Fostul senator PSD Șerban Nicolae, deși înfrânt pe moment de politică, urmărește cu atenție ce se întâmplă între pereții Parlamentului cu legile propuse pe când social democrații stabileau ce e bine pentru țară.
E adevărat, de ceva vreme este într-un con de umbră, după ce a fost parlamentar de cursă lungă al PSD, în legislaturile 2004-2008, 2012-2016 și 2016-2020. Însă în toamna anului trecut, acesta a fost scos de pe listele de candidaturi la parlamentare, așa că a demisionat din PSD și a candidat din partea Partidului Ecologiștilor Români, reușind să ia un scor de sub 2%.
Și, cum ieri proiectul privind repatrierea rezervelor de aur ale României a fost respins definitiv de Camera Deputaţilor, acesta se arată oripilat de ceea ce pot face cei pe care îi numește „Leproasa coaliție”.
Probabil mai ales pentru că proiectul legislativ care prevedea că Banca Naţională a României ar fi fost obligată să aducă în ţară aproape toată rezerva de aur, ţinută la Banca Angliei, este ideea lui Liviu Dragnea. Sau chiar a lui Șerban Nicolae, după cum explică acesta.
La acea vreme, inițiativa a stârnit critici, iar acum Șerban Nicolae scrie că cei care s-au opus definitiv sunt „slugi, trădători sau ticăloși” și anti-români. Primul criticat este însă președintele Klaus Iohannis, cel care a cerut Parlamentului să reexamineze legea. Iar cei care o criticau la acea vreme pe considerentul că ar fi implicat costuri uriașe de repatriere și depozitare, fără a produce beneficii, sunt în parte și cei care au trimis-o în uitare. Pe moment.
„TICĂLOȘIADA Propunerea mea legislativă prin care rezerva de aur a României urma să fie depozitată integral în țară, votată o dată de ambele Camere și trecută de filtrul Curții Constituționale, a fost respinsă, în reexaminare, la cererea lui Iohannis!
Nu mai reiau argumentele, fiindcă pentru Leproasa Coaliție oricum nu contează. Dar nici nu mai cred că printre cei care au respins azi propunerea legislativă ar mai putea fi unii naivi sau nepricepuți. Și nici nu mă interesează dacă au făcut-o pentru că e în firea lor de slugi, trădători sau ticăloși.
Le-am demontat, argumentat, toate susținerile absurde și le-am demonstrat, cu asupra de măsură, temeinicia propunerii mele. De peste 22 de ani, 63,7 tone de aur din rezerva de 103,7 tone a României stau degeaba în străinătate. Și ne costă! Cu credința că ziua demnității românești va veni cândva, le reamintesc celor din Leproasa Coaliție, vajnici participanți la Ticăloșiada anti-românească, versurile Doinei eminesciene: „Cine-au îndrăgit străinii, Mâncă-i-ar inima câinii, Mânca-i-ar casa pustia, Şi neamul nemernicia!” Suntem în Săptămâna Mare. Amin!”, scrie, pios, Șerban Nicolae.
Deși aprilie se apropie de final, luna marchează momentul în care se întorc rândunelele, un simbol al începutului și al retragerii iernii.
Sunt numite și păsările lunii aprilie, la noi în țară existând toate cele 5 specii europene: rândunica, lăstunul de casă, lăstunul de mal, rândunica roșcată și lăstunul de stâncă. Majoritatea speciilor sunt migratoare pe distanțe lungi, iernând în Africa.
Apariția rândunelelor este de obicei considerată ca fiind un semn bun, notează Wikipedia.
Ce înseamnă când rândunelele își fac cuib la tine acasă
O credință larg răspândită este că o pereche de rândunele care cuibăresc într-o casă aduce noroc, iar oamenii din China chiar au construit suporturi orizontale în casele lor pentru a încuraja rândunelele să cuibărească. Însă uciderea unei rândunici sau distrugerea cuibului ei, aduce nenorociri: vacile produc lapte sângeros sau deloc, trăsnetul lovește casa, sau moartea se așteaptă în acea casă.
