Adrian Năstase intervine la rândul său cu opinii vizavi de parcursul care trebuie urmat în ceea ce privește relația cu Austria, după votul privind aderarea României la Schengen.
Din punctul său de vedere, ar trebui să existe un soi de boicot la adresa companiilor austriece, pentru a se crea o anumită presiune, cu mențiunea că în niciun caz autoritățile nu trebuie să pară implicate în astfel de acțiuni, „pentru că asta ar crea o problemă diplomatică solidă”.
Declarațiile au fost făcute aseară de Năstase la Antena 3, în condițiile în care acesta subliniase și într-un articol pe blogul său că viitorul ne poate fi unul favorabil.
Într-un text scris referitor la „Principalele rezultate ale guvernarii 2000-2004”, adică perioada în care a fost premier, Năstase arată că „în opinia mea, în perioada 2001-2004, guvernul pe care l-am condus a demonstrat că, în România, se poate: să existe creștere economică; să intrăm în structurile euroatlantice; să eliminam vizele pentru cetățenii români pentru călătorii în Spațiul Schengen; să consolidăm relațiile strategice cu principalele puteri ale lumii; să ne îmbunătățim relațiile cu vecinii; să punem la punct programe și politici economice și sociale eficiente; să ne respectăm angajamentele față de parteneri și să ne spunem cuvântul în probleme externe”.
Acum, însă, Năstase avertizează că totul trebuie făcut cu diplomație și, „dacă ne vom bate în perioada următoare, avem șanse bune ca anul viitor să intrăm în Schengen”.
„Aș juca pe roluri. Diplomația trebuie să continue. Presiune din partea opiniei publice. Presiunea trebuie să continue. În felul ăsta rănești vânatul, ca să folosesc o formulă de la vânătoare, nu trebuie, nici nu poți, n-ai cum să-l termini, să-l dobori, dar în felul ăsta îi aduci aminte că exiști și îi ceri să te ia în seamă. Eu cred că trebuie continuat la nivel diplomatic, nu doar în Austria. Presiunea trebuie făcută pe toată linia Uniunii Europene. (…)
Trebuie să facem tot ce putem ca să le creăm probleme, dar nu în mod oficial, nu autoritățile statului, pentru că asta ar crea o problemă diplomatică solidă.
Este, cred, bine că a fost retras ambasadorul. Sunt diverse chestiuni în care putem să arătăm că relația s-a răcit. Putem să continuăm cu anumite semnale în ceea ce privește opțiuni pentru anumite firme, trebuie să arătăm că acea deschidere pe care am avut-o pentru Austria nu poate continua în aceste condiții. Deci trebuie o linie fermă”, a spus Adrian Năstase pentru sursa citată.
Programul „Sprijin pentru România” va continua și anul viitor, toate măsurile fiind atent analizate de decidenți, asigură ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi.
Acesta a garantat aproape, într-o intervenție la România TV, că toate categoriile vulnerabile – și nu numai – sunt permanent în atenția Guvernului și că în bugetul aprobat pe 2023 a fost luată în calcul fiecare cheltuială.
Astfel, Budăi a subliniat aseară că deja se merge înainte și că „ultima tranșă de anul acesta pentru voucherele de 250 de lei a început să fie plătită, începând de vineri (…), pentru că vin sărbătorile și trebuie să facem tot ce trebuie și ce ne stă în putință, pentru a aduce cât de cât un zâmbet cât de mic pe fața semenilor noștri”.
„Sunt măsuri de sprijin pe care le-am decis în coaliție, inclusiv ridicarea pragului valoric până la care se alocă aceste vouchere de alimente în valoare de 250 de lei, o dată la două luni. Va continua pe tot parcursul anului 2023, începând din luna februarie.
Pragul s-a ridicat de la 1.500 la 1.700 de lei. După cum ați văzut și în acest an am avut măsuri de sprijin până la concurența valorii de 2.000 de lei venituri.
În anul 2023 pe praguri valorice vom avea până la 3.000 de lei. Absolut toate aceste ajutoare sunt prevăzute în actele normative și sumele există în bugetul aprobat deja în Parlamentul României”, a declarat Marius Budăi pentru sursa citată.
Cât despre primele pensii care se vor plăti în 2023, ministrul Muncii a asigurat că va fi o mobilizare de forțe pentru a se achita aceste drepturi cel târziu pe 17 ianuarie. Astfel, Budăi a punctat că, „cu siguranță se va lucra și în weekend și se va încerca ca până în 15 – 17 ianuarie să putem achita toate pensiile și toate măsurile, ca banii să ajungă la cetățeni. Mobilizare există”.
Adrian Câciu, ministrul de Finanțe în exercițiu, s-a făcut cunoscut opiniei publice din România din poziția de analist economic.
În perioada premergătoare numirii sale în funcția de ministru, Adrian Câciu a avut o bogată activitatea publică, cu numeroase apariții în mass media, dar și cu postări pe rețelele sociale care nu de puține ori s-au viralizat. Câciu s-a arătat a fi un aspru critic al politicilor implementate de predecesorul său, Florin Cîțu, atât în perioada în care acesta a deținut portofoliul de la Finanțe cât și ulterior, când a devenit șef al Guvernului. Astfel, Adrian Câciu a criticat vehement faptul că guvernele Orban și Cîțu nu au crescut pensiile și alocațiile pentru copii, în general, strictețea bugetară prin care s-a impus o reținere în creșterea veniturilor populației, cu scopul declarat de a ține deficitul bugetar sub control.
Câciu argumenta că deficitul bugetar(situația în care veniturile la buget sunt mai mici decât cheltuieile) poate fi redus fie prin micșorarea cheltuielilor publice (metodă pe care a criticat-o aspru), fie prin creșterea veniturilor încasate la bugetul de stat. El a venit cu multe argumente și exemple concrete despre cum pot fi crescute veniturile la bugetul de stat, pentru a nu fi nevoie de reducerea cheltuielilor și a prejudicia astfel nivelul de trai al populației.
35% din populaţie în risc de sărăcie
Dar, în momentul în care a ajuns Ministru de Finanțe, Adrian Câciu s-a remarcat prin faptul că a înghețat pentru 2022 salariile bugetarilor, adică a luat o măsură exact în sensul celor pe care le critica la predecesorii săi. Mai mult decât atât, a continuat politica de îndatorare puternică a statului român, începută de Florin Cîțu, pe care de asemenea a criticat-o vehement. Iar pe parcursul lui 2022, deși inflația a atins cote namaivăzute în ultimii 20 de ani, măsurile de protejare a nivelului de trai al populației au fost puține și discutabile.
Adrian Câciu a declarat recent că țara noastră are 35% din populaţie în risc de sărăcie, dar a precizat că nu are o baghetă magică pentru a modifica inflația. Întrebat dacă traiul românilor se va îmbunătăți anul viitor, Adrian Câciu a declarat:
”Avem o inflaţie pe care eu o denumesc istorică, care se repetă după aproape 20 de ani în România. În alte ţări se repetă după 70 sau 80 de ani. Cauza principală la această inflaţie este explozia preţurilor la energie, lipsa de control a modului în care piaţa energiei s-a liberalizat în România. Adică regula liberalizării este că trebuie să ai şi jucători care să participe la acea liberalizare, când nu ai jucători o să ai o situaţie sau poţi să ai situaţii speculative.
”O situație tristă”
Pe de altă parte există acest puseu inflaţionist care era prevăzut, eu l-am spus de foarte multe ori, puseul inflaţionist generat de masa monetară care a fost creată cu ocazia pandemiei în toată lumea. Aici este o diferenţă faţă de modul în care banca noastră naţională a acţionat, care a acţionat mult mai prudent (…).
Aş putea să fiu plastic să spun că a crescut cu 15%, că asta este rata inflaţiei. Coşul de consum a crescut mult mai mult la produsele de bază, pentru că, dincolo de a fi ministru sunt om, toţi oamenii au nevoie de produsele de bază. Merg la cumpărături şi le mulţumesc celor care, nu că mă salută, dar simt aşa, că suntem în regulă chiar dacă, evident, oamenii sunt supăraţi (…). Da, e o situaţie tristă, dar trebuie să ştim un lucru, e o situaţie structurală. Şi mi-aş dori să putem să o rezolvăm în cât mai scurt timp. România are 35% din populaţie în risc de sărăcie, deci nu este o chestiune care acum se întâmplă.
