Rezultat cu totul neobișnuit la un concurs organizat la Iași, pentru ocuparea postului de director. Un funcționar, care era director interimar al serviciului de Patrimoniu din cadrul Consiliului Județean, a încercat să se asigure că va ocupa în continuare postul de conducere, motiv pentru care a organizat concursul dedicat chiar lui, pe care însă nu a reușit să îl promoveze, potrivit ziare.com.
Iogen Gânju a vrut să fie director pe viață
Iogen Gânju a vrut să fie sigur că va fi în continuare șeful Biroului Patrimoniu din cadrul Consiliului Județului Iași, astfel că a elaborat singur tematica de examen. Deși a fost singura persoană care s-a prezentat la concurs, acesta nu a reușit să obțină baremul minim de 80 de puncte. Funcționarul a fost respins la proba scrisă, după ce a luat nota 68,80. Potrivit ultimei declarații de avere depuse, Iogen Gânju a avut în ultimul an un salariu lunar net de 9.700 de lei.
Iogem Ganju a stabilit chiar el cum va fi organizat examenul pe care urma să îl susțină
În calitatea de director interimar al Direcției Tehnice, Iogen Gânju a semnat, pe data de 30 mai, trei documente în serie, și anume bibliografia, tematica și atribuțiile șefului Biroului Gestionarea Patrimoniului iar pe data de 19 iulie și-a depus dosarul pentru ocuparea postului. Deoarece era singurul candidat, dosarul său a fost declarat admis, pe data de 25 iulie, membrii comisiei cosiderând că îndeplinește cumulativ condițiile pentru participarea la concursul la care puteau participa doar funcționari de la CJ Iași. Pe data de 1 august s-a desfășurat examenul scris pe care Iogen Gânju nu a reușit să îl promoveze „Nu vreau să comentez, nu am eu atribuții pe această linie, avem departament de comunicare la CJ”, a fost răspunsul dat de Iogen Ganju reporterilor care au dorit să afle de la el cum nu a reușit să promoveze concursul.
Chiar dacă nu a luat examenul, Iogen Gânju rămâne director tehnic, tot interimar.
Tinerii aflați în grija statului pot primi 2500 lei lunar, până la 26 de ani, a transmis Vișinel Bălan, vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție.
Singura condiție este ca aceștia să studieze sau să aibă un loc de muncă.
Măsura va intra în vigore începând cu data de 28 septembrie 2022
”Obținerea acestei indemnizații lunare este rezultatul eforturilor ministrului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Gabriela Firea și al colegilor mei din Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție”, a precizat Vișinel Bălan, într-un text distribuit pe contul de Facebook.
Tinerii din centre, care au împlinit 18 ani și vor să învețe în continuare sau să muncească, sunt ajutați cu o indemnizație de 2 500 de lei pe lună
Potrivit declarațiilor oferite de vicepreședintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, este vorba despre un ajutor considerabil pe care îl primesc acești tineri, în urma modificării Legii Copilului, însă doar dacă solicită această indemnizație.
”Tinerii care aleg să-și continue studiile într-o formă de învățământ la zi sau au un loc de muncă, primesc această sumă până la finalizarea studiilor, nu mai târziu de 26 de ani. Ei beneficiază astfel de sprijin important în tranziția de la sistemul de îngijire spre perioada ulterioară părăsirii acestui sistem”, se arată în comunicat.
Aproximativ 4.000 de câini din rasa beagle sunt oferiți spre adopție, după ce o organizație de protecție și salvare a animalelor a început să-i scoată dintr-o unitate din Virginia, transmite Reuters.
”Va dura 60 de zile pentru a salva toate aceste animale și pentru a lucra cu partenerii noștri din adăposturile din toată țara. Colabărăm cu ei pentru a găsi familii iubitoare pentru toți acești câini”, a declarat Kitty Block, președinte și director al U.S. Humane Society.
Adăposturile de la South Elgin, Illinois, până la Pittsburgh au început, deja, să se ocupe de câinii beagle
Patrupedele vor fi examinate din punct de vedere medical. De asemenea, aceștia vor fi vaccinați și tratați, înainte de a fi plasați spre adopție.
În mai, Departamentul de Justiție al SUA a dat în judecată unitatea din Virginia, acuzând încălcări ale legii privind bunăstarea animalelor.
În iunie, compania-mamă, Inotiv Inc, a declarat că va închide unitatea. Totuși, o lună mai târziu, compania continua să funcționeze, nefiind nici măcar amendată.
Inspectorii guvernamentali au descoperit că patrupedele erau ucise în loc să primească îngrijire pentru afecțiuni ușor de tratat. După, ajungeau în laboratoare care efectuează experimente pentru industria farmaceutică
În plus mamele puilor erau înfometate, chiar dacă alăptau și, într-un final, erau lăsate să moară.
Mâncarea pe care puii o primeau conținea viermi, mucegai și fecale. De asemenea, 25 de pui de beagle au murit din cauza expunerii la frig. Unii au fost răniți când au fost atacați de alți câini, în condiții de supraaglomerare a anunțat Humane Society într-un comunicat.
Bill Stanley, un senator de stat republican pentru Virginia, a declarat că efortul de salvare a câinilor beagle a început în urmă cu ceva vreme.
”Am încercat închid această companie încă din 2019, dar nu am avut succes. Au trecut anii, dar nu am încetat niciodată să luptăm”, a transmis senatorul.
