Administrația Domeniului Public din Oradea a luat o decizie care este susținută inclusiv de preoți: se va renunța la coroanele din plastic sau cele din flori naturale care sunt legate cu sârmă.
Astfel, Cimitirul Municipal se va axa pe protecția mediului, iar administrația orașului nu va mai fi nevoită să cheltuiască zeci de mii de lei lunar pentru a scăpa de ofrandele din plastic. De asmenea, în Cimitirul Municipal vor fi montate panouri electrice, pe care vor rula mesaje de condoleanțe.
Cimitirul Municipal din Oradea este cel mai mare din România, se întinde pe 73 de hectare și are aproape 60.000 de locuri de veci. Lună de lună se adună aici sute de tone de coroane. Multe sunt din plastic, iar altele, deși sunt din flori naturale, sunt împletite cu sârmă, precizează Știrile Pro Tv.
Liviu Andrica, director ADP Oradea a declarat că respectivele coroane din plastic nu pot fi folosite în niciun fel. Ba, mai mult, deși trec zeci de ani, ele nu se degradează. Directorul ADP Oradea a mai explicat că s-a încercat o presare, dar, pentru că există foarte multă sârmă în compoziția coroanelor, acestea strică aparatele de tocat.
Într-o singură zi se adună circa 20 de coroane, dar numărul lor poate ajunge și la 100
″În cimitir au loc cam 10 înmormântări zilnic. La o înmormântare se adună în medie cam 20 de coroane, dar sunt şi înmormântări cu peste 100 de coroane, ceea ce este foarte mult. De la introducerea colectării selective, pe noi ne costă 553,24 lei depunerea unei tone de deşeuri nereciclabile la groapa de gunoi. La cum transformă RER Vest volumul în greutate, asta înseamnă cam 45 de coroane”, a declarat Andrica.
Condoleanțele electronice pun punct risipei de bani
În ceea ce privește mesajele de condoleanțele, acestea vor fi rulate pe mai multe panouri electronice, instalate în cimitir.
Liviu Andrica, director ADP Oradea: ”Și, în loc să ducem coroane, care costă de la 30 de lei până la 200 de lei la cimitir, risipă de bani, poluare, mai bine folosim acele tablouri pentru anunț”.
Nu discutăm aici despre cine are dreptate în litigiile dintre Primăria Sectorului 1 și Romprest, ci numai despre faptul că primăria le plătește anual angajaților Direcției Juridice salarii în valoare de aproximativ 3,6 milioane și este aberant să mai plătească unei firme de avocatură zeci sau sute de mii de euro.
Obiectul contractului este „5 în 1”, incluzând cinci tipuri de servicii juridice: litigii aflate în prezent pe rolurile instanțelor de judecată, dar și litigii care s-ar putea să apară în viitor în derularea contractului cu Romprest. Un alt obiectiv este reprezentarea Primăriei Sector 1 în fața autorităților române, dar și în fața Curții Constituționale și în fața unor instanțe europene, cum ar fi spre exemplu Curtea de Justiție a Uniunii Europene! Practic, Clotilde Armand e dispusă să toace banii bucureștenilor pe servicii de asistență juridică nu numai în litigii aflate pe rolurile instanțelor, ci și în litigii care „s-ar putea să apară”.
Legea, mai precis Ordonanța 26/2012, permite ca instituțiile publice care au angajați juriști să recurgă la serviciile unei firme de avocatură numai în condiții „temeinic justificate” și cum contractul de la Primăria Sector 1 a fost încheiat și pentru asistența la eventuale viitoare procese, adică pe supoziții, e posibil ca Clotilde Armand să se aleagă cu un dosar penal, cum i s-a întâmplat unui primar din Maramureș, condamnat la un an de închisoare.
Clotilde Armand are la Direcția Juridică o „armată” de 22 juriști, cărora le plătește anual salarii în valoare de 3,6 milioane lei
În organigrama Primăriei Sectorului 1 există Direcția Juridică, Legislație și Contencios Administrativ, care are un director și 21 de angajați. Direcția e formată din trei servicii: Serviciul Juridic și Contencios Administrativ, cu un șef de serviciu și 10 juriști, Serviciul Legislație și Avizare Contracte, cu un șef și 7 juriști și Compartimentul spații cu altă destinație, cu doi angajați.
Potrivit grilei de salarizare de pe site-ul primăriei, directorul executiv al Direcției Juridice are un salariu de bază de 13.745 lei, iar cei doi șefi de servicii au salarii de bază de câte 13.847 lei. La consilieri juridici, salarizarea este ierahizată: un consilier juridic asistent are un salariu de bază de 9.369 lei, un consilier juridic principal are salariul de 10.014 lei, iar salariul de bază a unui consilier juridic superior este de 10.982 lei. Numai salariile lunare, fără sporuri de condiții vătămătoare, vouchere de vacanță, indemnizații de hrană, sunt în valoare totală de 228.113 lei. Cu sporuri, totalul salariilor ajunge la aproximativ 300.000 de lei lunar. Anual, valoarea salariilor juriștilor Primăriei Sector 1 este de aproximativ 3.600.000 lei.
Primărița Sectorului 1 a preferat ca de războiul său cu Romprest să se ocupe un cabinet de avocatură, nu juriștii primăriei
Cu toate că are la dispoziție un asemenea corp de juriști specializați în litigii economice și de contencios administrativ, Clotilde Armand a considerat că angajații săi sunt depășiți de situație în litigiile cu Romprest. În cadrul unei ședințe a Consiliului Local, de pe 15 decembrie, chiar a spus că în ultimii ani juriștii nu au reușit să recupereze niciun prejudiciu, iar în litigiile cu Romprest ar fi vorba și de recuperarea a 94 milioane lei. Așa și-a motivat decizia de a încheia un contract cu o casă de avocatură care să reprezinte primăria în instanță.
Pe data de 29 decembrie 2020, Clotilde Marie Brigitte Armand a încheiat cu Cabinetul de Avocatură Georgiana Raluca Trandafircontractul nr JAC 86-S/29.12.2020, pentru „consultanță/asistență juridică și reprezentare, conform Legii 95/1995, în vederea apărării intereselor Sectorului 1 al Municipiului București, ale Primarului Sectorului 1 al Municipiului București și ale Consiliului Local al Sectorului 1 al Municipiului București”. Durata contractului este de un an de zile, putând fi prelungit prin acte adiționale.
De fapt, Clotilde Armand a angajat cabinetul de avocatură mai mult pentru viitoarele războaie cu Romprest
La două săptămâni după ce a depus jurământul, Clotilde Armand a hotărât să angajeze firma de avocatură a Georgianei Trandafir pentru rezolvarea litigiului cu Romprest SA. Prin adresa nr A61/14.11.2020, Clotilde Armand transmitea Societății Civile de Avocați Trandafir și Asociații intenția de a încheia un contract de asistență juridică în litigiul cu Romprest, pentru „servicii juridice de reprezentare în fața instanțelor judecătorești în vederea apărării intereselor Sectorului 1, ale primarului Sectorului 1 și Consiliului Local al Sectorului 1 în cadrul oricăror demersuri realizate de către Sectorul 1 al Municipiului București sau împotriva sa”.
În contractul încheiat de Primăria Sector 1 cu Cabinetul de Avocatură Georgiana Trandafir, obiectul contractului este „5 în 1”, pentru că sunt prevăzute cinci tipuri de litigii în care Primăria Sectorului 1 recurge la ajutorul Cabinetului de Avocatură Georgiana Trandafir. În primul rând, sunt prevăzute serviciile de asistență juridică și reprezentare „în litigiile deja aflate pe rolul instanțelor judecătorești”. Adică în procesele aflate în derulare.
Mai e prevăzută asistența juridică în litigii, despre care nu există niciun indiciu că s-ar putea să apară în relațiile dintre Primăria Sectorului 1 și Romprest, dar serviciile firmei de avocatură au fost angajate de Clotilde Armand și pentru astfel de situații ipotetice. Este vorba de asistență „în cadrul unor noi acțiuni promovate de Sectorul 1 al Municipiului București sau Compania Romprest SA”, dar și „dacă este cazul, asistență juridică în cadrul oricăror demersuri realizate de Sectorul 1 al Municipiului București sau Compania Romprest în legătură cu contractul nr J077-S/30.06.2008”. Formularea „dacă este cazul” este sugestivă pentru faptul că e un contract încheiat și pentru situații incerte.
Primăria Sectorului 1 a încheiat contractul cu firma de avocatură și pentru „asistență juridică pre-litigioasă” în raporturile juridice dintre Primăria Sector 1 și Romprest în derularea contractului J077-S/30.06.2008 dar și „consultanță juridică pre-litigioasă” pentru „asistența juridică pre-litigioasă” la reorganizarea serviciului de salubritate în Sectorul 1, pe care o puteau rezolva angajații Direcției Juridice împreună cu funcționarii care se ocupă de serviciile publice.
Ce șanse sunt ca un litigiu dintre o primărie din România și o firmă de salubritate să ajungă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene?!
Și alte clauze din capitolul „obiectul contractului” se referă la situații ipotetice pentru care primarul Clodilde Armand vrea să aibă asigurată asistența juridică și care sunt descrise în modul următor: „dacă este cazul, asistență juridică și reprezentare în fața Curții Constituționale a României (CCR), precum și în fața instanțelor Uniunii Europene”!
Să spunem că se poate întâmpla ca într-un proces să fie necesară o hotărâre a CCR în cazul în care avocatul părții adverse invocă lipsa de constituționalitate a unei prevederi legale în baza căreia a fost încheiat un contract, dar e ridicol să ne închipuim că un litigiu dintre o primărie din România și o firmă de salubritate ar putea ajunge pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene!
Prețul contractului de asistență juridică: 582 de lei/oră. Juriștii Primăriei lucrează de 8 ori mai ieftin!