Ea vine din spate şi nu a fost rezolvată şi trebuie rezolvată. Trebuie să ajungă venituri nu cât mai mari, dar venituri care să pot să asigure drumul către decenţă. Nu aş spune că se rezolvă lucrul acesta, punem o serie de elemente de sprijin. E o chestiune structurală. Mai mult, pe chestiunea asta structurală, când suprapui inflaţia, evident că asta doare mult mai tare și am încercat anul acesta. (…) S-a acţionat în limita posibilităţilor, spaţiul fiscal al României fiind unul redus, fiind o ţară în procedură de deficit excesiv, dar totuşi s-a acţionat cam cu 6% din PIB, bani care au ajuns către companii şi mai ales către cetăţeni. Nu este suficient.”
Marile profituri rămân neatinse
Doar că Adrian Câciu este acuzat că, în urma propunerii de buget pentru 2023, dincolo de faptul că documentul este bazat pe prezumții care cu greu se poate crede că se vor îndeplini, tocmai cei săraci, de mila cărora plânge ministrul Finanțelor, vor avea și mai mult de suferit. Finanțele anunță o creștere a veniturilor bugetare în 2023, problema fiind însă că această majorare se va realiza prin împovărarea fiscală suplimentară a persoanelor fizice, a profesioniștilor independenți și a micilor afaceri. În schimb, marile profituri care se realizează în România vor rămâne neatinse.
Proiectul de buget pentru 2023 prevede o scădere a cheltuielilor cu asistența socială de la nivelul de 31,2% din total cheltuieli publice în 2022 la procentul de 29,8%. În plus, bugetul pentru anul viitor prevede că o lungă serie de ajutoare, drepturi și indemnizații sociale vor fi înghețate la nivelul valorii din decembrie 2022.
Finanțele anticipează o creștere economică de 2,8% pentru 2023 și își reafirmă angajamentul luat la Comisia Europeană pentru consolidare bugetară (reducerea deficitului bugetar).
”Cuvintele cheie care caracterizează acest proiect de buget sunt reconsiderare, recalibrare, întrucât se constată o îmbunătățire a compoziției cheltuielilor bugetare în favoarea investițiilor și scăderea ponderii cheltuielilor materiale, a celor de personal, a celor cu asistența socială în total cheltuieli bugetare, mărind spațiul de manevră pentru cheltuieli cu rol în asigurarea și menținerea creșterii economice, dar și o îmbunătățire a structurii cheltuielilor de investiții în favoarea creșterii ponderii proiectelor europene în totalul surselor de finanțare. Reforma, prioritizarea și programarea multianuală a investițiilor publice într-o manieră eficientă, profesionistă și transparentă prin creșterea aportului fondurilor europene aferente cadrului financiar 2021-2027 și cele aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență, cel mai mare pachet de stimulare din resursele europene alocate României.”, se arată în proiectul de lege.
Reducerea deficitului bugetar
Astfel, cheltuielile de investiții sunt programate să crească de la 15,8% din total cheltuieli în 2022 la 18,4% din cheltuielile totale în 2023, în dauna cheltuieilor cu asistența socială, a cheltuielilor de personal, a cheltuielilor cu bunuri și servicii dar și a cheltuielilor pentru subvențiile acordate economiei.
”Susținerea mediului de afaceri este o altă coordonată a construcției bugetare pe anul 2023 prin sprijinirea sectorului IMM, caracterizat prin dinamism și diversitate, prin finanțarea unor programe importante.”, se mai precizează în document.
Ministerul de Finanțe mizează pe o scădere a deficitului bugetar la 4,4% din PIB în 2023, pentru ca în 2024 dezechilibrul să revină sub plafonul de 3% impus de Comisia Europeană.
La dezbaterea din Plenul Parlamentului asupra proiectului Legii Bugetului pentru 2023, Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, a declarat:
”Bugetul anului 2023 a fost conceput într-un mod echilibrat, realist şi coerent, cu importante fonduri direcţionate către susţinerea investiţiilor, concomitent cu sprijinirea grupurilor vulnerabile afectate de suita crizelor actuale.Principiile de bază ale acestui proiect sunt transparenţa, evitarea risipei banului public, reconsiderarea priorităţilor de finanţare în acord cu noile provocări europene, accelerarea oportunităţii de utilizare fondurilor europene din Cadrul Financiar 2021 – 2027 şi a celor alocate reformelor finanţate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, pentru creşterea rezilienţei economiei româneşti (…)”.
Lipsă de transparență
Anca Paliu Dragu – Foto Facebook
În același timp însă, curg acuzele legate de lipsa de transparență și de dezbateri cu privire la bugetul pe 2023 în special, dar și în ceea ce privește activitatea Ministerului de Finanțe în general. Fostul Ministru de Finanțe Anca Paliu-Dragu, care a deținut și funcția de președinte al Senatului, caracterizează în termeni duri bugetul propus de Ministerul de Finanțe pentru 2023, ca fiind nerealist, netransparent, peticit și lipsit de viziune.
”Creșterea nominală pe care se fundamentează bugetul pe 2023 pare puțin cam mare, scenariul privind avansul economic este puțin cam optimist. Prin urmare, dacă există fluctuații față de de estimarea inițială, bugetul va trebui să fie revăzut. Dacă PIB nu va ajunge la 1.552,1 miliarde lei în 2023, cât este estimarea de acum, atunci tot bugetul trebuie reconsiderat. Despre prognoza privind creșterea economică putem spune că este puțin optimistă, dar nu asta este cea mai mare îngrijorare, ci subdimensionarea unor cheltuieli în buget.”, a declarat fostul ministru de Finanțe, în exclusivitate pentru Ziarul de Investigații.
”Buget peticit”
”Mă refer în mod explicit la dobânzi – Cheltuielile cu dobânzile pe care statul român le plătește pentru finanțarea deficitului bugetar și a datoriei publice. Pentru dobânzi este alocat un procent de doar 1,9% din PIB, mai mic față de 2,1% din PIB în 2022. Iar creșterea în termeni nominali este de numai 270 de milioane, în condițiile în care anul acesta, pe fondul creșterii deficitului bugetar și a dobânzilor foarte mari, suma totală pe care Statul o plătește la împrumuturi a crescut cu mai mult de 10 miliarde, față de anul precedent.
Aici sunt câteva miliarde bune de lei care nu au fost incluse pe partea de cheltuieli. Nu ar fi o noutate: și la rectificarea din noiembrie am avut 3 miliarde de lei alocați în plus pentru dobânzi. Adică ce face Ministerul de Finanțe? Se peticește! Nu trece toate sumele necesare în bugetul inițial și la rectificare mai mută de colo-colo. Este indiscutabil că sumele alocate pentru plata dobânzilor sunt insuficiente, deci bugetul este alcătuit din start plecând de la ideea că va fi modificat ulterior.
Dacă anul trecut cheltuielile cu dobânzile au crescut cu peste 10 miliarde de lei, acum este prevăzută o sumă de nici 300 de milioane. Or, avem în continuare deficit bugetar și în continuare ratele dobânzilor pe care le plătește România la finanțarea datoriei sunt foarte mari.”, explică Anca Paliu-Dragu pentru Ziarul de Investigații.
Miracolul fondurilor europene
”De cealaltă parte, proiecția privind veniturile bugetare pentru 2023 este supra-estimată. Este un buget PSD clasic, cu venituri umflate și cheltuieli subdimensionate. Plus PIB-ul nominal supra-dimensionat, astfel încât bugetul să se închidă într-o țintă de deficit cât de cât decentă. Ținta de deficit este de 4,4% din PIB pentru 2023 și sub 3% până în 2024, dar este greu să se scadă sub plafonul de deficit excesiv (maximum 3% – n.r.) în doi ani. Ei pun cumva din burtă cifrele astea, pentru a ajunge la acest angajament cu Comisia Europeană, de a se duce sub 3%.
România este singura țară din Uniunea Europeană, repet, SINGURA, care e în procedura de deficit excesiv, adică înainte de criză a fost singura țară care a dat-o de gard rău de tot cu politica fiscal-bugetară. Noi am terminat 2019 cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB (mult peste pragul de 3% impus de Comisia Europeană – n.r.), în timp ce media UE a fost în acel an de 0,9% din PIB. Din păcate, România are acest istoric de performanțe foarte proaste cu politica fiscal-bugetară.
Revenind la bugetul pentru 2023, foarte sus mi se par estimările veniturilor din TVA. Ele se majorează undeva peste creșterea inflației, peste creștere consumului. E greu să justifici de ce cresc atât de mult încasările din TVA, în condițiile în care economia care generează TVA crește mai puțin. Iar investițiile sunt gândite în buget la cea mai mare cifră de până acum, de 7,2% din PIB. Dar asta este pe hârtie și nici acolo nu va rămâne, datele vor fi modificate la rectificarea bugetară. Creșterea deosebită a investițiilor, chiar și față de procentul de 6,2% din PIB de anul ăsta, se explică în mare parte prin fonduri europene.
