Profil de primar – Ciprian Ciucu – un primar ambițios, foarte agresiv și vocal: ”Civilizație” cu forța pentru bucureșteni

Autor

-

12 februarie 2023

Ciprian Ciucu, primarul PNL al Sectorului 6 și președintele PNL București, s-a făcut remarcat printr-o foarte ambițioasă carieră politică, deși inițial a activat în zona organizațiilor non-guvernamentale (ONG).

Ciucu a fost președinte și membru al boardului executiv al think tank-ului Centrul Român de Politici Europene, alături de fostul ministru al Fondurilor Europeane Cristian Ghinea, de care îl leagă o lungă și fructuoasă prietenie.

A devenit primar al Sectorului 6 candidând din partea PNL, dar și cu susținerea USR-PLUS. Ulterior, s-a întors împotriva USR, având public schimburi dure de replici cu Clotilde Armand și atacându-l în repetate rânduri pe Primarul General Nicușor Dan.

Preluând o imagine consacrată deja în spațiul public românesc, Cipiran Ciucu se prezintă locuitorilor Sectorului 6 ca un primar muncitor, cu mânecile suflecate, dur și intransigent.

Este poate cel mai vocal și activ din punct de vedere al comunicării publice primar de sector al Bucureștiului, fiind prezent aproape zilnic cu mesaje pe rețelele sociale, dar și o apariție constantă în mass media, unde acordă interviuri de PR sau sunt analizate măsurile adoptate de Primăria Sectorului 6.

”Finanțare fără precedent”

”Primăria Sectorului 6 are un buget de 2,065 miliarde de lei! Consilierii locali l-au votat astăzi și le mulțumesc. Este cel mai mare din istoria Sectorului 6, dublu față de anii precedenți. Iar jumătate din sumă se va duce exclusiv pe investiții: peste un miliard de lei. Anul acesta va fi unul cu multe șantiere. Pentru că am atras fonduri externe.”, scria la începutul lunii februarie Ciprian Ciucu pe Facebook.

El a anunțat la început de 2023 atragerea de finanțări nerambursabile fără precedent, din fonduri europene, pentru Sectorul 6, care vor contribui la construirea de școli, after-school-uri, grădinițe, reabilitarea blocurilor de locuințe, piste pentru bicicliști, instalarea de sute de ghene moderne subterane, mii de camere de supraveghere, digitalizarea administrației publice și alte lucrări de infrastructură și de amenajări publice care vor contribui la o dezvoltare fulminantă a Sectorului 6.

După cei doi ani de mandat ai lui Ciprian Ciucu, în spațiul public au apărut relatări ale locuitorilor din Sectorul 6 care se declară mulțumiți de modul în care au evoluat lucrurile pe zona de curățenie publică și lucrările de amenajare a spațiilor publice, dimpreună cu opinii contrare, ale bucureștenilor nemulțumiți de promisiunile neîndeplinite ale primarului și de agravarea problemei spaților de parcare. Trebuie amintit că Ciucu a încercat înființarea unei companii de salubritate a Sectorului 6, dar proiectul i-a fost respins de consilierii locali. El este acuzat că în mai multe rânduri a încercat să adopte acte normative prin forțarea mâinii acestora. În cei doi ani de mandat la primărie, nu de puține ori Ciprian Ciucu a avut ieșiri agresive la adresa lor, a altor figuri publice cu care a intrat în conflict, dar inclusiv și împotriva cetățenilor Sectorului 6.

Atacuri pe bandă rulantă

Agresivitatea primarului Ciucu s-a făcut remarcată încă din timpul grevelor de la Societatea de Transport București – STB și Metrorex, când a lansat atacuri publice virulente împotriva liderilor de sindicat care au organizat protestele.

”La prima mișcare în care se încearcă oprirea risipei și de creștere a eficienței, oamenii sunt mobilizați fix împotriva echipei care își asumă stoparea furturilor. Nici ei nu știau ce revendicări au în afară de „să plece directorul”. Se vede din lună, toată această conspirație politică este cusută cu ață albă”, a tunat Ciucu împotriva greviștilor de la STB, caracterizând acțiunea de protest ca ilegală, imorală, penală și politică.

”Sindicalistul care a orchestrat-o este momentan la fel de puternic cum era Rădoi deunăzi. S-a impus/a fost recrutat pe listele PSD. Să facem un exercițiu de imaginație: ar mai fi orchestrat el această grevă împotriva unui primar din partidul său? Nu”, l-a acuzat Ciucu pe liderul de sindicat Vasile Petrariu.

De același tratament a avut parte și liderul de sindicat de la Metrorex: ”Ridicol şi penibil. Este incredibil unde s-a ajuns, un personaj nederanjat de nimeni timp de 30 de ani este vârful unei organizaţii al cărei scop nu este bunăstarea angajaţilor ci acapararea de privilegii pentru vreo câţiva jmecheri. Hai, gata, e timpul să ieşim din tranziţie şi să ajungem în Europa! Instituţiile de ordine să facă ordine!”, vitupera primarul Sectorului 6 împotriva lui Ion Rădoi, liderul de sindicat de la Metrou.

Ciucu a fost de altfel, alături de Clotilde Armand de la S1 și Radu Mihaiu de la S2, unul din primarii de sector care a dus o luptă aprigă împotriva chioșcurilor comerciale din stațiile de metrou, la demolarea cărora a contribuit cu un entuzism demn de o cauză mai bună.

Contre cu Nicușor Dan și Clotilde Armand

Una din temele principale din comunicarea publică a primarului de la Sectorul 6 este recuperarea spațiilor publice și redarea lor comunității, concept în numele căruia primăria nu a ezitat să demoleze și alte chioșcuri amplasate pe domeniul public, nu doar pe cele din stațiile de metrou.

”În sectorul 6, regenerarea urbană înseamnă a recupera în special terenurile care au aparţinut odată comunităţii şi au dispărut din utilizarea publică a sectorului şi vorbim în special despre construcţii ilegale – că sunt garaje care au fost construite ilegal sau chiar centre comerciale pe care a trebuit să le demolăm -, înseamnă recuperare de terenuri care au fost uitate de autorităţile publice de-a lungul anilor şi acolo s-a adunat mizerie, stufăriş (…), înseamnă identificarea şi recuperarea unor terenuri mari, industriale, de zeci de kilometri pătraţi câteodată, pe care le putem reorganiza pentru a da funcţiuni pentru sport, petrecerea timpului liber, promenadă şi astfel de lucruri care să ducă la creşterea calităţii vieţii oamenilor”, a spus Ciprian Ciucu la o dezbatere despre regenerarea urbană.

De furia lui Ciucu nu a scăpat nici un cunoscut livrator de pizza din București, care a intrat în gura primarului pentru că și-a făcut reclamă prin mesaje vopsite pe trotuare:

”Nu cumpărați pizza de la Presto pentru că nu au niciun respect față de orașul nostru și se comportă ca niște vandali. Am dispus Poliției Locale sa ii cerceteze pentru vandalism. Să vă fie rușine, Presto! Vă comportați ca niste derbedei. P.S. Iar pizza voastră e proastă și vine mereu rece.”, s-a răzbunat pe Facebook primarul.

Primarul General Nicușor Dan și primărița Sectorului 1, Clotilde Armand, au fost și ei în mai multe rânduri ținta diatribelor ”mitraliate” de Ciprian Ciucu în spațiul public.

”Îmi pare rău că nu ratezi nicio ocazie să-l ataci public pe primarul general Nicușor Dan și pe mine cu toate că amândoi ne abținem cu greu să nu-ți răspundem la aceste atacuri puerile sau să-ți suportăm ifosele și sfătoșenia (…).”, i-a răspuns Clotilde Armand pe Facebook lui Ciprian Ciucu, în urma acuzațiilor că are o atitudine extrem de conflictuală, iar Sectorul 1, unde este tot timpul scandal, este un caz pierdut.

În ceea ce privește relația cu Primarul General, conflictele au fost mai multe, în cei doi ani de mandat, făcându-l pe Ciprian Ciucu să îl amenințe pe Nicușor Dan, din poziția de lider al PNL București, cu retragerea spjijinului politic în Consiliul General al PMB, încă de la finele anului trecut.

Ulterior, la începutul lui februarie 2023, PNL București a condiționat sprijinul politic pentru Primarul General de îndeplinirea în șase luni de zile a cerințelor prevăzute într-un ”decalog” prezentat public.

Deși Ciprian Ciucu neagă deocamdată, comentatorii politici arată că mărul discordiei dintre el și Nicușor Dan ar fi intenția actualului primar al Sectorului 6 de a candida pentru Primăria Generală, cu ocazia viitoarelor alegeri locale.

Cert este că, atât în cazul marilor nemulțumiri ale locuitorilor Sectorului 6 din zona Prelungirea Ghencea, legate de lipsa infrastructurii rutiere, cât și al tragediei de la Lacul Morii, în care o femeie a murit într-o zonă neamenajată, după ce a fost atacată de câini, Ciprian Ciucu nu a avut nicio reținere să arunce toată vina în spatele Primarului General, spălându-se pe mâini de orice responsabilitate.

Conflictul cu posesorii de autoturisme

Ciprian Ciucu, acest Raj Kapoor de sector 6, pe vremea cand (inca) nu stia ce bine e sa fii primar

Nici cetățenii Sectorului 6 nu au fost scutiți de agresivitatea primarului lor. Plecând de la același concept al recuperării spațiului public pentru a fi redat comunității, Ciucu duce un adevărat război cu posesorii de autoturisme, implementând măsuri care îi pune pe aceștia în imposibilitatea de a-și parca mașinile.

Este de notorietate publică faptul că Sectorul 6 stă cel mai prost din Capitală în privința locurilor de parcare, iar Ciprian Ciucu, în loc să facă ceva pentru a îmbunătăți lucrurile, a înrăutățit cosiderabil situația posesorilor de autoturisme.

”Parcări în Drumul Taberei? Trotuarele se închid, iar mașinile nu pot fi parcate pe balcon. Ordinea logică e soluții, apoi restricții.”, este doar unul din reproșurile posesorilor de autoturisme la adresa primarului Ciucu.

”Ordinea logică este ca, înainte de a vă lua mașina, să vă asigurați că aveți unde parca, nu a o lăsa la întâmplare pe spațiul public. Nu ne mai facem bine cu astfel de mentalități.”, a răspuns cu binecunoscuta-i agresivitate primarul Ciprian Ciucu, potrivit b365.ro.