”Cântăresc aproximativ 20 de grame, dar au parcurs mai mult de 5000 km în zbor. Au trecut deșertul Sahara. Au zburat peste mări și țări fără să se poată odihni”, precizează pagina ”Curiozități din lume”.
Să le facem să se simtă binevenite, dacă ne-au ales
”Au luptat împotriva furtunilor și a vânturilor. Au făcut ceva extraordinar. Și toate acestea ca să vină și să se reproducă chiar în acel colț al casei noastre, sub acoperiș. O singură rândunică poate consumă până la 850 de muște și țânțari pe zi. Dacă am avea norocul de a găzdui un cuib al acestei specii în mediul nostru familial, cuplul singur ar putea elimina aproximativ 1.700 de muște și țânțari pe zi. Nu există insecticid mai eficient și ecologic.
Să le facem să se simtă binevenite, dacă ne-au ales …”, notează reprezentanții ”Curiozități din lume” pe pagina de Facebook.
Revenirea rândunelelor are multiple conotații, în funcție de țară: în Franța și Ungaria, se crede că dacă o rândunică zboară pe sub vacă, aceasta va da lapte cu sânge. În Ozarks (SUA), dacă ai un cuib de rândunică în hambar, casa nu-ți va fi lovită de trăsnet. În Tirol, Germania, se crede că dacă distrugi un cuib de rândunică, casa îți va arde.
Cu toate acestea, apariția păsărilor este arareoriconsiderată ca un semn de rău, care prevestește moartea sau chiar un dezastru, cum ar fi, de exemplu, acelea care cuibăreau pe corabia Cleopatrei, înainte de bătălia de la Actium. Atitudinea binevoitoare a omului și superstițiile față de rândunică constituie un factor esențial în protecția acestei specii, mai arată Wikipedia.
Victor Ponta a ieșit din viața politică după alegerile pierdute în decembrie 2020, dar din când în când își mai aduce aminte de lucrurile pe care le-a făcut pentru România, în vremea când era premier, și ține să le reamintească și poporului.
Acesta este răscolit de amintirea momentului când a fost desemnat premier, de către Traian Băsescu, în urmă cu 9 ani, dar mai ales de cel în care și-a dat demisia, după tragedia de la Colectiv. Mai mult, consideră că și actualii guvernanți are trebui să plătească pentru toți morții din cauza Covid. Deși este greu de pus semnul egal între un accident și o pandemie.
„Am dat inapoi pensiile si salariile / am platit imprumutul lui Basescu la FMI si nu am mai luat alti bani / am redus TVA , CAS si am scazut impozitul pe dividende / am luat 30 de miliarde de euro de la Uniunea Europeana …. ”, a scris fostul premier, pe pagina sa de Facebook.
Dosarele penale și plata lor
Acesta a amintit și de dosarele penale „fabricate”, dar și că nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită, într-un fel sau altul. Totodată lansează și o întrebare pentru „urmăritorii” săi, dacă a meritat răsplata din partea poporului, dar și a oamenilor politici.
„Din acest motiv mi-au fabricat dosare penale mie si familiei mele ( din fericire respinse de judecatori) / si au strigat in Piata si la televizor ca eu sunt de vina pentru tragedia de la “Colectiv” ( acum mor in fiecare zi , in spitale publice, mai multi oameni decat atunci intr-un club privat) !
Sunt intr-un moment in care ma intreb doar atat : “ a meritat” ? Familia mea spune tare “NU” !!! Dvs. ce credeti ?”, a mai scris Victor Ponta, fost prezidențiabil, în 2014.
Rezultate sub pragul electoral
În decembrie 2020, în urma rezultatului sub așteptări, dar mai ales sub „pragul electoral”, liderul Pro România și-a recunoscut înfrângerea. Acesta a făcut anunțul pe pagina sa de socializare și considera la acel moment că a venit timpul pentru familiei, prieteni și noi proiecte.
