Analiză după opt luni. În Dosarul „Colectiv”, primarul Popescu Cristian Victor Piedone a fost condamnat pe baza unei știri TVR?

Peste cazul incendiului de la „Colectiv” s-a așternut tăcerea. Societatea civilă, presa, oamenii simpli, toți avem satisfacția că după șapte ani de anchete și procese tergiversate instanța a pronunțat sentința prin care a stabilit vinovații, cărora le-a administrat, în total, peste șaptezeci de ani de închisoare. S-ar putea spune că, în sfârșit, s-a făcut dreptate.

Însă ancheta penală în cazul „Colectiv” nu s-a încheiat. Mai există un dosar disjuns din Dosarul „Colectiv”, în care Parchetul Militar îi cerceta pe șeful DSU, Raed Arafat și pe fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, care au întârziat salvarea vieților a zeci de răniți prin transferarea lor la spitale din străinătate. Acest dosar vizează moartea a 37 de tineri, care au fost răpuși de infecțiile nosocomiale din spitalele românești. Dar nimeni nu se mai întreabă ce s-a întâmplat cu acel dosar. E suficient că avem câțiva vinovați pedepsiți.

Această liniște care s-a așternut peste cea mai mare tragedie de după 1990 ne permite să ne întoarcem în timp și să judecăm lucrurile „la rece”, fără idei preconcepute, fără patimi și nervi.

Nimeni nu-și mai aduce aminte numele principalilor vinovați, patronii clubului, pompierii, artificierii

La câteva luni de la pronunțarea sentinței, cazul „Colectiv” a devenit istorie. A rămas în memoria noastră ca cea mai mare tragedie produsă în România după 1990, un episod tragic dintr-o tranziție fără sfârșit către statul de drept, pentru că după ani de tergiversări, principala dilemă care ne-a ținut „în priză” a fost dacă se va face vreodată dreptate, dar mai ales cum se va face dreptate.

După nouă luni de la pronunțarea sentinței, ne amintim că printre vinovați se aflau patronii clubului, care au amenajat incinta cu materiale inflamabile, doi pompieri care nu au menționat în rapoartele de control că acel clubul funcționa fără îndeplinirea condițiilor de siguranță la incendiu și artificierii care au instalat artificiile ce au funcționat ca un „cocktail Molotov”, provocând incendiul.

Toți aceștia au rămas în memoria noastră la modul generic, fără nume și prenume. Nu mai știe nimeni numele patronilor sau numele pompierilor.

Totuși, avem și un vinovat cunoscut cu nume și prenume, fostul primar Popescu Cristian Victor Piedone

Dar când ne gândim la vinovații din cazul „Colectiv” ne vine în minte imaginea unui personaj pe care îl cunoaștem foarte bine, cu nume și prenume,. Este vorba de fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Victor Piedone, care a fost condamnat la 4 ani de închisoare în Dosarul „Colectiv”. Dintre cei condamnați, este singurul cunoscut de toată lumea, cu nume și prenume.

Peste câțiva ani, în știrile TV despre anii trecuți de la tragedia de la „Colectiv” se va spune că au fost condamnați primarul Piedone și „alți câțiva” indivizi. În general, se știe că vina primarului Popescu Cristian Victor Piedone este că a autorizat funcționarea Clubului „Colectiv” fără să le ceară patronilor autorizație de securitate la incendiu.

Dacă în cazurile patronilor clubului, pompierilor și artificierilor, vinovățiile au fost demonstrate concret, cu probe și au și fost recunoscute de inculpați, în privința acuzațiilor aduse primarului Popescu Cristian Victor Piedone sunt încă unele neclarități. Să încercăm o analiză „la rece”, ca să clarificăm în ce a constat vina sa.

Acuzația procurorilor DNA: a eliberat autorizația de funcționare, deși clubul nu avea Autorizație de securitate la incendiu

Dacă Popescu Cristian Victor Piedone este considerat unul din principalii vinovați în cazul incendiului de la „Colectiv”, să încercăm o evaluare „sine ira i ratio”, să vedem ce acuzații i-au fost aduse, ce a spus în apărarea sa și dacă pedeapsa la patru ani de închisoare este echitabilă.