Dar performanța în a atrage fonduri europene știm că nu este una extraordinară. Probabil că se va întâmpla ceva miraculos în 2023, o vom simți la trecerea dintre ani, va veni un val și vor crește veniturile din fonduri europene.”, a adăugat ea.
Lipsă de viziune
”Deci fondurile europene sunt clar supra-estimate, atât pe PNRR, unde știm bine că reformele principale trenează, cât și pe fondurile de coeziune. Dar, în sprijinul Guvernului aș putea spune că 2023 este ultimul an din perioada bugetară 2014 – 2020 (și este această regulă de n+3, deci poate fi prelungită încă 3 ani) iar anul viitor poate fi, să zicem, ”ultima strigare”. Cam așa și-au făcut ei calculul, dar e greu de crezut că va fi o creștere spectaculoasă la aceste venituri din fondurile europene. Ei văd cam 55 de miliarde ca sume primite de la UE pe programul 2014 – 2020 – e destul de multișor, dar, în fine…
În concluzie, bugetul este unul nerealist și peticit. În plus, îi lipsește viziunea. Noi avem cel puțin două mari probleme: Educația și infrastructura. Iar Ministerul Educației a primit cel mai mic buget din istorie. De ce nu ies Prim–Ministrul, Ministrul de Finanțe, să ne explice, să ne spună – aștia sunt banii? Este o totală lipsă de comunicare. L-a auzit cineva pe Ministrul de Finanțe prezentând bugetul? Liniile mari, direcțiiile – ca să înțeleagă tot românul ce se întîmplă în anul următor.
Educația este deci lăsată de izbeliște.
Mari întârzieri mi se pare mie că se întâmplă și pe A7 și A8 – autostrăzi vitale nu doar pentru România, dar și pentru Republica Moldova. A7 și A8 ar fi trebuit să fie chiar în topul proiectelor de la Ministerul Transporturilor și să auzim astfel de mesaje din partea ministrului: Să legăm toate regiunile țării și să ne legăm de Vest, pentru a ne asigura investiții. Am avut nenumărate discuții cu investitori români și străini: investițiile, producția nu vin în România din cauză că lipsește infrastructura.
Cheltuielile cu investiții prevăzute în buget sunt pe hârtie și vor rămâne pe hârtie. De exemplu, din ce am văzut într-un raport al Ministerului Finanțelor pentru investițiile din 2022, investițiile după nouă luni ale anului erau de 2,77% din PIB, față de obiectivul pe tot anul de 6,2% din PIB. Nu există o dorință de a face lucrurile în mod transparent. Când eram ministru al Finanțelor insistam foarte mult pentru a comunica pe înțelesul tuturor. Dacă nici ministrul nu își dorește tranparență, nu avem de unde să o primim. Comunicările publice ale Finanțelor sunt foarte greu de înțeles pentru oamenii obișnuiți pentru că așa li se cere, pentru a nu exista transparență.”, a spus, în concluzie Anca Paliu-Dragu.
”Buget cu foarte multe hibe”
Eugen Teodorovici, fost ministru al Finanțelor, dar și al Fondurilor Europene, este mult mai aspru cu actualul deținător al portofoliului de la Finanțe.
”Sunt foarte multe hibe în acest buget. Creșterea veniturilor la bugetul de stat pentru 2023 nu mizează pe o majorare a sumelor provenite din impozitul pe profit. Structura veniturilor la buget arată că Finanțele se bazează pe sumele provenite din partea de contribuții asigurări sociale (30,1% din total venituri – n.r.), TVA-ul are prevazut un 21% din total, iar a treia sursă prevăzută sunt fondurile europene (13,2% – n.r.). Astea sunt însă puse din pix, pentru că sigur se vor pierde banii europeni și nu se poate pune bază pe ei. Gândiți-vă că ei mai au 13 luni ca să atragă 40% din fondurile de coeziune! Nu au cum să facă asta, pentru că asta însemană să fie într-o fază avansată de a trimite la Comisia Europeană foarte multe facturi, pentru a fi decontate.
Cifrele privind absorbția fondurilor europene sunt mult, foarte mult umflate. Să ne uităm numai la situația PNRR. Ministerul de Finanțe nu a cheltuit mai nimic din fondurile europene alocate prin acest program. Ei se laudă cu faptul că au venit banii în România, dar nu e același lucru cu sumele cheltuite. La finalul lui 2023 riscul este foarte mare să fie pierduți banii. O să fie o întreagă nebunie, pentru că inclusiv sunt în prag de alegeri. O să vedem cine pe cine dă vina.
Nu se mizează pe o creștere a economiei ci pe sumele care vor veni din impozitele pe venit. (Sumele din impozitul pe venituri și salarii – 7% din total venituri – sunt prevăzute a fi mai mari decât sumele provenite din impozitul pe profit – 6,1% – n.r.). Domnul Câciu este un maestru în a ascunde, a le face din vorbe, din cifre, chestii din astea de Gâgă. Cei care știu să se uite într-un buget își dau seama de neconcordanțe.”, acuză Eugen Teodorovici.
Adrian Câciu, contestat
”Principalul semnal este legat de creșterea economică: se mizează pe un 2,8%, ceea ce însemnă o creștere foarte mică. Este un semnal de alarmă, inclusiv oficialitățile recunosc practic că economia va încetini puternic. De obicei, când se face un buget, indicatorii macro legați de avansul PIB sunt ceva mai mari decât creșterea economică eventual prognozată, pentru a putea să ai prevăzute niște cheltuieli mai mari. Cu toate acestea, în bugetul pe 2023 este trecută o creștere economică de 2,8%, ceea ce este foarte puțin. Dacă ne uităm la partea de social, întrebarea e de ce împart în tranșe banii pentru cei sub 3.000 de lei. De ce dau o sumă în ianuarie și una în octombrie? Ei le trec în buget la capitolul cheltuieli sociale, dar rămâne de văzut ce se va întâmpla cu a doua tranșă.
Oricum, în câteva luni inflația roade puternic aceste ajutoare. Iar oamenii nu își achită facturile în tranșe.
La Sănătate au pus vreun miliard de euro, pentru că au distrus part-time-ul și au pus în bugetul Sănătății suma asta ca să poată să echilibreze partea cu asigurările sociale. Numărul de contracte part-time a scăzut, munca la negru a crescut și sistemul de asigurări s-a dezechilibrat. Numai necunoscătorii se pot uita în gura lui Câciu. El le știe pe toate în teorie. Acum, când are posibilitatea să își pună teoriile în practică, iată că nu o face.”, mai spune fostul ministru.
Iarna falimentelor
Adrian Caciu – Foto Facebook
”Nu îl acuza pe Florin Cîțu în legătură cu banii împrumutați? A făcut vreo situație? Nu face decât să continue politicile lui Cîțu. De exemplu, anul ăsta s-a împrumutat cu 14% mai mult decât au fost împrumuturile de anul trecut. De ce? Să explice, majorarea asta de 14% din ce se compune și pentru ce au fost luați acești bani. Este o chestie pe care presa încă nu a sesizat-o: Schimbă noțiunea de împrumut cu ‘finanțare rambursabilă’. Vă spun, joacă foarte urât și lumea pleacă după fentă. Mai ales că face exact ce a criticat la Florin Cîțu. Uitați-vă la schemele de ajutor de stat: Cât alocă cei de la Finanțe pentru asta, când trebuia să bubuie acum ajutorul de stat?
Vă dau un exemplu, după decizia Austriei cu Schengenul. Eu aș fi făcut un buget prin care să arăt că m-am săturat de chestia asta. Cât înseamnă pierderea României că nu suntem în Schengen? 200 de milioane de euro pe an, înmulțit cu 11 ani, de când îndeplinim tehnic criteriile dar nu am fost admiși, e o sumă importantă. Sumă pe care România trebuia să o aibă pe venit, dar o are pe pierdere. Și atunci trebuia negociat cu Comisia Europeană în sensul că nu recunoaștem această sumă pe deficit și creșteam spațiul de manevră fiscală. Asta ar fi o măsură bună, nu să devalizăm băncile din România, nu știe lumea ce înseamnă asta, dăm peste cap economia, băncile austriece sunt între primele cinci.