Codrin Ștefănescu ar trebui, cel mai probabil, să ia o diplomă de merit pentru loialitate. Rar ne e dat nouă, jurnaliștilor, să vedem atâta înverșunare în a-l apăra pe fostul șef. În timp ce toți ceilalți social democrați s-au lepădat, unul câte unul, de Liviu Dragnea, nu a fost cazul lui Ștefănescu, cel are care încă de la încarcerarea fostului „tătuc”, continuă să scrie orice se întâmplă în viața acestuia, pe un ton patriotic și ușor revoluționar, de-ai putea să juri că înainte de culcare,Codrin Ștefănescu se închină la icoana lui Dragnea, nu a vreunui sfânt.
Codrin Ștefănescu nu se lasă și continuă să gireze pentru fostul său șef
„Am vorbit azi cu el, am vorbit și ieri, am fost în vizită și am crezut că merg pentru ultima oară la el, în penitenciar. I-am zis ieri ca sunt convins că nu are cum instanța să dea altceva decât sa ia act de faptul că 4 judecători i-au admis ca a fost abuzat în închisoare”, a scris Codrin Ștefănescu la Antena 3, vizibil mâhnit de decizia Judecătoriei Sectorului 5, de astăzi.
„Dragnea nu e nici criminal, nici pedofil, nici violator, nu este un pericol public pentru societate, dar este un pericol pentru Sistem. Daca ei cred ca așa ii vor inchide gura lui Dragnea, nu vor reusi. Dragnea are multe de spus”, a insistat Codrin Ștefănescu, la aceeași televiziune.
Cu toate astea, părerile lui Codrin Ștefănescu nu par a coincide cu părerile judecătorilor din Sectorul 5, cei care au decis să respingă ca nefondată cererea de eliberare condiționată pe care Dragnea a înaintat-o prin avocata lui. Astfel, instanța a ales să ignore inclusiv informațiile potrivit cărora, în cazul în care ar fi fost eliberat, fostul social democrat ar fi avut resursele necesare pentru a lua viața de la capăt, fiindu-i promis un loc de muncă și având inclusiv o casă, astfel că nu ar fi devenit o „povară” pentru statul român. În replică, procurorii DNA au cerut ca Dragnea să mai execute încă șase luni de închisoare, conform „înțelegerii” inițiale.
Florian Dorel Bodog este oficial suspect în dosarul instrumentat de procurorii anticorupție în legătură cu mai multe infracțiuni (12 la număr) de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, și fals intelectual, în formă continuată, precum și trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Nu s-a apucat Direcția Națională Anticorupție să înceapă urmărirea penală împotriva lui Bodog pur și simplu, ci acest capitol a fost deschis abia după ce, săptămâna trecută, colegii de Senat ai lui Bodog au votat în favoarea ridicării imunității social democratului, cu majoritate.
Până acum, procurorii spun că au suspiciuni rezonabile că Bodog, pe când era ministru al Sănătății, a ajutat o persoană să încaseze salariu, fără a se prezenta nicio clipă la muncă.
Culmea, arată DNA, parte din infracțiunile cercetate acum s-au conturat după momentul septembrie 2019, când Senatul a respins o cerere similară de încuviințare de începere a urmăririi penale a acestuia. „Ulterior, au rezultat date și indicii rezonabile privind săvârșirea, de către fostul ministru, și a altor infracțiuni, respectiv trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, precum și a unui alt act material care intră în conținutul constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu”, se arată în comunicatul procurorilor DNA.
„În calitate de ministru al Sănătății, suspectul Bodog Florian Dorel ar fi acționat în mod direct pentru ca o persoană angajată în funcția de consilier personal să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contract; totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte.
Concret, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, suspectul Bodog Florian Dorel (care în prezent nu mai ocupă funcția de ministru), deși cunoștea că persoana angajată în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu ar fi luat măsuri pentru sancționarea disciplinară. Astfel, consiliera ministrului de la acea dată ar fi obținut drepturi salariale care nu i se cuveneau în cuantum de 75.656 lei, sumă ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.
În același context, în perioada februarie – octombrie 2017, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere, demersuri menite a produce consecințe juridice”, au detaliat procurorii.