Atitudinea sa inflexibilă l-a dus de altfel într-un adevărat conflict cu proprietarii de mașini. ”Statul garantează dreptul la educaţie, face parte din Drepturile Omului. Nu există dreptul omului la un loc de parcare.”, este remarca primarului Sectorului 6, făcută într-o dezbatere online, care i-a atras un val de critici.

”Trec peste faptul că argumentul e nul, în Bucureşti nu poţi aplica pentru un loc de parcare dacă nu ai maşină, aşadar nu ai putea practic niciodată să-ţi cumperi o maşină fiindcă nu ai unde o parca – sesizezi cercul vicios, nu? Mă interesează mai degrabă ce e în spatele acestui argument.”, a venit replica pentru Ciprian Ciucu din partea unuia dintre contestatarii săi, care l-a acuzat că nu vine cu soluții, ci doar cu aroganțe, pe principiul ”cui nu-i convine, să se mute”.

Ciprian Ciucu a continuat însă în nota-i obișnuită. ”Am fost și în Grozavesti azi. Pe Ranetti, Econom Cezarescu și pe fiecare stradă din jur. E dezastru. Vom sistematiza rutier toată aria aceea! Anul acesta. Voi rezolva partial acel dezastru urbanistic cu soluții dure. Unii vor fi fericiți, alții mă vor detesta, dar îmi asum. Așa nu mai merge! Ceea ce va pot spune este că NU SE VA MAI PARCA PE TROTUARE. Maxim, vor avea alveole dedicate pentru parcare cei care stau la case, în dreptul porții. Restul, parcări la subsol, de la dezvoltatorii care au construit. Cei care nu locuiesc dar lucrează în zonă, au metrou. Nu stau la discuții, îmi e rușine de cum arată Grozăveștiul, zona aceea. Soluțiile mele sunt radicale, dar vă garantez că voi civiliza în următorii doi ani zona.” a scris primarul pe Facebook în ianuarie 2023.

Prietenia cu Cristian Ghinea

Ciprian Ciucu este acuzat că, alături de Ghinea, face parte dintr-o filieră de foști ONG-iști deveniți, între timp, persoane politice, care nu doar că au colaborat între ei ani de zile pe zona fondurilor europene, mai ales în domeniul consultanței pentru aceste fonduri, dar s-au angajat reciproc în firme de consultanță pentru bani europeni și ulterior s-au și atras unul pe altul în politică.

Alături de Ghinea, Ciucu a făcut parte din M10, partidul fondat și condus de Monica Macovei. Ciprian Ciucu a și candidat în 2016 pentru scaunul de primar general al Capitalei, din poziția de independent susținut de M10.

Ulterior, în urma eșecului, s-a înscris în PNL, devenind, spre marea dezamăgire a Monicăi Macovei, capul de lista al candidaților acestui partid la alegerile municipale.

”Citesc acum și zâmbesc amar când văd câtă frustrare se acumulează în jurul parteneriatului încheiat astăzi cu PNL și îmi dau seama că am fost doar un mijloc de promovare pentru M10. Mai vreau să spun doar atât: sunt un om de dreapta, cu principii clare și cu viziune clară pentru București.”, scria Ciprian Ciucu pe Facebook în 2016, răspunzând acuzelor Monicăi Macovei că a trădat partidul M10.

La începutul lui ianuarie 2023, Ciprian Ciucu posta pe Facebook următorul mesaj: ”Semne bune anul are, încă de la început. Am mai accesat încă doua finanțari din fonduri nerambursabile, din PNRR, în valoare cumulată de 22.340.000 lei!! Banii aceștia merg la anvelopare (eficiență energetică), cca. o treime, iar două treimi din ei vor fi folosiți pentru construirea de locuințe pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecție socială din #Sectorul6. Acestea vor fi realizare la standardele de eficiență energetică nZEB! Continuăm să atragem finanțări nerambursabile la un nivel fără precedent pentru ca ne-am făcut temele din timp”.

Ciucu este acuzat însă că aceste teme făcute din timp au o mare legătură cu prietenul Cristian Ghinea, arhitectul PNRR.

”Prin proiectele lansate pentru monitorizarea PNRR vom acorda consultanță administrațiilor locale: «asistență pentru primari/consilieri privind ce trebuie să facă pentru a beneficia de fonduri»”, declara Ghinea în momentul când și-a anunțat demisia din USR pentru a prelua administrarea firmei de consultanță pentru fonduri europene ”O Țară ca Afară”, potrivit jurnalul.ro.

Ghinea preciza în decembrie 2021 că demisia sa va fi operabilă din data de 1 ianuarie 2022, când va fi lansată platforma de monitorizare a PNRR și apoi imediat ”publicații și activități de asistență pentru primari/consilieri privind ce trebuie să facă pentru a beneficia de fonduri”.

”Se vedea la Ciucu si Ghinea că aveau spate înca de când erau studenți, la 21 de ani. Cine a mai reușit așa ca ei să ajungă atât de repede atât de sus?!”, se întreba retoric în iulie 2021 Alina Mungiu-Pippidi, cunoscuta voce a societății civile.

”Deci ăștia erau oameni care erau foarte puternici, care aveau un spate extraordinar la vârsta de 20-21 de ani. Trebuie înțeles un pic că unii oameni au spate, unii oameni nu au spate”, a adăugat Alina Mungiu-Pippidi, într-o emisiune televizată.

Dușmanul maidanezilor

Dar lunga prietenie a lui Ciprian Ciucu față de Cristian Ghinea nu se rezumă la domeniul fondurilor europene. Ura față de câinii comunitari este un alt subiect pe care cei doi s-au înțeles perfect. Cristian Ghinea are la activ o lungă activitate în care a făcut pe Facebook pagini și grupuri intitulate ”Fără Maidanezi”, iar Ciprian Ciucu i-a stat alături.

Mai mult decât atât. Ciprian Ciucu a instigat practic la uciderea tuturor câinilor comunitari în 2013, după tragedia deja celebrului ”caz Ionuț”, copilul ucis de câini în condiții ne-elucidate nici până azi.

”Trebuie să facem ceva în privinţa asta! Ceva decisiv! Şi pentru asta avem nevoie să ne organizăm şi noi. Iubitorii iresponsabili de câini (eu sunt un iubitor responsabil de animale, inclusiv câini) sunt foarte bine organizaţi iar politicienilor le este frică că dacă vor eutanasia câinii nu vor mai primi votul iresponsabililor. Eu cred că noi, iubitorii responsabili de animale, suntem mai mulţi iar ceilalţi sunt doar mai bine organizaţi. Trebuie să le demonstrăm că şi noi, cei care am tăcut, deşi am fost afectaţi până acum, suntem mai mulţi şi că ne şi putem organiza (…). Ce vrem de la aleşii locali – Eradicarea tuturor câinilor fără stâpân din Bucureşti. Fără limbaj dublu, fără menanjamente, fără întârzieri. Vrem să să ne protejeze pe noi şi pe copiii noştri de pericolul ce ne pândeşte pe străzi. Cum să obţinem ceea ce vrem – Punem cu toţii presiune pe primăriile Bucureştiului să îşi asume eradicarea câinilor vagabonzi în cel mai scurt timp posibil. Mai concret – Identificăm legislaţia naţională pe acestă temă şi schimbăm prin presiune pe Parlament articolele care protejează iraţional animalele vagaboande(…); Vom organiza o largă Coaliţie a Schimbării care va avea ca aliaţi oameni credibili, oameni interesaţi de sănătatea populaţiei (inclusiv medici); Vom demasca grupurile de interese nelegitime care au de câştigat din afacerile de pe urma câinilor fără stăpân (…)”, scria Ciprian Ciucu în 2013 pe cotributors.ro, isterizând în mod iresponsabil populația împotriva animalelor.

Demagogie și pasarea responsabilității

Problema este însă că însuși Ciucu era acuzat la vremea aceea de ong-urile care se ocupau de câinii fără stăpâni de faptul că nu era chiar străin de afacerile foarte lucrative care se desfășurau în zona ”afacerii Maidanezul” – în care banii primăriei, ce ar fi trebuit să fie alocați pentru bunăstarea animalelor aflate în adăposturi, erau sifonați în procesul de ”eutanasiere” și chiar de ardere a cadavrelor.

Poate nu întâmplător, Ciprian Ciucu a recidivat peste 10 ani, în 2023, de data aceasta din poziția de primar al Sectorului 6, cu ocazia unui nou caz controversat, al decesului femeii mușcate de câini pe maidanurile de lângă Lacul Morii.

Maidanuri pe care Ciprian Ciucu se angajase în campania electorală să le amenajeze și să le transforme în zone sigure pentru trecători.

”Nu mă spăl pe mâini! Nu m-am spălat niciodată pe mâini, cu atât mai puțin acum, cu moartea tragică, în condiții înfiorătoare, a Anei Oroș Daraban. Am cunoscut-o pe Ana chiar pe Lacul Morii, spre insulă. Ieșise la alergat. A participat și la acțiunea de curățenie, am igienizat împreună zona. Am discutat despre proiectele viitoare, până unde și cum vom face cu viitorul parc. Vestea cumplită m-a dat peste cap, efectiv… nu am cuvinte. Noi am demarat deja propria anchetă internă la Poliţia Locală! Nu fuge nimeni de răspundere! Eu nu fug de răspundere, niciodată nu voi fugi de răspundere!!”, scria Ciprian Ciucu pe Facebook, în schimb a făcut exact ce a promis că nu face: a pasat toată responsabilitatea la Nicușor Dan și ASPA – Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor, ”spălându-se” pe mâini mai ceva ca Pilat din Pont.

Asta în condițiile în care un atac similar avusese loc cu un an în urmă în aceeași zonă, iar ASPA a notificat, înainte de atac, de trei ori în două săptămâni Poliția Locală Sector 6 despre pericolul câinilor de lângă Lacul Morii.

Primarul Sectorului 6 a declinat însă vreo responsabilitate a Poliției Locale, spunând chiar că nu există suficienți polițiști locali care să se ocupe de astfel de cazuri, în condițiile în care chiar el este cel care a dispus reducerea cu 25% a efectivelor poliției locale a Sectorului 6, chiar la preluarea mandatului.

Întrebat pe cine ar da în judecată pentru moartea femeii pe maidanurile de lângă Lacul Morii, Ciprian Ciucu a răspuns: ”Pe toată lumea”, apoi a adăugat: ”Inclusiv pe mine”.

Declarația a rămas însă la nivel de demagogie inutilă, neajungând să fie pusă în practică.

USR îi cere lui Bode să retragă „legea totalitară împotriva protestelor”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

10 februarie 2023

Nici bine nu a reușit ministrul de Interne să vină cu o inițiativă legislativă pe care și-o asumă ca fiind gândită împreună cu premierul, că apar reacții.