Potrivit DNA, faptele comise de primarul Sectorului 4, Popescu Cristian Victor Piedone, au constat în eliberarea autorizației de funcționare „într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispozițiile privind controlul după emiterea autorizațiilor”.

Procurorii susțineau că primarul Popescu Cristian Victor Piedone „a eliberat acordul de funcționare și autorizația de funcționare pentru SC Colectiv Club SRL, deși clubul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu”.

Până la urmă, Piedone a fost condamnat pentru încălcarea Codului Fiscal și pentru că „a acționat cu intenție indirectă”

DNA a trimis în judecată Dosarul „Colectiv” cu aceste acuzații reținute în privința primarului Sectorului 4. În dosarul 17.008/3/2016 (1156/2020), instanța de la Curtea de Apel București l-a condamnat pe Popescu Cristian Victor Piedone la patru ani de închisoare, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu.

„În temeiul art. 297 alin. 1 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr.78/2000 condamnă pe inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu (autorizaţia SC C Club SRL)”, se spune în decizia penală nr 566/12.05.2022.

Și judecătorii de la Curtea de Apel București l-au condamnat pe Popescu Cristian Victor Piedone la 4 ani de închisoare pentru că a eliberat autorizația de funcționare a clubului deși nu exista autorizația de securitate la incendiu.

În motivarea condamnării, instanța nu a precizat un articol de lege referitor la obligația prezentării Autorizației de securitate la incendiu, dar a invocat art 268 alineatele 5 și 6, din Codul Fiscal raportat la art 61 alin. 5 lit g) din Legea Administrației Publice Locale nr 215/2001, care impuneau că primarul are obligația de a verifica autorizația de securitate la incendiu în exercitarea atribuției sale de emitere a autorizațiilor și acordurilor de funcționare.

Practic, judecătorii de la Curtea de Apel București l-au condamnart pe Popescu Cristian Victor Piedone la 4 ani de închisoare pentru că a încălcat un articol din Codul Fiscal, deși autorizarea funcționării unui club, bar sau restaurant nu avea nicio conexiune concretă cu Codul Fiscal. În motivare, magistrații se referă la un probatoriu în baza căruia au dispus pedeapsa la 4 ani de închisoare:

„În ceea ce îl privește pe inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone, instanța de control judiciar apreciază că întreg probatoriul dovedește că acesta a acționat cu intenție indirectă, acceptând că prin eliberarea autorizației de funcționare fără autorizație PSI creează o stare de pericol pentru persoanele care frecventează clubul Colectiv”, se arată în motivarea judecătorilor Curții de Apel.

Condamnare la 4 ani de închisoare, în baza unui film de pe „YouTube”, în care era o știre de la „Telejurnalul” TVR

Foto – captura site tvr.ro

Când judecătorii se referă la „întreg probatoriul” asta însemna că la dosar erau depuse documente, expertize, declarații ale martorilor, care dovedeau comiterea unor infracțiuni de către Popescu Cristian Victor Piedone.

Însă „probatoriul” la care se refereau magistrații Curții de Apel era un film în care era și un pasaj dintr-o știre de la „Telejurnalul” TVR, în care primarul Sectorului 4 făcea o declarație a doua zi după incendiu. Pe site-ul TVR poate fi găsită și astăzi o explicație a apariției „probatoriului”:

Declarația găsită de judecători pe Youtube, într-un documentar, a fost difuzată în direct de TVR”, scrie în știrea postată pe site-ul TVR pe 15 mai 2022. Deci avem o declarație găsită pe „You Tube”, nu un document scris depus la dosar?

Dar să vedem despre ce e vorba în declarație. La pagina 893 din motivare, judecătorii se referă la această declarație a lui Popescu Cristian Victor Piedone:

„De altfel, necesitatea autorizației PSI pentru eliberarea autorizației de funcționare a fost menționată de primarul Piedone într-un interviu acordat a doua zi după incendiu ( întregul film poate fi vizionat aici ). Acesta arată că <<acordul de funcționare însumează toate acordurile de la toate instituțiile abilitate să dea autorizații de funcționare: alimentație publică, norme PSI, ș.a.m.d…>>

Referirea la acordul de funcționare este improprie, acesta referindu-se, în realitate, la autorizație. În acest sens, se constată că inculpatul vorbește și de acordurile de la toate instituțiile abilitate, or, aceste instituții eliberau autorizații, nu acorduri”, se spune în motivarea sentinței Curții de Apel București.