Preşedintele Comitetului Naţional de Vaccinare, Valeriu Gheorghiță, a anunțat că țara noastră a început discuțiile pentru implementarea certificatului verde european. Într-o conferință de presă organizată astăzi, acesta a fost întrebat de jurnaliști dacă în România se va introduce, la un moment dat, această metodă, întrebare la care acesta a răspuns: „Da, vorbim de certificatul verde folosit la nivel european”.
Certificatul de vaccinare, în linie dreaptă, via Europa
Mai mult, secretarul de stat în cadrul Ministerului Sănătății, Andrei Baciu a spus că vorbim despre „lucrul în echipă” al instituţiilor statului, mai exact, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, INSP şi STS. „Este un demers comun al mai multor instituţii, este un demers european şi România a început de mai mult timp… e un proces de pregătire mai amplu, sunt chestiuni tehnice la care trebuie lucrat”, a declarat Baciu, adăugând că deadline-ul e luat la nivel european, „sunt discuţii cu toate statele membre”.
Intensificarea campaniei de vaccinare, o prioritate în acest moment
În conferința din această săptămână, preşedintele Comitetului Naţional de Vaccinare, Valeriu Gheorghiță a mai spus că se vor lua noi măsuri pentru intensificarea campaniei de vaccinare atât în orașele mari, cât și în mediul rural.
Pe larg, începând de săptămâna viitoare, rapelul va putea fi făcut și în alte centre de vaccinare, în afara celui în care s-a administrat prima doză, însă doar în funcție de locurile disponibile și cu minim 72 de ore înainte de programare. O altă veste bună este că din data de 28 aprilie se intenționează creșterea fluxului de vaccinare cu cel mai căutat vaccin al momentului, cel produs de Pfizer.
Centru Drive-Thru în București: vaccinare direct la volan
Mai mult, începând cu 29 aprilie se va deschide primul Drive-Thru din Capitală, după cum anunțau astăzi inclusiv premierul Florin Cîțu și primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, urmând ca din 4 mai să înceapă vaccinarea în cabinetele medicilor de familie cu serul produs de Johnson&Johnson. Ulterior, în perioada 7-9 mai se va desfășura Maratonul Vaccinării la București, prin centrele de vaccinare de la Sala Palatului și Biblioteca Națională.
Daniel Ghiță a fost ales pe 6 decembrie 2020, la alegerile parlamentare, iar mandatul de deputat i-a fost validat pe 21 decembrie 2020 prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 70 cu privire la validarea mandatelor deputaților aleși, publicată în Monitorul Oficial.
Daniel Ghiță activează, în momentul de față, în Camera Deputaților ca membru al Grupului Parlamentar al Partidului Social Democrat (PSD), al cărui lider este Simonis Alfred Robert (PSD), fiind în același timp și secretar al Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte și Problemele Minorităților Naționale, alături de Kulcsár-Terza József-György (UDMR), comisie condusă de Ibram Iusein (Minorități).
Deputatul face parte și din Comisia pentru Mediu și Echilibru Ecologic, al cărei președinte este Stângă George Cătălin (PNL), dar și din Subcomisia pentru Monitorizarea Respectării Drepturilor Persoanelor în Stare Privativă de Libertate, condusă de Bejinariu Eugen (PSD).
Declarație de avere, declarație de interese și CV
Conform articolului 4, punctele 1, 2 și 4, din Legea nr. 96/21.04.2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, actualizată prin Legea nr. 30/27.03.2017 privind statutul deputaților și al senatorilor, fiecare deputat este obligat să depună o declarație de avere și o declarație de interese, completate personal, datate și semnate olograf la persoana desemnată în acest scop de secretarul general al Camerei Deputaților.
Referitor la depunerea unui CV la începerea unui mandat de deputat sau de senator, aceasta nu este condiționată de legile menționate anterior.
Conform site-ului Camerei Deputaților, Daniel Ghiță și-a depus declarația de avere și declarația de interese pe 11 ianuarie 2021, la 21 de zile distanță de ziua validării mandatului de deputat al Partidului Social Democrat (PSD) în circumscripția Ilfov, dar nu și un CV.