După criticile aduse ieri în stilul caracteristic de Cristian Tudor Popescu, lui Bode i se cere acum imperativ de către USR să facă un pas în spate și să renunțe la inițiativa legislativă de modificare a Codului Penal.

Ieri, purtătorul de cuvânt al USR, deputatul Ionuţ Moşteanu, a subliniat că cel mai corect ar fi ca actul normativ să fie făcut uitat, în condițiile în care unele dintre modificările propuse vizează persoanele care protestează și care ar putea fi pasibile de sancțiuni dure.

„Domnilor Nicolae Ciucă, Lucian Bode, retrageți legea totalitară pe care ați gândit-o împotriva protestelor.

Domnilor Nicolae CIucă și Lucian Bode, cereți-vă scuze pentru că ați putut veni cu o astfel de lege. Trebuie să cereți scuze societății civile, trebuie să le cereți scuze milioanelor de români care au înghețat de frig la OUG13, celor agresați la 10 august de Jandarmeria lui Carmen Dan și Liviu Dragnea.

Să scandezi în fața Guvernului „SUNTEȚI DOI PLAGIATORI” nu înseamnă „atingerea demnității umane”, nici nu trebuie să ajungi la închisoare pentru asta.

Să scandezi „ați dus România în topul scumpirilor, i-ați sărăcit pe români, în timp ce de pensiile speciale nu vă atingeți” este adevărul. Nu trebuie să faci pușcărie pentru asta.
Retrageți legea și cereți-vă scuze. Doar așa mai puteți repara ceva”, scria Moșteanu pe Facebook.

Însă, ca de obicei, ministrul de Interne nu vede vreo problemă în acțiunile sale, ci a arătat că este vorba despre sancțiuni mai aspre gândite împotriva persoanelor certate cu legea, nu împotriva protestatarilor. Totodată, acesta s-a cam „spălat pe mâini”, pe principiul că nu este decident în ceea ce privește adoptarea propunerilor, ci că Parlamentul va decide.

„Propunerile vizează majorarea limitelor de pedeapsă şi introducerea unor forme calificate. Precizez, propunerile de modificare (…) nu vizează nicidecum cetăţenii oneşti şi nici pe cei care ar putea protesta, ci se referă la cei care săvârşesc violenţe, distrugeri sau alte acte de acest gen.

Acesta este motivul pentru care am venit cu aceste propuneri. Sigur că practica ultimilor ani îmi dă posibilitatea să văd tabloul infracţional la nivel naţional, să constat în activitatea de zi cu zi a poliţiştilor, a jandarmilor, a tuturor structurilor noastre cu ce probleme se confruntă şi unde legea nu îi ajută în a-şi exercita atribuţiile şi am obligaţia, şi în calitate de ministru şi în calitate de parlamentar, să vin şi să propun astfel de modificări, pe care eu le consider de îmbunătăţire a legislaţiei. (…)

Este foarte bine că în spaţiul public se naşte o asemenea dezbatere, pentru că vedem în ultimii ani infracţiuni cu violenţă împotriva minorilor, împotriva persoanelor cu dizabilităţi, împotriva femeilor, săvârşite de grupuri organizate în spaţiul public„, a declarat Lucian Bode, citat de Agerpres.

Funcționară din Primăria Rediu, reținută în urma unui flagrant

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

10 februarie 2023

O funcționară din cadrul Primăriei Rediu – Iași, consilier superior în cadrul Serviciului Urbanism, a fost reținută în urma unui flagrant, la adresa acesteia existând suspiciuni că solicita bani sub promisiunea că va rezolva situații sensibile pe linia pe care activa.

Acţiunea de prindere în flagrant a fost organizată de lucrători din cadrul Direcției Generale Anticorupție – serviciile anticorupţie din județele Iaşi şi Vaslui, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi, după ce un martor denunţător în cauză i-a oferit funcționarei 2.500 de lei în scopul eliberării unei autorizaţii de construire.

Faptele pe care se presupune că le-ar fi comis aceasta s-ar fi întins pe parcursul mai multor luni, iar banii primiți ultima oară nu ar fi fost o întâmplare, dat fiind că, „cu ocazia percheziţiei efectuate în biroul persoanei în cauză, au fost identificate şi ridicate, pentru continuarea cercetărilor, alte sume de bani şi înscrisuri”.

Funcționara în cauză este acuzată că „la intervale diferite de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de funcţionar (inspector) în cadrul Primăriei comunei Rediu, judeţul Iaşi, a primit în luna iulie 2022 suma de 500 euro, în vederea eliberării unei autorizaţii de construire pe numele a două persoane, iar în luna ianuarie 2023 a pretins şi primit de la martorul denunțător suma de 2.500 de lei, lăsând să se creadă că are influenţă asupra primarului comunei Rediu şi că va interveni pentru a-l determina să semneze autorizaţia în cauză”.

După flagrant și percheziții, au urmat audierile, iar în aceeaşi zi procurorul de caz a dispus reținerea funcționarei pentru 24 de ore, ulterior fiind prezentată instanței cu propunere de arestarea preventivă, acuzațiile fiind de luare de mită în formă continuată şi trafic de influenţă.

Miercuri, Tribunalul Iaşi a respins măsura arestării preventive şi a dispus luarea măsurii arestului la domiciliu:

„Respinge propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi în dosarul de urmărire penală nr. 172/P/2023 cu privire la inculpata Susan Petronela. Dispune luarea faţă de inculpata S.P., în prezent aflată în stare de reţinere în C.R.A.P. din cadrul I.P.J. Iaşi, cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită în formă continuată şi trafic de influenţă, a măsurii preventive a arestului la domiciliu, pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data de 08.02.2023 până la 09.03.2023, inclusiv, constând în obligaţia impusă inculpatei de a nu părăsi imobilul unde locuieşte, fără permisiunea judecătorului de drepturi şi libertăţi și de a se supune restricțiilor stabilite de acesta.

Dispune punerea în libertate a inculpatei Susan Petronela dacă nu este reţinută sau arestată în altă cauz, dispoziție care este executorie. Impune inculpatei S.P. ca, pe durata măsurii preventive a arestului la domiciliu, să respecte următoarele obligaţii: să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, judecătorului de drepturi si libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată, ori de câte ori este chemată; să nu comunice, direct sau indirect, prin niciun mijloc de comunicare cu martorii …

Aduce la cunoștință inculpatei că, pe durata măsurii, poate părăsi imobilul în care locuieşte pentru prezentarea în faţa organelor judiciare, la chemarea acestora precum şi că, în cazuri urgente, pentru motive întemeiate, poate părăsi imobilul fără încuviinţarea judecătorului, pe durata de timp strict necesară, informând imediat despre aceasta Poliţia …şi judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Iaşi”.

Iohannis vrea ca situația plagiatului lui Bode să fie lămurită până la rocada guvernamentală: „Acolo sunt probleme”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

10 februarie 2023

În stilul care îl caracterizează, președintele Klaus Iohannis a avut o primă reacție publică după luni de zile de la apariția primelor informații legate de acuzațiile de plagiat aduse ministrului de Interne Lucian Bode.

Iohannis a susținut declarații de presă înaintea participării la reuniunea extraordinară a Consiliului European și, probabil din neatenție, a permis jurnaliștilor să îi adreseze întrebări… la care a și răspuns.

Potrivit președintelui Iohannis, ar fi ceva probleme reale în ceea ce privește autenticitatea tezei care l-a trimis pe Bode în rândul persoanelor care au obținut tilul de doctor, probleme pe care locatarul de la Cotroceni și le dorește lămurite aproape în timp record.

Din declarația lui Iohannis reiese din nou că nu e nicio grabă, acesta afirmând că și-ar dori ca „o decizie clară” să fie luată prin luna mai, „până la rocadă sau rotația guvernamentală”:

„Din câte am înțeles din spațiul public, nu chiar așa a spus Comisia (că lucrarea de doctorat a fost declarată plagiată – n.r.), dar este adevărat că acolo sunt probleme.

Aceste probleme trebuie luate, după părerea mea, foarte în serios, și eu am încredere că în PNL, și domnul Bode personal, vor analiza aceste chestiuni și impactul politic. Eu personal, sincer, mă aștept ca cel târziu până la rocadă sau rotația guvernamentală, să se ia o decizie clară în acest sens”.

Ulterior, și ministrul Bode a auzit despre opinia șefului statului, însă în continuare s-a ținut tare pe poziție. Pentru că, din perspectiva acestuia, toate nelămuririle au fost clarificate și, mai ales, este un „doctor” autentic.

„Omul politic trăieşte din percepţii. Iar percepţia pe care cei de Uniunea Sabotaţi România, demolatorii acestei ţări, au încercat să o construiască în spaţiul public a fost una că am greşit, că am plagiat şi că sunt un hoţ.

Cei de la USR au aruncat injurii şi acuzaţii nefondate, investind milioane de euro în campanii şi atacuri la adresa mea. Am determinarea să arăt adevărul.

Am explicat deja în PNL în urmă cu o săptămână, voi explica ori de câte ori va fi nevoie în partid. Fiţi convinşi că PNL va lua o decizie împreună cu mine, astfel încât să nu afectăm sub nicio formă nici imaginea PNL, nici parcursul PNL, dar nici să dăm satisfacţie minciunii şi dezinformării”, a spus Bode, citat de Știri pe Surse.

CTP: „Doi plagiatori se află în fotoliile de premier și ministru ai României. Și își folosesc funcțiile pentru a împiedica sancționarea lor ca hoți”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

9 februarie 2023

Crisian Tudor Popescu a aflat despre planurile anunțate de Lucian Bode de a modifica din nou Codul penal, în ceea ce privește limitele de pedeapsă pentru anumite infracțiuni.

După cum scria ministrul de Interne, inițiativa gândită împreună cu premierul Nicolae Ciucă se dorea bine intenționată, anume că „noile modificări incriminează mai ferm infracțiunile cu un puternic impact emoțional și social și sporesc gradul de protecție și siguranță pentru cetățean”, însă jurnalistul consideră că ceva este „putred”.

Din perspectiva lui CTP, chiar semnatarii inițiativei depuse la Senat sunt în „pericol” de a fi sancționați după reglementările propuse, dat fiind că „atingeri grave, în public, demnității persoanei”. Iar rezumatul concluzia textului postat de CTP pe Facebook ar fi simplu: „Ciucă și Bode, de la 2 la 7 ani”.