Declarație deturnată. Primarul s-a referit la ceva, dar judecătorii susțin că „în realitate” a vrut să spună altceva!

În primul rând, în acest pasaj din motivarea Curții de Apel București remarcăm o contorsionare a celor spuse de Popescu Cristian Victor Piedone în declarație. Judecătorii susțin că „referirea la acordul de funcționare este improprie, acesta referindu-se, în realitate, la autorizație”. De unde știu judecătorii că „în realitate” Piedone a vrut să spună altceva? De unde au tras această concluzie?

În judecarea unei situații în funcție de declarația unei persoane, un judecător nu poate să susțină că „în realitate” persoana respectivă a vrut să spună altceva. La un talkshow TV e posibil așa ceva, este permis să se discute despre orice nuanțări ale afirmațiilor cuiva, pot fi disecate mesajele subliminale, dar într-o sală de judecată o declarație este judecată exact așa cum a fost formulată. Mai ales unei instanțe de judecată nu îi sunt permise deducții care neagă certitudinea.

Ulterior, un alt pasaj din declarația dată de Popescu Cristian Victor Piedone a doua zi după incendiu a fost preluat într-o emisiune „România te iubesc”, de la ProTV, iar în acel pasaj primarul Piedone s-a mai referit de două ori tot la „acordul de funcționare”, nu la autorizație.

Fiind întrebat de un reporter a răspuns că „pentru emiterea acordului de funcționare avem la dosar și am îndeplinit toate formele legale”, iar la întrebarea altui reporter a dat un răspuns asemănător:„am îndeplinit toate formele legale de eliberare a acordului de funcționare”. Dacă Piedone s-a referit de 3 ori în aceeași declarație la „acord de funcționare”, cum poate veni cineva, fie el și judecător la Curtea de Apel, să spună că „în realitate” a vrut să spună „autorizație”?

În cele din urmă, magistrații au ajuns la concluzia în baza căreia l-au condamnat pe Popescu Cristian Victor Piedone la 4 ani de închisoare: „o persoană care spune clar, într-un interviu televizat, că pentru autorizația de funcționare (nu acordul de funcționare – n red) este nevoie de autorizația PSI nu poate susține că nu știa că dispozițiile legale impun acest lucru”, se spune în motivare.

Cine garantează veridicitatea „probatoriului” de la „Telejurnalul” TVR și emisiunea „România te iubesc” de la ProTV?

Așadar, în judecarea cauzei magistrații au luat în considerare ca „probatoriu” o declarație a lui Popescu Cristian Victor Piedone care era inclusă într-o știre de la „Telejurnalul” TVR, dar acea declarație nu era completă, deoarece în emisiunea „România te iubesc” de la Pro TV apărea alt pasaj din aceiași declarație.

Deci „probatoriul” reprezentat de declarația din știrea TVR era doar o parte din declarația lui Popescu Piedone, pentru că altă parte din „probatoriu” era la Pro TV. Nici nu știm dacă în declarație nu mai erau făcute și alte clarificări, poate mult mai importante, pentru că nici realizatorii știrilor TVR, nici realizatorii emisiunii Pro TV nu puteau fi obligați să dea declarația „dal capo al fine”.

Din experiențele noastre de telespectatori știm că o persoană care face declarații de presă își poate nuanța declarațiile. Dacă la întrebarea unui jurnalist a dat un răspuns, la întrebarea altui jurnalist poate să revină asupra primului răspuns sau chiar să spună „nu s-a înțeles bine ce am vrut să spun” și în continuare să clarifice situația. De aceea, un fragment dintr-o știre de televiziune nu poate fi considerată probă juridică.

În aceste condiții, cine poate garanta veridicitatea „probatoriului” care a stat la baza condamnării lui Popescu Cristian Victor Piedone?