Astfel, conform unui CV publicat de fostul sportiv pe propria pagină de Facebook, Daniel Ghiță a terminat liceul și a promovat Bacalaureatul la vârsta de 18 ani, iar facultatea de sport a promovat-o la vârsta de 23 de ani. Actualul deputat și-a luat licența de profesor de educație fizică și sport, iar vreme de nouă ani a activat ca SPP-ist și cadru militar, perioadă în care și-a început și cariera sportivă ca luptător în ring.
Daniel Ghiță spune despre el, conform unei postări de pe o rețea de socializare, că este un sportiv de performanță, campion mondial și antrenor de kickboxing, dar și un luptător pentru drepturile omului, activist împotriva defrișărilor din România, creștin și patriot.
PSD-istul deține, conform declarației de avere depusă la Camera Deputaților pe 11 ianuarie 2021, două bunuri imobile, și anume două terenuri extravilane în comuna Baia, din județul Tulcea, și în Frumușani, din județul Călărași. Primul este un teren de 5.000 de metri pătrați, dobândit în anul 2009 prin cumpărare, în timp ce al doilea este un teren de 2.000 de metri pătrați, cumpărat în anul 2007.
Daniel Ghiță deține și două bunuri mobile, și anume o Dacia Logan din anul 2005 și un Smart Fortwo din anul 2016, ambele dobândite prin cumpărare. Conform declarației sale de avere, fostul kickboxer deține și un ceas marca Hublot, în valoare de aproximativ 50.000 de euro, cumpărat în anul 2014.
La categoria venituri, Daniel Ghiță a amintit în declarația sa de avere de societatea D. Ghiță International Relations SRL, care îi aduce anual un venit de 6.395, fără a menționa dacă suma este în lei sau în euro, dar și de alocația de stat pe care Dacian Daniel Ghiță, fiul său, o primește din partea SJEPIS, în valoare de 1.668 de lei anual.
Declarația de interese depusă la Camera Deputaților pe 11 ianuarie 2021 arată că Daniel Ghiță deține 20 de părți sociale sau acțiuni în cadrul societății D. Ghiță International Relations SRL, în valoare totală de 200 de lei, dar și că este membru al Asociației România Mândră între Stele (ARMIS), al cărei președinte era în anul 2019, conform Agerpres, Bobby Păunescu, fără a avea însă vreun câștig material de pe urma acestei afilieri.
Daniel Ghiță mai menționează în declarația sa de interese că are și calitatea de deputat al Partidului Social Democrat, circumscripția Ilfov, începând cu data de 21 decembrie 2020.
Carieră sportivă
Poreclit „Samuraiul sălbatic” (The Savage Samurai) sau „Lunetistul”, Daniel Ghiță și-a început cariera în sport în anul 1999, atunci când și-a făcut debutul în cadrul Campionatului Mondial de Muay Thai, desfășurat în Bangkok, Thailanda. Toate meciurile le-a câștigat prin knock-out până înainte de semifinale, unde a pierdut împotriva bielorusului Alexey Ignashov.
În anul 2000, Daniel Ghiță a devenit campion european de Muay Thai, în Germania, iar în anul 2001 și-a adjudecat o medalie de bronz în urma participării la Campionatul Mondial de Muay Thai, în Thailanda. Un an mai târziu, în anul 2002, a terminat pe locul al doilea în cadrul Campionatului European de Muay Thai, desfășurat în Portugalia.
Anul 2003 l-a găsit pe Daniel Ghiță într-un moment în care a devenit sportivul care a înregistrat cel mai rapid knock-out (KO) din istoria stilului Muay Thai, în cadrul Campionatului Mondial din Thailanda, împotriva unui luptător din Australia, după doar 30 de secunde trecute din meci.
La cinci ani distanță de la debutul său, în anul 2004, Daniel Ghiță s-a înscris în circuitul Local Kombat din România, iar în anul 2007 a avut oportunitatea de a lupta în circuitul privat K-1, fondat în anul 1993 de Kazuyoshi Ishii, o competiție organizată la nivel mondial de K-1 Global Holdings Limited. În același an și-a făcut și debutul în K-1 într-un meci în care a luptat împotriva lui Nobu Hayashi.