„Domnii Ciucă și Bode împing în forță o lege care zice așa:

(1) „Fapta persoanei care, în public, prin violențe comise împotriva persoanelor și bunurilor ori prin amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanei tulbură ordinea și liniștea publică se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârșită de către două sau mai multe persoane împreună, pedeapsa este închisoare de la 2 la 7 ani”.

În caz că ne gândim puțin, constatăm că acești doi domni se încadrează foarte bine în prevederile legii de mai sus. E vorba de atingeri grave aduse, în public, demnității persoanei. Fiecare om cinstit din țara asta își simte demnitatea călcată în picioare în fiecare zi în care acești doi plagiatori, adică hoți, se află în fotoliile de premier și ministru ai României. Și care își folosesc funcțiile pentru a împiedica sancționarea lor ca hoți. Ba putem spune și că Ciucă și Bode sunt violenți: au sucit mâna la spate organelor universitare îndrituite să le verifice tezele de doctorat.

Potrivit alineatului (2), Ciucă și Bode, care acționează în doi, pot primi o pedeapsă cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Pentru că acest tandem de infractori e un tulburător al ordinii publice mai rău decât toți lucrătorii din Educație și Sănătate care ies în gerul străzii cerând Guvernului să li se facă dreptate”, opinează CTP.

Închisoare cu executare pentru un șef de post din Olt, prins cu mită de 750 de euro

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

9 februarie 2023

Un agent şef principal de poliţie în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Olt, fost șef de post în comuna Fărcaşele, a fost trimis la închisoare prin sentință judecătorească, după ce a fost prins în flagrant cu o mită de 750 de euro.

Fapta acestuia datează din decembrie 2020, anul acesta polițistul fiind condamnat definitiv la 4 ani, 10 luni și 20 de zile închisoare.

Agentul șef principal de poliție a fost trimis în judecată sub control judiciar în urmă cu un an, reținându-se că, sfârşitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie 2020, a pretins de la o persoană pe care o cerceta într-un dosar penal suma de 750 euro, pentru a dat o soluție favorabilă, de clasare, care să fie apoi confirmată și de procuror. Banii au fost primiți pe 17 decembrie 2020, când inculpatul a fost surprins în flagrant de către organele de urmărire penală în plină stradă, în faţa domiciliului mamei denunţătorului.

Inițial, fiind întrebat asupra motivului pentru care a primit banii, polițistul a declarat că această sumă reprezintă preţul unui autoturism pe care urma să îl achiziţioneze martorul denunţător pentru ca, ulterior, să recunoască că suma de bani a fost primită în legătură cu un dosar care s-a aflat în instrumentarea Postului de Poliţie Fărcaşele.

Prima sentință în dosar a fost pronunțată în aprilie 2022 la Tribunalul Olt, iar luna aceasta a devenit definitivă, după ce Curtea de Apel Craiova a respins apelul „ca nefondat”:

„Condamnă pe inculpatul Militaru Gheorghe, în prezent aflat sub măsura preventivă a controlului judiciar, la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de Luare de mită. Condamnă pe inculpatul Militaru Gheorghe la pedeapsa de 2 ani şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de Trafic de influenţă. Contopeşte pedepsele aplicate inculpatului urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 10 luni şi 20 de zile, în total va executa pedeapsa de 4 ani, 10 luni şi 20 de zile închisoare, în regim de detenţie.

Interzice inculpatului ca pedeapsă complementară, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta – funcţionar public civil cu statut special în sensul art. 1 alin. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

Interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta – funcţionar public civil cu statut special în sensul art. 1 alin. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Scade din pedeapsa aplicată inculpatului Militaru Gheorghe perioada reţinerii, a arestării preventive şi a arestului la domiciliu de la data de 17.12.2020 la 10.03.2021. Constată că suma de 750 euro identificată asupra inculpatului Militaru Gheorghe cu ocazia organizării activităţii de constatare a infracţiunii flagrante a fost restituită martorului denunţător Văduva Daniel Cosmin.

Obligă inculpatul Militaru Gheorghe la plata sumei de 10.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (din care suma de 8.000 lei avansată în faza de urmărire penală)”.

Ministrul Budăi s-a pozat cu sindicaliștii din Sănătate după protestele acestora și a promis că îi susține

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

9 februarie 2023

Ultima „rundă” de proteste anunțate și puse în practică de sindicaliștii din Sănătate s-a încheiat cu poze și promisiuni.

După cele trei zile de proteste organizate de Federația SANITAS la sediile PNL și PSD, membrii Biroului Operativ al Federației SANITAS anunță că social democrații, prin vocea ministrului Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, le-au promis că îi au în vedere.

Astfel, SANITAS arată că au fost primiți de ministrul Muncii și Cristian Vasilcoiu, secretar de stat, la sediul PSD, unde „au fost analizate revendicările pentru susținerea cărora peste 5.000 de membri au demonstrat pe străzile Bucureștiului”, iar Budăi le-a făcut o promisiune fermă: „s-a angajat să susțină” principiile înaintate de către Federație.

Protestele au avut loc timp de trei zile, între 6 și 8 februarie, în intervalul orar 10.00 – 14.00, și se pare că ușa le-a fost deschisă sindicaliștilor doar de PSD. După cum detaliau aceștia, revendicările țin de creșterea veniturilor salariaților din din acest sector cu un procent de minim 15%, pentru acoperirea inflaţiei, declanșarea negocierilor între Guvernul României și partenerii sociali, pe proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice, precum și asigurarea unei finanțări corecte și suficiente pentru instituțiile medicale și de asistență socială.

„Întregul parcurs de redactare și aprobare a noii legi a salarizării se va face cu consultarea partenerilor sociali. În acest sens, Ministrul Muncii – Dl. Marius Budăi ne-a asigurat că a transmis deja către Ministerul Sănătății adresa prin care solicită consultarea partenerilor sociali pentru redactarea proiectului legii salarizării pe segmentul sănătate.

Niciun salariat din sănătate și asistență socială nu va avea pierderi de venituri odată cu intrarea în vigoare a noii legi a salarizării. Legea va avea în vedere corectarea inechităților apărute ca urmare a nepunerii în aplicare, în totalitate, a legii 153/2017.

Noua lege a salarizării personalului bugetar va fi construită în așa fel încât toți salariații din sănătate și asistență socială vor avea creșteri de venituri.
În ceea ce privește revendicarea privind creșterea veniturilor tuturor salariaților din sănătate și asistență socială părțile au convenit ca în perioada imediat următoare să aibă loc întâlniri și consultări pentru identificarea de soluții tehnice privind rezolvarea acestei revendicări.

În acest sens Federația Sanitas va înainta propuneri care să permită creșterea veniturilor membrilor săi de sindicat ținând cont atât de constrângerile din PNRR cât și de impactul bugetar pe care creșterea economică a României l-ar putea suporta.

Pentru asigurarea finanțării corecte și suficiente a unităților sanitare și celor de asistență socială pentru întregul an, vor urma întâlniri și discuții cu Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate având din partea reprezentanților PSD aflați astăzi la întâlnire promisiunea că vor găsi soluții pentru continuarea optimă a activității în aceste unități”, anunță SANITAS promisiunile cu care au plecat de la sediul PSD.

Ministrul Tanczos Barna, sigur: „Nu s-a discutat nicio secundă scoaterea UDMR de la guvernare”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

8 februarie 2023

Chiar dacă ne mai despart doar câteva luni până la modificările asumate de actuala coaliție de guvernare în ceea ce privește rocada premierului și a anumitor ministere, există lucruri care vor rămâne ca și până acum.

Prin lucruri înțelegându-se anumite portofolii din ministere, inclusiv cele deținute deja de al treilea partener al coaliției, UDMR. Iar asigurări privind această continuitate sunt date în ultimul timp de mai toți membrii acestei formațiuni. Cel puțin de către cei care dețin funcții cu greutate.

După ce liderului UDMR Kelemen Hunor a punctat recent că „nu suntem implicaţi în rotativă în sensul de a schimba ceva,” și ministrul Mediului, Tanczos Barna a venit cu aceeași explicație la Digi 24, dincolo de ceea ce acesta numește „o încercare de a introduce în discursul public o temă care astăzi în coaliție nu există”

Rocada, parte a înțelegerii politice, ar trebui să aducă într-adevăr noi miniștri doar în ceea ce privește premierul și ministerele de Finanțe, Justiție, Transporturi, Investițiilor și Proiectelor Europene, plus Secretariatul General al Guvernului. Și, cum niciunul dintre acestea nu sunt deținute de UDMR, formațiunea ar trebui să rămână cu aceiași reprezentanți în Guvern: Kelemen Hunor – viceprim-ministru, Tanczos Barna -ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cseke Attila-Zoltán – ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, și Novak Carol-Eduard – ministrul Sportului.

„Nu s-a discutat nicio secundă scoaterea UDMR de la guvernare. Dacă se discută, este pur și simplu o încercare de a introduce în discursul public o temă care astăzi în Coaliție nu există. (…)

În momentul de față nu există absolut nicio discuție cu privire la portofoliile UDMR. Sunt convins că rocada se va face în mai, așa cum scrie în protocol. Nu există nicio discuție concretă în coaliție despre astfel de modificări.

Discuțiile din partide și eventualele analize n-au rost să fie comentate, pentru că liderii de coaliție nu au deschis acest subiect”, a explicat Tanczos Barna pentru sursa citată.

Bode vrea ca ultrajul să nu mai fie pedepsit cu amendă, ci cu închisoare: „Trebuie să fim mai fermi”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

8 februarie 2023

Ministrul de Interne Lucian Bode pare de neobosit.

Ieri nu a fost prezent în Parlament doar pentru a aduce acuze vizavi de moțiunea care îl vizează, ci a mai avut și treabă serioasă.

Din ce a anunțat pe Facebook, Bode a dat mână cu mână cu șeful său de partid și din Guvern, premierul Nicolae Ciucă, reușind împreună să ticluiască câteva modificări la un Cod penal deja modificat de prea multe ori prin ordonanțe de urgență.

Cei doi liberali ar fi gândit împreună schimbări în legislația penală în ceea ce privește inclusiv pedeapsa pentru anumite infracțiuni, inițiativa de modificare fiind depusă ieri la Senat.

Bode a și făcut câteva precizări, anume că sunt vizate 11 articole din Codul penal, propunându-se „în majoritatea cazurilor, majorarea limitelor de pedeapsă cu o treime”. Potrivit acestuia, „noile modificări incriminează mai ferm infracțiunile cu un puternic impact emoțional și social și sporesc gradul de protecție și siguranță pentru cetățean”.