Georgiana Raluca Trandafir – Foto Facebook
Valoarea serviciilor de asistență și reprezentare juridică este calculată și facturată în funcție de timpul alocat de cabinetul de avocatură pentru documentare, redactarea unor documente, pregătirea dosarului, etc. „Avocatul va emite o factură fiscală, însoțită de o fișă de timp în care se vor descrie activitățile prestate și numărul de ore efectiv alocate pentru fiecare activitate, împreună cu documentele redactate/studiate, aferente activităților incluse în fișa de timp. Facturile vor fi plătite de Client (Primăria Sector 1 – n red) în termen de 15 zile de la data înregistrării lor la Primăria Sectorului 1 București”, prevede una din clauzele contractului. Sunt precizate și câteva norme de timp. Spre exemplu, avocatul va aloca minimum o oră pentru redactarea unei pagini a unui document, va aloca trei ore pentru documentarea juridică a fiecărei probleme de drept, două ore pentru prezentarea la o instanță din București, etc.
Prin clauza referitoare la „prețul contractului” a fost stabilit un onorariu de 470 lei, fără TVA, pentru fiecare oră alocată pentru pregătirea documentelor și reprezentarea în instanțe: „Pentru serviciile prestate în beneficiul Clientului, Avocatul are dreptul la un onorariu orar de 470 lei, la care se adaugă TVA, pentru fiecare oră alocată furnizării serviciilor juridice către client”, se spune în clauza menționată.
Calculată cu TVA, valoarea onorariului orar urcă 582 de lei. Nu comentăm dacă e mult sau puțin, pentru că e vorba de un tarif practicat în domeniul serviciilor juridice, o piață liberă bazată pe legea cererii și ofertei. Dar ne vom permite o comparație cu costurile pe care le-ar fi suportat Primăria Sectorului 1 dacă primarul Clotilde Armand ar fi recurs la serviciile propriilor juriști, de la Direcția Juridică, Legislație și Contencios Administrativ din primărie.
Dacă raportăm valoarea totală a salariilor de bază a celor 22 de angajați ai Direcției Juridice la timpul efectiv lucrat, rezultă că „onorariul” fiecăruia dintre juriștii primăriei este de 77 de lei/oră. Nu este o valoare care să permită o comparație, pentru că, spre deosebire de Cabinetul de Avocatură, juriștii Primăriei Sectorului 1 nu lucrează „cu ora”, încasându-și salariile pentru a-și dedica tot timpul de lucru primăriei, dar este o estimare care demonstrează că primarul Sectorului 1 Clotilde Armand plătește de 8 ori mai mult unui cabinet de avocatură pentru că n-are încredere în proprii juriști.
Legea nu permite angajarea cabinetelor de avocatură de către instituțiile publice care au juriști
Angajarea unor cabinete de avocatură de către instituții publice care au angajați juriști este interzisă de prevederile Ordonanței de Urgență nr 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare.
„Autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică nu pot achiziționa servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare”, se spune în articolul 1 al Ordonanței 26/2012.
Este permisă totuși angajarea unor cabinete de avocatură în situații excepționale: „în situații temeinic justificate, în care activitățile juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare, necesare autorităților și instituțiilor publice, nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități, pot fi achiziționate servicii de această natură, în condițiile legii, numai cu aprobarea:a) ordonatorilor principali de credite pentru autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale; … b) consiliilor locale, consiliilor județene sau Consiliului General al Municipiului București, după caz, pentru autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice locale”, se spune la articolul 2 al Ordonanței 26.
Fostul primar din Sighetul Marmației s-a ales cu un an de închisoare
În special primarii nu au dat importanță prevederilor Ordonanței 26 și în ultimii ani s-au înmulțit cazurile în care unii edili au ajuns în atenția Parchetului după ce au angajat firme de avocatură care să „presteze” în locul propriilor juriști. Printre cei vizați s-au aflat fostul primar al Brașovului, George Scripcaru, președintele CJ Tulcea, Horia Teodorescu și foștii primari ai capitalei, Sorin Oprescu și Gabriela Firea.
Au fost și condamnări la închisoare. Fostul primar din Sighetul Marmației, Ovidiu Nemeș, a fost condamnat la un an de închisoare, cu suspendare. Potrivit DNA, Ovidiu Nemeș, „cu încălcarea atribuţiilor de serviciu şi a dispoziţiilor art. I din OUG nr. 26/2012”, a încheiat un contract de asistență juridică cu un cabinet de avocatură și a dispus plata către acesta a sumei de 24.800 lei, care reprezenta contravaloarea unor servicii acordate în favoarea primăriei, respectiv redactarea unei plângeri penale împotriva unei societăți comerciale”.
Gafă agravantă. Clotilde Armand a stabilit cine va reprezenta primăria înainte ca, CL să aprobe angajarea unei firme de avocatură
Clotilde Armand – Foto Ziarul de Investigații
Primarul Sectorului 1 a îndeplinit prima condiție prevăzută de Ordonanța 26/2012, obținând aprobarea Consiliului Local pentru angajarea unei firme de avocatură care să reprezinte primăria în litigiile cu Romprest. Dar a comis o gafă, pentru că la ședința „de îndată” de pe data de 15 decembrie 2020, la care consilierii urmau să fie de acord sau nu cu angajarea unei firme de avocatură, Clotilde Armand a invitat-o și pe avocata Georgiana Trandafir, cu care urma să încheie contractul două săptămâni mai târziu, pe 29 decembrie.
Consilierii locali ai Sectorului 1 au fost surprinși să constate că decizia era luată de Clotilde Armand înainte ca ei să își dea acordul. Iată cum au decurs discuțiile din ședința consiliului local:
Consilier Daniela Popa: „Să înțeleg că doamna avocat este deja contractată, că asta nu am înțeles… E contractată? Poate intra în documente?”
Clotilde Armand: „Nu. Doamna Georgiana Trandafir, pe care o vedeți în fața dumneavoastră și care are o experiență deosebită cu un contract similar, semnat în 2008 la Constanța și a reușit performanța de a recupera 470 milioane de lei, doamna Georgiana Trandafir nu este contractată. Am nevoie de acordul dumneavoastră pentru a contracta o firmă de avocatură”.
Consilier Daniela Popa: „Așa să fie! Eu doar v-am atras atenția că dacă doamna nu are contract, nu are nici mandat să se uite pe documente”.
Georgiana Raluca Trandafir – Foto Facebook
Avocata Georgiana Trandafir a explicat că a discutat cu Clotilde Armand despre existența vreunui conflict de interese care să o împiedice să se ocupe de litigiile cu Romprest și dacă se poate face ceva prin prisma experienței din procesul cu Polaris Holding de la Constanța. Ea a mai precizat că a studiat litigiile dintre Primăria Sector 1 și Romprest prin documentele publice pe care le-a avut la dispoziție și prezența sa la ședință e justificată de prezentarea în fața consiliului pentru solicitarea unui mandat.
Consilier Daniela Popa: „Doamna avocat, eu tocmai asta v-am întrebat… Înainte, trebuia să fiți mandatată de Consiliul Local. Eu nu contest că sunt documente publice… Noi vrem să știm pe ce criterii, cum s-au ales aceste firme de avocatură. E normal, noi trebuie să știm toate astea… Dumneavoastră ați venit aici, noi trebuie să vă împuternicim pe dumneavoastră… Dar de unde știm noi că dumneavoastră sunteți cea mai bună?
(…)
Ne trezim în timpul ședinței cu un avocat, nu contest, tot respectul pentru dumneavoastră, dar înțelegeți-ne și pe noi… Cum să votăm? Ați venit dinainte, știți toată situația, dar n-aveați mandatul de la Consiliul Local. Sunt niște pași… Înainte, trebuia să mandatăm pe doamna primar ca să contacteze firme de consultanță juridică și după aceea veneați…”
Hotărârea nr 295/15.12.2020 a Consiliului Local Sector 1 pentru „achiziționarea de servicii juridice de consultanță și/sau asistență de reprezentare în litigiile rezultate din derularea raporturilor contractuale cu compania Romprest SA” a fost aprobată cu 18 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și 7 „abțineri”.
Clotilde Armand riscă un dosar penal
Mult mai importantă decât aprobarea Consiliului Local e cealaltă condiție din ordonanța 26/2012 pentru achiziția serviciilor de asistență juridică, adică să existe „situații temeinic justificate, în care activitățile juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare, necesare autorităților și instituțiilor publice nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat”.
Dar în condițiile în care cele mai multe dintre clauzele referitoare la obiectul contractului, „consultanța juridică pre-litigioasă” pentru reorganizarea serviciului de salubritate în Sectorul 1, „asistența juridică pre-litigioasă” în raporturile juridice dintre Primăria Sector 1 și Romprest, dar și reprezentarea Primăriei Sectorului 1 la Curtea Constituțională și instanțele Uniunii Europene, sunt situații ipotetice, care s-a putea întâmpla peste 2-3 ani sau niciodată, nu este îndeplinită condiția de „situații temeinic justificate”.
În aceste condiții, primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, riscă să se aleagă cu un dosar penal.
O grevă duce la o alta: au trecut doar 5 săptămâni de la greva firmei de salubritate Rosal Grup, companie care are contracte cu Primăria Ploieşti şi cu administraţiile locale din alte oraşe şi comune ale judeţului Prahova.
Luni, 26 aprilie, angajații au refuzat să iasă pe străzi pentru a asigura curăţenia, motivând absența sau întârzierea salariilor.
Dacă primarul orașului Ploieşti a preferat, inițial, să nu reacționeze, edilul din Blejoi, o comună situată la câţiva kilometri de Ploieşti, a anunțat că va cere rezilierea contractului pe care primăria îl are cu firma Rosal Grup.