Doi ani mai târziu, pe 11 august 2009, Daniel „The Savage Samurai” Ghiță și-a trecut în CV un nou record, stabilit înainte de luptătorul Peter Aerts, performanță neîntrecută de niciun alt sportiv vreme de zece ani. Astfel, în cadrul unui turneu de K-1, Ghiță a reușit să realizeze cea mai rapidă victorie împotriva tuturor celor trei adversari pe care i-a întâlnit, într-un timp total de 5 minute și 15 secunde. Până în acel moment, recordul stabilit de luptătorul Peter Aerts era de 6 minute și 43 de secunde.
În luna octombrie 2010, la 11 ani distanță de debutul său în ring, Daniel Ghiță a devenit primul luptător de origine română care a intrat în K-1 World Grand Prix Final, de la Tokyo, pentru care a trebuit să lupte împotriva lui Errol Zimmerman și să îl învingă prin knock-out (KO) în ultimul turneu de calificare de la Seul. Cu toate că era accidentat la un picior în acea vreme, Ghiță a luptat în cadrul turneului împotriva lui Gokhan Saki în sferturile de finală.
Accidentarea suferită a demonstrat însă că se afla în imposibilitatea de a dicta un ritm de luptă. Cu toate acestea, Daniel „Lunetistul” Ghiță a reușit să obțină o rundă în plus în cadrul meciului, deși Gokhan Saki părea că deja câștigase lupta. Într-un final, meciul a fost câștigat prin decizie de kickboxerul turco-olandez de categorie grea.
Cinci luni mai târziu, pe 6 martie 2011, Daniel Ghiță a luptat împotriva lui Hesdy Gerges, pe atunci actual campion al competiției It’s Showtime, cea mai importantă promoție de kickbox de pe continent până la momentul cumpărării acesteia de către Glory International, în luna martie 2012. În prima rundă a meciului, „Samuraiul” a reușit să îi aplice adversarului o serie de lovituri eficiente, însă din a doua rundă a fost devansat de oponent, numărat până la opt, iar mai apoi învins în a treia rundă prin decizie unanimă.
În anul 2012, pe 28 ianuarie, românul a participat la ultimul eveniment organizat vreodată sub egida It’s Showtime, desfășurat în Leeuwarden, un oraș din Olanda, unde a avut ocazia să își ia revanșa în fața lui Hesdy Gerges. Un croșeu de stânga aplicat la momentul potrivit, pe parcursul primei runde, i-a adus lui Daniel Ghiță cel mai important titlu mondial la categoria grea de până acum.
În același an, Ghiță a semnat cu Glory International, iar prima apariție în ring a avut loc pe 31 decembrie 2012, când a luptat împotriva lui Fabiano Cyclone, în cadrul Glory 4: Tokyo – Heavyweight Grand Slam, eveniment desfășurat în Japonia. În timpul meciului, Cyclone a fost înlocuit de Jhonata Diniz, sportiv pe care Ghiță l-a învins prin decizie unanimă.
Ajuns în finala competiției, Ghiță l-a întâlnit în ring pe olandezul Semmy Schilt, care a și câștigat concursul. Performanța de a ajunge în finală i-a fost răsplătită sub forma unui cec în valoare de 100.000 de dolari.
După o perioadă în care dădea semne că s-ar retrage, Daniel Ghiță a revenit în ring în anul 2017, în cadrul World Wushu Championships, unde a reușit să își adjudece o medalie de bronz după ce a fost înfrânt la puncte de către iranianul Hamid Reza Gholipour. Un an mai târziu, „Samuraiul” a revenit și în kickboxing și a luat parte la Colosseum Tournament IX, eveniment desfășurat în Cluj-Napoca, la BT Arena. Ghiță a reușit atunci să îl învingă pe bosniacul Dzevad Poturak.