Sau făceam altceva: De ce statul român mai acceptă să vândă titluri de stat către Raiffeisen și BCR? Să le plătesc dobândă cu banii mei? Dă tu semnalul ca stat, nu instiga populația să facă nu-știu-ce. Ordonanța 114 din 2018 era perfectă acum: taxa pe lăcomie și multe altele. Nu se poate să crești veniturile la bugetul de stat hărțuind persoanele fizice și micile companii, cum face acum ANAF-ul, și să lași marile companii în pace. E o prostie. Problema e că la iarnă vor fi foarte multe falimente, probabil că real estate-ul se va prăbuși… Oricum imobiliarele sunt o industrie care nu ajută foarte multe economia României. De ce? Materialele de construcții sunt făcute în afara țării, se importă absolut tot. În plus, ca să echipezi o casă, începând de la mobilă și covoare și terminând cu electrocasnice și electronice, toate trebuie luate din import, pentru că România din păcate nu mai produce.Atacă deci balanța comercială. Firmele străine se ocupă de tot, de toate etapele imobiliarelor.
Partea bună, dacă se poate spune așa, este că în România încă există o economie neagră. Ironia sorții: 35-40% din PIB înseamnă economie gri sau la negru. Banii ăștia încă se mișcă și asta este cauza pentru care românii nu resimt încă situația economică grea. Marea evaziune fiscală în vămi se face, gândiți-vă câte produse nefiscalizate intră în țară și îl prejudiciază direct pe producătorul român, dincolo de faptul că nu vin bani la buget.”, a adăugat el.
”Schemă de personal supra-dimensionată”
”Încă ceva: Uitați-vă cum își încarcă actualii guvernanți schema de personal din administrație.Nu poți să ai ministere cu opt secretari de stat, șapte sub-secretari de stat, trei secretari generali adjuncți și așa mai departe. Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltării… Ministerul de Finanțe avea pe timpuri maximum 5 secretari de stat. Gândiți-vă ce cheltuieli bugetare se adaugă acum la schema asta supra-dimensionată de personal și la numărul mare de ministere. Pentru ce? Să zicem 50.000 de oameni din administrația publică centrală, cu un salariu brut de 10.000 de lei, înseamnă pentru noi cam 2,4 miliarde de euro pe an cheltuială. Pentru ce să mărești administrația, când noi stăm cum stăm la atragerea fondurilor europene?
Actualul ministru de Finanțe ia multe măsuri pe care nu le anunță. Uitați-vă câte propuneri de modificări de legi prin ordonanțe de urgență au căzut anul ăsta în Parlament. Nu poți să împui capul opiniei publice cu diferite chestii, că arde, să ceri diverse lucruri, iar în Parlament să se proroge sau să dispară. Cum a fost aceea cu creștere impozitului pe clădiri care s-a amânat până în 2025. Ne băga în faliment pe toți, păi taxa pe stâlp era moft față de măsurile propuse azi. Au distrus part-time-ul și munca la negru crește, au distrus impozitul specific pentru Horeca, se majorează taxe și impozite, au crescut TVA-ul pentru Horeca, impozitul pe dividente, au scăzut plafonul sumelor din depozitele bancare pentru care se plătesc contribuții sociale.
Presa din păcate e ocupată cu altele și nu vede neregulile de la Finanțe. Niciodată, repet, NICIODATĂ nu a fost trecut un astfel de buget fără o discuție publică.
Când au luat aviz de la Consiliul Fiscal? Când au întrunit Consiliul Economic și Social? Ce a fost la CSAT? Care au fost dezbaterile? Nu se discută nimic și bugetul se trece fără niciun fel de problemă. Și aici actualul ministru de Finanțe procedează exact cum a făcut Cîțu, pe care îl critică, dar face la fel. Cîțu a creat un precedent, din păcate bolnav pentru democrație. Iar, pe partea cealaltă, domnul Cîțu e nemulțumit și țipă că Adrian Câciu face exact ce a făcut el.”, a spus Teodorovici.
Prostirea opiniei publice
”Presa e ocupată cu altele acum, dar nu îi cere nimeni domnului Câciu să publice procesul verbal pe care l-a încheiat cu predecesorul său la luarea în primire a mandatului la Finanțe, să vedem și noi ce și cum, care este situația economică reală a țării. Cât privește creșterea la 7,2% a ponderii cheltuielilor cu investițiile în totalul cheltuielilor publice, în bugetul pentru 2023, nu este nimic real, e o făcătură. Nu ni se arată ”o poză”, pe ce se duc acești bani. Nu se vede lansarea de contracte, de licitații. Ce face el de fapt? Nu pune la cheltuielile de personal întreaga sumă pentru tot anul și adaugă la rectificările bugetare. Așa a făcut și în 2022: A lăsat să vadă cum se joacă pe a doua parte a anului cu cheltuielile. Așa și azi: Scade în mod artificial, în bugetul inițial, cheltuielile de personal (cu salariile) și la prima rectificare de anul viitor o să aducă la lumină sumele corecte.
Scade de acolo și trece în partea cealaltă, la investiții, ca să dea bine la imagine. Le corelează foarte bine, ca să țină datoria publică sub 50% din PIB. Dă Statistica PIB-ul mai înainte, după care ies Finanțele cu execuția bugetară. INS-ul îi este subordonat total, mai mult decât era pe vremea altora. Să nu uităm că ei gândesc și în perpectiva rotativei la putere și vor crește cheltuielile de personal când va fi Prim-ministru de la PSD. În concluzie, cifrele în buget sunt artificiale, doar ca să fie corectate în a doua parte a anului, dacă vor mai fi la guvernare.
Principalul scop este să prostească lumea. Din păcate, presa de profil nu mai are putere, nu se fac discuții publice, ca să fie elucidate niște aspecte.”, a declarat Eugen Teodorovici pentru Ziarul de Investigații.
”Educația nu este o prioritate”
Gabriel Biris – Foto Facebook
Avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul de Finanțe și o cunoscută voce a mediului de afaceri din România, se arată mai îngăduitor cu propunerea de buget pentru 2023:
”Eu pot să comentez cel mai mai bine pe partea de venituri, că acolo mă pricep. Dacă ne uităm la evoluție – cât s-a realizat anul ăsta, cât se propune să se realizeze la anul, în contextul creșterii economice prognozate și a inflației prognozate, mie mi se pare că veniturile fiscale sunt realiste. Poate ușor optimiste, dar realiste. Depinde de tipurile de venituri, creșterea este undeva între 12% și 17-18%, ceea ce, să zicem așa, este o abordare optimistă dar pe partea de realism, nu pe partea de vise. Dacă se ajustează creșterea cu rata inflației, vedem că nu este un avans foarte mare, e o creștere realistă. Vorbim exclusiv de veniturile fiscale. Pe partea de cheltuieli este îngrijorător că scade procentul din PIB alocat pentru Educație. Și este extrem de frustrant faptul că au suspendat din nou o măsură pe care eu o consider obligatorie, dacă ne dorim să creștem nivelul de educație timpurie: Creditul fiscal pentru creșe și grădinițe.
Se pare că Educația nu este o prioritate pentru guvernul acesta.
Bugetul ăsta va trece repede, așa cum este el. E mai important să treacă, decât să fie întârzieri și să ne prindă Anul Nou fără buget. E clar că sunt și minusuri, dar tot timpul vor fi unii care se plâng și alții care se bucură. Important este să fie adoptat, ca să nu existe sincope în instituțiile publice locale și în mai multe domenii de activitate.”, a declarat Gabriel Biriș pentru Ziarul de Investigații.
Scandalul legat de avansul PIB
Trebuie arătat faptul că că Ministerul Educației a primit 2,1% din PIB propunere de buget pentru anul 2023, cel mai mic buget raportat la produsul intern brut din istoria recentă. Sănătatea, un alt domeniu vital pentru societate, va primi mai puțini bani decât anul trecut: minus 23,3 miliarde lei (-6,3%), alături de Ministerul Muncii, al cărui buget va scădea cu 60,9 miliarde lei (-4%). Mai trebuie spus că acuzele legate de faptul că Ministerul de Finanțe jonglează după bunul plac cu indicatori artificiali s-au confirmat în acest an, când Institutul Național de Statistică a rectificat puternic în jos creșterea economică din primele trei luni ale anului în curs.
Este o diferență uriașă, în condițiile în care creșterea economică trimestrială rectificată nu se ridică nici la o treime din valoarea inițială.
Conform datelor publicate inițial, România a avut în primul trimestru al anului în curs o creștere economică de 5,2%, în condițiile în care mulți analiști economici atrăgeau atenția la începutul anului asupra condițiilor economice extrem de dificile iar unii vorbeau despre intrarea în recesiune tehnică încă din prima jumătate a lui 2022. INS a venit ulterior cu o rectificare, prin a precizat că avansul economic trimestrial din primele trei luni ale lui 2022 (avansul față de trimestrul IV 2021) nu a fost de fapt 5,2%, ci 1,5%, adică mai puțin de o treime, ceea ce reprezintă cea mai mare diferență din istorie dintre cifrele inițiale vs revizuirea finală.