Declarația care a dus la condamnarea lui Piedone nu a îndeplinit condițiile prevăzute de Codul de Procedură Penală

Pe hârtie, statul de drept funcționează destul de bine. Codul de Procedură Penală prevede la Capitolul „Audierea suspectului sau inculpatului ”, la articolul 110, reguli foarte stricte cu privire la declarațiile date de suspecți sau inculpați în fața procurorului sau judecătorului:

„(1) Declaraţiile suspectului sau inculpatului se consemnează în scris. În fiecare declaraţie se consemnează totodată ora începerii şi ora încheierii ascultării suspectului sau inculpatului;

(2) Dacă este de acord cu conţinutul declaraţiei scrise, suspectul sau inculpatul o semnează. Dacă suspectul sau inculpatul are de făcut completări, rectificări ori precizări, acestea sunt indicate în finalul declaraţiei, fiind urmate de semnătura suspectului sau a inculpatului;

(3) Când suspectul sau inculpatul nu poate sau refuză să semneze, organul judiciar consemnează acest lucru în declaraţia scrisă”, se spune în primele trei aliniate ale articolului 110.

Și ar mai fi ceva, la aliniatul (4):  „Declaraţia scrisă este semnată şi de organul de urmărire penală care a procedat la audierea suspectului, inculpatului, de judecătorul de drepturi şi libertăţi ori de preşedintele completului de judecată şi de grefier, de avocatul suspectului, inculpatului, al persoanei vătămate, părţii civile sau părţii responsabile civilmente, dacă aceştia au fost prezenţi, precum şi de interpret când declaraţia a fost luată printr-un interpret”.

O concluzie ar putea fi că pasajul din declarația lui Popescu Piedone dat publicității de TVR nu poate ține loc de declarație date la Parchet sau în fața instanței de la Curtea de Apel București. Nu a fost o declarație consemnată în scris, nu a fost semnată nici de inculpat, nici de procurorul de ședință de la DNA, nici de președintele completului de judecată, nici de grefier. Deci nu a fost o declarație în baza căreia să poată fi dovedită comiterea unui infracțiuni penale.

Se poate da o pedeapsă cu închisoarea inclusiv în baza unei știri TV, care e un produs comercial, nu o probă juridică?

Oricare dintre noi ar fi revoltat, dacă ar primi chiar și o amendă de 100 de lei fără să se precizeze clar pentru ce am fost amendați. Trebuie ca cel care aplică o sancțiune prevăzută de lege, polițist sau judecător, să precizeze foarte clar ce lege a fost încălcată, cum, când și prin ce faptă a fost încălcată legea.

Cum să primești 4 ani de închisoare pe baza unei simple declarații, care nu a fost dată nici în fața unui polițist, nici în fața unui procuror, nici în fața unui complet de judecată? Declarația dată în fața unor jurnaliști nu are valoare juridică, e doar o știre TV, care înainte de a fi difuzată poate a fost editată, „scurtată”, prezentată în contextul unei știri TV pentru rating. Nu este o probă juridică, ci un produs comercial.

De ce nu au fost găsite probe juridice care să justifice condamnarea lui Piedone la 4 ani de închisoare?

Popescu Cristian Victor Piedone a fost găsit vinovat de producerea incendiului de la Clubul „Colectiv”, a fost condamnat la 4 ani de închisoare, dar pot fi incertitudini când vine vorba de probele care dovedesc că Piedone a încălcat legea?

Ar fi fost OK dacă instanța ar fi precizat în motivare că „în baza Legii X, articolul Y”, primarul Piedone era obligat să le ceară prezentarea „Autorizației de securitate le incendiu” patronilor Clubului „Colectiv”, care solicitau autorizația de funcționare a clubului. Dacă era precizat articolul de lege care prevedea acea obligație și în dosarul de la Primăria Sector 4 nu exista autorizația de securitate la incendiu, era demonstrată infracțiunea comisă de Piedone.

Însă acuzarea lui Piedone pentru „intenție indirectă acceptând că prin eliberarea autorizației de funcționare fără autorizație PSI creează o stare de pericol” și faptul că magistrații au invocat o știre TVR „găsită pe Youtube”, sugerează că ceva nu a fost în regulă.

VIARedacția
SURSĂZiarul de Investigații
Articolul precedentSimion s-a răzgândit în ceea ce privește candidatura sa la prezidențiale: „Acum nu exclud în totalitate”
Articolul următorBode vrea ca ultrajul să nu mai fie pedepsit cu amendă, ci cu închisoare: „Trebuie să fim mai fermi”