Nicusor Dan - Foto Facebook

Deși este greu de obținut acest titlu, Bucureștiul fiind condus de-a lungul timpului de diverși primari controversați, care au fost ținta unor aspre critici venite din partea locuitorilor orașului, Nicușor Dan este de departe cel mai contestat primar general pe care l-a avut Capitala.

După doar un an de mandat în spațiul public au apărut discuții și chiar o inițitivă privind strângerea de semnături pentru demiterea prin referendum a Primarului General. O petiție a fost lansată în acest scop pe internet, în prezent demersul având peste 1.400 de semnături.

Nici preluarea mandatului nu a fost una liniștită, existând acuze foarte grave cu privire la fraudarea votului, mai ales prin prisma desfășurării alegerilor locale în Sectorul 1, unde Clotilde Armand a ajuns în cele din urmă primar după un scandal monstru.

Cert este că la nici doi ani de la preluarea mandatului, Nicușor Dan era criticat din toate părțile, chiar și de către mulți dintre cei care spun că l-au votat, în cele mai multe din aspectele ce țin de managerierea Bucureștiului. Iar scandalurile continuă să se țină lanț.

Criticile vizează lipsa căldurii și a apei calde, scumpirea agentului termic, scumpirea spațiilor de parcare, traficul infernal, întârzierea lucrărilor de infrastructură, mizeria de pe străzi, parcurile publice murdare și neîngrijite, blocarea autorizațiilor de construcții, comportamentul abuziv și încălcarea voită a unor prevederi legale, tăierea sau reducerea ajutoarelor financiare oferite de Primăria Generală persoanelor defavorizate și, în urma decesului tragic al unei femei pe maidanele de lângă Lacul Morii, cauzat de atacul unor câini, proasta gestionare a situației câinilor fără stăpân din Capitală și deturnare fondurilor ASPA – Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor.

”Apă caldă de a doua zi”

Poate cele mai multe și mai vehemente acuzații i-au fost aduse actualului Primar General în privința lipsei căldurii și a apei calde în locuințele racordate la rețeaua publică de termoficare.

Cu atât atât mai mare a fost supărarea bucureștenilor cu cât Nicușor Dan a promis în campania electorală că va rezolva aceste probleme la puțin timp de la preluarea mandatului. În realitate însă, problemele s-au agravat și avariile survenite la rețeaua de termoficare au făcut ca în numeroase ocazii zeci de blocuri cu sute de apartamente să fie lipsite de apă caldă și căldură pentru săptămâni întregi, pe timp de iarnă.

Ulterior, Nicușor Dan a negat că a promis rezolvarea în termen scurt a problemelor, dar declarațiile și promisiunile sale rămân publice. Dincolo de afirmațiile făcute în campania electorală, Nicușor Dan a declarat în octombrie 2020, imediat după preluarea mandatului:

Toată lumea va avea căldură şi apă caldă, dar o să avem câteva sute de avarii. Promisiunea este că în modul cel mai transparent o să le facem, o să le rezolvăm în cel mai scurt timp posibil. Asta este miza pentru aceste următoare săptămâni. Bineînţeles, începând cu primăvară, când vremea o permite, o să încercăm să luăm bani europeni şi o să încercăm să facem treaba serioasă de înlocuire a reţelei”.

El a promis că se va răspunde la telefon bucureştenilor care sună la compania de termoficare.

Asta este o promisiune, că o să îmbunătăţim semnificativ relaţia cu bucureştenii pe această chestiune. În primul rând o să răspundă tot timpul cineva la telefon, în al doilea rând o să spunem foarte onest care este termenul în care se va rezolva acea avarie”, a mai precizat Dan, potrivit spotmedia.ro.

Cu aceeași ocazie, Nicușor Dan a mai afirmat că ”în doi ani îmbunătăţirile or să fie sensibile”, dar iarna 2022/2023 i-a prins pe bucureșteni într-o situație cel puțin la fel de rea ca în 2020. Peste 1.000 de blocuri și imobile din București nu au avut apă caldă și căldură la finele lui decembrie 2022 și trecerea în 2023, ceea ce înseamnă că 11% din sistemul de termoficare al orașului nu funcționa normal, potrivit aplicației mobile TermoAlert, conform ziare.com.

Termoenergetica a anunțat că 1.029 de imobile din oraș au avut probleme în ceea ce privește alimentarea cu agentul termic și cu apa caldă de consum, dintre care 457 de imobile/blocuri au prezentat deficiențe în alimentare, în timp ce 572 de imobile/ blocuri – au avut apa caldă și căldura complet oprite. Nicușor Dan a încercat să arunce vina pentru această situație pe ”greaua moștenire”, aruncând în totalitate vina pe predecesorii săi, pe care îi acuză că nu au făcut investiții pentru reabilitarea sistemului de termoficare.