„Infracțiunile în forme agravante pentru care se vor mări cu o treime limitele pedepselor sunt: lovirea, vătămarea corporală, loviturile sau vătămările cauzatoare de moarte și hărțuirea.

Majorarea cu o treime a pedepselor se va aplica pentru hărțuirea unui minor. Raportul de forțe dintre agresor și un minor este suficient de mare pentru ca infracțiunea să primească circumstanțe agravante și un spor de o treime din pedeapsă. Cred că trebuie să fim mai duri cu cei care aleg să profite de un copil și să descurajăm astfel de fapte abuzive.

Am făcut modificări și am schimbat abordarea în ceea ce privește fapta de tulburare a ordinii și liniștii publice pentru care am majorat limitele pedepsei cu închisoarea de la 1 an la 5 ani și am introdus elemente agravante care justifică creșterea limitelor pedeapsei cu închisoarea între 2 și 7 ani.

Am propus, de asemenea, instituirea unui regim sancționatoriu mai aspru pentru fapta de încăierare și am propus pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani, repoziționând-o în ierarhia faptelor cu violență, comise de cele mai multe ori în public.

De asemenea, o parte a intervențiilor vizează extinderea prezumției legitimei apărări de la spațiul privat la cel public. Oamenii au dreptul de a se proteja și dacă sunt ținta unui atac desfășurat în spațiul public, nu doar în propria locuință. Din acest motiv, aria în care se aplică prezumția de legitimă apărare nu va mai include doar locuința privată, ci și strada.

Nu în ultimul rând, am eliminat posibilitatea amenzii ca sancțiune în cazul infracțiunilor de ultraj și ultraj judiciar și am prevăzut pedeapsa cu închisoarea. Trebuie să fim mai fermi și în aceste cazuri pentru că vorbim despre fapte comise chiar împotriva celor care își exercită atribuțiile de serviciu în vederea impunerii respectării legii, pentru protejarea victimelor sau care asigură menținerea unui climat normal de conviețuire.

Toate aceste modificări intră în dezbaterea parlamentară. Sunt convins că vor exista argumente pro și contra dar să nu uităm că avem o mare responsabilitate în a descuraja și preveni faptele antisociale care pun viața în pericol, care aduc o gravă atingere climatului de ordine și siguranță publică, dar și sentimentului de siguranță cetățenesc”, a detaliat ministrul de Interne.

Analiză după opt luni. În Dosarul „Colectiv”, primarul Popescu Cristian Victor Piedone a fost condamnat pe baza unei știri TVR?

Autor

Dănilă Chirovici

-

8 februarie 2023

Declaratii Popescu Cristian Victor Piedone TVR1 - Colectiv, cosmarul fara sfarsit - Foto Captura video youtube

Însă ancheta penală în cazul „Colectiv” nu s-a încheiat. Mai există un dosar disjuns din Dosarul „Colectiv”, în care Parchetul Militar îi cerceta pe șeful DSU, Raed Arafat și pe fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, care au întârziat salvarea vieților a zeci de răniți prin transferarea lor la spitale din străinătate. Acest dosar vizează moartea a 37 de tineri, care au fost răpuși de infecțiile nosocomiale din spitalele românești. Dar nimeni nu se mai întreabă ce s-a întâmplat cu acel dosar. E suficient că avem câțiva vinovați pedepsiți.

Această liniște care s-a așternut peste cea mai mare tragedie de după 1990 ne permite să ne întoarcem în timp și să judecăm lucrurile „la rece”, fără idei preconcepute, fără patimi și nervi.

Nimeni nu-și mai aduce aminte numele principalilor vinovați, patronii clubului, pompierii, artificierii

La câteva luni de la pronunțarea sentinței, cazul „Colectiv” a devenit istorie. A rămas în memoria noastră ca cea mai mare tragedie produsă în România după 1990, un episod tragic dintr-o tranziție fără sfârșit către statul de drept, pentru că după ani de tergiversări, principala dilemă care ne-a ținut „în priză” a fost dacă se va face vreodată dreptate, dar mai ales cum se va face dreptate.

După nouă luni de la pronunțarea sentinței, ne amintim că printre vinovați se aflau patronii clubului, care au amenajat incinta cu materiale inflamabile, doi pompieri care nu au menționat în rapoartele de control că acel clubul funcționa fără îndeplinirea condițiilor de siguranță la incendiu și artificierii care au instalat artificiile ce au funcționat ca un „cocktail Molotov”, provocând incendiul.

Toți aceștia au rămas în memoria noastră la modul generic, fără nume și prenume. Nu mai știe nimeni numele patronilor sau numele pompierilor.

Totuși, avem și un vinovat cunoscut cu nume și prenume, fostul primar Popescu Cristian Victor Piedone

Dar când ne gândim la vinovații din cazul „Colectiv” ne vine în minte imaginea unui personaj pe care îl cunoaștem foarte bine, cu nume și prenume,. Este vorba de fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Victor Piedone, care a fost condamnat la 4 ani de închisoare în Dosarul „Colectiv”. Dintre cei condamnați, este singurul cunoscut de toată lumea, cu nume și prenume.

Peste câțiva ani, în știrile TV despre anii trecuți de la tragedia de la „Colectiv” se va spune că au fost condamnați primarul Piedone și „alți câțiva” indivizi. În general, se știe că vina primarului Popescu Cristian Victor Piedone este că a autorizat funcționarea Clubului „Colectiv” fără să le ceară patronilor autorizație de securitate la incendiu.

Dacă în cazurile patronilor clubului, pompierilor și artificierilor, vinovățiile au fost demonstrate concret, cu probe și au și fost recunoscute de inculpați, în privința acuzațiilor aduse primarului Popescu Cristian Victor Piedone sunt încă unele neclarități. Să încercăm o analiză „la rece”, ca să clarificăm în ce a constat vina sa.

Acuzația procurorilor DNA: a eliberat autorizația de funcționare, deși clubul nu avea Autorizație de securitate la incendiu

Dacă Popescu Cristian Victor Piedone este considerat unul din principalii vinovați în cazul incendiului de la „Colectiv”, să încercăm o evaluare „sine ira i ratio”, să vedem ce acuzații i-au fost aduse, ce a spus în apărarea sa și dacă pedeapsa la patru ani de închisoare este echitabilă.

Potrivit DNA, faptele comise de primarul Sectorului 4, Popescu Cristian Victor Piedone, au constat în eliberarea autorizației de funcționare „într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispozițiile privind controlul după emiterea autorizațiilor”.

Procurorii susțineau că primarul Popescu Cristian Victor Piedone „a eliberat acordul de funcționare și autorizația de funcționare pentru SC Colectiv Club SRL, deși clubul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu”.

Până la urmă, Piedone a fost condamnat pentru încălcarea Codului Fiscal și pentru că „a acționat cu intenție indirectă”

DNA a trimis în judecată Dosarul „Colectiv” cu aceste acuzații reținute în privința primarului Sectorului 4. În dosarul 17.008/3/2016 (1156/2020), instanța de la Curtea de Apel București l-a condamnat pe Popescu Cristian Victor Piedone la patru ani de închisoare, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu.

„În temeiul art. 297 alin. 1 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr.78/2000 condamnă pe inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu (autorizaţia SC C Club SRL)”, se spune în decizia penală nr 566/12.05.2022.

Și judecătorii de la Curtea de Apel București l-au condamnat pe Popescu Cristian Victor Piedone la 4 ani de închisoare pentru că a eliberat autorizația de funcționare a clubului deși nu exista autorizația de securitate la incendiu.

În motivarea condamnării, instanța nu a precizat un articol de lege referitor la obligația prezentării Autorizației de securitate la incendiu, dar a invocat art 268 alineatele 5 și 6, din Codul Fiscal raportat la art 61 alin. 5 lit g) din Legea Administrației Publice Locale nr 215/2001, care impuneau că primarul are obligația de a verifica autorizația de securitate la incendiu în exercitarea atribuției sale de emitere a autorizațiilor și acordurilor de funcționare.

Practic, judecătorii de la Curtea de Apel București l-au condamnart pe Popescu Cristian Victor Piedone la 4 ani de închisoare pentru că a încălcat un articol din Codul Fiscal, deși autorizarea funcționării unui club, bar sau restaurant nu avea nicio conexiune concretă cu Codul Fiscal. În motivare, magistrații se referă la un probatoriu în baza căruia au dispus pedeapsa la 4 ani de închisoare:

„În ceea ce îl privește pe inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone, instanța de control judiciar apreciază că întreg probatoriul dovedește că acesta a acționat cu intenție indirectă, acceptând că prin eliberarea autorizației de funcționare fără autorizație PSI creează o stare de pericol pentru persoanele care frecventează clubul Colectiv”, se arată în motivarea judecătorilor Curții de Apel.

Condamnare la 4 ani de închisoare, în baza unui film de pe „YouTube”, în care era o știre de la „Telejurnalul” TVR

Când judecătorii se referă la „întreg probatoriul” asta însemna că la dosar erau depuse documente, expertize, declarații ale martorilor, care dovedeau comiterea unor infracțiuni de către Popescu Cristian Victor Piedone.

Însă „probatoriul” la care se refereau magistrații Curții de Apel era un film în care era și un pasaj dintr-o știre de la „Telejurnalul” TVR, în care primarul Sectorului 4 făcea o declarație a doua zi după incendiu. Pe site-ul TVR poate fi găsită și astăzi o explicație a apariției „probatoriului”:

„Declarația găsită de judecători pe Youtube, într-un documentar, a fost difuzată în direct de TVR”, scrie în știrea postată pe site-ul TVR pe 15 mai 2022. Deci avem o declarație găsită pe „You Tube”, nu un document scris depus la dosar?

Dar să vedem despre ce e vorba în declarație. La pagina 893 din motivare, judecătorii se referă la această declarație a lui Popescu Cristian Victor Piedone:

„De altfel, necesitatea autorizației PSI pentru eliberarea autorizației de funcționare a fost menționată de primarul Piedone într-un interviu acordat a doua zi după incendiu ( întregul film poate fi vizionat aici ). Acesta arată că <<acordul de funcționare însumează toate acordurile de la toate instituțiile abilitate să dea autorizații de funcționare: alimentație publică, norme PSI, ș.a.m.d…>>

Referirea la acordul de funcționare este improprie, acesta referindu-se, în realitate, la autorizație. În acest sens, se constată că inculpatul vorbește și de acordurile de la toate instituțiile abilitate, or, aceste instituții eliberau autorizații, nu acorduri”, se spune în motivarea sentinței Curții de Apel București.

Declarație deturnată. Primarul s-a referit la ceva, dar judecătorii susțin că „în realitate” a vrut să spună altceva!