”Falsificarea indicatorilor macroeconomici”
Fostul Ministru de Finanțe Eugen Teodorovici declara de altfel, în prima parte a anului, pentru Risco.ro, că este o politică premeditată a Finanțelor, pentru a ține sub control datoria publică.
”Mai are cineva încredere în datele pe care le furnizează instituțiile statului? Își asumă cineva datele astea, dacă vorbim la nivel de Guvern? Uitați-vă, ministrul de Finanțe fuge de presă, nu vrea să facă o discuție clară cu societatea despre situația actuală, despre ceea ce urmează și despre care ar putea fi măsurile ce trebuie adoptate de la nivel guvernamental într-o astfel de situație.
PIB-ul a fost crescut cum a fost crescut ca să scadă nivelul datoriei publice. Ministrul de Finanțe spune că intenționat face acest lucru, ca să țină datoria publică sub 50%. Există această declarație a domniei sale, desigur, nu într-un cadru oficial. De când a venit actuala coaliție la guvernare, calculele făcute la ministerul de Finanțe au fost făcute practic pentru falsificarea indicatorilor macroeconomici, inclusiv nivelul datoriei publice. Acesta este motivul pentru care au umflat PIB-ul, ca să ducă datoria publică mai jos.
Un nivel și mai mare al datoriei publice crește și mai mult costurile de finanțare. Actualul ministru a criticat vechea guvernare pentru dobânzile mari cu care se împrumuta și face același lucru.”, declara Teodorovici în luna mai a acestui an.
Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a explicat astăzi ce se mai poate face concret pentru ca România să aibă totuși intrare în spațiul Schengen, avându-se în vedere speculațiile care au existat după votul negativ al Austriei.
Într-un interviu la Digi 24, ministrul Aurescu a precizat, în principiu, că trebuie… răbdare și că „în momentul în care lucrurile vor fi aliniate vom solicita un vot în Consiliul JAI”. Totodată, acesta a punctat că, în acest moment, o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene ar dura mult prea mult până la un rezultat, nici acela sigur favorabil.
Între timp, a precizat Aurescu, „România va acționa pentru a construi elementele de care are nevoie Austria pentru a gestiona mai bine migrația ilegală”, însă a asigurat că „toată UE dorește să convingă Austria”.
„Am convocat ambasadorul Austriei la București și am protestat împotriva alegațiilor privind rele tratamente față de companiile austriece. Toate interesele Austriei la nivel internațional sunt în atenția noastră. Aceste demersuri trebuie dozate foarte atent. Este normal să ne exprimăm dezaprobarea, pe de altă parte este nevoie de construcție.
Avem nevoie de votul Austriei. Vom avea o atitudine echilibrată, atentă. Autoritățile statului nu vor boicota firmele austriece și Austria în general. Fiecare cetățean este liber să aleagă propria conduită.
Referitor la CJUE, există o analiză de mai multă vreme. Există o singură acțiune pe care România o poate introduce direct împotriva Austriei la CJUE, anume o acțiune în constatarea încălcării a obligației de stat membru. Presupune sesizarea Comisiei Europene. Avizul motivat se dă în 3 luni, faza contencioasă durează aproape 2 ani. Pentru acest tip de procese CJUE are o jurisprudență extrem de redusă. 21,8 luni este media unei astfel de proceduri. Dorim să intrăm cât mai rapid în Schengen.
Mai este o acțiune pe care Comisia o poate introduce împotriva Austriei și mai există două acțiuni pe care România le-ar putea introduce împotriva Consiliului UE. Dacă CJUE ar anula decizia din 8 decembrie, ar fi nevoie de o altă decizie pe procedură. În toate aceste proceduri nu se pot obține despăgubiri. Curtea nu va putea obliga Austria să voteze pozitiv”, a punctat ministrul de Externe pentru sursa citată.
Totodată, Bogdan Aurescu a subliniat că „nici eu, nici domnul președinte Iohannis nu am spus niciodată că 8 decembrie este un termen limită”, explicând că „nu se face prin fixarea unor termene arbitrare artificiale, ea înseamnă construcție, migală, lucru cărămidă cu cărămidă, etapă cu etapă până ajungi la un rezultat. Când ajungi la un rezultat, atunci îl anunți. Asta înseamnă să-ți faci treaba profesionist”.
Premierul Nicolae Ciucă a luat ieri calea Franței, unde a participat la o conferință a Forumului Economic Internațional al Americilor organizat la sediul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Și, dacă tot se afla în Paris, a participat și la o ceremonie de inaugurare a Pieţei George Enescu, după care s-a prezentat în fața câtorva reprezentanți ai comunității române.
Din punctul său de vedere, întâlnirea este una firească, dat fiind că „orice membru al cabinetului, atunci când are o activitate în străinătate, trebuie să-şi găsească timp să se întâlnească cu românii din disapora”, pentru a asigura „această relație, această legătură între românii care muncesc, românii care învaţă, românii care ne fac mândri de faptul că s-au integrat, de faptul că aduc plus-valoare în societățile în care s-au integrat şi că sunt respectați, aşa cum ne dorim de fiecare dată să fim respectați pentru ceea ce suntem și pentru ceea ce reprezentăm”.
Înainte de toate, așa cum se arată într-un comunicat de presă postat pe pagina Guvernului României, premierul le-a explicat românilor care au venit să îl vadă ce preocupări a avut în Franța și le-a vorbit despre investiții, buget, stabilitate economică, locuri de muncă și dezvoltare, punctând că „nu este deloc ușor, nu vreau să transmit mesajul că toate aceste chestiuni se pot întâmpla peste noapte, se vor întâmpla în doi ani sau în trei ani”.
Cu toate acestea, Ciucă a asigurat că are intenții sincere și nicidecum nu are vreun gând de a transforma mesajele „în unele de natură stereotipică, în care să vă spunem de fiecare dată că vă așteptăm acasă – sigur că vă așteptăm acasă, știu că vă doriți să veniți acasă”. Cu toate acestea, premierul are, să zicem, unele așteptări (și) de la românii din diaspora, celor care i-au fost interlocutori explicându-le că Guvernul îi poate ajuta, dar la rândul ei, țara are nevoie de sprijin.
„Nu au fost mulți dintre cei cu care am intrat în dialog să îmi spună că nu se gândesc să nu se întoarcă acasă, dar când vor să se întoarcă acasă, spun așa: să avem infrastructura pe care o avem aici, să avem condiții de educație pentru copiii noștri, așa cum sunt aici sau acolo sau oriunde sunt ei, să beneficiem de servicii medicale cum beneficiem aici, să beneficiem de posibilități de deschidere a unei afaceri așa cum beneficiem aici și așa mai departe.
Deci, am înțeles condițiile pe care trebuie să le îndeplinim; ori, condițiile acestea le putem îndeplini cu ce ne-am asumat acasă, dar și cu sprijinul dumneavoastră; este foarte mare nevoie. Nu trebuie să fiți fizic acasă, acum e nevoie să intrați pe liniile acestea de cooperare, de dialog cu asociații de profil cu care puteţi să vă coordonaţi şi cu care puteţi să vă împărtăşiţi experienţa, la care puteţi să vă aduceţi contribuţia în toate proiectele pe care noi le dezvoltăm în România. (…)
La nivelul Guvernului s-au luat măsuri pentru a încuraja şi sprijini, prin scheme de ajutor de stat, firmele sau afacerile care se deschid de către românii din diaspora din România. Ştiţi foarte bine de măsura Start-Up Nation Diaspora, care vine, de asemenea, să încurajeze românii care lucrează în străinătate, să deschidă o afacere în România. Ştiţi, de asemenea, că avem iniţiate, la nivelul Ministerului Cercetării şi Digitalizării, proiecte prin care vrem să atragem minţile luminate din domeniul cercetării pe diverse sectoare şi să fie parte la proiectele noastre de cercetare, dezvoltare, la tot ceea ce poate să însemne inovare şi să aducă plus valoare economiei românești.
Fraţilor, despre asta este vorba în tot ceea ce vrem să facem şi avem nevoie să reconectăm românii din diaspora cât mai bine cu țara. (…)
Este foarte important ca prin activitatea consulară, prin activitatea ambasadei, să puteți avea o legătură cât mai strânsă cu țara, iar ţara cu românii din diaspora”, a spus Ciucă.
Președintele Klaus Iohannis se declară optimist după participarea sa la discuțiile din cadrul Consiliului European pe tema aderării țării noastre la Schengen, în ciuda faptului că a trecut abia o săptămână de când România a primit un „nu” și a rămas în continuare în afara acestui spațiu de liberă circulație din Uniunea Europeană.