Zborurile la prețuri promoționale nu vor mai fi practicate de către Ryanair din cauza prețului crescut al combustibilului, a anunțat managerul companiei aeriene, potrivit digi24.ro.
Prețurile biletelor de avion se vor majora în următorii 5 ani
Potrivit directorului executiv Michael O’Leary, „era” biletului de 10 euro s-a terminat, prețul mediu al zborurilor operate de compania aerienă urmând să fie majorat de la aproximativ 40 de euro, cât a fost anul trecut, la aproape 50 de euro. Creșterea tarifelor va avea loc în următorii cinci ani, a declarat directorul executiv al Rynair, subliniind că în următorii ani nu vor mai exista prețuri promoționale de un euro, 0,99 euro sau 9,99 euro. În opinia lui Michael O’Lear, oamenii nu vor renunța la transportul aerian, precizând că se așteaptă ca pasagerii să aleagă soluții care presupun costuri mai mici, decât să nu mai călătorească.
„Credem că oamenii vor continua să zboare frecvent. Dar cred că oamenii vor deveni mult mai sensibili la prețuri”, a declarat Michael O’Leary
Zborurile comerciale generează la ora actuală aproape 2,4% din emisiile globale de CO2, sectorul confruntându-se cu presiuni pentru reducerea impactului asupra climei, inclusiv și cu campanii pentru convingerea oamenilor să opteze pentru călătorii feroviare și rutiere. Michael O’Leary a susținut că transportul rutier și transportul maritim generează mai multe emisii de CO2 în general, afirmând că demersul privitor la reducerea emisiilor provenite de la călătoriile aeriene este „deplasat”. Potrivit acestuia, Michael Ryanair investește în avioane care să fie mai eficiente din punct de vedere al consumului de carburanți.
Ryanair este o companie aeriană irlandeză de tip low-cost, deținută de Ryanair Holdings plc, cea mai mare din Europa, depășind la numărul de pasageri și profit toate companiile aeriane, inclusiv cele ce nu sunt low-cost. Ryanair a fost fondat în 1985 de irlandezul Thomas Anthony Ryan (1936-2007), manager (1956-1975) la Aer Lingus, la acea vreme companie de stat, individ cu spirit antreprenorial renunță la siguranța și confortul de a fi manager la Aer Lingus, cea mai mare companie aeriană Irlandeză din acea vreme, pentru a înființa o companie de leasing aerian.
Un bărbat din Pitești a profitat de ”calitatea sa de turist” și a vandalizat zidurile Cetății Sarmizegetusa, scrijelindu-și numele, cu un obiect ascuțit.
Potrivit polițiștilor, a fost întocmit un dosar penal, după ce acesta ar fi vandalizat două ziduri ale fortificației dacice.
În urma verificărilor efectuate de jandarmi, s-a constatat că, pe pietre, erau scrijelite mai multe nume. La investigații a participat și un arheolog.
Plictiseala- invocată ca motiv pentru distrugerea zidurilor cetății Sarmizegetusa
”Bărbatul, fiind întrebat cu privire la motivul pentru care a distrus monumentul istoric, le-a spus colegilor faptul că nu există un motiv anume, ci că a făcut-o din plictiseală”, arată jandarmii din Hunedoara, potrivit publicației Descoperă.ro.
Au fost sesizați polițiștii din Orăștie, oamenii legii stabilind că vinovatul este un bărbat în vârstă de 56 de ani, din Piteşti, judeţul Argeş.
Polițiștii au explicat că actul de vandalism a avut loc în cadrul unei vizite turistice la cetatea Sarmisegetusa Regia.
Turistul din Pitești a scrijelit ”prin frecare cu un obiect dur-ascuțit” diferite înscrisuri pe două blocuri de piatră care fac parte din monumentul istoric
În acest context, IPJ Hunedoara a ținut să precizeze că a fost întocmit dosar de cercetare penală pentru distrugere.
Reamintim că toate cele 6 fortărețe (Sarmizegetusa Regia, Luncani – Piatra Roșie, Costești – Blidaru, Costești – Cetățuie, Căpâlna și Bănița) care au format sistemul defensiv al lui Decebal, fac acum parte din patrimoniul cultural mondial UNESCO.
Premierul României a venit cu detalii referitoare la rectificarea bugetară, dând asigurări că aceasta este și va rămâne una pozitivă.
În egală măsură, Guvernul va asigura banii necesari pentru investiții și pentru funcționarea serviciilor publice.
Nicolae Ciucă: ”Rectificarea bugetară pe care o vom aproba asigură perspectiva unei bune funcționări a serviciilor publice oferite cetățenilor, plata drepturilor sociale, precum și finanțarea programelor și schemelor de ajutor de stat destinate susținerii economiei”
Potrivit declarațiilor, prioritatea o reprezintă finanțarea măsurilor guvernamentale incluse în pachetele de sprijin pentru economie și pentru cetățeni.
În același timp, vor fi reduse cheltuielile pentru bunuri și servicii ale tuturor ministerelor.
”Alocăm fonduri suplimentare susținerii investițiilor importante în economie, așa cum ne-am angajat prin Programul „Sprijin pentru România”. Bugetul schemei de ajutor de stat va crește de la 6,38 miliarde lei la 7,37 miliarde lei, calificându-se investițiile de cel puțin 1 milion de euro în industria alimentară, producerea materialelor de construcții, producerea de piese auto și industria hârtiei”, a scris premierul astăzi, 11 august.