În primul rând, în acest pasaj din motivarea Curții de Apel București remarcăm o contorsionare a celor spuse de Popescu Cristian Victor Piedone în declarație. Judecătorii susțin că „referirea la acordul de funcționare este improprie, acesta referindu-se, în realitate, la autorizație”. De unde știu judecătorii că „în realitate” Piedone a vrut să spună altceva? De unde au tras această concluzie?

În judecarea unei situații în funcție de declarația unei persoane, un judecător nu poate să susțină că „în realitate” persoana respectivă a vrut să spună altceva. La un talkshow TV e posibil așa ceva, este permis să se discute despre orice nuanțări ale afirmațiilor cuiva, pot fi disecate mesajele subliminale, dar într-o sală de judecată o declarație este judecată exact așa cum a fost formulată. Mai ales unei instanțe de judecată nu îi sunt permise deducții care neagă certitudinea.

Ulterior, un alt pasaj din declarația dată de Popescu Cristian Victor Piedone a doua zi după incendiu a fost preluat într-o emisiune „România te iubesc”, de la ProTV, iar în acel pasaj primarul Piedone s-a mai referit de două ori tot la „acordul de funcționare”, nu la autorizație.

Fiind întrebat de un reporter a răspuns că „pentru emiterea acordului de funcționare avem la dosar și am îndeplinit toate formele legale”, iar la întrebarea altui reporter a dat un răspuns asemănător:„am îndeplinit toate formele legale de eliberare a acordului de funcționare”. Dacă Piedone s-a referit de 3 ori în aceeași declarație la „acord de funcționare”, cum poate veni cineva, fie el și judecător la Curtea de Apel, să spună că „în realitate” a vrut să spună „autorizație”?

În cele din urmă, magistrații au ajuns la concluzia în baza căreia l-au condamnat pe Popescu Cristian Victor Piedone la 4 ani de închisoare: „o persoană care spune clar, într-un interviu televizat, că pentru autorizația de funcționare (nu acordul de funcționare – n red) este nevoie de autorizația PSI nu poate susține că nu știa că dispozițiile legale impun acest lucru”, se spune în motivare.

Cine garantează veridicitatea „probatoriului” de la „Telejurnalul” TVR și emisiunea „România te iubesc” de la ProTV?

Așadar, în judecarea cauzei magistrații au luat în considerare ca „probatoriu” o declarație a lui Popescu Cristian Victor Piedone care era inclusă într-o știre de la „Telejurnalul” TVR, dar acea declarație nu era completă, deoarece în emisiunea „România te iubesc” de la Pro TV apărea alt pasaj din aceiași declarație.

Deci „probatoriul” reprezentat de declarația din știrea TVR era doar o parte din declarația lui Popescu Piedone, pentru că altă parte din „probatoriu” era la Pro TV. Nici nu știm dacă în declarație nu mai erau făcute și alte clarificări, poate mult mai importante, pentru că nici realizatorii știrilor TVR, nici realizatorii emisiunii Pro TV nu puteau fi obligați să dea declarația „dal capo al fine”.

Din experiențele noastre de telespectatori știm că o persoană care face declarații de presă își poate nuanța declarațiile. Dacă la întrebarea unui jurnalist a dat un răspuns, la întrebarea altui jurnalist poate să revină asupra primului răspuns sau chiar să spună „nu s-a înțeles bine ce am vrut să spun” și în continuare să clarifice situația. De aceea, un fragment dintr-o știre de televiziune nu poate fi considerată probă juridică.

În aceste condiții, cine poate garanta veridicitatea „probatoriului” care a stat la baza condamnării lui Popescu Cristian Victor Piedone?

Declarația care a dus la condamnarea lui Piedone nu a îndeplinit condițiile prevăzute de Codul de Procedură Penală

Pe hârtie, statul de drept funcționează destul de bine. Codul de Procedură Penală prevede la Capitolul „Audierea suspectului sau inculpatului ”, la articolul 110, reguli foarte stricte cu privire la declarațiile date de suspecți sau inculpați în fața procurorului sau judecătorului:

„(1) Declaraţiile suspectului sau inculpatului se consemnează în scris. În fiecare declaraţie se consemnează totodată ora începerii şi ora încheierii ascultării suspectului sau inculpatului;

(2) Dacă este de acord cu conţinutul declaraţiei scrise, suspectul sau inculpatul o semnează. Dacă suspectul sau inculpatul are de făcut completări, rectificări ori precizări, acestea sunt indicate în finalul declaraţiei, fiind urmate de semnătura suspectului sau a inculpatului;

(3) Când suspectul sau inculpatul nu poate sau refuză să semneze, organul judiciar consemnează acest lucru în declaraţia scrisă”, se spune în primele trei aliniate ale articolului 110.

Și ar mai fi ceva, la aliniatul (4): „Declaraţia scrisă este semnată şi de organul de urmărire penală care a procedat la audierea suspectului, inculpatului, de judecătorul de drepturi şi libertăţi ori de preşedintele completului de judecată şi de grefier, de avocatul suspectului, inculpatului, al persoanei vătămate, părţii civile sau părţii responsabile civilmente, dacă aceştia au fost prezenţi, precum şi de interpret când declaraţia a fost luată printr-un interpret”.

O concluzie ar putea fi că pasajul din declarația lui Popescu Piedone dat publicității de TVR nu poate ține loc de declarație date la Parchet sau în fața instanței de la Curtea de Apel București. Nu a fost o declarație consemnată în scris, nu a fost semnată nici de inculpat, nici de procurorul de ședință de la DNA, nici de președintele completului de judecată, nici de grefier. Deci nu a fost o declarație în baza căreia să poată fi dovedită comiterea unui infracțiuni penale.

Se poate da o pedeapsă cu închisoarea inclusiv în baza unei știri TV, care e un produs comercial, nu o probă juridică?

Oricare dintre noi ar fi revoltat, dacă ar primi chiar și o amendă de 100 de lei fără să se precizeze clar pentru ce am fost amendați. Trebuie ca cel care aplică o sancțiune prevăzută de lege, polițist sau judecător, să precizeze foarte clar ce lege a fost încălcată, cum, când și prin ce faptă a fost încălcată legea.

Cum să primești 4 ani de închisoare pe baza unei simple declarații, care nu a fost dată nici în fața unui polițist, nici în fața unui procuror, nici în fața unui complet de judecată? Declarația dată în fața unor jurnaliști nu are valoare juridică, e doar o știre TV, care înainte de a fi difuzată poate a fost editată, „scurtată”, prezentată în contextul unei știri TV pentru rating. Nu este o probă juridică, ci un produs comercial.

De ce nu au fost găsite probe juridice care să justifice condamnarea lui Piedone la 4 ani de închisoare?

Popescu Cristian Victor Piedone a fost găsit vinovat de producerea incendiului de la Clubul „Colectiv”, a fost condamnat la 4 ani de închisoare, dar pot fi incertitudini când vine vorba de probele care dovedesc că Piedone a încălcat legea?

Ar fi fost OK dacă instanța ar fi precizat în motivare că „în baza Legii X, articolul Y”, primarul Piedone era obligat să le ceară prezentarea „Autorizației de securitate le incendiu” patronilor Clubului „Colectiv”, care solicitau autorizația de funcționare a clubului. Dacă era precizat articolul de lege care prevedea acea obligație și în dosarul de la Primăria Sector 4 nu exista autorizația de securitate la incendiu, era demonstrată infracțiunea comisă de Piedone.

Însă acuzarea lui Piedone pentru „intenție indirectă acceptând că prin eliberarea autorizației de funcționare fără autorizație PSI creează o stare de pericol” și faptul că magistrații au invocat o știre TVR „găsită pe Youtube”, sugerează că ceva nu a fost în regulă.

Simion s-a răzgândit în ceea ce privește candidatura sa la prezidențiale: „Acum nu exclud în totalitate”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

8 februarie 2023

Captura video - Youtube. Kanal D România

George Simion, lider al AUR, pare a avea anumite planuri vizavi de candidatura sa la prezidențiale, pe care cu alte ocazii o vedea total inoportună.

Potrivit Știri pe Surse, aseară Simion a făcut discuții pe marginea acestui subiect, ceva mai concrete decât cele de până acum privind poziția sa pe buletinul de vot.

Aceasta în condițiile în care doar cu câteva luni în urmă, imediat după nunta sa din august, Simion se vedea total nepregătit pentru postura de președinte wanna be, subliniind că, personal, nici nu se gândește să candideze, deoarece este tânăr și nu crede că este omul potrivit. La acel moment, George Simion a prezentat chiar o listă cu potențialii prezidențiabili AUR, „oameni care nu au legătură cu AUR”, cu mențiunea că viitorul candidat nu va fi desemnat din pix, ci prin vot, în 2023, de către români.

De altfel, o variantă similară a avansat și ieri, cu mențiunea că, în ciuda faptului că nu știe chiar sigur, sigur, dacă va fi candidatul AUR la prezidențiale, este totuși o variantă aproape de succes. Există totuși un „hop”, a mai arătat acesta, respectiv faptul că viitorul candidat desemnat de formațiunea pe care o conduce va fi asociat cu Corneliu Vadim Tudor.

„Mai demult excludeam, acum nu exclud în totalitate, pentru că nu ştim în ce formulă se va candida în 2024, dacă vor candida preşedinţii de partid pentru a potenţa partidele, sau personalităţi. (…)

Noi vom lua o decizie după alegerile europarlamentare, când vom avea radiografie exactă. (…)

Este jocul pe care PSD şi-l doreşte, să joace acelaşi scenariu ca şi cu Vadim, suntem conştienţi, dar sperăm ca România să nu îl aleagă în continuare pe Iliescu. (…)

Suntem extremişti doar în mintea unor adversari politici care vor să ne pună undeva la colţ şi să ne ducă în turul doi de scrutin şi să ne folosească”, a spus liderul AUR, citat de Știri pe Surse.

Profil de primar – Robert Negoiță – un primar prea mare pentru Sectorul 3, cu un buget atât de mic

Autor

Alecsandru ION

-

7 februarie 2023

Robert Negoiță a ajuns primar al Sectorului 3 din Capitală în 2012, candidând din partea Uniunii Social – Liberale (USL), pe valul puternic de resentiment popular înregistrat la acea vreme la adresa lui Traian Băsescu și a PD-L, partid ce aplicase în România politici dure de austeritate cu doar doi ani în urmă.

Învinsul lui Robert Negoiță a fost Liviu Negoiță (nicio legătură de rudenie), un apropiat al lui Traian Băsescu și ca atare un contra-candidat ușor de învins, dată fiind prăbușirea liberal-democraților în opțiunile electorale ale românilor.

