Președintele Klaus Iohannis se declară optimist după participarea sa la discuțiile din cadrul Consiliului European pe tema aderării țării noastre la Schengen, în ciuda faptului că a trecut abia o săptămână de când România a primit un „nu” și a rămas în continuare în afara acestui spațiu de liberă circulație din Uniunea Europeană.
Aparent, pentru Iohannis, discuțiile cu liderii europeni sunt făcute la timp, chiar dacă până la votul din Consiliul Justiție și Afaceri Interne de săptămâna trecută au existat critici potrivit cărora, ca președinte al țării, a avut alte preocupări în toată perioada în care putea face demersuri serioase pentru a asigura reușita României privind aderarea.
Însă, în continuare, Iohannis o ia „pas cu pas” și explică cât de aproape e țara noastră de Schengen… în 2023. Într-o postare pe Facebook, președintele țării asigură că „am făcut pași înainte în direcția bună în ceea ce privește aderarea țării noastre la Schengen”, această convingere intimă a sa fiindu-i confirmată după o întâlnire de ieri:
„În urma discuțiilor pe care le-am solicitat în cadrul Consiliului European, sunt optimist că România va intra în Schengen, fără alte condiții, în cursul anului 2023. Le-am transmis liderilor europeni că solidaritatea pe care am arătat-o noi a dus la așteptări legitime, și noi, românii, așteptăm la rândul nostru semne clare de solidaritate și unitate din partea Uniunii Europene.
Avem așteptări legitime să fim primiți în spațiul Schengen. Votul Austriei și votul mixt din partea Olandei sunt probleme care trebuie rezolvate. Concluzia tuturor acestor discuții este că pregătirea va fi mai profundă și că se va găsi o soluție pozitivă în cursul anului viitor”.
De altfel, acesta anunțase că va pleca la Bruxelles, pentru a „ridica tema aderării României la spațiul Schengen în plenul Consiliului European” și că va „explica din nou de ce țara noastră trebuie să facă parte din spațiul Schengen, dar soluții practice se vor găsi într-un viitor Consiliu JAI și cred că putem adera în 2023”. Iar în stilul caracteristic, a asigurat abia acum că este hotărât să găsească „o soluție pentru a ne îndeplini acest obiectiv național strategic”.
Iohannis a avut totuși și o reacție după votul din Consiliul JAI, când a subliniat că, în opinia sa, „România a primit un NU nemeritat din partea Austriei pentru o chestiune pe care nu noi am cauzat-o”.
În octombrie, după votul din Parlamentul European pentru rezoluţia privind aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei la Schengen, preșetintele României opina că „aderarea la Schengen este mult dorită de noi, şi după cum cred că este un fapt cunoscut de 11 ani, noi îndeplinim, practic, cerinţele tehnice. Aderarea nu s-a realizat fiindcă până la urmă există şi un vot politic în JAI care nu a avut loc până în momentul de faţă. Acum există o fereastră de oportunitate, adică avem o şansă, însă nu avem o garanţie. Ca să maximizăm şansele noastre am întreprins foarte multe demersuri”.
Mihai Țurcanu, fost europarlamentar PNL și fost director executiv al Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Botoșani, în prezent simplu consilier superior în cadrul instituției, a fost trimis în judecată pentru mai multe fapte de corupție, inclusiv abuz în serviciu.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Suceava spun că acesta, alături de alte două persoane, a făcut presiuni în interiorul DSVSA Botoșani în legătură cu atribuirea unui contract de furnizare produse cu specific sanitar – veterinar.
Ex-directorul Țurcanu se află sub control judiciar, urmând a fi judecat la Tribunalul Botoșani pentru abuz în serviciu (două fapte), abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau altul și delapidare, în timp ce Mădălina Raluca Roșu – în continuare director al Direcției Juridice din cadrul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, este acuzată complicitate la abuz în serviciu.
Acuzat în dosar este și administratorul unei societăți comerciale, pentru complicitate la abuz în serviciu. De menționat că în dosar s-au constituit părți civile două angajate ale DSVSA Botoșani – șefa serviciuului economic și o consilieră în cadrul achizițiilor publice, acestea fiind supuse presiunilor constante timp de mai multe luni, până în momentul în care Țurcanu a intrat în vizorul DNA.
„În perioada octombrie – decembrie 2021 – prima parte a anului 2022, inculpatul Țurcanu Mihai ar fi intervenit în mod nelegal într-o procedură de achiziție publică desfășurată de instituție pentru atribuirea unui contract de furnizare produse cu specific sanitar – veterinar în valoare de 2.974.405 lei. Concret, acesta ar fi împiedicat plata banilor către societatea comercială care adjudecase inițial licitația și ar fi făcut demersuri cu intenția de a favoriza o altă societate comercială care participase la procedura de achiziție, dar a cărei ofertă fusese descalificată de către comisia de evaluare.
În contextul menționat mai sus, din cauză că s-au opus cerințelor inculpatului și au refuzat să favorizeze firma susținută de acesta, două dintre funcționarele instituției, implicate în procedura de licitație, ar fi fost supuse unei evaluări a performanțelor profesionale efectuată în mod abuziv în vederea eliberării din funcțiile publice (ocupate prin promovarea unor concursuri) și înlocuirea lor cu alți funcționari obedienți. Inculpata Roșu Mădălina-Raluca a fost cea care l-a „consiliat” pe directorul D.S.V.S.A. Botoșani pe parcursul derulării procedurii de evaluare profesională a celor două funcționare în ceea ce privește modalitatea de soluționare a contestațiilor formulate, a notelor pe care să le acorde etc, în condițiile în care aceasta știa că procesul de evaluare astfel efectuat era contrar dispozițiilor legale.
În cursul lunii decembrie 2020, același inculpat, în calitate de director executiv, ar fi dispus plăți în valoare de 130.000 lei către firma omului de afaceri cercetat în prezenta cauză, în condițiile în care bunurile contractate nu erau livrate. Pentru a justifica plata, inculpatul ar fi încheiat un proces-verbal în care ar fi atestat în fals că produsele fuseseră livrate în totalitate, după care a semnat dispoziția de plată, fără drept, în locul reprezentantului compartimentului de specialitate din cadrul instituției.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii. Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (D.S.V.S.A.) Botoșani s-a constituit parte civilă cu suma de 130.000 lei”, precizează procurorii anticorupție.
„Să fiu elegant, ca să nu fiu dat în judecată. Nici nu știu cum să zic(…) Va începe o campanie de denigrare, cu ONG-uri, cu presa, că societatea care deține monopol economic(n.r. ECO SUD) când se va vedea în pierdere economică(…)”, este un fragment din discursul primarul Sectorului 6 București, Ciprian Ciucu, la semnarea unui contract de gestionare a deșeurilor cu fonduri nerambursabile. Este unul dintre primarii din București care a vorbit cu teamă despre presiunea pe care o exercită societatea ECO SUD SA, cea care administrează groapa de gunoi „Vidra”.(n.r. locul de depozitare a deșeurilor din Capitală).
Nici Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, nu a dorit să detalieze de ce nu se ajunge la un acord între administrația locală și firma ECO SUD SA în ceea ce privește depozitarea deșeurilor, limitându-se în a menționa că „sunt zeci de procese pentru un tarif nerecunocut de Consiliul General București”, aplicat de această firmă.
Cu alte cuvinte, Bucureștiul depozitează gunoiul la un tarif mult mai mare decât cel pe care l-au stabilit aleșii locali, iar ECO SUD stăruie în aplicarea acestuia, chiar dacă instanțele judecătorești nu s-au pronunțat favorabil în menținerea acestui cost.