Nicolae Ciucă a ținut să precizeze că vor fi menținute măsurile de protejare a cetățenilor, de susținere a serviciilor publice esențiale – activitățile în spitale, în școli, în toate instituțiile statului -, precum și activitatea din industria alimentară și a IMM-urilor.
România se află la jumătatea perioadei de implementare a deciziei de compensare a creșterii prețului la carburanți și, de la momentul luării deciziei, prețul la carburant a scăzut
”Prin urmare, la sfârșitul lunii septembrie vom avea evaluarea completă a efectelor măsurii guvernamentale, o soluție bună având în vedere că am putut cu toții să observăm impactul pe care l-a produs în reglarea prețului la carburanți. Valorificăm toate oportunitățile de finanțare pe care le avem din fonduri naționale și europene și le punem în valoare în beneficiul cetățenilor români și al economiei naționale”, a conclus Nicolae Ciucă.
Un incendiu de amploare izbucnit în pădurea din Potamia a creat îngrijorări printre românii aflați în vacanță pe Insula Thassos din Grecia, în noaptea de miercuri spre joi, potrivit antena3.ro.
Sute de pompieri, şase avioane şi şase elicoptere intervin în Thassos pentru stingerea incendiilor de vegetaţie
Pompierii au intervenit toată noaptea pentru stingerea incendiului, elicopterele acționând de dimineață. Turiștii au anunțat incidentul pe grupurile de Facebook, întrebând dacă ar trebui să plece acasă. „Vedem focul. Oare ar trebui să plecăm acasă? Vă întreb pentru că nu știm ce să facem”, a întrebat cineva.
O pădure a fost cuprinsă de flăcări, în apropiere de Golden Beach, o plajă frecventată de foarte mulţi turişti români. Potrivit localnicilor, incendiul a izbucnit miercuri seară şi s-a extins rapid. Vântul puternic a permis extinderea flăcărilor, îngreunând intervenţia pompierilor. Câţiva copaci s-au prăbuşit după ce au fost cuprinși de flăcări, doi voluntari care ajutau la stingerea incendiului fiind răniţi. Autorităţile fac apel la calm şi încearcă să ţină situaţia sub control.
Reprezentanții Forum Thassos au transmis un set de recomandări
„Până la stingerea sau până când focul va putea fi ținut sub control, VĂ RUGĂM să limitați deplasările pe insulă, astfel încât circulația mașinilor de pompieri și ale voluntarilor să fie prioritizate. Întreaga comunitate locală cât și autoritățile în măsură sunt mobilizate pentru stingerea incendiului. Mașini de pompieri și echipamente au sosit deja de pe continent pentru a ajuta”, este mesajul celor de la Forum Thassos. Dan Adrian Drăgan, un român stabilit în Thassos și unul dintre administratorii grupului de Facebook Forum Thassos a povestit, într-o postare pe rețeaua socială, momentele prin care a trecut de când a aflat despre incendiul de pe insulă. El spune că localnicii s-au implicat și au ajutat cum au putut pentru stingerea incendiului, iar turiștii nu ar trebui să între în panică pentru că focul va fi stins.
Drăgan Dan a transmis următoarele: „Focul s-a tot extins. A venit un feryboat special cu echipament de stingere a incendiilor. Mesajul autorităţilor este ca turiştii să-şi păstreze calmul şi să lase autorităţile să-şi facă treaba. Să nu blocheze căile de acces, drumurile sau să plece de pe insulă că nu sunt afectate zonele turistice.”
Autoritățile au anunțat din timp că există pericolul incendii forestiere. Începând de luni, 8 august, este interzis accesul în zonele forestiere din insula Thassos din cauza riscului de incendiu, nefiind permisă circulația pe drumul Makryammos- Golden Beach și Laimos – Teatrul Antic. Turiștii nu vor mai putea ajunge la plajele Marble Beach, Porto Vathy, Paradise.
Producătorul american de mașini electrice Tesla a anunțat că vrea să angajeze personal pentru filiala din România, potrivit romaniatv.net.
Tesla a vândut anul trecut în România 223 de mașini, în creștere cu 260% față de 2020, în primele 6 luni ale acestui an fiind comercializate 336 de mașini electrice
Tesla vrea să angajeze un director de service care se va ocupa cu „furnizarea unei experiențe de servicii excepționale clienților noștri, dezvoltarea membrilor echipei, gestionarea operațiunilor de zi cu zi și asigurarea că Tesla Service îndeplinește nevoile clienților noștri, precum și ale angajaților noștri”, un alt job vacant fiind cel de consilier vânzări. În acest caz, viitorul angajat trebuie să fie un „ambasador care se asigură că potențialii clienți beneficiază de o experiență interesantă, captivantă și perfectă pe toată durata «călătoriei»”, trebuind să să aibă „o hotărâre necruțătoare de a reuși”. Al treilea post anunțat de Tesla în România este cel de coordonator al operațiunilor care va asigura livrarea vehiculelor către noii proprietari, „fiind persoana de referință pentru operațiunile de zi cu zi care implică toate livrările de vehicule, succesul în această poziție necesită echilibrarea nevoilor concurente ale echipelor interne și ale clienților valoroși în timp ce este urmărită pregătirile vehiculelor, se comunică actualizările de stare și se îmbunătățește eficiența operațională. Acest lucru implică un nivel ridicat de interacțiune între clienți și angajați. Candidatul ideal va avea perspicacitatea tehnică de a comunica eficient cu membrii echipei interne și capacitatea de a oferi un nivel înalt de servicii pentru clienți și de a genera entuziasm pentru proprietari. Acest rol sprijină direct misiunea Tesla prin crearea unei experiențe de livrare pentru clienții noștri”, potrivit anunțului de angajare al Tesla.