În luna aprilie 2019, Daniel Ghiță a concurat în cadrul Colosseum Tournament 11, unde l-a întâlnit în ring pe Petr Vondracek, din Cehoslovacia, pe care a și reușit să îl învingă în prima rundă, prin knock-out (KO), după aplicarea unui croșeu de stânga.
Pe parcursul mai multor ani, Daniel Ghiță a luptat în cadrul a numeroase competiții organizate sub egida Glory International, precum Glory 6: Istanbul, Glory 9: New York (2013), Glory 11: Chicago, Glory 13: Tokyo și Glory 17: Los Angeles (SUA, 2014).
Titluri adjudecate în ring (ca profesionist):
– 2012 – It’s Showtime – campion mondial la categoria grea
– 2010 – K-1 World Grand Prix Tokyo – finalist în primii 16
– Local Kombat România – campion la categoria grea
– 2005 – WKN European Thai-Boxing – campion la categoria grea
– 2002 – campion european la Muay Thai, în Portugalia
– 2001 – IFMA World Muay Thai Championships – medalie de bronz (+91 kilograme)
– 2000 – campion european la Muay Thai, în Germania
Titluri adjudecate în ring (ca amator):
– 2017 – World Wushu Championships – medalie de bronz
– 2002 – IAMTF European Championships – medalie de argint
– 2001 – IAMTF World Championships – medalie de bronz
– 2000 – European Muay Thai Championships – medalie de aur
– 1999 – IAMTF World Championships – medalie de bronz
Onoruri și distincții:
– 2019 – Nominalizare pentru luptătorul anului (în revenire), conform Combatpress.com
– 2006 – Luptătorul anului, conform Fight.ro
– 2005 – Cel mai tehnic luptător, conform Fight.ro
Conform profilului său de pe site-ul promoției Glory International, Daniel Ghiță are un palmares de 61 de meciuri, dintre care 50 de victorii, 11 înfrângeri și zero meciuri terminate la egalitate. De-a lungul timpului, Ghiță a făcut parte din cluburi ca Seconds Out (2013), Blackzilians sau Dojo Kamakura, fiind antrenat de Anil Dubar (antrenor principal), Horia Rădulescu (antrenor secund) și Vasile Oșean (doctor nutriționist).
Prima rundă în politică: intrarea în PRU
În luna noiembrie 2015, Daniel Ghiță s-a alăturat Partidului România Unită (PRU), înființat în același an de către fostul deputat PSD Bogdan Diaconu (exclus între timp din partidul de dreapta), al cărui președinte actual este Robert Bugă. La acel moment, Ghiță era primul campion mondial la kickboxing care intra în politica din România.
Am primit foarte multe mesaje și oferte pentru a mă alătura unui partid. Foarte mulți oameni mă îndrumau către PRU. De aceea am ales un partid care nu face compromisuri, un partid naționalist, un partid al românilor, un partid pentru România
afirmă sportivul într-o postare publicată la acea vreme pe Facebook
În ianuarie 2016, cu ocazia primului Congres de Partid, Daniel Ghiță, alături de Bogdan Diaconu, a anunțat înființarea „Patrula lui Vlad Țepeș”, un „instrument al dreptății pentru cei slabi”. Printre altele, membrii patrulei ar fi urmat să dea o mână de ajutor în cadrul intervențiilor în zonele calamitate în urma ploilor sau ninsorilor.
La acel moment, Daniel Ghiță afirma cu privire la Patrula lui Vlad Țepeș:
„Oamenii vor ceva nou, vor o schimbare, așa că s-a născut Patrula lui Vlad Țepeș, nu armata națională. Va fi formată din români inimoși, cu suflet mare, care își vor ajuta semenii aflați la necaz și care au nevoie de sprijin. Va fi un instrument al dreptății pentru cei slabi și părăsiți împotriva celor care vor să le fure casele și munca”, conform unui articol apărut în Vice.
Cu ocazia Congresului Partidului România Unită (PRU), sportivul a rostit și un discurs extrem de dur în care a vorbit despre situația politică și socială din țara noastră.