Cum acționează ECO SUD SA pentru a bloca licitațiile chiar și când nu are interes economic
Iată ce a transmis Primăria Capitalei, la solicitarea noastră: „Prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 227/06.07.2021 s-a dispus majorarea tarifului de depozitare aferent perioadei de referință la suma de 24,9 euro TVA inclus, fiind astfel pusă in executare Sentința Civilă nr. 2885/17.04.2019 pronunțată de Tribunalul București – Sectia a II-a Contencios Administrativ si Fiscal.
SC ECO SUD SA a formulat cerere privind anularea Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 227/06.07.2021, iar prin Sentința Civilă nr. 6079/ 17.11.2022, pronunțată în dosarul nr. 4368/3/2022, Tribunalul Bucuresti – Sectia a II-a Contencios Administrativ si Fiscală a dispus respingerea acestei cereri.
În prezent, acest tarif menționat mai sus reprezintă singurul tarif aprobat de autoritatea deliberativă a municipiului București, în conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. 1 lit. l din Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006 și în conformitate cu hotărârea judecătorească sus menționată”, se arată în comunicarea transmisă zin.ro, de către Primăriei Capitalei.
„Val” de procese între ECO SUD SA și administrația locală din București
De fapt, ECO SUD SA nu recunoaște acest tarif aprobat de Consiliul Local și așa cum zin.ro a mai scris, această companie cere primarilor din București să aprobe în ședință de Consiliu Local un tarif de 42,40 EUR/tona de gunoi depozitată, sumă din care nu face parte și taxa de Mediu. Această majorare nefundamentată suficient economic, potrivit surselor noastre, are consecințe directe asupra populației: operatorii de salubritate sunt nevoiți să suporte cheltuieli mai mari, peste planificarea financiară anuală și, nu în ultimul rând, bugetele locale se diminuează simțitor în dauna directă a locuitorilor din București.
Instanța va decide în ianuarie 2023, dacă ECO SUD SA va da banii înapoi. Peste 131 de milioane de lei, „în joc”
Curtea de Apel București va decide pe 13 ianuarie 2023, dacă ECO SUD SA va restitui suma de 131.728.166,74 de lei, despre care AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE COMUNITARE DE UTILITATI PUBLICE(ANRSC) spune că a fost încasată nelegal de această firmă, prin aplicarea unor tarife de depozitare a deșeurilor din București.
Potrivit Notei de control nr. 917967/25.11.2021 emisă de ANRSC, în urma unui control neplanificat la ECO SUD SA, instituția de control a constatat faptul că ECO SUD SA ar fi încasat un tarif nereglementat aferent operațiunilor de depozitare a deșeurilor provenite din Municipiul Bucuresti efectuate de aceasta. Concluziile acestei adrese sunt acelea ca, printre altele, ECO SUD SA trebuie să restituie suma de 131.728.166,74 de lei, reprezentând tarif încasat nelegal.
„Primăria Capitalei a informat primăriile de sector cu privire la situația constatată de către ANRSC, învederând acestora faptul că în măsura în care, in urma verificărilor pe care instituțiile de sector le vor efectua, se va constata faptul că există plăți efectuate de către acestea referitoare la un tarif nereglementat, au dreptul de a solicita restituirea acestora de la beneficiarul plății, potrivit art. 43 alin. (7) din Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice”, a transmis Primăria Muncipiului București, pentru zin.ro.
De la autonomie, la monopol(ne)controlat. Războiul dintre ECO SUD SA și administrația locală din București, pe banii cetățenilor
Cu toate acestea, reacția primarului Capitalei, Nicușor Dan, nu este suficientă în această situație. Avea posibilitatea legală să amendeze firma ECO SUD SA, mai ales după ce instanța s-a pronunțat favorabil Primăriei București, în ceea ce privește diferența dintre tarifele aplicate și cele pretinse de ECO SUD SA, dar nu a făcut-o. Această firmă a pretins suma de 267.905.730 lei de la Primăria Capitalei(n.r. ca diferență între cele două tarife 42,40 EUR-cerut de ECO SUD SA, de 24,9 euro aprobat de Consiliul General)
„În prezent, acest tarif menționat mai sus reprezintă singurul tarif aprobat de autoritatea deliberativă a municipiului București.Menționăm că sumele aferente depozitării deșeurilor provin potrivit legii, de la bugetele primăriilor de sector ale Municipiului București, Municipiul București neefectuând niciodată plăți cu această destinație, ci având potrivit legii exclusiv calitatea de autoritate care aprobă tariful de depozitare practicat de operatorul de depozitare”, ne-a precizat Primăria Municipiului București.
Pe hârtie a „dispărut” monopolul, nu și războiul pentru gestionarea deșeurilor
Chiar dacă în dialogul pe care reporterii zin.ro au încercat să-l poarte cu reprezentanți ECO SUD SA, oficialii acestei companii nu au recunoscut că ANRSC le contestă tarifele și spațiile pentru depozitare, considerând că „acea notă de control a ANRSC este falsificată de autoarea articolului(!!!), demersurile noastre jurnalistice nu fac decât să arate, inclusiv prin acte oficiale, că războiul dintre adminsitrația locală și ECO SUD SA se duce, de fapt, pe banii bucureștenilor.
Până de curând, reprezentanții ECO SUD susțineau că dețin „monopolul controlat” în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, însă, prin prdonanța 38/2022, s-a stabilit ca primăriile de sector pot depozita deșeurile în județe învecinate. Mai exact, deșeurile din Capitală pot fi depozitate și la alte gropi de gunoi, din alte județe, însă, ECO SUD SA are grijă să intervină în derularea unor licitații, chiar și atunci când valoarea contractului nu prezintă interes economic.
Nicio reacție de la Consiliul Concurenței
De asemenea, intervine și în procesul de autorizare al altor firme concurente, prin ONG-uri pe care le controlează, așa cum zin.ro a mai relatat. Un astfel de exemplu este cel al gropii de gunoi „Glina”, care, la acest moment, nu își poate desfășura activitatea din cauza unor acțiuni în instanță demarate de aceste entități, sub pretextul că „poluează”.
„Scopul acestor campanii denigratoare este acela de crea panică în rândul populației și de a afecta negativ imaginea publică a ECOREC S.A. și în același timp de a intimida autoritățile publice din România în scopul ca acestea ar putea contracta serviciile neconforme prestate de companii concurente care își doresc obținerea monopolului asupra pieței deșeurilor”, susțin reprezentanții ECOREC SA.
Cu toate acestea, Consiliul Concurenței nu a luat nicio măsură oficială pentru verificarea acestei posibile concurențe neloiale, inițiată de reprezentanții ECO SUD SA.
Ziarul de Investigații face demersuri pentru a afla de ce această instituție „ocolește” activitatea de depozitare a deșeurilor.
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a ținut ieri să aducă lămuriri vizavi de informațiile potrivit cărora consumatorii casnici trebuie să facă propriile demersuri pentru a beneficia de un preț plafonat la energie electrică.
Potrivit Autorității, nu toți românii trebuie să fie preocupați de acest aspect, ci doar câteva categorii aparte, iar în rest plafonarea se face automat, ca și până acum. De altfel, și Zoltan Nagy Bege, vicepreședinte ANRE, a precizat același lucru: „Consumatorii finali care au un singur loc de consum nu trebuie să depună cerere sau deplaraţie pe proprie răspundere pentru a beneficia de plafonare. Absolut toţi cei care au un singur loc de consum vor beneficia automat, fără să facă absolut niciun demers, cu condiţia să se încadreze în tranşele de consum prevăzute în lege”.
După cum se obișnuiește în România, legislația legată de plafonarea prețurilor a fost din nou modificată, astfel că sunt noi reguli pentru ca populația să beneficieze de un preţ final facturat plafonat de către furnizorii de energie electrică, pentru perioada 1 ianuarie 2023 – 31 martie 2025.