Care sunt planurile Tesla în România
Tesla nu a precizat locul unde se vor face angajările, dar recrutarea de personal arată că producătorul de automobile electrice vrea să își dezvolte afacerile în România. În acest scop au fost amenajate puncte de încărcare Supercharger, un birou al companiei la București, site-ul mărcii având o versiune în limba română. Potrivit unui oficial al Tesla, „în toate piețele în care activează, sunt deschise centre de service dedicate care pot găzdui activități de vânzări, reparații și servicii. Este în planul Tesla să deschidă o astfel de locație la București anul viitor. Asta este tot ce poate fi dezvăluit pentru moment”.
O femeie din județul Olt este cercetată pentru dare de mită, după ce a încercat să convingă cu bani un polițist din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor Olt să o primească la examenul pentru obținerea permisului de conducere.
Potrivit Direcției Generale Anticorupție, femeia a recurs la acest gest deoarece nu avea programare pentru a putea intra în sala de examen, astfel că i s-a părut firesc să pună niște bani într-un dosar.
În loc să fie testată pentru obținerea permisului de conducere, femeia a dobândit însă calitatea de inculpată și a fost plasată sub control judiciar pentru 60 de zile, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt stabilind în sarcina acesteia o serie de interdicții.
Totul a avut loc săptămâna aceasta, după ce ofițerul de poliție din cadrul SRPCIV Olt a sunat la Call Center-ul Anticorupție 0800.806.806 pentru a sesiza că i se oferise o sumă de bani. Ulterior, femeia care încercase să îl mituiască a fost prinsă în flagrant.
„La data de 09.08.2022, ofițeri din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Olt, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt au realizat acțiunea de prindere în flagrant a unei persoane fără calitate specială, care a oferit o sumă de bani cu titlu de mită unui ofițer de poliție din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor Olt.
În fapt, persoana în cauză s-a prezentat la sediul SRPCIV Olt pentru a susține examenul de obținere a permisului de conducere, deși nu avea programare în acest sens.
Din cercetările efectuate, a rezultat faptul că aceasta a pus o sumă de bani în interiorul unui dosar pe care l-a înmânat ofițerului de poliție, care avea atribuții de examinare și supraveghere a sălii de desfășurare a probei teoretice, cu scopul de a-l determina să-i permită susținerea probei”, se detaliază într-un comunicat al DGA.
Unii comercianți cu amănuntul din Europa au decis scăderea consumului de curent electric, luând în calcul reducerea orelor de funcționare în această iarnă, odată cu creșterea prețului energiei electrice, potrivit stiripesurse.ro.
Ce măsuri iau marii comercianți
Măsurile sunt luate pentru reducerea dependenței față de importurile de gaze în cazul aparitiei unor probleme în furnizarea gazelor naturale cauzate de războiul din Ucraina. Filiala austriacă a lanțului multinațional de magazine SPAR Group reduce orele pentru iluminarea publicității stradale din fața magazinelor și în afara celor peste 1.500 de magazine din întreaga țară, a declarat un purtător de cuvânt într-un e-mail. Acesta a explicat că astfel se va reduce consumul de energie al retailerului cu un milion de kilowați-oră anual, fără să anunțe suma ce va fi astfel economisită. Directorul Leclerc a avertizat luna trecută că cel mai important retailer alimentar din Franța și-ar putea schimba orele de deschidere a magazinelor. Operatorul francez de supermarketuri Carrefour a semnat o „Carta EcoWatt” cu operatorul rețelei naționale de energie RTE, care prevede reducerea consumului de electricitate în magazine în perioadele în care cererea de curent electric este ridicată .
O serie de comercianți cu amănuntul, inclusiv Colruyt și Ahold din Belgia, ar putea fi parțial protejați de eventualele întreruperi și de costurile mai mari datorită programelor existente de energie durabilă care conservă energia
„Nu sunt planificate măsuri concrete pe termen scurt, dar ambiția fermă este de a continua eforturile ca parte a politicii noastre energetice globale. De aceea, nu avem panouri luminoase, optăm pentru congelatoare închise, o cameră frigorifică”, a declarat un purtător de cuvânt al Colruyt.
Compania Ahold caută soluții pentru reducerea consumului de energie, a declarat directorul general Frans Muller. „Nu am luat nicio decizie cu privire la orele de deschidere, dar ne uităm mult mai mult la utilizarea energiei”, a declarat acesta. Compania a aplicat programe de economisire a gazelor naturale, care includ și funcționarea magazinelor sale cu ajutorul energiei sustenabile de anul anul viitor.