Ironia este însă că, deși nu au avut apă caldă și căldură, bucureștenii au plătit facturi din ce în ce mai mari, prețul gigacaloriei pentru consumatorii casnici crescând mai mult decât dublu.

Astfel, prețul real al gigacaloriei este de 860 lei, iar diferența față de prețul plătit de populație este suportată de primărie. Doar că subvenția aprobată de Primăria Generală pentru energie termică pentru 2022/2023 este de circa 1 miliard lei, în condițiile unui necesar de 1,7 miliarde lei. Prin urmare, dacă în 2020-2021, la preluarea mandatului de către Nicușor Dan, prețul gigacaloriei era de 143,85 lei iarna și 163 de lei în restul anului, în 2022-2023 a urcat la peste 350 de lei.

Prigoana posesorilor de autoturisme

Era și greu ca Nicușor Dan să nu fie ținta unui val puternic de critici și acuze, în condițiile în care în București sunt înmatriculate oficial aproape 1,5 milioane de autoturisme, iar actualul Primar General a declarat practic război posesorilor acestora.

Chiar dacă am avea o cantitate nelimitată de bani în momentul ăsta, nu am putea să organizăm, să concepem şi să executăm acele piste de biciclete pe care toată lumea le aşteaptă, pentru că oraşul acesta este sufocat de maşini parcate şi pe trotuar şi pe prima bandă.”, a declarat Dan.

Prin urmare, Compania Municipală Parking București SA, una dintre societățile Primăriei Capitalei, va amenda mașinile parcate ”fără drept” la bordura străzilor cu sens unic sau cu două sensuri. În 2022, Nicușor Dan a lansat cu surle și trâmbițe o așa-zisă ”revoluție a parcărilor”, prin care a declarat că dorește să nu se mai poată parca fără plată în București. În condițiile unui deficit acut de locuri de parcare, noi spații în care bucureștenii să își poată parca autoturismele nu au fost însă create decât prin deja consacrata metodă de a trasa noi linii cu vopsea pe asfalt.

De data aceasta au fost trasate linii albastre pe orice colț de asfalt rămas liber, inclusiv peste liniile albe ale parcărilor de reședință din Centrul Capitalei, mulți din cei care locuiesc în zonele centrale rămânând fără posibilitatea de a avea rezervat un loc de parcare.

Nicușor Dan a anunțat că astfel capitala va intra în rândul marilor orașe europene, cu 11.000 de noi locuri de parcare devenite parcari cu plată în București. Costul parcărilor de reședință a fost de asemenea crescut foarte mult, devenind prohibitiv pentru veniturile medii încasate de populația din București.

Întreaga campanie a Primăriei Generale cu privire parcările publice a fost însoțită de numeroase ezitări și incoerențe, inclusiv legate de tarifele și zonele de parcare, așa că o nouă ”revoluție a parcărilor” a fost anunțată pentru 2023. Nicușor Dan pare hotărât să îi pună la grea plată pe posesorii de automobile clasice, în schimb posesorii de mașini electrice și hibride înmatriculate în București vor putea parca gratuit pe locurile publice cu plată, dar numai dacă se vor înscrie în Registrul Informatic al autoturismelor electrice și hibride pe care îl va ține Compania Municipală Parking SA.

Cât privește creșterea reală a numărului de locuri de parcare, Primarul General a anulat orice speranță pentru posesorii de autoturisme: ”Noi avem în București 1,5 milioane de mașini. Nu vom avea atâtea locuri de parcare, nu se întâmplă în nici un oraș din Europa”, a spus Nicușor Dan, în contextul în municipalitatea a declanșat cu furie amendare șoferilor care parchează în locuri nepermise.

Controversa companiilor municipale

Nu doar locurile de parcare sunt o problemă pentru București, ci lucrările de infrastructură în general, în condițiile în care în primul an de mandat al lui Nicușor Dan cele mai multe din șantiere au fost înghețate, pe fondul preocupării de căpătâi a Primarului General de a desființa companiile municipale. Nicușor Dan a promis încă din campania electorală că va desființa companiile municipale înființate în perioada 2017-2018 la propunerea primarului general de atunci, Gabriela Firea.

Motivația era una de ordin doctrinar, pentru a combate ideea ”socialistă” a existenței unor companii municipale, ce ar trebui înlocuite cu firme private care să efectueze lucrări de interes public în urma câștigării unor licitații deschise. Nicușor Dan arăta că modelul companiilor municipale este unul generator de corupție și risipă a banului public, uitând desigur să amintească faptul că în toate marile capitale europene există astfel de companii municipale.