Potrivit ANRE însă, „numai clienţii finali casnici care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor, cei care au în întreținere cel puțin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani, respectiv 26 de ani în cazul în care urmează o formă de învățământ, familiile monoparentale, care au în întreținere cel puțin un copil cu vârsta de până la 18 ani, respectiv 26 de ani în cazul în care urmează o formă de învățământ, precum şi clienţii finali casnici cu mai multe locuri de consum care vor să beneficieze de preţul plafonat pentru alt loc de consum decât cel de domiciliu/reşedinţă, trebuie să depună Cerere şi Declaraţie pe proprie răspundere la furnizor, restul clienţilor casnici beneficiază de preţ plafonat în mod automat fără alte formalităţi”.
Totodată, ANRE a calculat și numărul românilor care au preţ final facturat plafonat de maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus – circa 5 milioane de clienţi casnici, în vreme ce aproximativ 2,8 milioane de clienţi casnici au preţul final facturat plafonat de maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus.
„Consumul de energie electrică cuprins între 255 și 300 kWh/lună se facturează la prețul de maximum 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus; în cazul în care consumul depăşeşte 300 kWh/lună, întregul consum se facturează la maximum 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus, de acest plafon beneficiind cca. 0,8 milioane de clienţi casnici.
Menţionăm că, în cazul clienţilor finali casnici, preţul final plafonat se aplică doar la locurile de consum de domiciliu/reşedinţă, astfel: clientul final casnic cu un singur loc de consum, beneficiază automat de preţul plafonat la care se încadrează conform consumului lunar, clientul final casnic care are atât adresă de reşedinţă, cât şi adresă de domiciliu, poate beneficia de preţul plafonat la care se încadrează conform consumului lunar, fie la adresa de domiciliu, fie la adresa de reşedinţă, pe baza unei declaraţii depuse la furnizorul de energie electrică, privind faptul că nu beneficiază de preţ plafonat pentru un alt loc de consum.
Având în vedere noile categorii de clienţi finali introduse care pot beneficia de preţul plafonat în urma depunerii unei cereri şi declaraţii la furnizorul de energie electrică, pentru a uşura procedura, ANRE a elaborat un model de Cerere şi un model de Declaraţie pe proprie răspundere pentru a fi folosite în relaţia cu furnizorul. Atât Cererile, cât şi Declaraţiile pe proprie răspundere se pot depune la furnizorii de energie electrică, atât în format fizic, cât şi în format electronic. Modelele pot fi descărcate de pe pagina oficială de internet a ANRE, www.anre.ro”, mai precizează ANRE.
Alexandru Cumpănașu, cândva candidat la prezidențiale (când a obținut voturile a 141.316 de români) și preşedinte al Coaliţiei Naţionale pentru Modernizarea României, este acum unul dintre cei mai noi inculpați într-un dosar instrumentat de procurorii anticorupție.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța îl acuză pe Cumpănașu de participație improprie (în forma instigării) la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în legătură cu angajarea sa în cadrul unui proiect.
Cauza va fi judecată la Tribunalul București, iar deja în prima zi în care a fost înregistrat dosarul – 13 decembrie, instanța a stabilit „un termen de 20 de zile pentru formulare cereri şi excepţii”.
Faptele care i se impută lui Cumpănașu ar fi din anul 2016, când a început implementarea proiectului „Consolidarea cadrului pentru creșterea calității serviciilor publice și pentru stabilirea dezvoltării la nivel local”. Proiectul s-a derulat pe o perioadă de 36 de luni și a avut o valoare de 37.138.773,25 lei, din care 31.208.453,94 lei valoare eligibilă nerambursabilă (84,032%) și 5.930.319,31 lei cofinanțarea eligibilă a beneficiarului (15,968%). Deși în implementarea proiectului au fost implicate autorități centrale serioase, procurorii DNA arată că Alexandru Cumpănașu a reușit să își facă rost de o angajare, deși nu avea studiile necesare sau experiență:
„În cursul anului 2016, în contextul implementării de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative a proiectului finanțat din fonduri europene ce avea ca obiect „Consolidarea cadrului pentru creșterea calității serviciilor publice și pentru stabilirea dezvoltării la nivel local”, inculpatul l-ar fi determinat pe responsabilul de proiect să-l angajeze pe un post de expert IT, în condițiile în care acesta nu îndeplinea cerințele fișei postului (acelea de a deține o diplomă de studii universitare și de a avea experiență în specialitate de minim 1 an).
Ulterior, deși inculpatul ar fi promis de mai multe ori că va aduce documentele respective care să ateste îndeplinirea condițiilor de angajare, nici până la data finalizării proiectului nu a făcut acest lucru.
Ca urmare a demersurilor menționate mai sus, inculpatul ar fi obținut pe nedrept suma de 308.630 lei cu titlu de retribuție pentru activitatea depusă în calitate de expert IT în proiectul respectiv.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii. Până la data întocmirii rechizitoriului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nu a comunicat dacă se constituie parte civilă în procesul penal“.
De când se vrea a fi un „lider de opinie”, au mai existat informații vizavi de fapte penale presupus a fi comise de Cumpănașu. În ianuarie 2021, împotriva lui Cumpănașu s-ar fi deschis o anchetă în cadrul căreia erau cercetate activitățile acestuia pe contul de TikTok „proful online”, respectiv dacă discuțiile pe care le avea cu minorii nu intrau cumva în sfera Codului Penal.
Doi notari publici din Capitală au fost reținuți azi de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție pentru 24 de de ore, într-un dosar legat de o serie de certificate de moștenitor false.
Pe numele lor Lidia Simona Seceleanu și Eugenia Cuțaru, inculpatele sunt cercetate de procurorii anticorupție într-un dosar alături de mai multe persoane fizice, inclusiv angajate ale birourilor notariale. În total, procurorii au solicitat Curții de Apel București arestarea preventivă pentru 30 de zile a opt inculpați, dintre care unul se sustrage cercetărilor.
Potrivit DNA, faptele ar fi fost comise începând cu anul 2019, Lidia Simona Seceleanu fiind acuzată de luare de mită (două fapte), fals intelectual, comise în formă simplă și continuată (19 fapte) și abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, comise în formă simplă și continuată (16 fapte).
În același timp, Eugenia Cuțaru este cercetată pentru instigare la fals intelectual în formă continuată (două fapte) și instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
„Prezenta cauză vizează eliberarea nelegală, de către unele cabinete notariale, în perioada 2019-2022, contra unor sume de bani, a unor certificate de moștenitor, precum și a altor acte care atestau în fals dreptul de proprietate asupra unor imobile aflate pe raza municipiului București, imobile nerevendicate ori care au aparținut unor persoane fără moștenitori. După obținerea documentelor respective, imobilele erau vândute la prețul pieței.
Concret, în contextul menționat mai sus, inculpata Lidia-Simona Seceleanu, în calitate de notar public, la instigarea și cu complicitatea unor alte persoane (printre care și cele reținute în prezenta cauză – două fiind angajate la cabinetul notarului public Lidia-Simona Seceleanu ) ar fi eliberat în mod nelegal peste 19 certificate de moștenitor care atestau în fals faptul că beneficiarii acestora erau singurii moștenitori ai unor imobile, precum și alte documente (contracte de cesiune, contracte de vânzare cumpărare) prin care, în mod nelegal, li s-ar fi permis unor persoane să achiziționeze terenuri, să înstrăineze părți sociale pe care le dețineau în cadrul diverselor societăți comerciale, etc.