În pofida lungii perioade în care dosarul a fost plimbat de la un parchet la altul și a faptului că a fost miza cazului „Mită la MAI”, în care chestorului Fătuloiu i se făceau cadou două limuzine de lux, cazul Elnav SA nu-i deloc complicat. Un om de afaceri din Galați a cumpărat 98% din acțiunile Elnav, la un preț de 36 de ori mai mic decât prețul real, cu complicitatea președintelui SIF Moldova și a funcționarilor de la Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM), în prezent Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
Pentru a dovedi infracțiunile de corupție, procurorii care au anchetat acest caz, printre care s-a aflat și fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, nu ar fi trebuit decât să verifice documentele de la ASF/CNVM, un dosar de la Tribunalul Galați, în care se judeca lichidarea judiciară a Elnav SA, precum și detaliile tranzacțiilor. O astfel de anchetă putea dura două, trei luni, dar au trecut ani de tergiversări. La un moment dat, DNA Galați a constatat că funcționarii de la ASF/CNVM au comis infracțiuni de corupție pentru a acoperi ilegalitatea tranzacțiilor, dar după o lună tot DNA Galați stabilea că infracțiunile de corupție s-au prescris.
DGA a sesizat Parchetul General în legătură cu „activitatea profesională a unor magistrați” în Dosarul „Elnav”
În iulie 2022, după cincisprezece ani de tergiversări la DIICOT și DNA, dosarul tranzacționării acțiunilor Elnav SA a fost transmis la Secția de Urmărire Penală a Parchetului General, care a fost sesizat de Direcția Generală Anticorupție (DGA) în legătură cu „activitatea profesională a unor magistrați”. Polițiștii anticorupție au analizat zeci de pagini de documente care însoțeau plângerea adresată de Gheorghe Mardare, deținătorul unui pachet din acțiunile tranzacționate ilegal. Sunt documente relevante pentru modul în care au fost derulate anchetele penale, de la la rezoluții ale DIICOT și DNA la sentințe ale Tribunalului și Curții de Apel Galați și Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Direcția Generală Anticorupție a confirmat transmiterea dosarului la Parchetul General
„Urmare a analizării aspectelor semnalate cu privire la nemulțumirile în legătură cu activitatea profesională a unor magistrați, vă facem cunoscut faptul că sesizarea a fost înaintată spre competentă soluționare Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, se spune în adresa nr 3.219.381/SJABR/22.07.2022, semnată de șeful DGA Brăila, comisarul Daniel Burlibașa.
Competența DGA Brăila în acest caz este dată de unele detalii care țin de evoluțiile recente din epopeea „Elnav”, în privința valorificării unor active ale societății, care între timp a ajuns în faliment.
SIF Moldova, controlat de Chelu, a vândut acțiunile Elnav la un preț de 36 de ori mai mic decât valoarea reală
Cătălin Chelu
Pentru o mai bună înțelegere a cazului e necesară o succintă prezentare a celor întâmplate.
În februarie 2006, SIF Moldova deţinea 58% din acţiunile Elnav, alte 40% erau deţinute de patronul SC Nicorex SRL Galaţi, Ion Panaghia în asociere cu patronul Total Service SRL Galați, Gheorghe Mardare, restul de 1,9% din acțiuni fiind deţinute de „cuponari”. Președinte al SIF Moldova era controversatul om de afaceri gălățean Cătălin Chelu, care după ce a fost condamnat la 6 ani de închisoare în dosarul „Mită la MAI” a fugit peste graniță și a decedat în Iordania. Pe 28.02.2006, SIF Moldova, condus de Chelu, a vândut pachetul de 58% din acțiunile Elnav firmei Metal Grup Industrie SRL Galaţi, a omului de afaceri gălățean Cornel Mangalea. Tranzacţia s-a făcut prin intermediul Societăţii de Investiţii Financiare a lui Chelu, EldaInvest Galaţi.
Preţul convenit a fost de 0,65 lei/acţiune. În total, Mangalea a plătit SIF Moldova 515.691 lei, adică 143.000 euro. Preţul acţiunilor a fost subevaluat, pentru că în 2005 Elnav SA fusese evaluată de Romcontrol SA Bucureşti la 11,4 milioane euro. Era o uzină dotată în 1979 cu echipamente importate din Japonia, fiind unica societate de profil din Europa de Est. Producea elice și pentru petrolierele de 150.000 tone, ca „Independența”, propulsate de două elice cu diametrul de 10,5 metri și greutatea de 40 de tone. În baza evaluării Romcontrol, pachetul de 58% al SIF Moldova valora 6,61 milioane euro, nu 143.000 de euro.
Subevaluarea a fost dovedită chiar de cumpărător. Pe 24.08.2006, Mangalea a majorat capitalul Elnav cu 400.000 de acţiuni, iar atunci valoarea unei acţiuni a fost de 2,5 lei, cu 400% mai mare decât preţul tranzacţiei!
Ulterior, pe 20.06.2006, Mangalea a căzut la înţelegere cu Ion Panaghia, unul dintre cei doi asociaţi, cumpărând şi pachetul de 40%. Această tranzacţie, a fost efectuată tot prin firma lui Cătălin Chelu. Astfel, Metal Grup Industrie a ajuns să dețină 98,11% din acţiunile Elnav.
Panaghia a vândut pachetul de 40% fără ştirea celuilalt asociat, Gheorghe Mardare. Din punct de vedere juridic, asocierea celor doi era bazată pe procesul verbal al CA-ului Nicorex SRL în care se preciza că „drepturile juridice, economice, financiare dobândite de asociaţi nu pot fi folosite numai de una din părţile contractante, fără acceptul scris al celeilalte părţi”. Deci Panaghia nu îi putea vinde lui Mangalea cele 40% din acţiunile Elnav fără acordul scris al lui Mardare. În aceste condiții, Mardare s-a adresat Parchetului, sesizând cazul de înșelăciune și cerând Tribunalului Galați anularea tranzacțiilor.