”Angajaţii firmei Rosal SA sunt în grevă, începând de astăzi. Ei au anunţat că nu vor mai ridica deşeurile până când nu îşi vor primi drepturile salariale. Dacă operatorul nu îşi va respecta obligaţiile contractuale şi nu va ridica gunoiul în comuna noastră, vom cere rezilierea contractului”, a transmis luni primăria Blejoi pe Facebook.
28 aprilie, ora 4 dimineața: ziua în care se va aduna gunoiul cu ajutorul voluntarilor
Marți, 26 aprilie, haosul a continuat pe străzile Ploieștiului, iar autoritățile anunțau că vor face curăţenie cu ajutorul voluntarilor.
Într-un comunicat de presă transmis în seara zilei de marți, Primăria Ploiești anunța că este necesară curățenia, având în vedere continuarea grevei de către salariaţii operatorului local de salubritate.
Astfel, miercuri, începând cu ora 4 dimineață, la nivel local se va derula o acţiune de întreţinere şi curăţenie a spaţiilor verzi şi a principalelor artere de circulaţie, la care vor participa peste 100 de voluntari.
Foto: Fabio Cârstea
Pentru că greva a continuat și pentru că o rezolvare nu apare curând, peste 100 de persoane, voluntari şi angajaţi ai Primăriei Ploieşti, vor participa la o acțiunea de salubrizare. Printre ei se numără și actori, sportivi sau membri ai Filarmonicii.
Conform G4 Media, alături de voluntari și persoane fizice vor fi şi salariaţi ai S.C. Servicii de Gospodărire Urbană Ploieşti S.R.L., firmă care este deţinută de Consiliul Local Ploieşti care se ocupă de întreţinerea spaţiilor verzi, dar şi salariaţi ai Serviciului Public Finanţe Locale, ai S.C. Transport Călători Express S.A Ploieşti, ai Clubului Sportiv Municipal, artişti ai Teatrului „Toma Caragiu” Ploieşti şi ai Filarmonicii „Paul Constantinescu”, precum şi angajaţi ai S.C. Hale şi Pieţe S.A. Ploieşti.
Mizeria din Ploiești, justificată prin prisma politică
Rosal Grup invocă motive de ordin electoral, explicând, într-un comunicat de presă, că locuitorii orașului Ploiești au refuzat să plătească taxele, deși beneficiază de serviciile firmei de salubrizare.
Mai mult, firma menționează că a înregistrat o pierdere lunară în valoare de 639.592 lei, iar edilul orașului este conștient de acest aspect.
De asemenea, Rosal a precizat că a suportat taxa de mediu aferentă serviciilor de salubritate, dar şi că ”tarifele pentru curăţarea căilor publice la nivelul municipiului Ploieşti nu au fost actualizate conform legi”.
Reacția primarului: demisia și sesizarea Poliţiei
Primăria municipiului Ploieşti a anunţat, marţi, că edilul Andrei Volosevici a sesizat Poliţia despre faptul că ”au avut loc acţiuni organizate de împrăştiere a gunoiului pe domeniul public”.
Edilul a demisionat din calitatea de membru al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (A.D.I.) Deşeuri Prahova, după ce la Ploieşti, în repetate rânduri, localnicii au rămas cu deşeurile neridicate de pe domeniul public în urma unor greve ale angajaţilor operatorului de salubritate, arată News.ro.
Andrei Volosevici: ”Nu vreau să fac scandal”
Foto: Fabio Cârstea
”Edilul şef al municipiului Ploieşti, Andrei Liviu Volosevici, a sesizat, în cursul acestei zile, şi Poliţia Municipiului Ploieşti şi a solicitat să se verifice evenimentele din noaptea de 26-27 aprilie 2021, când, pe raza municipiului Ploieşti, în special în zona centrală, au avut loc acţiuni organizate de împrăştiere a gunoiului pe domeniul public.
Adrese similare cu privire la problema deşeurilor din municipiului nostru, situaţie gestionată de A.D.I. Deşeuri Prahova, au fost transmise de primarul Andrei Liviu Volosevici şi în atenţia Agenţiei pentru Protecţia Mediului Prahova şi Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean Prahova”, transmite, marţi, Primăria Ploieşti, într-un comunicat de presă.
De asemenea, edilul din Ploiești a transmis, într-o declarație făcută pe contul de Facebook, că a dialogat, în repetate rânduri, cu toți factorii locali și județeni implicați.
”Trebuie să vedem cum gestionăm această problemă, în contextul pandemic actual.
Trebuie să stabilim o strategie în vederea soluționării acestei situații și să analizăm și cum putem acoperi complicațiile financiare cu care ne vom confrunta în momentul în care vom decide să ne retragem din A.D.I. Deșeuri Prahova”.
Primarul a explicat că așteaptă cu interes să vadă o strategie pe care A.D.I. Deșeuri Prahova să o pună în practică și care să implice măsuri rapide și concrete, în beneficiul cetățenilor, prin remedierea problemelor actuale cu care aceștia se confruntă la nivelul platformele gospodărești pentru deșeuri menajere și ale modulelor destinate colectării selective de deșeuri, situații care sunt gestionate, exclusiv, de A.D.I. Deșeuri Prahova.
Cu sau fără grevă, mulți ploieșteni ”europeni” aruncă gunoiul pe străzile orașului, evitând pubelele amplasate de primărie
Problema gunoiului a ajuns și pe Facebook, unde mai mulți oameni s-au arătat revoltați, făcând apel la edil să rezolve, cât de curând, situația cu care se confruntă orașul.
Deși greva ”justifică” deșeurile prezente pe străzile orașului, internauții consideră că vina este împărțită între firma de salubrizare, dar și anumiți cetățeni ”europeni” care aruncă gunoiul menajer la voia întâmplării. Și nu doar menajer: saci, plastic, carton, dar și o saltea pe care posesorul a ținut să o parcheze cât mai aproape de carosabil.
Foto: Fabio Cârstea
”Adevărul este că unii „europeni” de Ploiești aruncă gunoiul pe unde le vine. În poze se văd și pubele pline, intacte, nederanjate de firma colectoare a deșeurilor. Full box, să zic așa.
P.S:
În primul aspect, se poate proceda ca la Craiova, unde poliția locală i-a dus unei tăntici, cu roabă, gunoiul înapoi în curte. Îl pierduse femeia pe bulevard. Și bunurile se înapoiază. Așa e civilizat. Bonus o ameda de 2500 lei.
La al doilea, avem primărie, consilieri locali, tot tacâmul unei administrații. Știu, la Rosal e grevă.
Greva deranjează, gratuitatea deranjează, dar și colectarea selectivă
Scurt istoric: în momentul în care a fost încheiat un contract între Primăria Ploieşti şi Rosal Grup, Rosal a avut grijă să intre în licitaţie cu preţuri mai mari decât principalul competitor.
A doua firmă de salubrizare oferea, conform documentelor depuse la licitaţie, gratuitate la ridicarea deşeurilor cu condiția ca locuitorii Ploieștiului să colecteze deșeurile în mod selectiv.
”Gratuitatea” a fost respinsă de municipalitate, iar la refuz a contribuit și actualul edil, Andrei Volosevici.
Motivul invocat de Volosevici a fost etichetarea ofertei drept ”nerealisă”, edilul declarând că, pentru încărcatul şi transportatul deşeurilor pentru persoane fizice, firma care a pierdut licitaţia a ofertat tarif ”gratuit”.
Președintele Klaus Iohannis a susținut ieri o conferință de presă în cadrul căreia a „atacat” mai multe subiecte și a avut timp inclusiv să răspundă câtorva întrebări venite din partea jurnaliștilor invitați.
Nu au fost doar discuții despre temele recente, ci s-a ajuns și la un subiect mai vechi: modalitatea în care a înțeles ministrul Justiției să procedeze cu Legile justiției.
Și, potrivit lui Iohannis, Stelian Ion nu a fost mereu inspirat în deciziile sale, care într-adevăr ar fi stârnit ceva discuții în interiorul coaliției de guvernare și critici la adresa ministrului USR PLUS.
Potrivit președintelui, în prezent Stelian Ion este, cum altfel, pe un drum bun. Însă probabil nimeni nu va uita cum ministrul Justiției că a transmis legile către Consiliul Superior al Magistraturii și le-a pus în dezbatere publică fără să consulte coaliția.
„A existat o dezbatere publică pe un proiect care a fost lucrat pe când la Ministerul Justiției a fost domnul ministru Predoiu. Acel proiect, al ministrului Predoiu, a fost discutat pe larg în diferite formate. Proiectul elaborat de ministrul Stelian Ion nu a fost dezbătut în aceste formate, ci a fost trimis direct CSM spre avizare, ceea ce nu a corespuns nici intenției Coaliției, nici spiritului legii, drept pentru care Coaliția a înființat o comisie de parlamentari care, împreună cu ministrul, sigur, și cu alte autorități, vor analiza aceste propuneri. Este evident că în Coaliție a existat o oarecare nemulțumire pentru că nu au fost consultați, lucru care, între timp, s-a corectat”, a explicat, nuanțat, președintele țării.
Lovitură pentru primarul Timișoarei, Dominic Fritz, ce nu va mai face parte din Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU), după ce prefectul Zoltan Nemeth a schimbat structura acestui for. Potrivit prefectului de Timiș, CJSU va avea 35 de membri cu drept de vot și 21 de consultanți, dar și doi invitați permanenți. Totuși, primarul Dominic Fritz va putea fi invitat la CSJU atunci când se vor lua decizii ce privesc municipiul Timișoara.