În două dintre cazuri, inculpata Lidia-Simona Seceleanu ar fi primit de la o persoană, prin intermediar, suma de 2.000 euro pentru a elibera două astfel de certificate de moștenitor ce vizau două apartamente din București”, detaliază DNA.
Ieri, parlamentarii coaliţiei de guvernare au susținut în plenul reunit al Parlamentului proiectul bugetului de stat pe anul 2023 într-o lumină frumoasă, însă parlamentarii din opoziție au criticat vehement propunerile.
Unul dintre contestatari a fost chiar fostul lider al PNL, Ludovic Orban, acum președinte la Forța Dreptei și deputat neafiliat, care a concluzionat că bugetul în discuție este „de ficţiune, mincinos, al împărţirii sărăciei, care nu va aduce pic de dezvoltare economică”.
Potrivit Agerpres, Orban a explicat rezervele sale pe mai multe paliere, inclusiv în ceea ce privește bugetul alocat Administrației Prezidențiale reprezentate de președintele Klaus Iohannis.
„Este un buget care se întemeiează pe ficţiune. (…) Ce mă deranjează la acest buget este că nu duce la dezvoltare economică. Trebuie să ne uităm la bugetele ministerelor economice. (…)
Banii se duc către sistem şi către stăpânul sistemului. Cum creşteţi dumneavoastră bugetul Administraţiei Prezidenţiale, adică a domnului preşedinte Iohannis, cu 35%, în condiţiile în care probabil vreţi să-i plătiţi expediţiile la schi, la golf sau la piramide? Că altfel nu văd de ce are nevoie instituţia prezidenţială de 35% în plus. (…)
Aţi mărit bugetul serviciilor că asta este, trebuie să vă aveţi bine cu serviciile!”, a atras atenția Ludovic Orban.
De altfel, acesta a criticat și pe Facebook una dintre măsurile propuse – probabil nu avusese timp să se facă înțeles în ceea ce privește nemulțumirile. Pe rețeaua de socializare, Orban a atras atenția asupra ideii de a taxa bacșișul, calificând această măsură ca „o aberație a guvernării actuale”:
„În 2015, premierul PSD Victor Ponta a încercat să introducă impozitul pe bacșiș. Ca urmare a reacției energice a opiniei publice, care a taxat absurdul, ridicolul acestui impozit, guvernul PSD a renunțat și Ponta a recunoscut că a greșit.
Din păcate, astăzi PSD a reușit să impună acest nou impozit. Într-o „tăcere asurzitoare”. Peneliștii au votat cot la cot cu tovarășii lor impozitul pe bacșiș, deși au promis în campanie că nu vor crește nicio taxă, niciun impozit și nicio contribuție și că nu vor introduce niciun impozit nou, nicio taxă nouă și nicio contribuție nouă.
În 2015, peneliștii s-au opus vehement la încercarea psd de a impune acest nou impozit. Deși am luat cuvântul și le-am bătut obrazul, astăzi mai aveau puțin și își aplaudau noua lor „mizerie antiliberală”.
Supraimpozitarea contractelor part-time, taxa pe soare, impozitul pe bacșiș arată că inventivitatea actualei coaliții în găsi noi forme de a lua bani de la cei care muncesc este nemărginită”.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a efectuat un control la Fabrica de zahăr din Buzău, pentru a verifica unele informații privind faptul că unitatea ar înșela consumatorii în ceea ce privește datele legate de originea și natura zahărului fabricat şi pus pe piaţă de către grupul Agrana.
Verificările au fost întreprinse efectiv de structura regională CRPC Regiunea Sud-Est (Galaţi), care a găsit nereguli cuantificate în suma de 50.000 de lei, pentru „utilizarea unei practici comerciale incorecte, respectiv o practică comercială înşelătoare, în raport cu natura şi originea ingredientului primar utilizat în fabricaţie”.
Din ce precizează ANPC într-un comunicat de presă, „informaţiile oferite şi modul de prezentare induc sau este susceptibil că induc în eroare consumatorii asupra unora dintre principalele caracteristici prevăzute de lege: natura ingredientelor şi produselor, ţara de origine sau locul de provenienţă şi, ca urmare, consumatorii sunt determinaţi sau este susceptibil că sunt determinaţi să ia o decizie de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o”.
În concluzie, pe lângă sancțiunea pecuniară, s-a dispus totodată, prin decizie a Comisarului Șef al CRPC Regiunea Sud-Est (Galaţi), și măsura de încetare a practicii comerciale incorecte constatate.
„Fabrica din Buzău produce şi pune pe piaţă zahăr alb cristal sub două branduri cunoscute (respectiv Mărgăritar și Coroniţa), ambalat în pungi de hârtie sau de polietilenă de 1 kg, pe ambalaje fiind inscripţionată menţiunea “Origine din UE şi din afara UE”, fără a fi declarat ingredientul primar din care este obţinut zahărul – sfeclă de zahăr şi/sau trestie de zahăr.
De asemenea, fabrica din Buzău produce zahăr numai din zahăr brut obţinut din trestie de zahăr, importat ca atare din ţări din afara Uniunii Europene, spre exemplu Eswatini (Africa), Belize (America Centrală), Brazilia (America de Sud), pe care îl ambalează. În schimb, în unitate se ambalează şi zahăr obţinut din sfeclă de zahăr în fabrica din Roman a producătorului.
S-a prezentat specificaţia tehnică a zahărului alb cristal normal (sortimentul pus pe piaţă pentru consumatori), în care nu se menţionează materiile prime din care este obţinut. Din documentele de certificare a calităţii prezentate, a rezultat că parametrii fizico-chimici şi microbiologici sunt aceiaşi pentru ambele produse.
Ambele tipuri de zahăr se ambalează sub acelaşi brand, în acelaşi tip de ambalaj, cu aceeaşi etichetare, uneori un tip de zahăr, alteori celălalt tip, fiind inscripţionat pe ambalaj lotul de fabricaţie, care cuprinde în codificare un cod al fabricii, un cod al ambalatorului, un cod al naturii ingredientului primar [B – pentru sfeclă de zahăr (sugar beet), R – pentru trestie de zahăr (raw cane)], precum şi data ambalării.
Cele două tipuri de zahăr nu se amestecă. Deşi informaţia corectă asupra naturii ingredientului primar ar putea fi determinată prin decodificarea lotului de fabricaţie, în realitate consumatorii nu au acces la aceasta, neexistând pe ambalaj vreo explicaţie a codului.
De asemenea, informaţiile privind originea geografică sunt înscrise într-o formă echivocă, inexactă, “Origine din UE şi din afara UE”, din declaraţii rezultând că este vorba de originea ingredientului primar. Nu se menţionează locul de producţie, România, produsul având declarat doar distribuitorul din Viena al grupului Agrana.
În realitate, nici ingredientele primare şi nici produsele puse pe piaţă şi achiziţionate de consumatori nu pot fi şi din UE şi din afara UE, ci doar din Uniunea Europeană (zahăr din sfeclă de zahăr) sau doar din afara Uniunii Europene (zahăr din trestie de zahăr). (…)
În plus, indicarea ingredientelor din care este obţinut un produs este obligatorie, excepţia de la informare formulată de Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 pentru alimentele care conţin un singur ingredient nu se aplică în cazul de faţă, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile pentru aceasta, respectiv: denumirea produsului alimentar să fie identică cu denumirea ingredientului (în speţă zahărul alb cristal nu este acelaşi lucru cu zahărul brut) şi denumirea produsului alimentar să permită identificarea clară a naturii ingredientului (din sfeclă de zahăr sau din trestie de zahăr, nu rezultă din etichetare)”, detaliază ANPC.