Cornel Mangalea a candidat la Primăria Galați ca independent
Beneficiarul tranzacțiilor, Cornel Mangalea, a admis că între cei doi asociați a fost un caz de înșelăciune: „în tranzacția respectivă, Panaghia l-a înșelat, nu i-a dat banii”, iar în privința tranzacțiilor a explicat că nu i se poate imputa nimic: „eu, ca cetățean de bună credință, am făcut o ofertă pe piața secundară, mi s-a răspuns, am plătit acțiunile și la revedere!”.
Ambele tranzacții au fost ilegale, din cauză că Elnav SA era în lichidare
Nici SIF Moldova, nici Panaghia, nu puteau vinde acţiunile deţinute la Elnav SA, pentru că societatea era în lichidare judiciară, în dosarul 201/LJ/2005, aflat pe rolul Tribunalului Galaţi. Tranzacţiile erau ilegale, fiind interzise de Legea „Insolvenţei”, nr 85/2006, coroborată cu sentinţa 360/22.09.2005 a Tribunalului Galați în dosarul 201/LJ/2005 şi Decizia Curtii Constituționale 182/1999. Legea impune că tranzacţiile efectuate fără acordul judecătorului sindic sunt nule.
Cum nu exista aprobarea judecătorului sindic din dosarul 201/LJ/2005 de pe rolul Tribunalului Galați, funcționarii de la ASF/CNVM ar fi trebuit să anuleze tranzacțiile prin care SIF Moldova și Nicorex SRL au vândut pachetele de acțiuni Elnav către Metal Grup Industrie SA, dar n-au făcut-o și chiar au înregistrat ambele tranzacții ca fiind perfect legale, dându-le astfel un fals „aviz de legalitate”. Spre exemplu, tranzacția cu pachetul de 40% din acțiunile Elnav a fost înregistrată la ASF/CNVM sub nr 1.799.975.
Lista magistraților ce vor fi audiați la Parchetul General rămâne deschisă
Deocamdată nu există o listă a magistraților care ar putea fi vizați de procurorii Parchetului General pentru mușamalizarea anchetei în dosarul tranzacționării ilegale a acțiunilor Elnav, însă există dovada faptelor de corupție comise în acest caz. În 2017, DNA Galați a constatat că au fost comise fapte de corupție, dar procurorii nu au precizat vreun vinovat cu nume și prenume.
În cei cincisprezece ani de anchete penale ale DNA, DIICOT și ale Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, dar și după zeci de procese, Dosarul „Elnav” a ajuns la câteva sute de pagini. Probabil că după ce vor studia întregul material probator, anchetatorii de la Parchetul General își vor forma o opinie și vor avea propria listă de magistrați care ar putea fi audiați în dosar.
Primele „candidaturi” pentru audieri. Parchetele din Galați s-au opus declanșării anchetei în cazul „prăduirii” Elnav SA
Acuzațiile cu privire la tergiversarea anchetei îi vizează și pe unii dintre magistrații gălățeni. Gheorghe Mardare, cel prejudiciat prin tranzacționarea ilegală a 40% din acțiunile Elnav, a depus plângere penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, dar în dosarul 531/II/2007, cererea sa a fost respinsă prin Rezoluţia din 16.07.2007 a prim-procurorului Nicolae Chirilă.
Mardare a contestat soluţia în instanţă, iar prin sentinţa 632/04.12.2007, pronunţată în dosarul 5898/121/2007, Tribunalul Galaţi i-a admis cererea, încadrând faptele la înşelăciune, conform art 215 CP şi redeschizând urmărirea penală împotriva lui Ion Panaghia, Cornel Mangalea şi Cătălin Chelu.
Dar tot nu s-a ajuns la cercetare penală. Împotriva sentinţei Tribunalului Galați a făcut recurs Parchetul Tribunalului Galaţi, prin procurorul Corina Iftode. Pe 16.06.2008, la judecarea recursului la Curtea de Apel Galaţi, Parchetul de pe lângă Tribunal a fost reprezentat de procuror Daniela Enciu, de la Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi completul format din judecătorii Maria Tacea, Liviu Herghelegiu şi Constantin Carcotă, a acceptat recursul Parchetului.
Practic, Parchetele din Galați au refuzat anchetarea acestui caz. Dosarul a fost pasat la Parchetul General, de unde a fost retrimis la Parchetul Curții de Apel Galați, iar pe 28.10.2008 a fost transferat la DIICOT Bucureşti, fiind inclus în dosarul 394/D/P/2007, în care DIICOT îl ancheta pe Cătălin Chelu pentru tranzacționarea acțiunilor Elnav SA și manipularea pieţei de capital.
Acest dosar a fost miza cazului „Mită la MAI”. Pe 19 noiembrie 2010, avea loc în parcarea MAI flagrantul mituirii chestorului Fătuloiu de către Cătălin Chelu, care îi oferea 50.000 și două limuzine de lux pentru ca Fătuloiu să renunțe la măsurile de impulsionare a anchetei în dosarul 394/D/P/2007.
Probabil că va lipsi de la audieri fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, care a fost procuror de caz în Dosarul „Elnav”
Putem spune cine nu va fi audiat în acest dosar, pentru că nu mai este în țară. Este vorba de fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, care pentru a nu executa pedeapsa la 4 ani de închisoare pentru favorizarea lui Ovidiu Tender a fugit în Costa Rica și acum își execută pedeapsa în Italia.