Robert Negoiță a câștigat în 2012 lupta electorală prezentând un program cu puternică tentă socială, în care promitea crearea de locuri de muncă și diverse ajutoare din partea primăriei pentru cei cu o stare materială precară.

Nici nu și-a intrat bine în funcție și primul mandat al lui Robert Negoiță a debutat cu un mare scandal: La colțurile blocurilor și pe străzile din sector au putut fi văzute cadavre de câini comunitari, cu urme de vomă la gură și de fecale la coadă, semne clare că ar fi fost otrăviți.

Mai multe asociații pentru drepturile animalelor l-au acuzat atunci pe primar că ar fi distribuit prin oamenii fără adăpost oase otrăvite pentru câini străzii, ca modalitate brutală și lipsită de orice urmă de civilizație de a ”curăța” Sectorul 3 de câinii maidanezi.

Ulterior Robert Negoiță a avut o relație mai puțin încordată cu asociațiile pentru protecția animalelor, în 2013 Primăria Sectorului 3 inaugurând un adăpost de 72 de locuri pentru câinii fără stăpân, în urma unui parteneriat public-privat între instituție și mai multe ONG-uri.

Prezent la inaugurare, Robert Negoiță s-a angajat să rezolve problema câinilor fără stăpân de pe raza sectorului, ajutat și de asociațiile pentru drepturile animalelor, fără a mai recurge la uciderea animalelor.

Betonarea copacilor

Alte controverse legate de activitatea de primar a lui Robert Negoiță au apărut însă în scurt timp. Lucrările publice de amenajare a trotuarelor și spațiilor verzi de pe marile bulevarde și nu numai ale sectorului au fost puternic contestate de către o parte din bucureșteni, Negoiță rămânând în memoria colectivă a locuitorilor Sectorului 3 ca primarul care ”a betonat copacii”.

Reamenajarea parcurilor și a spațiilor verzi a avut loc aproape de fiecare dată prin acoperirea rădăcinilor și chiar a unei mari părți din tulpinile copacilor și pomilor cu beton sau cu dale colorate în roz-portocaliu.

Mari porțiuni din trotuarele și din spațiile verzi ale sectorului au fost reconfigurate radical, deși arătau impecabil, existând un val de acuze că Robert Negoiță risipește în acest mod inutil o mare parte din bugetul primăriei.

Negoiță a împânzit Sectorul 3 cu mobilier stradal scump și de multe ori inutil, chiar cu o estetică îndoielnică, motivând că s-a inspirat din aspectul marilor capitale ale Europei și că nu face el nimic nou și original în această privință.

”Originalitatea presupune lipsă de cultură.”, se justifica Robert Negoiță într-un interviu televizat, în care nu a reușit să explice ce reprezintă ”monumentul” de dimensiuni impresionante ridicat în lateralul magazinului Unirea.

”Este un nai sau o aripă întoarsă”, a încercat el să justifice construcția, în fața acuzațiilor că banii sectorului sunt risipiți în van.

”Sufrageria” din bulevard

Vechile trotuare din asfalt ale Bulevardului Unirii au fost înlocuite aproape în totalitate cu gresie, între Piața Unirii și Piața Alba Iulia, dincolo de costurile uriașe ale lucrării existând neajunsul major că la cea mai mică urmă de umiditate din natură – ceață, ploaie, ninsoare – noile căi pietonale se transformă într-un adevărat pericol public pentru integritatea fizică a pietonilor, devenind foarte alunecoase.

Robert Negoiță s-a arătat însă foarte încântat de aspectul final al lucrării, comparând Bulevardul Unirii cu o ”sufragerie” în care, atunci când intră, pietonii aproape că trebuie să se descalțe, dată fiind calitatea lucrărilor și a materialelor folosite.

Dacă și alți primari ai Capitalei s-au făcut remarcați prin ”borduriada”, adică schimbarea inutilă, de nenumărate ori a bordurilor, ca modalitate foarte lucrativă de a da de lucru companiilor agreate, abonate la banii publici, dacă Bucureștiul fusese deja martorul ”bordurilor cu etaj” (borduri puse pe mai multe rânduri), Robert Negoiță a dus borduriada la alt nivel la propriu.

Bordurile cu etaj au fost un moft în fața noilor soluții implementate de primăria condusă de Robert Negoiță, care a scos bordurile pentru a le înlocui cu centuri din beton înalte de aproximativ jumătate de metru, vopsite în roșu.

În fiecare iarnă centurile vopsite din beton se deteriorează, prin urmare kilometri întregi din aceste ”borduri roșii” au trebuit reabilitați an de an, primăvara, fără ca cineva de la primărie să dea vreo socoteală în legătură cu costurile operațiunii și mai ales cu utilitatea acestor cheltuieli.

În cele din urmă, tocmai primarul Robert Negoiță a început să se plângă de lipsa banilor la bugetul local și a cerut impozitarea proprietăților din sector la pragul superior permis de lege.

Bugetul primăriei fiind prea mic în fața viziunii primarului, Robert Negoiță a crescut cât a putut impozitele pe case și terenuri declarând că ”în ritmul ăsta al încasărilor la buget, ne vor trebui o sută de ani să amortizăm toate parcurile și lucrările pe care le-am făcut prin sector”.

De șapte ori prețul pieței

În timp ce se plângea de lipsa banilor la bugetul primăriei, Robert Negoiță a continuat lucrările publice controversate și foarte scumpe de amenajare a spațiilor verzi, de-a lungul bulevardelor din sector. Un exemplu grăitor este cel al Bulevardului Nicolae Grigorescu (fost Leontin Sălăjan), unde primăria a cheltuit nu mai puțin de 200.000 de euro pe ”pădurea de mesteceni” aflată pe spațiul verde dintre sensurile de mers.

Mai multe anchete de presă au relevat faptul că primăria a cumpărat mestecenii la prețuri de șapte ori mai mari decât prețul pieței, dar lui Robert Negoiță nu i s-a părut nimic în neregulă: ”Ce, e mult?”, a reacționat el la întrebările jurnaliștilor.

Mai mult decât atât, copacii au fost plantați foarte aproape unul de celălalt, specialiștii arătînd că lucrarea de peisagistică reprezintă practic bani aruncați în vânt, în condițiile în care mestecenii plantați necorespunzător se vor usca în mare parte, lucru care s-a și întâmplat între timp.

Primăria a găsit însă banii să îi înlocuiască, așa cum face în mod repetat și cu alte plante și copaci plantați necorespunzător în alte lucrări de amenajare a spațiului public de pe raza sectorului, transformate într-o mașină perpetuă de tocat bani publici.

Conflictul cu PSD

Robert Negoiță a fost dealtfel unul din cei mai vocali primari care au cerut suplimentarea bugetelor locale, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Municipiilor din România – AMR.

Un adevărat scandal a avut loc în 2018 și 2019 între Negoiță, în calitate de președinte al AMR, și Eugen Teodorovici, ministrul de Finanțe de la acea vreme.

Motivul contrelor dintre primari și Ministerul de Finanțe a fost legat de cotele din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ teritoriale.

”Domnul Negoiță trebuie să se decidă în care parte este: este primar de sector sau este președintele Asociației Municipiilor din România? Dacă o să-l întrebați ca primar de sector dacă este mulțumit de împărțirea banilor, sper să nu zică ‘Nu’. Dacă îl întrebați ca președinte al AMR-ului, va spune că vrea o treime din bugetul general consolidat să fie la nivel local. Știți ce înseamnă asta? Înseamnă că și din banii pentru apărare și din banii pentru pensii vrea să îi ducă la nivel local. Atunci, ia și pensiile, ia și apărarea națională, ia și autostrăzile, ia-le tu la nivel local și fă-le tu. Poate să ceară o treime din bugetul de stat. Dacă facem comparația cu cât este bugetul de stat și cât se duce la local (…), asta înseamnă mai mult de o treime”, a răbufnit Eugen Teodorovici, în plin scandal.

Cu această ocazie, relațiile dintre Robert Negoiță și PSD au intrat rapid într-un proces de răcire, care a culminat cu demisia în august 2020 a primarului din partidul care l-a consacrat.

Prin urmare, Robert Negoiță și-a pierdut de drept mandatul de primar al Sectorului 3 din București, în urma ordinului semnat de Prefectul Capitalei.

”Se constată încetarea de drept la data de 19 august 2020 a mandatului de primar al Sectorului 3 București al lui Robert Sorin Negoiță, având în vedere admiterea candidaturii sale la alegerile din 27 septembrie 2020 pentru funcția de primar al Sectorului 3 din partea altui partid decât cel pe listele căruia a candidat și a fost ales primar la alegerile locale din 2016”, se arată în ordinul semnat de prefectul Capitalei, Gheorghe Cojanu.

Trebuie precizat că la finalul lunii iulie din 2020 Robert Negoiță a anunțat că va candida la alegerile locale din partea Alianței Pro București 2020, formată din ProRomânia, partidul condus de Victor Ponta, și Partidul București 2020, înființat chiar de el.

Unul din ultimii baroni locali

Negoiță și-a recâștigat însă scaunul de edil fără drept de apel, în urma alegerilor locale din toamna lui 2020, fiind în prezent la al treilea mandat de primar al Sectorului 3 și putând fi inclus fără probleme în galeria marilor baroni locali care și-au legat numele pe lungi perioade de timp de cel al unității administrativ teritoriale pe care au condus-o.

El și-a continuat activitatea de primar în nota care l-a consacrat, începînd în ultima perioadă să schimbe bordurile roșii din beton care l-au făcut celebru cu unele cel puțin la fel de spectaculoase, cu aspect de marmură. Taxarea aspră a locuitorilor Sectorului 3 a continuat, de data aceasta la nivelul locurilor de parcare de reședință.

Dincolo de majorarea costurilor cu locurile de parcare de către Primăria Generală, acestea sunt acum gestionate de autoritatea locală prin Sistemul Informatic de Gestionare a Parcărilor din Sectorul 3, care nu lasă practic niciun petic de asfalt netaxat.

”Procedura de atribuire a locurilor de parcare de reședință de pe raza Sectorului 3 se va face online, prin intermediul Sistemului Informatic de Gestionare a Parcărilor din Sectorul 3 (GIS). De asemenea, Primăria Sectorului 3 oferă suport tehnic în vederea înregistrării cererilor la sediul din Calea Dudești nr. 191 (registratură) pentru persoanele care nu dețin infrastructura informatică.”, se arată pe site-ul Primăriei Sectorului 3.