Conform sursei citate, reprezentanții fabricii au avut totuși explicații, care însă nu au convins: „Indiferent de motivele invocate de operatorul economic (spre exemplu, că proprietăţile zahărului nu sunt influenţate de materia primă utilizată, în urma fabricării obţinându-se un produs cu 99,7% zaharoză), trebuie să precizăm că, atunci când se ia în considerare nevoia de informații obligatorii referitoare la produsele alimentare, care să permită consumatorilor să facă o alegere în cunoștință de cauză, trebuie ținut cont de faptul că majoritatea acestora consideră deosebit de necesare anumite informații pe care le prețuiesc în mod special sau se ţine cont de orice avantaje general acceptate pentru consumatori. Interesul consumatorilor este unul diferit de la o persoană la alta, de la nevoia de a favoriza anumiţi producători locali sau europeni, la agrearea unui tip de produs sau altul, a unei origini geografice sau alta, a unor interese legate de mediu etc.”.
O astfel de situație este în Ilfov, unde Emil Grigore este de 10 ani șef al Gărzii de Mediu. În 2019, Poliția și Garda de Mediu au surprins în flagrant pe șoferul unei cisterne care se pregătea să deverseze 19.000 de litri de levigat în râul Argeș. Cisterna era de la firma Calipso Gef SRL, a cărei directoare este soția lui Emil Grigore, iar levigatul era preluat de la Groapa de la Vidra administrată de Eco Sud SA. În jumătate de an, firma soției lui Grigore a preluat de la Vidra și a deversat în Argeș o cantitate imensă, de peste 870 cisterne cu levigat, încasând de la Eco Sud 2,3 milioane lei. Nu s-a întâmplat nimic în acel caz. Statul eșuat!
În octombrie 2022, Emil Grigore era în continuare șef la Gada de Mediu Ilfov. Locuitorii din sudul Capitalei i-au reclamat mirosurile insuportabile pe care Groapa de la Vidra le emană în zonă. Nici în acest caz nu s-a întâmplat mai nimic, dar măcar avem o explicație: ce așteptări pot avea acei oameni de la Garda de Mediu Ilfov după ce șeful „Gărzii” și soția sa au încasat milioane de lei de la Eco Sud pentru a deversa levigatul în apele Argeșului?
Zona localității Popești Leordeni invadată de mirosurile insuportabile emanate de groapa de gunoi de la Vidra
În ultimii ani, locuitorii din Popești Leordeni, Berceni și Vidra au adresat Gărzii de Mediu Ilfov zeci, sute, de sesizări, reclamând mirosurile insuportabile care domină zona, acestea provenind de la Depozitul de deșeuri de la Vidra. Deși are ca atribuții „controlarea activităților cu impact asupa mediului” și sancționarea poluatorilor, Garda de Mediu Ilfov și-a declinat orice responsabilitate.
Mai mult decât atât, Garda de Mediu a refuzat să înregistreze sesizările oamenilor, recomandându-le să se adreseze DSP Ilfov: „pentru producerea de zgomot, mirosuri care depășesc limitele maxime stabilite și care pot crea riscuri pentru sănătatea comunitară, trebuie să vă adresați Direcției de Sănătate Publică”.
La începutul toamnei, când poluarea din zonă a devenit insuportabilă și lipsa de reacție nu mai putea fi justificată cu explicații fragile, șeful Gărzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore, a încercat o clarificare a situației prin verificarea calității aerului și prin adresa 3.185/03.10.2022 a solicitat Agenției de Protecția Mediului (APM) București o monitorizare a calității aerului în zona Popești Leordeni.
Depășiri sistematice ale concentrației de „gaz de canalizare” în aerul din sudul Bucureștiului
Raportul APM București este intitulat „Raport de Monitorizare a calității aerului în zona de influență a depozitului de deșeuri Vidra” și a fost realizat „ca urmare a sesizărilor cetățenilor, înregistrate Garda Naționala de Mediu”.
Unul din obiectivele acestei analize a fost măsurarea conținutului de hidrogen sulfurat (H2S), cunoscut și ca „gazul de canalizare”. Primele măsurători, din perioada 5-21 octombrie 2022, au fost realizate la intervale de 48 de ore și nu au dus la stabilirea sursei mirosurilor grele. În perioada 21-28 octombrie au fost efectuate noi măsurători, între orele 19.00 și 23.00, la intervale de jumătate de oră și de această dată au fost constatate mari depășiri la conținutul de hidrogen sulfurat la trei puncte de monitorizare, Punctul 1 (Poliția Jilava), Punctul 2 (str Biruinței, Pasarela Pietonală) și Punctul 3 (str Valea Sterii, Stadion Berceni).
În condițiile în care limita maximă admisă la hidrogenul sulfurat este 0.015 mg/m3, la Pasarela Pietonală au fost înregistrate depășiri la aproape toate măsurătorile: „În punctul de monitorizare nr 2 au fost înregistrate 15 depășiri ale concentrației maxime admisibile de H2S din cele 17 măsurători efectuate. Depășiri au fost înregistrate în fiecare zi de monitorizare, concentrația maximă înregistrată fiind de 0.03747 mg/m3”, se spune în Raportul APM București. Asta înseamnă o depășire a limitei maxime admise cu 146%.
În zona stadionului Berceni, au fost valori depășite la jumătate din măsurătorile efectuate: „În punctul de monitorizare nr. 3 au fost inregistrate 9 depășiri ale concentrației maxime admisibile de H2S din cele 18 măsurători efectuate”.
Au fost înregistrate depășiri mari și la măsurătorile efectuate cu autolaboratorul în zona Poliției Jilava. Pe 26 octombrie, între orele 20.30 și 22.30, au fost înregistrate valori de până la 36,16 de micrograme/m3, adică de 0,036 ml/m3, adică tot o depășire cu 145% a limitei maxime admise.
Tot la Poliția Jilava au fost înregistrate mari depășiri și la particule în suspensie. La PM10, limita maximă este 50 micrograme/m3, dar pe 28 octombrie a fost măsurată o valoare de 126,45 micrograme/m3, adică o depășire de peste două ori a limitei maxime admise.
În sudul Bucureștiului, concentrația de „gaz de canalizare” din aer depășește limita maximă admisă cu 145 la sută
APM București a constatat că sursa emanațiilor de hidrogen sulfurat este Depozitul de deșeuri de la Vidra
Măsurătorile efectuate confimă ceea ce se știa deja, că groapa de gunoi de la Vidra emană hidrogen sulfurat în întreaga zonă din sudul Bucureștiului. În Decizia Etapei de Încadrare nr 18/2018 emisă de APM Ilfov pentru Eco Sud SA București, operatorul depozitului de la Vidra, cu ocazia închiderii Celulelor 1-8 ale depozitului, se spune că „în cazul Depozitului Vidra există mirosul cauzat de prezența hidrogenului sulfurat resimțit, în funcție de condițiile meteorologice, care influențează dispersia poluanților atmosferici, chiar și în condițiile în care nu depășesc limitele maxime admise”.
Prin coroborarea rezultatelor măsurătorilor realizate în luna octombrie 2022 cu aceste date dintr-un document oficial al APM București, și în lipsa altor măsurători, se poate desprinde concluzia că sursa mirosurilor insuportabile din sudul Capitalei este Depozitul de la Vidra.
După ce măsurătorile au demonstrat cum stau lucrurile, Garda de Mediu Ilfov a înregistrat retroactiv toate sesizările
Raportul APM București a avut un prim rezultat. După ce măsurătorile APM București au confirmat depășirile sistematice ale concentrației de hidrogen sulfurat din aer, pe 2 noiembrie șeful Gărzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore, a admis că oamenii din Popești Leordeni, Vidra și Berceni au dreptate, a renunțat să îi mai trimită să se plângă la DSP Ilfov și a dispus înregistrarea retroactivă a tuturor sesizărilor lor sub un singur număr de înregistrare, nr 3.899/02.11.2022.