Alina Bica a fost procuror de caz în dosarul nr 394/P/2007. Ea era asistată și în acest dosar tot de judiciaristul Florin Mihăilescu, alături de care a fost condamnată pentru favorizarea lui Tender. În Dosarul „Elnav”, Alina Bica i-a favorizat pe Chelu și partenerii săi de afaceri prin tergiversarea cercetărilor.
Funcționarii ASF-ului condus de Rușanu au închis cercetările DIICOT printr-o adresă care falsifica situația juridică a Elnav
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), adică fosta Comisie Națională a Valorilor Mobiliare din perioada tranzacțiilor cu acțiunile Elnav, a avut un rol important în mușamalizarea cazului. În 2013, o simplă adresă a ASF, condusă la vremea aceea de Dan Radu Rușanu, a închis cercetările în dosarul DIICOT.
Funcționarii de la Serviciul Abuz de Piaţă din cadrul Direcţiei de Supraveghere Tranzacţii Emitenţi din ASF au emis adresa nr A/11372/20.11.2013 în care se preciza că „în perioada 12.12.2005-06.02.2007 debitoarea SC Elnav SA Galaţi nu s-a aflat în insolvenţă, neputându-se considera că era deschisă procedura reorganizării judiciare şi a falimentului”. Era o afirmație falsă, pentru că deschiderea procedurii a avut loc pe data de 22.09.2005 şi a fost înregistrată la Registrul Comerţului pe data de 07.10.2005, la data emiterii adresei ASF procedura fiind în derulare.
Situația juridică a Elnav SA este dovedită prin Certificatul de grefă nr 124/121/2005 eliberat de Tribunalul Galaţi pe 03.12.2013 din care rezultă că dosarul 201/LJ/2005, renumerotat ulterior 124/121/2005, a fost deschis pe 27.07.2005 la cererea Larissa SRL Galaţi, care cerea deschiderea procedurii de lichidare judiciară a Elnav SA. Prin sentinţa nr 360/22.09.2005, instanţa admis cererea și la acea dată a fost deschisă procedura lichidării judiciare.
Aceste probe sunt suficiente pentru plasarea funcționarilor ASF în fruntea listei celor care au comis infracțiuni de corupție, pentru că pe baza falselor afirmații din adresa nr A/11372/20.11.2013 au fost închise cercetările în dosarul DIICOT.
DNA Galați: infracțiunile au fost săvârșite, dar s-au prescris!
În 2017 a apărut confirmarea oficială a infracțiunilor de corupție din acest caz. În baza adresei emise de ASF, Gheorghe Mardare sesizase DNA Galați în legătură cu faptul că la tranzacționarea ilegală a acțiunilor Elnav au fost complici și funcționarii ASF/CNVM care ar fi trebuit să suspende tranzacțiile. Pe 16 ianuarie, prim-procurorul DNA Galați, Diana Alexandru, a dispus începerea urmării penale „in rem” pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art 13, indice (2), al Legii 78/2000 referitoare la faptele de corupție.
După o lună, tot DNA Galați a clasat cauza. Procurorul Gabriela Popescu a stabilit că răspunderea penală pentru tranzacționările ilegale ale acțiunilor Elnav s-a prescris în 2014. „Având în vedere faptul că s-a sesizat comiterea infracțiunilor precizate în cursul anului 2006, se constată faptul că, în cazul ambelor infracțiuni sesizate, termenul de prescripție a răspunderii penale s-a împlinit în cursul anului 2014. Prin urmare, în cauză se va dispune clasarea acesteia față de acționarii SC Elnav SA, respectiv față de funcționari din cadrul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art 13, indice (2), din Legea 78/2000”, se spune în Ordonanța nr 13/P/2017, emisă de DNA Galați pe 22 februarie 2017.
Ultimul pe listă, procurorul Nicolae Marin, fostul șef al fostei Secții de Investigare a Infracțiunilor din Justiție
Uzina de Elice Navale Elnav SA
În documentele depuse la DGA și ajunse la Secția de Urmărire Penală de la Parchetul General se află și cele referitoare la modul în care a fost soluționat dosarul la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). În 2019, Gheorghe Mardare a depus o sesizare la SIIJ și a solicitat verificarea bazei legale a deciziilor emise de ASF/CNVM și audierea a doi foști șefi ai acestei instituții, Gabriela Anghelache și Vladimir Cojocaru. Nu a fost luată în seamă niciuna din aceste cereri, deși ar fi contribuit decisiv la soluționarea cazului prin verificarea dacă tranzacțiile cu acțiunile Elnav au fost legale sau ilegale.
Șeful interimar al SIIJ, Nicolae Marin, în calitate de procuror de caz, a conexat Dosarul „Elnav” cu alt dosar, referitor la un furt, sesizat tot de Gheorghe Mardare, caz care n-avea nicio legătură cu tranzacționarea acțiunilor Elnav. Pe 21 aprilie 2021, șeful SIIJ a emis Ordonanța din dosarul 1.122/P/2019, în care a constatat că cele două plângeri au conținut identic și același reclamant și în urma acestei „conexări” forțate a dosarului unei infracțiuni de furt cu dosarul unei infracțiuni de corupție, șeful SIIJ a hotărât clasarea dosarului: „Dispun clasarea cauzei cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu”, se spune în Ordonanța din aprilie 2021.