Doi ani mai târziu, din cele 25 de companii înființate, 13 sunt în continuare active, 8 sunt în faliment și 4 în dizolvare. În ceea ce privește numărul de angajați, în 2020 acestea aveau 19.108 angajați, iar acum au 15.248 de angajați, incluzând STB și Termoenergetica. Adică au fost concediați sau au plecat 3.860 de angajați, potrivit hotnews.ro.

Companiile în lichidare sunt: CM Agrement București S.A., CM Întreținerea Arborilor și Spațiului Verde București S.A., CM Protecție Civilă și Voluntariat București SA, CM Publicitate și Afișaj București S.A., iar companiile în faliment sunt: Compania Municipală Consolidări SA, Compania Municipală Dezvoltare Durabilă București SA, Comania Municipală Medicală București SA, Compania Municipală Pază și Securitate București SA, Compania Municipală Sport Pentru Toți București SA, Compania Municipală Străzi, Poduri și Pasaje București SA, Compania Municipală Tehnologia Informației București SA și Compania Municipală Turistică București SA.

Unul din cele mai cunoscute exemple de șantiere înghețate, pe fondul falimentării companiei municipale de străzi, poduri și pasaje, este cel al pasajului suprateran de la Doamna Ghica, ce este proiectat să traverseze Șoseaua Colentina și care trebuia dat în exploatare în 2020. Actualul termen de finalizare este, potrivit Primăriei Generale conduse de Nicușor Dan, vara anului 2023, deci întreaga zonă a fost practic blocată timp de trei ani de zile din cauza problemelor organizatorice, pe fondul controverselor din jurul companiilor municipale.

De asemenea, au existat numerose semnale și apeluri publice legate de starea deplorabilă a parcurilor și spațiilor verzi din Capitală, lăsate practic în paragină pentru lungi perioade de timp, în același context al desființării / reorganizării companiilor municipale.

Scandalul autorizațiilor de construcție

Dacă în ceea ce privește politica privind creșterea tarifelor pentru locurile de parcare și interzicerea posibilitiății de a parca în București fără sa achiți o sumă de loc de neglijat Nicușor Dan a explicat că este nevoie de creșterea sumelor încasate la bugetul local, nu a arătat că ar avea asemenea preocupări într-o altă mare controversă a mandatului său, refuzul de a mai acorda autorizații de construire în Capitală.

El este acuzat că, prin suspendarea Planurilor Urbanistice Zonale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi prin refuzul de a emite autorizaţii de construcţie şi de urbanism în baza planurilor respective, a blocat derularea unor investiţii publice şi private de peste 4 miliarde euro, afectând puternic produsul intern brut al Capitalei și chiar pe cel național. Paul Racoviţă, şeful Inspectoratului de Stat în Construcţii, susține că ”Primăria Capitalei, arhitectul-şef şi Direcţia de Urbanism inventează lucruri care sunt pe lângă lege”.

”Astăzi există un cadru opţional pe site-ul Primăriei Capitalei la documentaţia care stă la baza eliberării certificatului de urbanism, cadru care nu e prevăzut nicăieri în legislaţie. Primarul general a fost sancţionat de mai multe ori pentru neemiterea certificatelor şi autorizaţiilor de construcţie pentru depăşirea termenelor prevăzute de lege. Există o modalitate la nivelul executivului Primăriei Capitalei – pentru a întârzia emiterea autorizaţiilor – de a bombarda Inspectoratul de Stat în Construcţii cu suspiciuni la emiterea nelegală a unor autorizaţii sau certificate, adrese la care noi am răspuns că emiterea cu întârziere a certificatelor înseamnă abuz de drept. Pentru asta, Primăria Capitalei mi-a făcut plângere penală şi m-a reclamat la minister”, a precizat Paul Racoviţă, potrivit bursa.ro.

Primăria Capitalei a eliberat în 2021 doar 236 de autorizaţii, în care sunt incluse şi cele privind branşarea la utilităţi, faţă de 2.000 autorizaţii ce reprezintă media anuală anterioară preluării de către Nicuşor Dan a mandatului de primar general.

”Blocajul este evident; vorbim despre un minus de 3,5 miliarde euro privind investiţiile, iar aici nu mă refer la cele private, ci la investiţiile publice. Din aceeaşi cauză, anul trecut am înregistrat un minus de 48 milioane la taxe şi impozite locale, minus cauzat de neeliberarea documentelor solicitate de constructori şi dezvoltatorii imobiliari. Vorbim despre subminarea economiei naţionale, pentru că Bucureştiul generaza 27% din PIB, procent din care 45% reprezintă investiţii în construcţii”, acuză Marius Pavel, consilier general din partea PSD, membru în Comisia de urbanism a CGMB, potrivit sursei citate.