În aceeași zi a dat și un comunicat de 4 pagini prin care încearcă să demonstreze, cel puțin din vorbe, cât de preocupat este de emanațiile de hidrogen sulfurat de la groapa de gunoi de la Vidra. Spune că Garda de Mediu Ilfov a efectuat două controale de la Depozitul de la Vidra, a dat și vreo două amenzi de 100.000 lei și a impus societății Eco Sud SA, operatorului depozitului să ia „mai multe măsuri în scopul îmbunătății activității pe linia protecției mediului”!
Sunt enumerate angajamentele pe care le-a luat Eco Sud SA. Spre exemplu, „operatorul va realiza o analiză detaliată a tuturor surselor de producere de disconfort, în special olfactiv, urmând să identifice cele mai bune soluții tehnice de diminuare/eliminare a acestora”. E genul de promisiuni cu care sunt dezamorsate formal situațiile complicate:, „vom analiza, vom lua măsuri”.
Șeful Gărzii de Mediu Ilfov face apologia circulației mirosului în natură pe baza datelor de la Stația meteo a Depozitului de la Vidra
În comunicatul său de 4 pagini, comisarul șef Grigore ar fi trebuit să vorbească despre măsurile impuse operatorului pentru captarea biogazului de la groapa de gunoi de la Vidra, dar șeful Gărzii de Mediu Ilfov a preferat să compună o apologie a circulației mirosului în natură, încercând să demonstreze că reclamațiile cetățenilor din zona Popești Leordeni sunt cel puțin confuze.
„În legătură cu riscul producerii de disconfort olfactiv populației din vecinătatea Depozitului Ecologic Vidra, în contextul înregistrării unui număr foarte mare de sesizări din zona orașului Popești Leordeni și localități învecinate cu privire la existența unui miros neplăcut, generat, conform suspiciunilor petenților de către Depozitul menționat, au fost solicitate și verificate datele înregistrate de către stația meteo amplasată în incintă.
A fost urmărită eventuala corespondență dintre direcția și intensitatea vântului în cursul zilei de 06.10.2022, în special între orele 19.00-22.00, cu aprecierile petenților din Popești Leordeni conform cărora în intervalul orar și data menționate a fost înregistrat cel mai mare disconfort olfactiv. Conform înregistrărilor deținute de către Eco Sud SA, consemnate în Raportul de inspecție încheiat de către Garda Națională de Mediu, Comisariatul Județean Ilfov, în perioada menționată stația meteo a înregistrat <<acalmie>>, doar în jurul prânzului înregistrându-se mișcări ale aerului pe direcția vest, vest-sud-vest, vest-nord-vest și sud-vest”, susține șeful de la Garda de Mediu Ilfov.
Practic, Emil Grigore sugerează că în zona Depozitului de la Vidra mirosul de „gaz de canalizare” apare la orele prânzului, nu seara, cum reclamă cei din Popești Leordeni. Demonstrația e susținută cu ajutorul datelor de la Stația Meteo „de incintă”, adică Stația Meteo de la Depozitul de la Vidra. Cine i-a furnizat acele date comisarului șef Grigore? Evident, operatorul Eco Sud SA!
Levigatul de la Vidra, deversat în râul Argeș. Un caz poluare masivă dezvăluit de activistul de mediu Octavian Berceanu
Dezvăluirea lui Octavian Berceanu. Cantități imense de levigat deversate în râul Argeș
În vara lui 2019, apărea un alt caz de poluare în Ilfov prin deversarea în râul Argeș a levigatului, ”zeama” rezultată din descompunerea gunoaielor de la Depozitul de la Vidra, administrat de Eco Sud. Cazul a fost dezvăluit de fostul comisar general al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu, care la vremea aceea era doar activist de mediu. În iulie 2019, Octavian Berceanu a filmat momentul în care o cisternă Iveco, cu numărul de înmatriculare IF-40-GEF se pregătea să descarce în Argeș o cantitate de 19.000 de litri de levigat.
„Cisterna din imagine are 19.000 de litri de otravă de la groapa de gunoi Vidra și urma să o verse într-un canal care face legătura dintre stația de epurare a orașului Mihăilești și râul Argeș. Cu fiecare sezon de ploi, această groapă exportă levigat și îl deversează în diferite locații folosind structuri de crimă organizată fără nicio jenă, semn că instituțiile statului sunt parte din aranjament”, a dezvăluit Octavian Berceanu.
Poliția și Garda Națională de Mediu au blocat deversarea levigatului și au început propriile anchete.
În jumătate de an, în Apele Aregeșului au fost deversate 870 de cisterne cu levigat
După flagrantul de pe malul Argeșului, Garda Națională de Mediu a efectuat mai multe controale. La Eco Sud SA, operatorul depozitului de la Vidra, a fost verificată legalitatea predării levigatului către Calipso Gef SRL, iar la Calipso Gef SRL au fost verificate documentele în baza cărora a fost preluat și transportat levigatul preluat de la Eco Sud, dar și modul în care au fost eliminate cantitățile mari de levigat.
La Depozitul din Vidra, comisarii Gărzii Naționale au constatat că în perioada ianuarie – iulie 2019 Eco Sud SA a predat către Calipso Gef SRL o cantitate de 17.062 de tone de „ape uzate”. Din documente rezulta că în perioada ianuarie – iulie 2019 Calipso Gef SRL a efectuat 870 de curse pentru Eco Sud SA, valoarea facturilor încasate pentru aceste curse fiind de 2.263.640 lei.
Teoretic, levigatul sub denumirea de „ape uzate” trebuia să ajungă la Stația de Epurare din Măgurele a Apă Canal Ilfov SA. Pentru deversarea apelor uzate Calipso Gef SRL avea încheiat cu Apă Canal Ilfov SA contractul nr 4/26.02.2019 pentru „preluarea de către prestator (Apă Canal SA – n red) în sistemul propriu de canalizare a apelor uzate deversate de către beneficiar (Calipso Gef SRL – n red)”. Dar comisarii de la Garda Națională au constatat că „în perioada ianuarie 2019 – iulie 2019 nu a efectuat nicio cursă la acest punct de deversare” și că „nu a fost înregistrată nicio factură a Apă Canal SA Ilfov emisă pentru beneficiarul SC Calipso Gef SRL”.
Așadar, toate cele 870 de curse ale cisternelor cu levigat au avut ca destinație malul Argeșului și cantitatea imensă de lichid otrăvitor a fost deversată în râu.
Deversările cu levigat de la Vidra au fost efectuate de firma la care e directoare soția șefului Gărzii de Mediu Ilfov
Emil Grigore, șeful Gărzii de Mediu Ilfov
În baza constatărilor Poliției și Gărzii de Mediu, Parchetul din Bolintin Vale a început ancheta în dosarul penal nr 1.313/P/2019 pentru comiterea infracțiunii de tentativă la „infectarea apei”. Ulterior ancheta a fost preluată de DNA, care a solicitat Gărzii Naționale de Mediu date despre rezultatele controalelor efectuate cu privire la transporturile de levigat efectuate de SC Calipso Gef SRL.
Garda Națională de Mediu a comunicat DNA că din verificări a rezultat faptul că șeful Gărzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore a fost asociat la Calipso Gef SRL:
„Garda Națională de Mediu a făcut demersuri la ONRC pentru a obține informații privind SC Calipso Gef SRL și SC Calipso Logistic SRL având în vedere că au fost prezentate înscrisuri din care rezultă că există relații contractuale între cei doi operatori și Eco Sud SA din anul 2017.