„Nu va mai face parte (n.r. din structura CJSU) primarul municipiului Timişoara, acesta având calitatea de preşedinte la Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă. Conducătorul societăţii Aquatim va dobândi calitatea de membru cu drept de vot în Comitet. Din Primăria Municipiului Timişoara nu va mai rămâne nimeni ca membru în CJSU. Comitetul are în vedere instituţii, deconcentrate şi societăţi ale operatorilor economici de interes judeţean. Din acest punct de vedere, am considerat că primarul municipiului Timişoara nu are calitatea de membru cu drept de vot în cadrul CJSU”, a spus prefectul, într-o conferinţă de presă.
Lista titularilor cu drept de vot s-a redus la 35 de membri
La actualizarea componenței CJSU s-au avut în vedere dispozițiile art. 11 alin. 2 din OUG nr. 21/2004 care stipulează că: Din comitetul județean fac parte președintele consiliului județean, șefi de servicii deconcentrate, descentralizate și de gospodărie comunală și alți manageri ai unor instituții și societăți comerciale de interes județean care îndeplinesc funcții de sprijin în gestionarea situațiilor de urgență, precum și manageri ai agenților economici care, prin specificul activității, constituie factori de risc potențial generatori de situații de urgență, precizează Prefectura Timiș.
Față de vechea componență a CJSU pe Anexa nr 1 a Ordinului prefectului, cuprinzând lista membrilor cu drept de vot, nu se mai regăsesc subprefecții județului Timiș, primarul municipiului Timișoara și directori din cadrul Consiliului Județean Timiș. Însă pe lista titularilor cu drept de vot a intrat reprezentantul Aquatim SA. Lista titularilor cu drept de vot s-a redus la 35 de membri.
Totodată, s-a avut în vedere principiul reprezentării unei instituții sau autorități în CJSU de către o singură persoană, respectiv de conducătorul instituției.
Fostul senator PSD Șerban Nicolae, deși înfrânt pe moment de politică, urmărește cu atenție ce se întâmplă între pereții Parlamentului cu legile propuse pe când social democrații stabileau ce e bine pentru țară.
E adevărat, de ceva vreme este într-un con de umbră, după ce a fost parlamentar de cursă lungă al PSD, în legislaturile 2004-2008, 2012-2016 și 2016-2020. Însă în toamna anului trecut, acesta a fost scos de pe listele de candidaturi la parlamentare, așa că a demisionat din PSD și a candidat din partea Partidului Ecologiștilor Români, reușind să ia un scor de sub 2%.
Și, cum ieri proiectul privind repatrierea rezervelor de aur ale României a fost respins definitiv de Camera Deputaţilor, acesta se arată oripilat de ceea ce pot face cei pe care îi numește „Leproasa coaliție”.
Probabil mai ales pentru că proiectul legislativ care prevedea că Banca Naţională a României ar fi fost obligată să aducă în ţară aproape toată rezerva de aur, ţinută la Banca Angliei, este ideea lui Liviu Dragnea. Sau chiar a lui Șerban Nicolae, după cum explică acesta.
La acea vreme, inițiativa a stârnit critici, iar acum Șerban Nicolae scrie că cei care s-au opus definitiv sunt „slugi, trădători sau ticăloși” și anti-români. Primul criticat este însă președintele Klaus Iohannis, cel care a cerut Parlamentului să reexamineze legea. Iar cei care o criticau la acea vreme pe considerentul că ar fi implicat costuri uriașe de repatriere și depozitare, fără a produce beneficii, sunt în parte și cei care au trimis-o în uitare. Pe moment.
„TICĂLOȘIADA Propunerea mea legislativă prin care rezerva de aur a României urma să fie depozitată integral în țară, votată o dată de ambele Camere și trecută de filtrul Curții Constituționale, a fost respinsă, în reexaminare, la cererea lui Iohannis!
Nu mai reiau argumentele, fiindcă pentru Leproasa Coaliție oricum nu contează. Dar nici nu mai cred că printre cei care au respins azi propunerea legislativă ar mai putea fi unii naivi sau nepricepuți. Și nici nu mă interesează dacă au făcut-o pentru că e în firea lor de slugi, trădători sau ticăloși.
Le-am demontat, argumentat, toate susținerile absurde și le-am demonstrat, cu asupra de măsură, temeinicia propunerii mele. De peste 22 de ani, 63,7 tone de aur din rezerva de 103,7 tone a României stau degeaba în străinătate. Și ne costă! Cu credința că ziua demnității românești va veni cândva, le reamintesc celor din Leproasa Coaliție, vajnici participanți la Ticăloșiada anti-românească, versurile Doinei eminesciene: „Cine-au îndrăgit străinii, Mâncă-i-ar inima câinii, Mânca-i-ar casa pustia, Şi neamul nemernicia!” Suntem în Săptămâna Mare. Amin!”, scrie, pios, Șerban Nicolae.
Deși aprilie se apropie de final, luna marchează momentul în care se întorc rândunelele, un simbol al începutului și al retragerii iernii.
Sunt numite și păsările lunii aprilie, la noi în țară existând toate cele 5 specii europene: rândunica, lăstunul de casă, lăstunul de mal, rândunica roșcată și lăstunul de stâncă. Majoritatea speciilor sunt migratoare pe distanțe lungi, iernând în Africa.
Apariția rândunelelor este de obicei considerată ca fiind un semn bun, notează Wikipedia.
Ce înseamnă când rândunelele își fac cuib la tine acasă
O credință larg răspândită este că o pereche de rândunele care cuibăresc într-o casă aduce noroc, iar oamenii din China chiar au construit suporturi orizontale în casele lor pentru a încuraja rândunelele să cuibărească. Însă uciderea unei rândunici sau distrugerea cuibului ei, aduce nenorociri: vacile produc lapte sângeros sau deloc, trăsnetul lovește casa, sau moartea se așteaptă în acea casă.
”Cântăresc aproximativ 20 de grame, dar au parcurs mai mult de 5000 km în zbor. Au trecut deșertul Sahara. Au zburat peste mări și țări fără să se poată odihni”, precizează pagina ”Curiozități din lume”.
Să le facem să se simtă binevenite, dacă ne-au ales
”Au luptat împotriva furtunilor și a vânturilor. Au făcut ceva extraordinar. Și toate acestea ca să vină și să se reproducă chiar în acel colț al casei noastre, sub acoperiș. O singură rândunică poate consumă până la 850 de muște și țânțari pe zi. Dacă am avea norocul de a găzdui un cuib al acestei specii în mediul nostru familial, cuplul singur ar putea elimina aproximativ 1.700 de muște și țânțari pe zi. Nu există insecticid mai eficient și ecologic.
Să le facem să se simtă binevenite, dacă ne-au ales …”, notează reprezentanții ”Curiozități din lume” pe pagina de Facebook.
Revenirea rândunelelor are multiple conotații, în funcție de țară: în Franța și Ungaria, se crede că dacă o rândunică zboară pe sub vacă, aceasta va da lapte cu sânge. În Ozarks (SUA), dacă ai un cuib de rândunică în hambar, casa nu-ți va fi lovită de trăsnet. În Tirol, Germania, se crede că dacă distrugi un cuib de rândunică, casa îți va arde.
Cu toate acestea, apariția păsărilor este arareoriconsiderată ca un semn de rău, care prevestește moartea sau chiar un dezastru, cum ar fi, de exemplu, acelea care cuibăreau pe corabia Cleopatrei, înainte de bătălia de la Actium. Atitudinea binevoitoare a omului și superstițiile față de rândunică constituie un factor esențial în protecția acestei specii, mai arată Wikipedia.
Victor Ponta a ieșit din viața politică după alegerile pierdute în decembrie 2020, dar din când în când își mai aduce aminte de lucrurile pe care le-a făcut pentru România, în vremea când era premier, și ține să le reamintească și poporului.
Acesta este răscolit de amintirea momentului când a fost desemnat premier, de către Traian Băsescu, în urmă cu 9 ani, dar mai ales de cel în care și-a dat demisia, după tragedia de la Colectiv. Mai mult, consideră că și actualii guvernanți are trebui să plătească pentru toți morții din cauza Covid. Deși este greu de pus semnul egal între un accident și o pandemie.
„Am dat inapoi pensiile si salariile / am platit imprumutul lui Basescu la FMI si nu am mai luat alti bani / am redus TVA , CAS si am scazut impozitul pe dividende / am luat 30 de miliarde de euro de la Uniunea Europeana …. ”, a scris fostul premier, pe pagina sa de Facebook.
Dosarele penale și plata lor
Acesta a amintit și de dosarele penale „fabricate”, dar și că nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită, într-un fel sau altul. Totodată lansează și o întrebare pentru „urmăritorii” săi, dacă a meritat răsplata din partea poporului, dar și a oamenilor politici.
„Din acest motiv mi-au fabricat dosare penale mie si familiei mele ( din fericire respinse de judecatori) / si au strigat in Piata si la televizor ca eu sunt de vina pentru tragedia de la “Colectiv” ( acum mor in fiecare zi , in spitale publice, mai multi oameni decat atunci intr-un club privat) !
Sunt intr-un moment in care ma intreb doar atat : “ a meritat” ? Familia mea spune tare “NU” !!! Dvs. ce credeti ?”, a mai scris Victor Ponta, fost prezidențiabil, în 2014.
Rezultate sub pragul electoral
În decembrie 2020, în urma rezultatului sub așteptări, dar mai ales sub „pragul electoral”, liderul Pro România și-a recunoscut înfrângerea. Acesta a făcut anunțul pe pagina sa de socializare și considera la acel moment că a venit timpul pentru familiei, prieteni și noi proiecte.
Codrin Ștefănescu ar trebui, cel mai probabil, să ia o diplomă de merit pentru loialitate. Rar ne e dat nouă, jurnaliștilor, să vedem atâta înverșunare în a-l apăra pe fostul șef. În timp ce toți ceilalți social democrați s-au lepădat, unul câte unul, de Liviu Dragnea, nu a fost cazul lui Ștefănescu, cel are care încă de la încarcerarea fostului „tătuc”, continuă să scrie orice se întâmplă în viața acestuia, pe un ton patriotic și ușor revoluționar, de-ai putea să juri că înainte de culcare,Codrin Ștefănescu se închină la icoana lui Dragnea, nu a vreunui sfânt.