Aparent, pentru Iohannis, discuțiile cu liderii europeni sunt făcute la timp, chiar dacă până la votul din Consiliul Justiție și Afaceri Interne de săptămâna trecută au existat critici potrivit cărora, ca președinte al țării, a avut alte preocupări în toată perioada în care putea face demersuri serioase pentru a asigura reușita României privind aderarea.
Însă, în continuare, Iohannis o ia „pas cu pas” și explică cât de aproape e țara noastră de Schengen… în 2023. Într-o postare pe Facebook, președintele țării asigură că „am făcut pași înainte în direcția bună în ceea ce privește aderarea țării noastre la Schengen”, această convingere intimă a sa fiindu-i confirmată după o întâlnire de ieri:
„În urma discuțiilor pe care le-am solicitat în cadrul Consiliului European, sunt optimist că România va intra în Schengen, fără alte condiții, în cursul anului 2023. Le-am transmis liderilor europeni că solidaritatea pe care am arătat-o noi a dus la așteptări legitime, și noi, românii, așteptăm la rândul nostru semne clare de solidaritate și unitate din partea Uniunii Europene.
Avem așteptări legitime să fim primiți în spațiul Schengen. Votul Austriei și votul mixt din partea Olandei sunt probleme care trebuie rezolvate. Concluzia tuturor acestor discuții este că pregătirea va fi mai profundă și că se va găsi o soluție pozitivă în cursul anului viitor”.
De altfel, acesta anunțase că va pleca la Bruxelles, pentru a „ridica tema aderării României la spațiul Schengen în plenul Consiliului European” și că va „explica din nou de ce țara noastră trebuie să facă parte din spațiul Schengen, dar soluții practice se vor găsi într-un viitor Consiliu JAI și cred că putem adera în 2023”. Iar în stilul caracteristic, a asigurat abia acum că este hotărât să găsească „o soluție pentru a ne îndeplini acest obiectiv național strategic”.
Iohannis a avut totuși și o reacție după votul din Consiliul JAI, când a subliniat că, în opinia sa, „România a primit un NU nemeritat din partea Austriei pentru o chestiune pe care nu noi am cauzat-o”.
În octombrie, după votul din Parlamentul European pentru rezoluţia privind aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei la Schengen, preșetintele României opina că „aderarea la Schengen este mult dorită de noi, şi după cum cred că este un fapt cunoscut de 11 ani, noi îndeplinim, practic, cerinţele tehnice. Aderarea nu s-a realizat fiindcă până la urmă există şi un vot politic în JAI care nu a avut loc până în momentul de faţă. Acum există o fereastră de oportunitate, adică avem o şansă, însă nu avem o garanţie. Ca să maximizăm şansele noastre am întreprins foarte multe demersuri”.
Mihai Țurcanu, fost europarlamentar PNL și fost director executiv al Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Botoșani, în prezent simplu consilier superior în cadrul instituției, a fost trimis în judecată pentru mai multe fapte de corupție, inclusiv abuz în serviciu.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Suceava spun că acesta, alături de alte două persoane, a făcut presiuni în interiorul DSVSA Botoșani în legătură cu atribuirea unui contract de furnizare produse cu specific sanitar – veterinar.
Ex-directorul Țurcanu se află sub control judiciar, urmând a fi judecat la Tribunalul Botoșani pentru abuz în serviciu (două fapte), abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau altul și delapidare, în timp ce Mădălina Raluca Roșu – în continuare director al Direcției Juridice din cadrul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, este acuzată complicitate la abuz în serviciu.
Acuzat în dosar este și administratorul unei societăți comerciale, pentru complicitate la abuz în serviciu. De menționat că în dosar s-au constituit părți civile două angajate ale DSVSA Botoșani – șefa serviciuului economic și o consilieră în cadrul achizițiilor publice, acestea fiind supuse presiunilor constante timp de mai multe luni, până în momentul în care Țurcanu a intrat în vizorul DNA.
„În perioada octombrie – decembrie 2021 – prima parte a anului 2022, inculpatul Țurcanu Mihai ar fi intervenit în mod nelegal într-o procedură de achiziție publică desfășurată de instituție pentru atribuirea unui contract de furnizare produse cu specific sanitar – veterinar în valoare de 2.974.405 lei. Concret, acesta ar fi împiedicat plata banilor către societatea comercială care adjudecase inițial licitația și ar fi făcut demersuri cu intenția de a favoriza o altă societate comercială care participase la procedura de achiziție, dar a cărei ofertă fusese descalificată de către comisia de evaluare.
În contextul menționat mai sus, din cauză că s-au opus cerințelor inculpatului și au refuzat să favorizeze firma susținută de acesta, două dintre funcționarele instituției, implicate în procedura de licitație, ar fi fost supuse unei evaluări a performanțelor profesionale efectuată în mod abuziv în vederea eliberării din funcțiile publice (ocupate prin promovarea unor concursuri) și înlocuirea lor cu alți funcționari obedienți. Inculpata Roșu Mădălina-Raluca a fost cea care l-a „consiliat” pe directorul D.S.V.S.A. Botoșani pe parcursul derulării procedurii de evaluare profesională a celor două funcționare în ceea ce privește modalitatea de soluționare a contestațiilor formulate, a notelor pe care să le acorde etc, în condițiile în care aceasta știa că procesul de evaluare astfel efectuat era contrar dispozițiilor legale.
În cursul lunii decembrie 2020, același inculpat, în calitate de director executiv, ar fi dispus plăți în valoare de 130.000 lei către firma omului de afaceri cercetat în prezenta cauză, în condițiile în care bunurile contractate nu erau livrate. Pentru a justifica plata, inculpatul ar fi încheiat un proces-verbal în care ar fi atestat în fals că produsele fuseseră livrate în totalitate, după care a semnat dispoziția de plată, fără drept, în locul reprezentantului compartimentului de specialitate din cadrul instituției.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii. Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (D.S.V.S.A.) Botoșani s-a constituit parte civilă cu suma de 130.000 lei”, precizează procurorii anticorupție.
„Să fiu elegant, ca să nu fiu dat în judecată. Nici nu știu cum să zic(…) Va începe o campanie de denigrare, cu ONG-uri, cu presa, că societatea care deține monopol economic(n.r. ECO SUD) când se va vedea în pierdere economică(…)”, este un fragment din discursul primarul Sectorului 6 București, Ciprian Ciucu, la semnarea unui contract de gestionare a deșeurilor cu fonduri nerambursabile. Este unul dintre primarii din București care a vorbit cu teamă despre presiunea pe care o exercită societatea ECO SUD SA, cea care administrează groapa de gunoi „Vidra”.(n.r. locul de depozitare a deșeurilor din Capitală).
Nici Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, nu a dorit să detalieze de ce nu se ajunge la un acord între administrația locală și firma ECO SUD SA în ceea ce privește depozitarea deșeurilor, limitându-se în a menționa că „sunt zeci de procese pentru un tarif nerecunocut de Consiliul General București”, aplicat de această firmă.
Cu alte cuvinte, Bucureștiul depozitează gunoiul la un tarif mult mai mare decât cel pe care l-au stabilit aleșii locali, iar ECO SUD stăruie în aplicarea acestuia, chiar dacă instanțele judecătorești nu s-au pronunțat favorabil în menținerea acestui cost.
Cum acționează ECO SUD SA pentru a bloca licitațiile chiar și când nu are interes economic
Iată ce a transmis Primăria Capitalei, la solicitarea noastră: „Prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 227/06.07.2021 s-a dispus majorarea tarifului de depozitare aferent perioadei de referință la suma de 24,9 euro TVA inclus, fiind astfel pusă in executare Sentința Civilă nr. 2885/17.04.2019 pronunțată de Tribunalul București – Sectia a II-a Contencios Administrativ si Fiscal.
SC ECO SUD SA a formulat cerere privind anularea Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 227/06.07.2021, iar prin Sentința Civilă nr. 6079/ 17.11.2022, pronunțată în dosarul nr. 4368/3/2022, Tribunalul Bucuresti – Sectia a II-a Contencios Administrativ si Fiscală a dispus respingerea acestei cereri.
În prezent, acest tarif menționat mai sus reprezintă singurul tarif aprobat de autoritatea deliberativă a municipiului București, în conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. 1 lit. l din Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006 și în conformitate cu hotărârea judecătorească sus menționată”, se arată în comunicarea transmisă zin.ro, de către Primăriei Capitalei.