Fiecare loc de parcare de reședință nenominal este acordat în baza alocării unui cod de bare, ce trebuie lipit pe parbrizul mașinii. Pentru a primi acest cod, solicitantul trebuie să își declare la primărie nu doar datele personale complete, ci și date legate de mașină: numărul de identificare, marca, dată expirării inspecției tehnice periodice și a asigurării obligatorie de răspundere auto.

Bucureștenii din Sectorul 3 trebuie să parcurgă un foarte complicat proces birocratic pentru a putea avea un loc de parcare de reședință, mai ales că regulamentul a fost modificat pentru ca acestea să poată fi scoase la licitație, acolo unde sunt insuficiente.

Lipsa locurilor de parcare, de realizarea cărora Primăria Sectorului 3 nu s-a ocupat în mandatul lui Robert Negoiță, a făcut ca mai mulți bucureșteni să concureze pentru un singur loc de reședință, pentru care au ajuns să plătească, în urma câștigării unei licitații, sume neverosimile, de multe zeci de mii de lei pe an.

Asta face ca în multe cazuri doar cei ce își pot permite asemenea sume să poată beneficia de un loc de parcare de reședință, în ocaziile nu puține în care numărul locurilor de parcare de reședință disponibile este mai mic decât cel al locatarilor din zonă.

Deloc întâmplător, Primăria Sectorului 3 a dat în 2021 cele mai multe amenzi pentru ocuparea abuzivă a locurilor de parcare de reședință, în număr de 943, în comparație cu 543 de amenzi în Sectorul 6, 444 de amenzi în Sectorul 2, 256 de amenzi în Sectorul 1, 193 de amenzi în Sectorul 2 și 61 de amenzi în sectorul 4, potrivit cojocari.ro.

Controversa spațiului verde din sector

În timp ce primarul Robert Negoiță se laudă că a crescut suprafața spațiului verde din sectorul pe care îl administrează de mai bine de 10 ani de zile, detractorii săi spun că lucrurile stau exact pe dos. Copacii betonați, lucrările de amenajare a spațiului verde încheiate cu moartea plantelor și apariția de terase pe spațiul verde din sector reprezintă tot atâtea argumente în acest sens.

”Sectorul a pierdut în perioada asta 40 de hectare de spațiu verde. Primarul a încercat să păcălească cumva că avem spațiu verde, creând aceste imagini frumoase la marginile marilor bulevarde, dar vă îndemn de exemplu să mergeți pe Nicolae Grigorescu, să faceți câțiva pași de la stradă pe trotuar. O să vedeți că al doilea rând de vegetație este neîngrijită, iar la a treia zonă de vegetație, între ghilimele, este deja galbenă sau este pământ. Preocuparea a fost întotdeauna să dăm cât mai multe spații firmelor de apartament prietene, să pună pavele, care intenționat, la fel ca și bordurile, se strică, se sparg de la an la an, ca și la anul să avem ce să facem, să o luăm de la capăt. Mereu se prezintă numărul de pomi plantați, care este imens, tocmai pentru că ei se usucă de la an la an.”, a acuzat Adrian Moraru, candidatul din partea USR-PLUS-PNL pentru Primăria Sectorului 3, la alegerile locale din 2020.

Citește și Profil de Primar – Nicușor Dan, paradoxul unui mandat controversat: Grea lovitură de unde se aștepta cel mai puțin

De altfel, cel mai recent dosar în care Robert Negoiță a fost chemat la DNA, pentru a i se comunica faptul că are calitatea de suspect, vizează tocmai apariția unor terase pe spațiul verde pe malul Dâmboviței, între Piața Unirii și Biblioteca Națională, care ar funcționa fără autorizații sau cu unele acordate ilegal.

Procurorii efectuează ”cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție, comise în perioada 2015-2021, în legătură cu emiterea unor acte administrative de către autoritățile administrativ-teritoriale”.

Potrivit surselor judiciare, ancheta vizează și conducerea primăriei, iar procurorii verifică modul în care au fost eliberate autorizațiile pentru localurile de pe bulevardul Unirii după reamenajarea trotuarelor.

Nouă terase au apărut pe porțiunea unde înainte era spațiu verde. Inițial, terasele erau prevăzute doar cu parter, dar între timp au fost modificate la stadiul de parter + etaj, scrie libertatea.ro.

Obișnuit la DNA

Nu este dealtfel primul dosar DNA în care Robert Negoiță a primit calitatea de suspect.

Pe 14 aprilie 2016 procurorii DNA au început urmărirea penală față de Robert Negoiță pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. Pe 3 februarie 2020 procurorii DNA au dispus clasarea în acest dosar pe motivul că fapta nu există.

Pe 15 mai 2019 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a clasat dosarul în care Robert Negoiță era acuzat că și-a plagiat diploma de doctorat.

Pe 10 august 2022 Robert Negoiță a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție pentru săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu.

În luna august a anului trecut, primarul Sectorului 3 a fost trimis în judecată de DNA pentru mai multe contracte de salubrizare încheiate cu ROSAL GROUP, ce au adus un prejudiciu de peste jumătate de miliard de lei.

În mai 2022, Robert Negoiță primea și calitatea de suspect de omor din culpă în dosarul privind accidentul de muncă de la Biblioteca Națională din 2021.

Pionier al digitalizării și al măsurilor eco

Primăria condusă de Robert Negoiță a adoptat unii dintre cei mai hotărâți pași în vederea digitalizării activității, în comparație cu alte instituții similare. Încă din 2017, Primăria Sectorului 3 a eliberat on-line, în premieră pentru București, autorizațiile, acordurile și avizele de funcționare comercială.

Ulterior, la începutul lui 2020, Primăria Sectorului 3 a implementat Proiectul ”Primăria NON-STOP”, prin care a dezvoltat o serie de servicii publice on-line pentru eficientizarea comunicării dintre instituție și cetățeni, dar și pentru reducerea resurselor alocate – bani, timp și așa mai departe.

Prin urmare, locuitorii Sectorului 3 pot beneficia de o mulțime de servicii on-line, de la plata taxelor și impozitelor locale la programarea căsătoriilor și a transcrierii certificatelor/extraselor de stare civilă.

”Aproximativ 30 de milioane de Euro. La atât se ridică economia pe care o facem la Primăria Sectorului 3, odată cu digitalizarea activității și cu internalizarea unei serii de servicii. Iar în această perioadă, când mulți își achită taxele și impozitele locale, beneficiind de bonificația de 10%, vă reamintesc faptul că cea mai simplă modalitate de plată este ONLINE, prin www.ghiseul.ro Digitalizarea se traduce prin simplificarea procedurilor pentru cetățeni care pot, astfel, derula operațiuni cu un simplu click, fără drumuri sau cozi, direct din fața calculatorului.”, scria pe Facebook în 2020 Robert Negoiță.

În mod similar, Primăria Sectorului 3 în timpul mandatelor lui Negoiță a fost una dintre primele care a adoptat măsuri vizând colectarea ecologică a deșeurilor și gunoaielor, implementând posibilitatea de a arunca deșeurile reciclabile separat, prin containere dedicate pentru sticlă, plastic și hârtie plasate la colțurile străzilor principale.

La finalul lui ianuarie 2023, Primăria Sectorului 3 a anunțat demararea proiectului-pilot ”Consumă inteligent, utilizează energia verde”, ce presupune instalarea de panouri fotovoltaice și pompe de căldură, precum și modernizarea sistemelor de iluminat de pe scările blocurilor și înlocuirea lifturilor, acestea urmând a fi alimentate folosind energia produsă de panourile solare.

Proiectul-pilot prevede un număr de 50 de blocuri unde vor fi instalate sisteme alternative de producere a energiei electrice și a căldurii, se estimează că va fi finalizat în șase luni, iar costul este suportat în proporție de 90 % de către Primăria Sectorului 3.

Primăria Sectorului 3 a avut ca prioritate constantă, în ultimii 10 ani, creșterea eficienței energetice pentru blocurile din Sectorul 3, atrăgând în acest sens cele mai multe fonduri europene din România, reușind să reabiliteze până în acest moment peste 1600 de blocuri, se arată pe pagina de Facebook a instituției.

”Finanțare fără precedent”

Atacuri pe bandă rulantă

Contre cu Nicușor Dan și Clotilde Armand

Deși Ciprian Ciucu neagă deocamdată, comentatorii politici arată că mărul discordiei dintre el și Nicușor Dan ar fi intenția actualului primar al Sectorului 6 de a candida pentru Primăria Generală, cu ocazia viitoarelor alegeri locale.

Conflictul cu posesorii de autoturisme

Prietenia cu Cristian Ghinea

Dușmanul maidanezilor

Demagogie și pasarea responsabilității

Nimeni nu-și mai aduce aminte numele principalilor vinovați, patronii clubului, pompierii, artificierii

Totuși, avem și un vinovat cunoscut cu nume și prenume, fostul primar Popescu Cristian Victor Piedone

Acuzația procurorilor DNA: a eliberat autorizația de funcționare, deși clubul nu avea Autorizație de securitate la incendiu

Condamnare la 4 ani de închisoare, în baza unui film de pe „YouTube”, în care era o știre de la „Telejurnalul” TVR

Declarație deturnată. Primarul s-a referit la ceva, dar judecătorii susțin că „în realitate” a vrut să spună altceva!

Cine garantează veridicitatea „probatoriului” de la „Telejurnalul” TVR și emisiunea „România te iubesc” de la ProTV?

Declarația care a dus la condamnarea lui Piedone nu a îndeplinit condițiile prevăzute de Codul de Procedură Penală

Se poate da o pedeapsă cu închisoarea inclusiv în baza unei știri TV, care e un produs comercial, nu o probă juridică?

De ce nu au fost găsite probe juridice care să justifice condamnarea lui Piedone la 4 ani de închisoare?

Betonarea copacilor

”Sufrageria” din bulevard

În cele din urmă, tocmai primarul Robert Negoiță a început să se plângă de lipsa banilor la bugetul local și a cerut impozitarea proprietăților din sector la pragul superior permis de lege.

De șapte ori prețul pieței

Conflictul cu PSD

Unul din ultimii baroni locali

Controversa spațiului verde din sector

Citește și Profil de Primar – Nicușor Dan, paradoxul unui mandat controversat: Grea lovitură de unde se aștepta cel mai puțin

Nouă terase au apărut pe porțiunea unde înainte era spațiu verde. Inițial, terasele erau prevăzute doar cu parter, dar între timp au fost modificate la stadiul de parter + etaj, scrie libertatea.ro.

Obișnuit la DNA

Pionier al digitalizării și al măsurilor eco

Rămâi conectat

Ultimul articol