cvorumul necesar.
Fostul președinte PNL a declarat că și-a dorit să aibă o discuție cu colegii liberali cu privire la viitorul partidului, precizând că niciodată nu s-a simțit „confortabil” după ce a acceptat să intre la guvernare alături de PSD.
„Din păcate am avut dreptate, e un efect de bumerang, inflația crește. Nu au vrut să participe la singura ședință convocată statutar. PNL nu respectă statutul. Suntem un partid la guvernare. Lângă România este război. Ceea ce facem în acest moment tocmai stabilitate nu arată”, a spus Cîțu.
O nouă zi, o nouă convocare a reprezentanților partidelor fostei coaliții de guvernare la Palatul Cotroceni.
După discuțiile de ieri, pe tema Codului urbanismului, astăzi,...
Procurorii DIICOT – Structura Centrală au dispus reținerea a 7 inculpați și măsura controlului judiciar față de alți 13 inculpați, în dosarul pensionărilor cu...
Concluzia, înaintea demonstrației
Declic pornește de la o problemă reală - răspândirea conținutului ilegal și extremist în mediul online - dar o ambalează într-un mesaj...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.