Codrin Ștefănescu nu se lasă și continuă să gireze pentru fostul său șef
„Am vorbit azi cu el, am vorbit și ieri, am fost în vizită și am crezut că merg pentru ultima oară la el, în penitenciar. I-am zis ieri ca sunt convins că nu are cum instanța să dea altceva decât sa ia act de faptul că 4 judecători i-au admis ca a fost abuzat în închisoare”, a scris Codrin Ștefănescu la Antena 3, vizibil mâhnit de decizia Judecătoriei Sectorului 5, de astăzi.
„Dragnea nu e nici criminal, nici pedofil, nici violator, nu este un pericol public pentru societate, dar este un pericol pentru Sistem. Daca ei cred ca așa ii vor inchide gura lui Dragnea, nu vor reusi. Dragnea are multe de spus”, a insistat Codrin Ștefănescu, la aceeași televiziune.
Cu toate astea, părerile lui Codrin Ștefănescu nu par a coincide cu părerile judecătorilor din Sectorul 5, cei care au decis să respingă ca nefondată cererea de eliberare condiționată pe care Dragnea a înaintat-o prin avocata lui. Astfel, instanța a ales să ignore inclusiv informațiile potrivit cărora, în cazul în care ar fi fost eliberat, fostul social democrat ar fi avut resursele necesare pentru a lua viața de la capăt, fiindu-i promis un loc de muncă și având inclusiv o casă, astfel că nu ar fi devenit o „povară” pentru statul român. În replică, procurorii DNA au cerut ca Dragnea să mai execute încă șase luni de închisoare, conform „înțelegerii” inițiale.
Florian Dorel Bodog este oficial suspect în dosarul instrumentat de procurorii anticorupție în legătură cu mai multe infracțiuni (12 la număr) de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, și fals intelectual, în formă continuată, precum și trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Nu s-a apucat Direcția Națională Anticorupție să înceapă urmărirea penală împotriva lui Bodog pur și simplu, ci acest capitol a fost deschis abia după ce, săptămâna trecută, colegii de Senat ai lui Bodog au votat în favoarea ridicării imunității social democratului, cu majoritate.
Până acum, procurorii spun că au suspiciuni rezonabile că Bodog, pe când era ministru al Sănătății, a ajutat o persoană să încaseze salariu, fără a se prezenta nicio clipă la muncă.
Culmea, arată DNA, parte din infracțiunile cercetate acum s-au conturat după momentul septembrie 2019, când Senatul a respins o cerere similară de încuviințare de începere a urmăririi penale a acestuia. „Ulterior, au rezultat date și indicii rezonabile privind săvârșirea, de către fostul ministru, și a altor infracțiuni, respectiv trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, precum și a unui alt act material care intră în conținutul constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu”, se arată în comunicatul procurorilor DNA.
„În calitate de ministru al Sănătății, suspectul Bodog Florian Dorel ar fi acționat în mod direct pentru ca o persoană angajată în funcția de consilier personal să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contract; totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte.
Concret, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, suspectul Bodog Florian Dorel (care în prezent nu mai ocupă funcția de ministru), deși cunoștea că persoana angajată în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu ar fi luat măsuri pentru sancționarea disciplinară. Astfel, consiliera ministrului de la acea dată ar fi obținut drepturi salariale care nu i se cuveneau în cuantum de 75.656 lei, sumă ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.
În același context, în perioada februarie – octombrie 2017, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere, demersuri menite a produce consecințe juridice”, au detaliat procurorii.
Preşedintele Comitetului Naţional de Vaccinare, Valeriu Gheorghiță, a anunțat că țara noastră a început discuțiile pentru implementarea certificatului verde european. Într-o conferință de presă organizată astăzi, acesta a fost întrebat de jurnaliști dacă în România se va introduce, la un moment dat, această metodă, întrebare la care acesta a răspuns: „Da, vorbim de certificatul verde folosit la nivel european”.
Certificatul de vaccinare, în linie dreaptă, via Europa
Mai mult, secretarul de stat în cadrul Ministerului Sănătății, Andrei Baciu a spus că vorbim despre „lucrul în echipă” al instituţiilor statului, mai exact, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, INSP şi STS. „Este un demers comun al mai multor instituţii, este un demers european şi România a început de mai mult timp… e un proces de pregătire mai amplu, sunt chestiuni tehnice la care trebuie lucrat”, a declarat Baciu, adăugând că deadline-ul e luat la nivel european, „sunt discuţii cu toate statele membre”.
Intensificarea campaniei de vaccinare, o prioritate în acest moment
În conferința din această săptămână, preşedintele Comitetului Naţional de Vaccinare, Valeriu Gheorghiță a mai spus că se vor lua noi măsuri pentru intensificarea campaniei de vaccinare atât în orașele mari, cât și în mediul rural.
Pe larg, începând de săptămâna viitoare, rapelul va putea fi făcut și în alte centre de vaccinare, în afara celui în care s-a administrat prima doză, însă doar în funcție de locurile disponibile și cu minim 72 de ore înainte de programare. O altă veste bună este că din data de 28 aprilie se intenționează creșterea fluxului de vaccinare cu cel mai căutat vaccin al momentului, cel produs de Pfizer.
Centru Drive-Thru în București: vaccinare direct la volan
Mai mult, începând cu 29 aprilie se va deschide primul Drive-Thru din Capitală, după cum anunțau astăzi inclusiv premierul Florin Cîțu și primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, urmând ca din 4 mai să înceapă vaccinarea în cabinetele medicilor de familie cu serul produs de Johnson&Johnson. Ulterior, în perioada 7-9 mai se va desfășura Maratonul Vaccinării la București, prin centrele de vaccinare de la Sala Palatului și Biblioteca Națională.
Daniel Ghiță a fost ales pe 6 decembrie 2020, la alegerile parlamentare, iar mandatul de deputat i-a fost validat pe 21 decembrie 2020 prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 70 cu privire la validarea mandatelor deputaților aleși, publicată în Monitorul Oficial.
Daniel Ghiță activează, în momentul de față, în Camera Deputaților ca membru al Grupului Parlamentar al Partidului Social Democrat (PSD), al cărui lider este Simonis Alfred Robert (PSD), fiind în același timp și secretar al Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte și Problemele Minorităților Naționale, alături de Kulcsár-Terza József-György (UDMR), comisie condusă de Ibram Iusein (Minorități).
Deputatul face parte și din Comisia pentru Mediu și Echilibru Ecologic, al cărei președinte este Stângă George Cătălin (PNL), dar și din Subcomisia pentru Monitorizarea Respectării Drepturilor Persoanelor în Stare Privativă de Libertate, condusă de Bejinariu Eugen (PSD).
Declarație de avere, declarație de interese și CV
Conform articolului 4, punctele 1, 2 și 4, din Legea nr. 96/21.04.2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, actualizată prin Legea nr. 30/27.03.2017 privind statutul deputaților și al senatorilor, fiecare deputat este obligat să depună o declarație de avere și o declarație de interese, completate personal, datate și semnate olograf la persoana desemnată în acest scop de secretarul general al Camerei Deputaților.
Referitor la depunerea unui CV la începerea unui mandat de deputat sau de senator, aceasta nu este condiționată de legile menționate anterior.
Conform site-ului Camerei Deputaților, Daniel Ghiță și-a depus declarația de avere și declarația de interese pe 11 ianuarie 2021, la 21 de zile distanță de ziua validării mandatului de deputat al Partidului Social Democrat (PSD) în circumscripția Ilfov, dar nu și un CV.
Astfel, conform unui CV publicat de fostul sportiv pe propria pagină de Facebook, Daniel Ghiță a terminat liceul și a promovat Bacalaureatul la vârsta de 18 ani, iar facultatea de sport a promovat-o la vârsta de 23 de ani. Actualul deputat și-a luat licența de profesor de educație fizică și sport, iar vreme de nouă ani a activat ca SPP-ist și cadru militar, perioadă în care și-a început și cariera sportivă ca luptător în ring.
Daniel Ghiță spune despre el, conform unei postări de pe o rețea de socializare, că este un sportiv de performanță, campion mondial și antrenor de kickboxing, dar și un luptător pentru drepturile omului, activist împotriva defrișărilor din România, creștin și patriot.
PSD-istul deține, conform declarației de avere depusă la Camera Deputaților pe 11 ianuarie 2021, două bunuri imobile, și anume două terenuri extravilane în comuna Baia, din județul Tulcea, și în Frumușani, din județul Călărași. Primul este un teren de 5.000 de metri pătrați, dobândit în anul 2009 prin cumpărare, în timp ce al doilea este un teren de 2.000 de metri pătrați, cumpărat în anul 2007.
Daniel Ghiță deține și două bunuri mobile, și anume o Dacia Logan din anul 2005 și un Smart Fortwo din anul 2016, ambele dobândite prin cumpărare. Conform declarației sale de avere, fostul kickboxer deține și un ceas marca Hublot, în valoare de aproximativ 50.000 de euro, cumpărat în anul 2014.
La categoria venituri, Daniel Ghiță a amintit în declarația sa de avere de societatea D. Ghiță International Relations SRL, care îi aduce anual un venit de 6.395, fără a menționa dacă suma este în lei sau în euro, dar și de alocația de stat pe care Dacian Daniel Ghiță, fiul său, o primește din partea SJEPIS, în valoare de 1.668 de lei anual.
Declarația de interese depusă la Camera Deputaților pe 11 ianuarie 2021 arată că Daniel Ghiță deține 20 de părți sociale sau acțiuni în cadrul societății D. Ghiță International Relations SRL, în valoare totală de 200 de lei, dar și că este membru al Asociației România Mândră între Stele (ARMIS), al cărei președinte era în anul 2019, conform Agerpres, Bobby Păunescu, fără a avea însă vreun câștig material de pe urma acestei afilieri.