Din rapoartele de informații furnizate de Recom a reieșit că domnul Emil Florin Grigore, comisar șef la Comisariatul Gărzii de Mediu Ilfov figurează ca asociat în cadrul Calipso Gef SRL până în anul 2018”, se spune în adresa nr 7.188/02.12.2019 a Gărzii Naționale de Mediu către DNA.
De fapt, Calipso Gef SRL este firma familiei șefului Gărzii de Mediu Ilfov, pentru că și în 2017 și 2018, când Emil Grigore era asociat la firmă, dar și în 2019, când era realizat flagrantul, directoarea Calipso Gef SRL era Mihaela Grigore, soția lui Emil Grigore.
În declarația de avere nr 5.979/22.05.2019 a șefului Gărzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore este menționat salariul său de la „Gardă” (43.427 lei), dar și salariul soției sale, Mihaela Grigore, de 12.780 lei, în calitate de director la SC Calipso Gef SRL. Aceleași venituri ale soției de la Calipso Gef SRL au apărut și în declarațiile de avere ale lui Emil Grigore din anii precedenți, nr 4.157/18.05.2017 și nr 5.240/24.05.2018. Așadar, soția șefului Gărzii de Mediu Ilfov este de mulți ani director al Calipso Gef SRL, firma care deversa sistematic în râul Argeș levigatul adus de la Groapa de gunoi de la Vidra.
Potrivit surselor noastre, firma familiei Grigore avea ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul de produse alimentare, băuturi și tutun. Prin 2017, Emil Grigore a bătut palma cu Eco Sud SA pentru afacerea cu „eliminarea” levigatului și în 2018 a ieșit din firmă, pentru ca „la vedere” afacerea să fie condusă de soția sa, Mihaela. A fost o afacere de milioane.
Emil Grigore: „Nu am avut nici cea mai mică implicare cu acea poveste”
Șeful gărzii din Ilfov neagă orice legătură cu deversările de levigat. Le-a declarat realizatorilor emisiunii „România, te iubesc”, de la ProTV, că nu a fost implicat.
Emil Grigore:„Nu am avut nici cea mai mică implicare cu acea poveste” Reporter: „Ați fost acționar în firma asta până în 2018” Emil Grigore:„Până în 2018, mi se pare” Reporter:„Și în perioada asta nu ați avut contracte cu Eco Sud” Emil Grigore:„Absolut nimic, dar astea sunt verificate de DNA, de ANI, de toate instituțiile statului.
Un caz care demonstrează că instituțiile statului sunt inerte, n-au reacție nici atunci când un râu e poluat cu mii de tone de levigat
Concluzia este aceea pronunțată de șeful Gărzii de Mediu Ilfov, că „toate instituțiile statului” au verificat situația, nu au descoperit nicio ilegalitate și poluarea râului Argeș cu mii de tone de levigat a fost doar un fapt divers, ca și mirosurile insuportabile care invadează zonele din sudul capitalei.
Emil Grigore este în continuare șeful Gărzii de Mediu Ilfov și asta înseamnă că totul este în regulă, iar poluarea din jurul Bucureștiului este doar un subiect banal, cu care își mai pierd vremea uneori angajații instituțiilor statului
Allen Coliban, primarul Municipiului Brașov, tocmai ce a primit un premiu după ce a fost nominalizat de către public și ulterior ales de un juriu drept personalitatea de mediu a anului.
Este vorba despre premiile pentru un Mediu Curat din acest an decernate luni de ECOTIC luni, 12 decembrie, când edilul Brașovului a fost unul dintre nominalizați. La categoria sa, a fost singurul premiu, ediția a XIV a a Galei Premiilor pentru un Mediu Curat fiind susținută Ministerul Mediului, Apelor și Padurilor, Ambasada Sustenabilității în România, Asociația Municipiilor din România (AMR), Info Cons, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, APDETIC, ECSR.ro, Radio Eco Natura, Radio România Cultural, RFI România, Cărturești și Hotnews.
Premiile, potrivit unui comunicat de presă, au fost decernate în prezența a peste 100 de persoane, reprezentanți ai autorităților publice și ale companiilor și ONG-urilor implicate în domeniul protecției mediului. „Gala Premiilor pentru un Mediu Curat identifică și promovează de 14 ani personalități, proiecte, și inițiative dedicate protecției mediului. În tot acest timp peste 700 de proiecte au fost înscrise în competiție de către instituții publice, de învățământ, companii și ONG-uri. În acest an, juriul format din reprezentanți ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Info Cons, Asociația Municipiilor din România și Hotnews au desemnat câștigătorii la cele 4 categorii”, se arată în comunicat.
Din ce se explică aici, primarul Coliban a fost apreciat pentru achizițiile de autobuze electrice, încurajarea folosirii transportului în comun și instalarea de ecoinsule pentru colectarea separată a deșeurilor. „Este un premiu al Brașovului si al brașovenilor. Este o încununare și o recunoaștere a ambițiilor și a eforturilor pe care comunitatea brașoveană le-a făcut în ultimii ani în sensul sustenabilității, al unei abordări responsabile față de mediul înconjurător. Din punct de vedere al ambițiilor și proiectelor noastre suntem doar la început” a declarat Allen Coliban.
Acesta nu a fost singurul premiu oferit luni. Astfel, la categoria proiecte de mediu au câștigat EDUboost – dezvoltat de Asociația pentru educație digitală Bigger Picture, Eco Frequencies: BinauralTherapy dezvoltat de Asociația MACAIA (PLASTIC Art Performance Collective) și Aplicația mobilă bonapp.eco. Totodată, a fost acordat un premiu special dedicat instituțiilor de învățământ Școlii Gimnaziale 11 din Buzău, dat fiind că este prima școală circulară din România, unde „toată energia unității de învățământ este obținută ecologic, iar apa de ploaie este reutilizată. De asemenea, în cadrul unității se colectează separat deșeurile generate”.
A existat și un premiu special dedicat jurnaliștilor, care a fost câștigat de Alina- Elena Vasiliu, redactor la Ziarul Financiar, care din 2021 a preluat proiectul Economia Verde – o serie de emisiuni, conferințe, video-conferințe pe tema sustenabilității, acestea fiind completate de Pagina Verde ce conține apariții săptămânale.
„Din partea ECOTIC, ALTEX România a primit premiul pentru cea mai mare contribuție la volumul de deșeuri electrice colectate la nivel național. Prin campaniile proprii de buy-back, Altex a contribuit cu cel puțin 15% din DEEE colectate în anul 2021 și probabil similar și pentru anul 2022. Tot din partea ECOTIC, cel mai mare reciclator DEEE din România – Greenweee Internațional – a primit premiul pentru partenerul principal în tratarea corespunzătoare a DEEE. Conform certificării pe care o deține pentru standardul EN50625 pentru tratarea DEEE, Greenweee Internațional are cea mai mare performanță în extragerea poluanților din DEEE și neutralizarea acestora, cu beneficii importante pentru mediul înconjurător”, se mai arată în comunicat.
Cristi Vasilică Dănileț, judecătorul clujean care a fost exclus de trei ori din magistratură ca urmare a tot atâtea hotărâri adoptate cu majoritate de voturi de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, a câștigat ieri un prim proces privind măsurile drastice luate în privința sa.
Chiar dacă hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție îi este favorabilă, Dănileț a explicat însă că nu se poate întoarce în sala de judecată, deoarece mai are de trecut și alte hopuri, respectiv alte două procese intentate CSM, ambele cu termen anul viitor.