„Val” de procese între ECO SUD SA și administrația locală din București
De fapt, ECO SUD SA nu recunoaște acest tarif aprobat de Consiliul Local și așa cum zin.ro a mai scris, această companie cere primarilor din București să aprobe în ședință de Consiliu Local un tarif de 42,40 EUR/tona de gunoi depozitată, sumă din care nu face parte și taxa de Mediu. Această majorare nefundamentată suficient economic, potrivit surselor noastre, are consecințe directe asupra populației: operatorii de salubritate sunt nevoiți să suporte cheltuieli mai mari, peste planificarea financiară anuală și, nu în ultimul rând, bugetele locale se diminuează simțitor în dauna directă a locuitorilor din București.
Instanța va decide în ianuarie 2023, dacă ECO SUD SA va da banii înapoi. Peste 131 de milioane de lei, „în joc”
Curtea de Apel București va decide pe 13 ianuarie 2023, dacă ECO SUD SA va restitui suma de 131.728.166,74 de lei, despre care AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE COMUNITARE DE UTILITATI PUBLICE(ANRSC) spune că a fost încasată nelegal de această firmă, prin aplicarea unor tarife de depozitare a deșeurilor din București.
Potrivit Notei de control nr. 917967/25.11.2021 emisă de ANRSC, în urma unui control neplanificat la ECO SUD SA, instituția de control a constatat faptul că ECO SUD SA ar fi încasat un tarif nereglementat aferent operațiunilor de depozitare a deșeurilor provenite din Municipiul Bucuresti efectuate de aceasta. Concluziile acestei adrese sunt acelea ca, printre altele, ECO SUD SA trebuie să restituie suma de 131.728.166,74 de lei, reprezentând tarif încasat nelegal.
„Primăria Capitalei a informat primăriile de sector cu privire la situația constatată de către ANRSC, învederând acestora faptul că în măsura în care, in urma verificărilor pe care instituțiile de sector le vor efectua, se va constata faptul că există plăți efectuate de către acestea referitoare la un tarif nereglementat, au dreptul de a solicita restituirea acestora de la beneficiarul plății, potrivit art. 43 alin. (7) din Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice”, a transmis Primăria Muncipiului București, pentru zin.ro.
De la autonomie, la monopol(ne)controlat. Războiul dintre ECO SUD SA și administrația locală din București, pe banii cetățenilor
Cu toate acestea, reacția primarului Capitalei, Nicușor Dan, nu este suficientă în această situație. Avea posibilitatea legală să amendeze firma ECO SUD SA, mai ales după ce instanța s-a pronunțat favorabil Primăriei București, în ceea ce privește diferența dintre tarifele aplicate și cele pretinse de ECO SUD SA, dar nu a făcut-o. Această firmă a pretins suma de 267.905.730 lei de la Primăria Capitalei(n.r. ca diferență între cele două tarife 42,40 EUR-cerut de ECO SUD SA, de 24,9 euro aprobat de Consiliul General)
„În prezent, acest tarif menționat mai sus reprezintă singurul tarif aprobat de autoritatea deliberativă a municipiului București.Menționăm că sumele aferente depozitării deșeurilor provin potrivit legii, de la bugetele primăriilor de sector ale Municipiului București, Municipiul București neefectuând niciodată plăți cu această destinație, ci având potrivit legii exclusiv calitatea de autoritate care aprobă tariful de depozitare practicat de operatorul de depozitare”, ne-a precizat Primăria Municipiului București.
Pe hârtie a „dispărut” monopolul, nu și războiul pentru gestionarea deșeurilor
Chiar dacă în dialogul pe care reporterii zin.ro au încercat să-l poarte cu reprezentanți ECO SUD SA, oficialii acestei companii nu au recunoscut că ANRSC le contestă tarifele și spațiile pentru depozitare, considerând că „acea notă de control a ANRSC este falsificată de autoarea articolului(!!!), demersurile noastre jurnalistice nu fac decât să arate, inclusiv prin acte oficiale, că războiul dintre adminsitrația locală și ECO SUD SA se duce, de fapt, pe banii bucureștenilor.
Până de curând, reprezentanții ECO SUD susțineau că dețin „monopolul controlat” în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, însă, prin prdonanța 38/2022, s-a stabilit ca primăriile de sector pot depozita deșeurile în județe învecinate. Mai exact, deșeurile din Capitală pot fi depozitate și la alte gropi de gunoi, din alte județe, însă, ECO SUD SA are grijă să intervină în derularea unor licitații, chiar și atunci când valoarea contractului nu prezintă interes economic.
Nicio reacție de la Consiliul Concurenței
De asemenea, intervine și în procesul de autorizare al altor firme concurente, prin ONG-uri pe care le controlează, așa cum zin.ro a mai relatat. Un astfel de exemplu este cel al gropii de gunoi „Glina”, care, la acest moment, nu își poate desfășura activitatea din cauza unor acțiuni în instanță demarate de aceste entități, sub pretextul că „poluează”.
„Scopul acestor campanii denigratoare este acela de crea panică în rândul populației și de a afecta negativ imaginea publică a ECOREC S.A. și în același timp de a intimida autoritățile publice din România în scopul ca acestea ar putea contracta serviciile neconforme prestate de companii concurente care își doresc obținerea monopolului asupra pieței deșeurilor”, susțin reprezentanții ECOREC SA.
Cu toate acestea, Consiliul Concurenței nu a luat nicio măsură oficială pentru verificarea acestei posibile concurențe neloiale, inițiată de reprezentanții ECO SUD SA.
Ziarul de Investigații face demersuri pentru a afla de ce această instituție „ocolește” activitatea de depozitare a deșeurilor.
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a ținut ieri să aducă lămuriri vizavi de informațiile potrivit cărora consumatorii casnici trebuie să facă propriile demersuri pentru a beneficia de un preț plafonat la energie electrică.
Potrivit Autorității, nu toți românii trebuie să fie preocupați de acest aspect, ci doar câteva categorii aparte, iar în rest plafonarea se face automat, ca și până acum. De altfel, și Zoltan Nagy Bege, vicepreședinte ANRE, a precizat același lucru: „Consumatorii finali care au un singur loc de consum nu trebuie să depună cerere sau deplaraţie pe proprie răspundere pentru a beneficia de plafonare. Absolut toţi cei care au un singur loc de consum vor beneficia automat, fără să facă absolut niciun demers, cu condiţia să se încadreze în tranşele de consum prevăzute în lege”.
După cum se obișnuiește în România, legislația legată de plafonarea prețurilor a fost din nou modificată, astfel că sunt noi reguli pentru ca populația să beneficieze de un preţ final facturat plafonat de către furnizorii de energie electrică, pentru perioada 1 ianuarie 2023 – 31 martie 2025.
Potrivit ANRE însă, „numai clienţii finali casnici care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor, cei care au în întreținere cel puțin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani, respectiv 26 de ani în cazul în care urmează o formă de învățământ, familiile monoparentale, care au în întreținere cel puțin un copil cu vârsta de până la 18 ani, respectiv 26 de ani în cazul în care urmează o formă de învățământ, precum şi clienţii finali casnici cu mai multe locuri de consum care vor să beneficieze de preţul plafonat pentru alt loc de consum decât cel de domiciliu/reşedinţă, trebuie să depună Cerere şi Declaraţie pe proprie răspundere la furnizor, restul clienţilor casnici beneficiază de preţ plafonat în mod automat fără alte formalităţi”.
Totodată, ANRE a calculat și numărul românilor care au preţ final facturat plafonat de maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus – circa 5 milioane de clienţi casnici, în vreme ce aproximativ 2,8 milioane de clienţi casnici au preţul final facturat plafonat de maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus.
„Consumul de energie electrică cuprins între 255 și 300 kWh/lună se facturează la prețul de maximum 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus; în cazul în care consumul depăşeşte 300 kWh/lună, întregul consum se facturează la maximum 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus, de acest plafon beneficiind cca. 0,8 milioane de clienţi casnici.
Menţionăm că, în cazul clienţilor finali casnici, preţul final plafonat se aplică doar la locurile de consum de domiciliu/reşedinţă, astfel: clientul final casnic cu un singur loc de consum, beneficiază automat de preţul plafonat la care se încadrează conform consumului lunar, clientul final casnic care are atât adresă de reşedinţă, cât şi adresă de domiciliu, poate beneficia de preţul plafonat la care se încadrează conform consumului lunar, fie la adresa de domiciliu, fie la adresa de reşedinţă, pe baza unei declaraţii depuse la furnizorul de energie electrică, privind faptul că nu beneficiază de preţ plafonat pentru un alt loc de consum.