Ancheta Parchetului General ar trebui să clarifice de ce avem foarte multă corupție dar foarte puțini corupți?!
Cazul distrugerii Elnav SA nu este unic. Pe 9 august, presa a dat publicității lista a 1.256 de mari societăți distruse după 1990 prin privatizările clientelare puse la cale pentru satisfacerea intereselor unor afaceriști de ocazie. Multe dintre aceste „tunuri” date economiei naționale prin distrugerea industriei au fost orchestrate prin comiterea de către funcționarii statului a unor infracțiuni de corupție, ca și în cazul Elnav SA. Multe dintre aceste cazuri, probabil majoritatea, au fost mușamalizate, ca și în cazul Elnav SA.
Dar, spre deosebire de alte cazuri, în Dosarul „Elnav” a existat în 2017 confirmarea DNA că au fost comise infracțiuni de corupție, însă nu au fost nominalizați cu nume și prenume cei care au comis aceste infracțiuni. Dincolo de constatările din dosar, ancheta demarată de Parchetul General la sesizarea DGA ne-ar putea oferi un răspuns la întrebarea retorică: de ce în multe cazuri de distrugere a economiei naționale descoperim că au fost comise multe infracțiuni de corupție, dar nu prea există corupți?
Col. David E. Cabrera, alături de familie Cabrera a fost ucis in a 2011. în urma unui atac terorist de la Kabul. sursă foto: www.icij.org
Rudele americanilor răniți sau uciși în războiul din Orientul Mijlociu au deschis un nou proces împotriva companiei Ericson, relatează Internațional Consortium of Investigative Journalists(ICIJ). Gigantul telecom este acuzat că a finanțat această teroare, punând în pericol viețile americanilor care au luptat în țări precum Siria, Iraq, Afganistan.
Cererea de chemare în judecată a ajuns la instanța federală din Washington. Familiile americanilor(victime ale războiului din Orientul Mijlociu) susțin că Ericson este cunoscută oficial sub numele de Telefonaktiebolaget LM Ericsson. Astfel, o filială din SUA ar fi direcționat fonduri prin partenerii săi locali de telecomunicații irakieni, Asiacell și Korek. Plățile au ajuns la grupurile teroriste care au atacat americanii în Iraq, Afganistan și Siria. Avocații americani spun că au probe potrivit cărora Ericson a finanțat gruparea teroristă ISIS.
„În timp ce americanii își riscau viața între 2005 și 2021 pentru a ajuta la reconstruirea Irakului, Afganistanului și Siriei, LM Ericsson și Ericsson Inc. au facilitat tranzacții ilicite legate de Irak despre care știau că teroriști precum ISIS le foloseau pentru a finanța atacuri”, a spus Ryan Sparacino, partener al firmei de avocatură Sparacino PLLC din Washington, citat de sursa amintită.
Gigantul telecom Ericsson, acuzat că a finanțat teroarea din Orientul Mijlociu
Ericsson a încălcat legile anti-terorism din SUA și a desfășurat o rețea de consultanți, subcontractanți, parteneri și fonduri ilicite pentru a transfera plăți către agenții teroriști, în timp ce ISIS ducea o campanie violentă împotriva forțelor americane și a aliaților acestora, este acuzația majoră care ar putea „zgudui” politica externă a statelor din întreaga lume.
Printre sutele de reclamanți din acest caz, se numără și rudele lui James Foley, un jurnalist care a dispărut în Siria și a fost în cele din urmă decapitat de ISIS. De asemenea, familia lui Kayla Mueller, care a fost în Siria voluntar și a murit în mâinile ISI, cerE despăgubiri de la compania Ericson, notează ICIJ.
Cum opera compania Ericson pentru a finanța atacurile teroriste
Urmare a acestor dezvăluiri, filiala Ericson din Irak este în achetă. Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA face, de asemenea, investigații.
Presupusele plăți ăcute de compania Ericson ar fi ajutat la finanțarea atacurilor sinucigașe, luării de ostatici, la plasarea bombelor pe marginea drumurilor și decapitărilor în Irak, Afganistan și Siria. Până în prezent, gruările al-Qaeda, al-Qaeda în Irak și Statul Islamic au ucis sau au contribuit la uciderea a peste 2.500 de membri ai militarilor americani și au rănit încă aproximativ 30.000 în Orientul Mijlociu, Europa, Asia și Africa.
Beneficii financiare și sânge vărsat
Ericson negocia cu parteneri „de încredere” pentru a „avea” un flux ilicit de plată către acel intermediar.
„Un astfel de aliat, la rândul său, nu are de obicei aceeași expunere legală ca partenerul care efectuează descărcarea (de exemplu, diferența dintre o companie din SUA și o firmă irakiană) Prin urmare, este de acord să servească funcția de descărcare în schimbul unor beneficii, cum ar fi plăți în numerar în afara contabilității, condiții nerezonabile din punct de vedere comercial (în favoarea aliatului) pentru un alt aspect al contractului lor, bunuri gratuite și așa mai departe”, se arată în cererea de chemare în judecată a companiei Ericson.
Curtea Constituțională a României nu a luat, nici astăzi, o decizie privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu noul...
Schimbare de „cadre” în ambasadele Republicii Moldova, incusiv în cea din România.
Zilele trecute, Comisia politică externă și integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