În continuare, Dănileț atrage atenția că sancțiunile luate împotriva sa, care sunt cele mai drastice dintre toate, sunt nedrepte, făcând totodată cunoscute problemele – inclusiv de natură financiară – cu care s-a confruntat în anul care s-a scurs de la prima decizie adoptată de CSM în ceea ce îl privește.
Între timp, arată fostul judecător, legislația va fi schimbată, astfel că faptele pentru care a fost sancționat nu vor mai fi nici măcar abateri disciplinare. Însă măsurile împotriva sa, odată luate, nu mai pot fi modificate decât de Curtea Supremă:
„Am câștigat procesul cu CSM. Primul, din cele trei. Pe data de 13 dec 2021 eram sancționat de CSM la modul cel mai drastic: pentru două filmulețe ce țin de viață privată postate pe TikTok am fost sancționat cu EXCLUDEREA.
Din cele 6 sancțiuni aplicabile unui magistrat, mi s-a dat cea mai aspră. Deși soluția nu era definitivă, am fost imediat suspendat din funcție: adică mi s-au luat dosarele penale (astfel că judecata a fost reluată de la zero de alți judecători), am fost oprit să mai merg la serviciu și am fost lăsat fără niciun fel de venituri (deși am o mamă și o fiică în întreținere). Noroc cu bunii mei colegi care au făcut, lunar, chetă ca să mă pot descurca.
Legea spune că CSM trebuie să motiveze soluția în mod OBLIGATORIU în 20 de zile. Am primit motivarea după… 6 luni. Am declarat recurs, a venit vacanța de vară, apoi în toamnă a fost primul termen de judecată când mi-am angajat avocat, pe doamna Nicoleta Popescu (căreia îi mulțumesc enorm!), iar azi, 12 decembrie 2022 (n.r.- ieri), s-a judecat definitiv recursul.
Completul de 5 judecători al ICCJ a decis că sancțiunea dată de CSM este greșită și a schimbat-o în AVERTISMENT, adică cea mai puțin severă din cele șase sancțiuni posibile.
Interesant, pe 16 decembrie 2022 intră în vigoare o nouă lege privind statutul magistraților: fapte de genul celei comise de mine și pentru care am fost sancționat, totuși, NU VOR MAI FI ABATERI.
Așadar, am fost suspendat degeaba. Și, totuși, nu pot să mă întorc la locul de muncă, pentru că între timp CSM a mai dat două sancțiuni împotriva mea, tot cu excludere și tot cu suspendare pe parcursul soluționării recursului. Urmează recursurile și acolo, după ce CSM mi-a comunicat cu mare întârziere motivarea soluțiilor”, a explicat Dănileț pe Facebook.
Potrivit minutei ÎCCJ, a fost admis „recursul declarat de domnul judecător Dănileţ Vasilică-Cristi împotriva Hotărârii nr. 28J din 13 decembrie 2021, pronunţate de Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr. 25/J/2021. Casează în parte Hotărârea nr. 28J din 13 decembrie 2021, pronunţată de Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr. 25/J/2021. În baza art. 100 lit. a) din Legea nr. 303/2004, aplică domnului Danileţ Cristi Vasilică – judecător la Tribunalul Cluj sancţiunea disciplinară constând în „avertisment” pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) din aceeaşi lege. Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate”.
În același timp, a fost respins „ca nefondat, recursul declarat de Inspecţia Judiciară împotriva Hotărârii nr. 28J din 13 decembrie 2021, pronunţată de Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr. 25/J/2021”, dar și „recursul declarat de domnul judecător Dănileţ Vasilică-Cristi împotriva Încheierilor de şedinţă din 3 noiembrie 2021, 17 noiembrie 2021 şi 8 decembrie 2021, pronunţate de Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr. 25/J/2021”.
În urmă cu exact un an, Secția pentru judecători a CSM l-a exclus din magistratură pe judecătorul Cristi Dănileț cu majoritate de voturi, pentru „manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu”.
În luna mai anul acesta, aceeași secție a decis pentru a doua oară că magistratul trebuie să fie „out” din sistem, iar ultima hotărâre dată în acest sens a fost în iulie – pentru exercitarea funcției cu gravă neglijență.
Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a anunțat ieri că vor avea loc discuții în Parlamentul European legat de votul exprimat săptămâna trecută de Austria vizavi de aderarea României la spațiul Schengen.
Lucrurile sunt deja tranșate, iar țara noastră a rămas în continuare în afara acestui spațiu de liberă circulaie din Uniunea Europeană, însă aparent astăzi, în PE, se va analiza situația, Rareș Bogdan atrăgând atenția că „România pretinde ce i se cuvine”.
Într-o postare pe Facebook, liberalul arată că la întâlnirea de astăzi vor participa șefa legislativului întrunit la Strasbourg, a președintei Comisiei Europene și a președintelui Consiliului European.
„Refuzul Austriei de a vota în favoarea aderării României la Spațiul Schengen va fi dezbătut mâine la 15.30 (ORA ROMÂNIEI) în Parlamentul European. Nu ne oprim, continuăm până vom reuși. România pretinde ce i se cuvine.
Discuția va fi prezidata de Roberta Metsola, șefa legislativului întrunit la Strasbourg la ultimul plen din acest an, și va avea loc în prezența președintei Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, și a președintelui Consiliului European, Charles Michel”, se arată în postare.
Pe de altă parte, o explicație mult mai clară a ceea ce se va întâmpla mai departe a oferit-o Victor Negrescu, europarlamentar PSD. Astfel, Negrescu a arătat că, în conformitate cu Tratatul privind Uniunea Europeană, „Consiliul European poate să discute despre aderarea României la spațiul Schengen la solicitarea țării noastre, cu acordul Președintelui Consiliului European și a Președinției Consiliului UE”:
„În contextul în care Consiliul European este un for în care deciziile se iau consensual, putem pune presiune pe Cancelarul austriac, să subliniem faptul că prin decizia sa a izolat Austria și, totodată, să solicităm convocarea unui Consiliu de Justiție și Afaceri Interne extraordinar, așa cum a propus Președinția cehă la Consiliul UE, sau să obținem un calendar ferm de aderare pentru anul viitor.
Marți este o zi cheie în acest sens, nu doar pentru că vom avea o dezbatere în plenul Parlamentului European, ci și pentru faptul că are loc Consiliul Afaceri Generale în cadrul căruia se setează, conform articolul 2 din Regulamentul de procedură al Consiliului European, ordinea de zi pentru Consiliul European ce va avea loc joi 15 decembrie.
Ar fi greșit să nu menținem subiectul pe agenda europeană pentru că dacă nu o facem noi, nu are cine să o facă. Evident, fără populisme sau acțiuni extreme, ci cu profesionalism și cu demersuri instituționale în acord cu regulamentele europene, pentru a arăta, încă o dată, că România este un membru responsabil al Uniunii Europene și poate asigura securitatea și dezvoltarea acesteia”.
Anterior, Victor Negrescu explica faptul că „trebuie să evaluăm și celelalte alternative, mai exact, reprogramarea discuției din Consiliul de Justiție şi Afaceri Interne, cât mai curând posibil, poate chiar sub Președinția spaniolă la Consiliul UE, sau atacarea deciziei la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în așa fel încât drepturile noastre să fie apărate până la capăt”.
Alocația zilnică de hrană pentru copii, persoane cu dizabilități, persoane vârstnice și alte categorii vulnerabile va crește de la 22 lei la 32 lei/zi.
Aceasta...
9 din 9. Acesta este nivelul maxim al avertismentului de călătorie emis de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) pentru Republica Islamică Iran.
Iar MAE explică și...
Incident deosebit de grav ieri, în județul Timiș, în sediul Poliției Rutiere din municipiul Lugoj.
Mai precis, într-o anexă a Poliției Rutiere din Lugoj, unde...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