Având în vedere noile categorii de clienţi finali introduse care pot beneficia de preţul plafonat în urma depunerii unei cereri şi declaraţii la furnizorul de energie electrică, pentru a uşura procedura, ANRE a elaborat un model de Cerere şi un model de Declaraţie pe proprie răspundere pentru a fi folosite în relaţia cu furnizorul. Atât Cererile, cât şi Declaraţiile pe proprie răspundere se pot depune la furnizorii de energie electrică, atât în format fizic, cât şi în format electronic. Modelele pot fi descărcate de pe pagina oficială de internet a ANRE, www.anre.ro”, mai precizează ANRE.
Alexandru Cumpănașu, cândva candidat la prezidențiale (când a obținut voturile a 141.316 de români) și preşedinte al Coaliţiei Naţionale pentru Modernizarea României, este acum unul dintre cei mai noi inculpați într-un dosar instrumentat de procurorii anticorupție.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța îl acuză pe Cumpănașu de participație improprie (în forma instigării) la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în legătură cu angajarea sa în cadrul unui proiect.
Cauza va fi judecată la Tribunalul București, iar deja în prima zi în care a fost înregistrat dosarul – 13 decembrie, instanța a stabilit „un termen de 20 de zile pentru formulare cereri şi excepţii”.
Faptele care i se impută lui Cumpănașu ar fi din anul 2016, când a început implementarea proiectului „Consolidarea cadrului pentru creșterea calității serviciilor publice și pentru stabilirea dezvoltării la nivel local”. Proiectul s-a derulat pe o perioadă de 36 de luni și a avut o valoare de 37.138.773,25 lei, din care 31.208.453,94 lei valoare eligibilă nerambursabilă (84,032%) și 5.930.319,31 lei cofinanțarea eligibilă a beneficiarului (15,968%). Deși în implementarea proiectului au fost implicate autorități centrale serioase, procurorii DNA arată că Alexandru Cumpănașu a reușit să își facă rost de o angajare, deși nu avea studiile necesare sau experiență:
„În cursul anului 2016, în contextul implementării de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative a proiectului finanțat din fonduri europene ce avea ca obiect „Consolidarea cadrului pentru creșterea calității serviciilor publice și pentru stabilirea dezvoltării la nivel local”, inculpatul l-ar fi determinat pe responsabilul de proiect să-l angajeze pe un post de expert IT, în condițiile în care acesta nu îndeplinea cerințele fișei postului (acelea de a deține o diplomă de studii universitare și de a avea experiență în specialitate de minim 1 an).
Ulterior, deși inculpatul ar fi promis de mai multe ori că va aduce documentele respective care să ateste îndeplinirea condițiilor de angajare, nici până la data finalizării proiectului nu a făcut acest lucru.
Ca urmare a demersurilor menționate mai sus, inculpatul ar fi obținut pe nedrept suma de 308.630 lei cu titlu de retribuție pentru activitatea depusă în calitate de expert IT în proiectul respectiv.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii. Până la data întocmirii rechizitoriului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nu a comunicat dacă se constituie parte civilă în procesul penal“.
De când se vrea a fi un „lider de opinie”, au mai existat informații vizavi de fapte penale presupus a fi comise de Cumpănașu. În ianuarie 2021, împotriva lui Cumpănașu s-ar fi deschis o anchetă în cadrul căreia erau cercetate activitățile acestuia pe contul de TikTok „proful online”, respectiv dacă discuțiile pe care le avea cu minorii nu intrau cumva în sfera Codului Penal.
Doi notari publici din Capitală au fost reținuți azi de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție pentru 24 de de ore, într-un dosar legat de o serie de certificate de moștenitor false.
Pe numele lor Lidia Simona Seceleanu și Eugenia Cuțaru, inculpatele sunt cercetate de procurorii anticorupție într-un dosar alături de mai multe persoane fizice, inclusiv angajate ale birourilor notariale. În total, procurorii au solicitat Curții de Apel București arestarea preventivă pentru 30 de zile a opt inculpați, dintre care unul se sustrage cercetărilor.
Potrivit DNA, faptele ar fi fost comise începând cu anul 2019, Lidia Simona Seceleanu fiind acuzată de luare de mită (două fapte), fals intelectual, comise în formă simplă și continuată (19 fapte) și abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, comise în formă simplă și continuată (16 fapte).
În același timp, Eugenia Cuțaru este cercetată pentru instigare la fals intelectual în formă continuată (două fapte) și instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
„Prezenta cauză vizează eliberarea nelegală, de către unele cabinete notariale, în perioada 2019-2022, contra unor sume de bani, a unor certificate de moștenitor, precum și a altor acte care atestau în fals dreptul de proprietate asupra unor imobile aflate pe raza municipiului București, imobile nerevendicate ori care au aparținut unor persoane fără moștenitori. După obținerea documentelor respective, imobilele erau vândute la prețul pieței.
Concret, în contextul menționat mai sus, inculpata Lidia-Simona Seceleanu, în calitate de notar public, la instigarea și cu complicitatea unor alte persoane (printre care și cele reținute în prezenta cauză – două fiind angajate la cabinetul notarului public Lidia-Simona Seceleanu ) ar fi eliberat în mod nelegal peste 19 certificate de moștenitor care atestau în fals faptul că beneficiarii acestora erau singurii moștenitori ai unor imobile, precum și alte documente (contracte de cesiune, contracte de vânzare cumpărare) prin care, în mod nelegal, li s-ar fi permis unor persoane să achiziționeze terenuri, să înstrăineze părți sociale pe care le dețineau în cadrul diverselor societăți comerciale, etc.
În două dintre cazuri, inculpata Lidia-Simona Seceleanu ar fi primit de la o persoană, prin intermediar, suma de 2.000 euro pentru a elibera două astfel de certificate de moștenitor ce vizau două apartamente din București”, detaliază DNA.
Ieri, parlamentarii coaliţiei de guvernare au susținut în plenul reunit al Parlamentului proiectul bugetului de stat pe anul 2023 într-o lumină frumoasă, însă parlamentarii din opoziție au criticat vehement propunerile.
Unul dintre contestatari a fost chiar fostul lider al PNL, Ludovic Orban, acum președinte la Forța Dreptei și deputat neafiliat, care a concluzionat că bugetul în discuție este „de ficţiune, mincinos, al împărţirii sărăciei, care nu va aduce pic de dezvoltare economică”.
Potrivit Agerpres, Orban a explicat rezervele sale pe mai multe paliere, inclusiv în ceea ce privește bugetul alocat Administrației Prezidențiale reprezentate de președintele Klaus Iohannis.
„Este un buget care se întemeiează pe ficţiune. (…) Ce mă deranjează la acest buget este că nu duce la dezvoltare economică. Trebuie să ne uităm la bugetele ministerelor economice. (…)
Banii se duc către sistem şi către stăpânul sistemului. Cum creşteţi dumneavoastră bugetul Administraţiei Prezidenţiale, adică a domnului preşedinte Iohannis, cu 35%, în condiţiile în care probabil vreţi să-i plătiţi expediţiile la schi, la golf sau la piramide? Că altfel nu văd de ce are nevoie instituţia prezidenţială de 35% în plus. (…)
Aţi mărit bugetul serviciilor că asta este, trebuie să vă aveţi bine cu serviciile!”, a atras atenția Ludovic Orban.
De altfel, acesta a criticat și pe Facebook una dintre măsurile propuse – probabil nu avusese timp să se facă înțeles în ceea ce privește nemulțumirile. Pe rețeaua de socializare, Orban a atras atenția asupra ideii de a taxa bacșișul, calificând această măsură ca „o aberație a guvernării actuale”:
„În 2015, premierul PSD Victor Ponta a încercat să introducă impozitul pe bacșiș. Ca urmare a reacției energice a opiniei publice, care a taxat absurdul, ridicolul acestui impozit, guvernul PSD a renunțat și Ponta a recunoscut că a greșit.
Din păcate, astăzi PSD a reușit să impună acest nou impozit. Într-o „tăcere asurzitoare”. Peneliștii au votat cot la cot cu tovarășii lor impozitul pe bacșiș, deși au promis în campanie că nu vor crește nicio taxă, niciun impozit și nicio contribuție și că nu vor introduce niciun impozit nou, nicio taxă nouă și nicio contribuție nouă.
În 2015, peneliștii s-au opus vehement la încercarea psd de a impune acest nou impozit. Deși am luat cuvântul și le-am bătut obrazul, astăzi mai aveau puțin și își aplaudau noua lor „mizerie antiliberală”.
Supraimpozitarea contractelor part-time, taxa pe soare, impozitul pe bacșiș arată că inventivitatea actualei coaliții în găsi noi forme de a lua bani de la cei care muncesc este nemărginită”.
S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul.
Nu „pe...
Președintele Nicușor Dan a revenit în țară și anunță că a citit sesizările primite din partea magistraților, așa cum au fost transmise după documentarul...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