Iar reprezentanţii companiilor din domeniul real-estate au acuzat faptul că Primarul General al Capitalei interpretează legislaţia în vigoare într-o manieră proprie, care nu este conformă cu practica şi cu normele actelor normative. Nu este dealtfel singura speță în care Nicușor Dan este acuzat că a încălcat în mod flagrant legea, actualul Primar General fiind acuzat în mai multe rânduri că și-a acordat de unul singur atribuții legale de manageriere a unor domenii din subordinea Primăriei Capitalei.

Deși a ajuns primar ca urmare a valului de antipatie la adresa administrației PSD, creat de forțele de dreapta care l-au susținut electoral, PNL și USR, care au acuzat lipsa de transparență și practicile abuzive de la nivelul Primăriei Generale, Nicușor Dan se confruntă la jumătatea mandatului cu acuzații mult mai puternice decât predecesoarea sa, vizând același comportament abuziv și lipsit de tranparență.

Tragedia de la Lacul Morii

Nicușor Dan a devenit în cele din urmă Primar General abia la a treia participare în alegerile locale. El a avut încercări nereușite în 2012 și 2016, când a fost susținut de partidul la fondarea căruia a participat, Uniunea Salvați Bucureștiul – USB, devenit ulterior USR – Uniunea Salvați România. Foarte activ în cadrul societății civile, Dan și-a făcut un nume în rândul activiștilor de mediu și pentru drepturile animalelor, care l-au susținut frenetic în toate cele trei candidaturi.

Ultima dintre ele, cea din 2020, a avut succes, spre deosebire de eșecurile din 2012 și 2026, ca urmare a unei susțineri foarte largi primite din partea formațiunilor de dreapta de pe eșicherul politic. Foarte simpatizat și susținut a fost și rămâne Nicușor Dan în rândul ONG-urilor care luptă pentru drepturile animalelor, cu precăderea ale câinilor fără stăpân.

Puțini dintre acești activiști știu probabil că în 2012 Nicușor Dan a semnat, în cadrul unei dezbateri electorale organizate de gandul.info, un angajament public în care a declarat că: ”Eu, Nicușor Dan, promit să îmi dau demisia din funcția de Primar General în situația în care câinii comunitari nu vor fi strânși de pe stradă în totalitate în primele 6 luni de mandat. București, 16.05.2012, Nicușor Dan”.

Promisiunea lui Nicușor Dan

Cert este că ulterior poziția lui Nicușor Dan la adresa câinilor comunitari, poate și în urma influenței exercitate de asociațiile pentru protejarea drepturilor acestora, s-a îmbunătățit considerabil. În mandatul său a continuat reformarea ASPA – Autoritatea pentru Supraveherea și Protecția Animalelor, începută de Gabriela Firea, după anii triști în care, sub conducerea lui Sorin Oprescu, mii de câini fără stăpîn au fost omorâți în chinuri iar instituția din subordinea Primăriei Generale se transformase într-un adevărat abator al groazei.

ASPA a devenit acum o instituție care se apleacă din ce în ce mai mult asupra drepturilor și nevoilor animalelor, metodele de prindere au devenit mai umane, au fost organizate campanii de conștientizare și sensibilizare a opiniei publice în vederea adoptării de câini fără stăpân, renunțării la abandon și a sterilizării animalelor, pentru a se preveni înmulțirea necontrolată.

Cu toate acestea, scandalul în care se presupune că o haită de câini fără stăpân a omorât o femeie pe maidanul de lângă Lacul Morii s-ar putea să devină cea mai grea piatră de moară atârnată de gâtul lui Nicușor Dan, deși nefericitul eveniment s-a petrecut într-o zonă limitrofă a Capitalei, cu mari neclarități în privința jurisdicției și a instituțiilor care ar trebui să își asume responsabilitatea.

Primarul General a declarat că nu se pune problema unei demisii și a anunțat o acțiune de microcipare și sterilizare gratuită a câinilor din București, proprietarii care se opun urmând să fie amendați. Primăria Capitalei va aloca în bugetul pe 2023 o sumă consistentă pentru sterilizarea și microciparea câinilor, dar și pentru creșterea capacității din adăposturi, a mai promis Nicușor Dan, refuzând să participe la aruncarea oprobiului public în spatele animalelor fără stăpân. 

Mulți analiști și comentatori apreciază însă că scandalul va conta decisiv pentru noua candidatură, anunțată deja, a actualului Primar General, care nu mai are șanse pentru un nou mandat.

VIAAlecsandru ION
SURSĂZiarul de Investigații
Articolul precedentMinistrul Finanțelor promite că salariul minim va crește, în momentul în care PSD va avea premier
Articolul următorDirectorul Romarm, Victor Pițurcă și fiul acestuia, sub control judiciar în dosarul măștilor neconforme vândute MApN