Daniel Ghiță mai menționează în declarația sa de interese că are și calitatea de deputat al Partidului Social Democrat, circumscripția Ilfov, începând cu data de 21 decembrie 2020.
Carieră sportivă
Poreclit „Samuraiul sălbatic” (The Savage Samurai) sau „Lunetistul”, Daniel Ghiță și-a început cariera în sport în anul 1999, atunci când și-a făcut debutul în cadrul Campionatului Mondial de Muay Thai, desfășurat în Bangkok, Thailanda. Toate meciurile le-a câștigat prin knock-out până înainte de semifinale, unde a pierdut împotriva bielorusului Alexey Ignashov.
În anul 2000, Daniel Ghiță a devenit campion european de Muay Thai, în Germania, iar în anul 2001 și-a adjudecat o medalie de bronz în urma participării la Campionatul Mondial de Muay Thai, în Thailanda. Un an mai târziu, în anul 2002, a terminat pe locul al doilea în cadrul Campionatului European de Muay Thai, desfășurat în Portugalia.
Anul 2003 l-a găsit pe Daniel Ghiță într-un moment în care a devenit sportivul care a înregistrat cel mai rapid knock-out (KO) din istoria stilului Muay Thai, în cadrul Campionatului Mondial din Thailanda, împotriva unui luptător din Australia, după doar 30 de secunde trecute din meci.
La cinci ani distanță de la debutul său, în anul 2004, Daniel Ghiță s-a înscris în circuitul Local Kombat din România, iar în anul 2007 a avut oportunitatea de a lupta în circuitul privat K-1, fondat în anul 1993 de Kazuyoshi Ishii, o competiție organizată la nivel mondial de K-1 Global Holdings Limited. În același an și-a făcut și debutul în K-1 într-un meci în care a luptat împotriva lui Nobu Hayashi.
Doi ani mai târziu, pe 11 august 2009, Daniel „The Savage Samurai” Ghiță și-a trecut în CV un nou record, stabilit înainte de luptătorul Peter Aerts, performanță neîntrecută de niciun alt sportiv vreme de zece ani. Astfel, în cadrul unui turneu de K-1, Ghiță a reușit să realizeze cea mai rapidă victorie împotriva tuturor celor trei adversari pe care i-a întâlnit, într-un timp total de 5 minute și 15 secunde. Până în acel moment, recordul stabilit de luptătorul Peter Aerts era de 6 minute și 43 de secunde.
În luna octombrie 2010, la 11 ani distanță de debutul său în ring, Daniel Ghiță a devenit primul luptător de origine română care a intrat în K-1 World Grand Prix Final, de la Tokyo, pentru care a trebuit să lupte împotriva lui Errol Zimmerman și să îl învingă prin knock-out (KO) în ultimul turneu de calificare de la Seul. Cu toate că era accidentat la un picior în acea vreme, Ghiță a luptat în cadrul turneului împotriva lui Gokhan Saki în sferturile de finală.
Accidentarea suferită a demonstrat însă că se afla în imposibilitatea de a dicta un ritm de luptă. Cu toate acestea, Daniel „Lunetistul” Ghiță a reușit să obțină o rundă în plus în cadrul meciului, deși Gokhan Saki părea că deja câștigase lupta. Într-un final, meciul a fost câștigat prin decizie de kickboxerul turco-olandez de categorie grea.
Cinci luni mai târziu, pe 6 martie 2011, Daniel Ghiță a luptat împotriva lui Hesdy Gerges, pe atunci actual campion al competiției It’s Showtime, cea mai importantă promoție de kickbox de pe continent până la momentul cumpărării acesteia de către Glory International, în luna martie 2012. În prima rundă a meciului, „Samuraiul” a reușit să îi aplice adversarului o serie de lovituri eficiente, însă din a doua rundă a fost devansat de oponent, numărat până la opt, iar mai apoi învins în a treia rundă prin decizie unanimă.
În anul 2012, pe 28 ianuarie, românul a participat la ultimul eveniment organizat vreodată sub egida It’s Showtime, desfășurat în Leeuwarden, un oraș din Olanda, unde a avut ocazia să își ia revanșa în fața lui Hesdy Gerges. Un croșeu de stânga aplicat la momentul potrivit, pe parcursul primei runde, i-a adus lui Daniel Ghiță cel mai important titlu mondial la categoria grea de până acum.
În același an, Ghiță a semnat cu Glory International, iar prima apariție în ring a avut loc pe 31 decembrie 2012, când a luptat împotriva lui Fabiano Cyclone, în cadrul Glory 4: Tokyo – Heavyweight Grand Slam, eveniment desfășurat în Japonia. În timpul meciului, Cyclone a fost înlocuit de Jhonata Diniz, sportiv pe care Ghiță l-a învins prin decizie unanimă.
Ajuns în finala competiției, Ghiță l-a întâlnit în ring pe olandezul Semmy Schilt, care a și câștigat concursul. Performanța de a ajunge în finală i-a fost răsplătită sub forma unui cec în valoare de 100.000 de dolari.
După o perioadă în care dădea semne că s-ar retrage, Daniel Ghiță a revenit în ring în anul 2017, în cadrul World Wushu Championships, unde a reușit să își adjudece o medalie de bronz după ce a fost înfrânt la puncte de către iranianul Hamid Reza Gholipour. Un an mai târziu, „Samuraiul” a revenit și în kickboxing și a luat parte la Colosseum Tournament IX, eveniment desfășurat în Cluj-Napoca, la BT Arena. Ghiță a reușit atunci să îl învingă pe bosniacul Dzevad Poturak.
În luna aprilie 2019, Daniel Ghiță a concurat în cadrul Colosseum Tournament 11, unde l-a întâlnit în ring pe Petr Vondracek, din Cehoslovacia, pe care a și reușit să îl învingă în prima rundă, prin knock-out (KO), după aplicarea unui croșeu de stânga.
Pe parcursul mai multor ani, Daniel Ghiță a luptat în cadrul a numeroase competiții organizate sub egida Glory International, precum Glory 6: Istanbul, Glory 9: New York (2013), Glory 11: Chicago, Glory 13: Tokyo și Glory 17: Los Angeles (SUA, 2014).
Titluri adjudecate în ring (ca profesionist):
– 2012 – It’s Showtime – campion mondial la categoria grea
– 2010 – K-1 World Grand Prix Tokyo – finalist în primii 16
– Local Kombat România – campion la categoria grea
– 2005 – WKN European Thai-Boxing – campion la categoria grea
– 2002 – campion european la Muay Thai, în Portugalia
– 2001 – IFMA World Muay Thai Championships – medalie de bronz (+91 kilograme)
– 2000 – campion european la Muay Thai, în Germania
Titluri adjudecate în ring (ca amator):
– 2017 – World Wushu Championships – medalie de bronz
– 2002 – IAMTF European Championships – medalie de argint
– 2001 – IAMTF World Championships – medalie de bronz
– 2000 – European Muay Thai Championships – medalie de aur
– 1999 – IAMTF World Championships – medalie de bronz
Onoruri și distincții:
– 2019 – Nominalizare pentru luptătorul anului (în revenire), conform Combatpress.com
– 2006 – Luptătorul anului, conform Fight.ro
– 2005 – Cel mai tehnic luptător, conform Fight.ro
Conform profilului său de pe site-ul promoției Glory International, Daniel Ghiță are un palmares de 61 de meciuri, dintre care 50 de victorii, 11 înfrângeri și zero meciuri terminate la egalitate. De-a lungul timpului, Ghiță a făcut parte din cluburi ca Seconds Out (2013), Blackzilians sau Dojo Kamakura, fiind antrenat de Anil Dubar (antrenor principal), Horia Rădulescu (antrenor secund) și Vasile Oșean (doctor nutriționist).
Prima rundă în politică: intrarea în PRU
În luna noiembrie 2015, Daniel Ghiță s-a alăturat Partidului România Unită (PRU), înființat în același an de către fostul deputat PSD Bogdan Diaconu (exclus între timp din partidul de dreapta), al cărui președinte actual este Robert Bugă. La acel moment, Ghiță era primul campion mondial la kickboxing care intra în politica din România.
Am primit foarte multe mesaje și oferte pentru a mă alătura unui partid. Foarte mulți oameni mă îndrumau către PRU. De aceea am ales un partid care nu face compromisuri, un partid naționalist, un partid al românilor, un partid pentru România
afirmă sportivul într-o postare publicată la acea vreme pe Facebook
În ianuarie 2016, cu ocazia primului Congres de Partid, Daniel Ghiță, alături de Bogdan Diaconu, a anunțat înființarea „Patrula lui Vlad Țepeș”, un „instrument al dreptății pentru cei slabi”. Printre altele, membrii patrulei ar fi urmat să dea o mână de ajutor în cadrul intervențiilor în zonele calamitate în urma ploilor sau ninsorilor.
La acel moment, Daniel Ghiță afirma cu privire la Patrula lui Vlad Țepeș:
„Oamenii vor ceva nou, vor o schimbare, așa că s-a născut Patrula lui Vlad Țepeș, nu armata națională. Va fi formată din români inimoși, cu suflet mare, care își vor ajuta semenii aflați la necaz și care au nevoie de sprijin. Va fi un instrument al dreptății pentru cei slabi și părăsiți împotriva celor care vor să le fure casele și munca”, conform unui articol apărut în Vice.
Cu ocazia Congresului Partidului România Unită (PRU), sportivul a rostit și un discurs extrem de dur în care a vorbit despre situația politică și socială din țara noastră.
Șapte luni mai târziu, în luna iunie 2016, Daniel Ghiță a părăsit Partidul România Unită (PRU) în urma unei altercații verbale avute cu Bogdan Diaconu, președintele de partid la acel moment. Printre altele, sportivul român îi reproșa acestuia că nu ar fi respectat principiile pe care formațiunea politică le promovează.
La acea vreme, Daniel Ghiță afirma pe propria pagină de Facebook:
„Am luat decizia să demisionez din Partidul România Unită. Sunt un naționalist și un activist hotărât și voi lupta pentru principii corecte și pentru binele poporului român până la capăt. Locul meu este numai acolo unde aceste principii sunt respectate. Defrișarea pădurilor m-a forțat să intru în politică. Rămân în politică pentru a-mi apăra țara. Nihil Sine Deo”, conform unui articol publicat în cotidianul Evenimentul Zilei.
Într-un interviu apărut în Ziarul Bursa în luna septembrie 2016, la trei luni distanță de plecarea sa din PRU, Daniel Ghiță afirma, întrebat fiind de ce a ales să devină membru PRU:
„Am intrat în PRU pentru doctrină și pentru idei. Sunt naționalist din naștere, adică patriot, și așa voi rămâne pentru că este normal să ne iubim țara și să vrem ce este mai bine pentru ea. Când am intrat în PRU, Bogdan Diaconu mi-a promis că nu vom primi traseiști și nici politicieni penali și că vom fi un partid curat, al principiilor și al iubirii sincere de țară”.
În februarie 2019, Daniel Ghiță a fost invitat în cadrul emisiunii ProSport Live, unde a vorbit deschis despre experiența sa pe scena politică:
„Voiam să opresc defrișările, voiam să stopez vânzarea terenurilor către străini, voiam ca firmele românești să prospere. Nu am nimic cu străinii. Dar în România nu mai există un echilibru între firmele din industria românească și industria străină. Industria românească este la pământ, iar industria străină prosperă. Iar noi nu câștigăm bani. Am crezut, la vremea respectivă, că dacă intru într-un partid pot schimba ceva pentru societate”.
În perioada în care a fost membru al Partidului România Unită (PRU), Daniel Ghiță a candidat pentru funcția de primar al Sectorului 3 din București, alegeri desfășurate pe 5 iunie 2016.
Rezultate alegeri locale sector 3 2016
Runda a doua: intrarea în PSD și în Parlament
După patru ani în care nu dădea semne că ar dori să se întoarcă pe scena politică din România, Daniel Ghiță s-a înscris, în luna octombrie 2020, în Partidul Social Democrat (PSD). Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, Ghiță afirma:
„Da, voi candida de la PSD Ilfov, să lupt pentru oamenii de rând. Pentru cei pe care nu îi aude și nu îi vede nimeni. Pentru copiii României, pentru toți românii, pentru ca votul vostru să conteze. Nu se poate să existe fraudă electorală și să stăm să acceptăm, să nu facem nimic. Prioritatea in România trebuie să fie sănătatea și educația, nu alegerile. De azi sunt PSD-ist”.
Înscris în Partidul Social Democrat (PSD), filiala Ilfov, Daniel Ghiță a anunțat că va candida pentru un loc în Camera Deputaților. Alegerile parlamentare fiind programate pentru data de 6 decembrie 2020, Ghiță a avut la dispoziție puțin mai mult de o lună pentru a convinge oamenii să îl voteze. Cu ajutorul partidului pe care îl reprezintă și în momentul de față, fostul sportiv a deschis lista candidaților PSD, la Ilfov, pentru un loc în Camera Deputaților.
La câteva zile distanță de la închiderea urnelor de vot, pe 6 decembrie 2020, Biroul Electoral Central (BEC) a anunțat rezultatele finale. Astfel, alegerile parlamentare au fost câștigate de Partidul Social Democrat (PSD), cu 1,70 milioane de voturi, urmat de Partidul Național Liberal (PNL), cu 1,48 milioane de voturi, și USR-PLUS, cu aproape 907.000 de voturi.
Astfel, conform unui proces verbal publicat de Biroul Electoral Central (BEC) pe site-ul oficial, cu numărul 1639/17.12.2020, la anexa nr. 22, pagina 8, se arată că în Ilfov (circumscripția electorală nr. 25) au fost atribuite trei mandate, iar alte două au rămas neatribuite în prima etapă de repartizare. Cu un total de cinci mandate atribuite după repartizarea finală, în Ilfov, Daniel Ghiță a fost singurul reprezentant al Partidului Social Democrat (PSD) care a ocupat un loc în Camera Deputaților (anexa nr. 22, pagina 20).
Pe lângă Daniel Ghiță, alegerile parlamentare din anul 2020 au adus în Camera Deputaților, din Ilfov, și nume ca Oana Alexandra Cambera (USR-PLUS), Andrei Daniel Gheorghe (PNL), George Cristian Tuță (PNL) și Gianina Șerban (AUR).
Daniel Ghiță are biroul parlamentar în Voluntari, pe strada Tudor Vladimirescu, numărul 40.
Patru luni de activitate în Parlament
Conform unui sumar publicat pe site-ul Camerei Deputaților, Daniel Ghiță are la activ, în cele patru luni de activitate în Parlamentul României, un total de patru luări de cuvânt în ședințe, dintre care o declarație politică, două propuneri legislative inițiate, trei moțiuni, patru declarații politice depuse în scris, dar și 20 de interpelări și întrebări.
Astfel, la capitolul propunerilor legislative inițiate, Daniel Ghiță a venit cu două sugestii în cele patru luni de activitate ca deputat din partea Partidului Social Democrat (PSD), și anume:
1. Propunere legislativă pentru modificarea OUG nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației (înregistrată cu numărul 130/22.03.2021)
2. Propunere legislativă pentru completarea articolului 112 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (înregistrată cu numărul 129/22.03.2021)
Referitor la prima propunere legislativă, înregistrată cu numărul 130/22.03.2021, Daniel Ghiță a avut susținerea a 58 de deputați și senatori PSD și un deputat din partea minorităților, și anume Manea Cătălin Zamfir. Conform unui document (fără număr de înregistrare) publicat pe site-ul Camerei Deputaților, legea, aflată în momentul de față în stadiul de „procedură legislativă încetată”, ar fi adus schimbări alineatului 1 din articolul 19 al OUG nr. 75/2005:
„ARACIS este condusă de un consiliu alcătuit din 25 de membri, din care:
a) 18 sunt cadre didactice cu funcții de predare în învățământul superior care reprezintă, de regulă, domeniile de studii universitare;
b) 5 studenți, reprezentanți ai federațiilor studențești din România, reconfirmați la începutul fiecărui an universitar”.
Referitor la cea de-a doua propunere legislativă, înregistrată cu numărul 129/22.03.2021, Ghiță a avut susținerea a 58 de deputați și senatori PSD, un deputat UDMR (Szabo Odon) și un deputat din partea minorităților, și anume Manea Cătălin Zamfir. Astfel, în urma acestei propuneri legislative, Legea educației naționale nr. 1/2011 ar urma să fie modificată. Articolului 112 din Legea 1/2011 ar urma să îi fie aduse modificări, dar și să fie introduse aliniatele 6.2 și 6.3 imediat după aliniatul 6.1.
În primă fază, pe 22 martie 2021, această propunere legislativă a fost prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, unde nu s-a aprobat procedura de urgență solicitată. Pe 30 martie 2021, aceasta a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, iar pe 19 aprilie 2021 a fost din nou prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputaților.
Tot pe 19 aprilie 2021, propunerea legislativă a fost trimisă pentru raport la Comisia pentru Administrație Publică și Amenajarea Teritoriului și Comisia pentru Învățământ, dar și prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, iar pentru aviz a fost trimisă la Comisia pentru Buget, Finanțe și Bănci; Comisia pentru Drepturile Omului, Culte și Problemele Minorităților Naționale; Comisia Juridică, de Disciplină și Imunități și Comisia pentru Egalitatea de Șanse pentru Femei și Bărbați.
Pe 19 aprilie 2021, propunerea a primit aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social. În momentul de față, propunerea deputatului PSD se află în stadiul „trimis pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaților”.
La capitolul propunerilor legislative inițiate, Daniel Ghiță a semnat trei moțiuni inițiate de deputați din grupul parlamentar PSD, și anume.
1. „Incompetența și lipsa de asumare ucid! Vlad Voiculescu, un pericol pentru sănătatea și viața românilor” (10 februarie 2021; respinsă)
2. „Agricultura României este atacată de cel mai periculos dăunător: ministrul Adrian Nechita Oros” (24 martie 2021; respinsă)
3. „Ca românii să trăiască, Vlad Voiculescu trebuie să plece” (12 aprilie 2021; retrasă)
La capitolul interpelărilor și întrebărilor realizate în Parlamentul României, deputatul PSD Daniel Ghiță are un număr de 20 la activ până în momentul de față. Dintre acestea, 12 au fost întrebări diverse adresate colegilor din Camera Deputaților și Senat, iar 8 au fost interpelări.
Printre altele, Daniel Ghiță a intervenit pe tema unor domenii diverse, precum:
1. Politica de protejare și exploatare a resurselor României
2. Măsuri după incendiul de la Spitalul Matei Balș
3. Vânzarea unor părți din obiectivele strategice ale țării
4. Valoarea creditelor externe din perioada 2019-2020
5. Transparența și trasabilitatea în combaterea tăierilor ilegale
6. Desființarea SIIJ
7. Conservarea pădurilor, fenomenul exploatării ilegale ale acestora
Luări de cuvânt în Parlamentul României
Conform unui sumar publicat pe site-ul Camerei Deputaților, Daniel Ghiță are la activ, în cele patru luni de activitate în Parlamentul României, un total de patru luări de cuvânt în ședințe, dintre care o declarație politică cu ocazia depunerii jurământului de credință față de țară și popor, într-o ședință solemnă desfășurată pe 21 decembrie 2020.
Același sumar arată că Daniel Ghiță are la activ alte patru declarații politice și intervenții în scris, disponibile public pe site-ul Camerei Deputaților, după cum urmează:
1. „Voi fi apărătorul celor mulți și al românilor de pretutindeni” (17 februarie 2021)
2. „Ce mai fac Serviciile de Informații?” (24 februarie 2021)
3. „Opriți desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție” (3 martie 2021)
4. „Cine ne guvernează? Pe mâinile cui au ajuns economia, sănătatea, siguranța și munca românilor?” (7 aprilie 2021)
Referitor la declarațiile politice și intervențiile avute în Parlamentul României, deputatul PSD Daniel Ghiță are la activ trei discursuri în cele mai recente două luni de mandat, în zilele de 10 martie 2021, 6 aprilie 2021 și 13 aprilie 2021.
Pe 10 martie 2021, Daniel Ghiță făcea prima declarație politică, adresată colegilor săi din Camera Deputaților și din Senatul României, moment în care a adus o serie de critici adresate colegilor parlamentari. Conform unei stenograme disponibile pe site-ul Camerei Deputaților, el afirma:
„În acest sanctuar al politicii sunt oameni care fac afirmații nefundamentate, susținute doar cu alte afirmații. Resping un asemenea mod de abordare. Domnule (Mihai-Laurențiu) Polițeanu, vă rog să ne spuneți ce ați căutat în arhiva SIPA, împreună cu doamna Monica Macovei. Ce documente ați sustras, cu ce serviciu colaborați?”.
În continuarea discursului său, Daniel Ghiță a mai declarat:
„Sunt colegi de-ai noștri, din Parlament, care aruncă de fiecare dată cu noroi, cu vorbe fără acoperire în fapte, delațiuni mizerabile specifice fostei Securități. Consider că cei care nu renunță la vechile năravuri, îndeosebi cei care fac acuzații fără corespondență în realitate, vor să readucă România și pe noi toți la acele timpuri cumplite”.
Vizibil emoționat, deputatul Daniel Ghiță a citit cu greu, de pe foaie, textul propriu, a făcut o serie de greșeli gramaticale și de exprimare, iar în unele momente dădea semne că ar rămâne fără aer. Materialul video publicat pe canalul de YouTube al Parlamentului României a devenit în scurt timp viral și a fost preluat de nenumărate televiziuni și site-uri de știri.
Ziua de 6 aprilie 2021 i-a adus lui Daniel Ghiță o nouă ocazie de a fi expus în presă. În timpul unui discurs prezentat de Cristina Mădălina Prună (USR), sub formă de răspuns adresat lui Bogdan Ionel Rodeanu (USR) pe tema purtării măștii de protecție, Daniel Ghiță a afirmat, din sală: „Dar nu pot să o port”.
Ca un răspuns, în Parlament s-au auzit afirmații precum „Te mănâncă pielea” și „Are alergie”.
Câteva zile mai târziu, pe 13 aprilie 2021, Daniel Ghiță a avut un nou episod de contre cu câțiva dintre colegii săi din Parlament, în timpul unui apel făcut de Cristina Mădălina Prună (USR) cu privire la purtarea măștii de protecție în timpul ședințelor:
„Mă văd nevoită să atrag atenția următorilor deputați – domnul Lucian Florin Pușcaşu, domnul Daniel Ghiță și domnul Dumitru Coarnă – să poarte masca corespunzător”.
Ca răspuns, deputatul PSD a afirmat, în mai multe rânduri, următoarele: „Dacă nu știți legea de ce mai veniți aici?”, făcând referire la restricțiile cu privire la pandemia de Coronavirus, dar și „Nu mai dați exemple numai de la PSD. Domnul Bulai, data trecută, nu a purtat mască. Eu am certificat medico-legal, adică adeverință medicală”.
Rugat de Cristina Mădălina Prună (USR), vicepreședinte al Camerei Deputaților, să depună documentul doveditor la Biroul Permanent, Daniel Ghiță a declarat: „Vă rog frumos să citiți legea și după aceea să veniți aici ca să ne țineți lecții de morală”. La câteva secunde distanță, deputatul a mai strigat, din sală, și „Dictatura USR-PLUS”.
În urma acestor episoade, în presa centrală, dar și în presa sportivă, au apărut o serie de articole cu privire la refuzul deputatului de a purta mască de protecție în timpul ședințelor din Parlamentul României și nu numai.
Apariții în presă
În comparație cu alți deputați și senatori din Parlamentul României, din actualul mandat, activitatea deputatului Daniel Ghiță este neînsemnată. Cu toate acestea, nu de puține ori s-a întâmplat ca Daniel Ghiță să apară în presa centrală sau în presa sportivă ca urmare a unor evenimente, situații sau declarații politice.
Astfel, în data de 7 aprilie 2021, conform unui articol apărut în HotNews, Daniel Ghiță a fost surprins în Parlamentul României fără mască de protecție. În schimb, în aceeași zi, deputatul declara că Guvernul României trebuie să desecretizeze toate contractele pe care le-a încheiat în perioada pandemiei de COVID-19, adăugând că el nu știe că ar fi declarată pandemie.
Deputatul a fost văzut de mai multe ori în plenul Camerei Deputaților sau pe holurile clădirii fără mască de protecție sau purtând mască fără să își acopere și nasul. Întrebat de jurnaliști de ce nu respectă legea și nu poartă mască de protecție în spațiile închise, deputatul Daniel Ghiță a declarat:
„Cei care ne conduc de un an și patru luni de zile să răspundă pentru toate crimele și atrocitățile pe care le-au făcut până acum. Este declarată pandemia în România? Eu nu știu că este declarată în România”.
La începutul lunii martie 2021, mai multe posturi de televiziune și site-uri de știri vorbeau despre un nou episod în care deputatul PSD a fost protagonist. Într-o postare publicată pe Facebook, deputatul USR Filip Havarneanu arăta, cu dovezi fotografice, cum Daniel Ghiță a adormit în timpul unei ședințe din Parlamentul României.
„Avem un Șoșoc și în Camera Deputaților. Când nu doarme face circ. Dovada clară că pumnii și picioarele încasate în cap nu duc la nimic bun. Așa se întâmplă dacă faci scandal toată ziua și urli în Parlament. E bun somnicul în plen, domnule Ghiță?”, scria Filip Havarneanu.
Câteva zile mai târziu, Daniel Ghiță a venit cu o replică pentru postarea făcută pe Facebook de deputatul USR: „Copile, stai să vezi ce îți fac”. Acestea ar fi fost cuvintele cu care, afirmă Filip Havarneanu, l-ar fi amenințat cu bătaia.
Tot deputatul USR Filip Havarneanu este cel care a publicat pe Facebook și o filmare în care Daniel Ghiță vocifera în plenul Parlamentului în timpul unei declarații făcute de la pupitru de către un coleg parlamentar pe tema bugetului pentru anul 2021.
„Fără mască în Parlament și, ca totul să fie complet, cu țipete în loc de argumente. Cam așa se desfășoară ședința de astăzi din Parlament pentru dezbaterea bugetului pentru anul 2021. Să vă mai spun că cei de la pupitru nu se aud din cauza strigătelor PSD-iștilor, deși cei care țin discursuri folosesc microfonul? Sau că dacă într-adevăr și-ar dori să modifice proiectul de buget ar trebui să încerce o dezbatere civilizată?”, scria Havarneanu.
La finalul lunii martie 2021, Camera Deputaților a adoptat o declarație privind unele manifestări cu caracter antisemit din România și tentativele de reabilitare a criminalilor de război. În urma votului, deputatul PSD Daniel Ghiță a fost singurul care a votat împotriva acestei declarații, conform votului electronic afișat pe site-ul forului legislativ.
Ulterior, colegul său de partid, Adrian Ionuț Chesnoiu, a pus pe seama unei erori votul acordat de Daniel Ghiță. Deputatul PSD nu și-a explicat votul, însă, pe Facebook, și-a acuzat, la doar câteva ore distanță, adversarii politici de fascism:
„Ciuma roșie este un slogan nazist. Acest slogan fascist este folosit în România de toți liderii politici din partea USR-PLUS și PNL. Premierul folosește în campania electorală și în declarații un slogan nazist. Florin Cîțu și Dan Barna folosesc sloganuri naziste. Toți liderii și membrii PSD au fost hărțuiți cu un slogan fascist”.
Deputatul PSD Daniel Ghiță a luat parte, în repetate rânduri, și la protestele anti-restricții care au avut loc în municipiul București. În urma participării la aceste manifestări, el a afirmat pe propria pagină de Facebook:
„De ce nu vine nimeni de la Guvern să vorbească cu poporul? Poporul nu are valoare? Unde este Iohannis cu geaca roșie? Cine răspunde pentru profanarea cadavrelor, a tuturor românilor care au murit de COVID-19 în perioada 2020-2021? De ce trebuiau înmormântați goi în saci negri de gunoi? Fără slujbă, fără preot, fără să aibă dreptul să fie înmormântați creștinește? Umilință și distrugerea credinței”.
Deputatul PSD Daniel Ghiță are obiceiul de a comenta subiecte vaste pe propria sa pagină de Facebook, legate de tăierea pădurilor din România, modul în care este condusă țara, economie sau pandemia de Coronavirus. Înainte de a intra în Partidul Social Democrat (PSD), Ghiță a răspuns inclusiv unor afirmații făcute de Cristian Tudor Popescu cu privire la restricțiile impuse de comuniști înainte de anul 1989.
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) avertizează că ar putea urma proteste în unitățile de detenție.
Motivul este eliminarea normei de hrană a...
În timp ce discursul public vorbește despre datorii de 1,6 miliarde lei și despre un cost anual al transportului public de aproximativ 1,7 miliarde...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