Șapte luni mai târziu, în luna iunie 2016, Daniel Ghiță a părăsit Partidul România Unită (PRU) în urma unei altercații verbale avute cu Bogdan Diaconu, președintele de partid la acel moment. Printre altele, sportivul român îi reproșa acestuia că nu ar fi respectat principiile pe care formațiunea politică le promovează.
La acea vreme, Daniel Ghiță afirma pe propria pagină de Facebook:
„Am luat decizia să demisionez din Partidul România Unită. Sunt un naționalist și un activist hotărât și voi lupta pentru principii corecte și pentru binele poporului român până la capăt. Locul meu este numai acolo unde aceste principii sunt respectate. Defrișarea pădurilor m-a forțat să intru în politică. Rămân în politică pentru a-mi apăra țara. Nihil Sine Deo”, conform unui articol publicat în cotidianul Evenimentul Zilei.
Într-un interviu apărut în Ziarul Bursa în luna septembrie 2016, la trei luni distanță de plecarea sa din PRU, Daniel Ghiță afirma, întrebat fiind de ce a ales să devină membru PRU:
„Am intrat în PRU pentru doctrină și pentru idei. Sunt naționalist din naștere, adică patriot, și așa voi rămâne pentru că este normal să ne iubim țara și să vrem ce este mai bine pentru ea. Când am intrat în PRU, Bogdan Diaconu mi-a promis că nu vom primi traseiști și nici politicieni penali și că vom fi un partid curat, al principiilor și al iubirii sincere de țară”.
În februarie 2019, Daniel Ghiță a fost invitat în cadrul emisiunii ProSport Live, unde a vorbit deschis despre experiența sa pe scena politică:
„Voiam să opresc defrișările, voiam să stopez vânzarea terenurilor către străini, voiam ca firmele românești să prospere. Nu am nimic cu străinii. Dar în România nu mai există un echilibru între firmele din industria românească și industria străină. Industria românească este la pământ, iar industria străină prosperă. Iar noi nu câștigăm bani. Am crezut, la vremea respectivă, că dacă intru într-un partid pot schimba ceva pentru societate”.
În perioada în care a fost membru al Partidului România Unită (PRU), Daniel Ghiță a candidat pentru funcția de primar al Sectorului 3 din București, alegeri desfășurate pe 5 iunie 2016.
Rezultate alegeri locale sector 3 2016
Runda a doua: intrarea în PSD și în Parlament
După patru ani în care nu dădea semne că ar dori să se întoarcă pe scena politică din România, Daniel Ghiță s-a înscris, în luna octombrie 2020, în Partidul Social Democrat (PSD). Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, Ghiță afirma:
„Da, voi candida de la PSD Ilfov, să lupt pentru oamenii de rând. Pentru cei pe care nu îi aude și nu îi vede nimeni. Pentru copiii României, pentru toți românii, pentru ca votul vostru să conteze. Nu se poate să existe fraudă electorală și să stăm să acceptăm, să nu facem nimic. Prioritatea in România trebuie să fie sănătatea și educația, nu alegerile. De azi sunt PSD-ist”.
Înscris în Partidul Social Democrat (PSD), filiala Ilfov, Daniel Ghiță a anunțat că va candida pentru un loc în Camera Deputaților. Alegerile parlamentare fiind programate pentru data de 6 decembrie 2020, Ghiță a avut la dispoziție puțin mai mult de o lună pentru a convinge oamenii să îl voteze. Cu ajutorul partidului pe care îl reprezintă și în momentul de față, fostul sportiv a deschis lista candidaților PSD, la Ilfov, pentru un loc în Camera Deputaților.
La câteva zile distanță de la închiderea urnelor de vot, pe 6 decembrie 2020, Biroul Electoral Central (BEC) a anunțat rezultatele finale. Astfel, alegerile parlamentare au fost câștigate de Partidul Social Democrat (PSD), cu 1,70 milioane de voturi, urmat de Partidul Național Liberal (PNL), cu 1,48 milioane de voturi, și USR-PLUS, cu aproape 907.000 de voturi.
Astfel, conform unui proces verbal publicat de Biroul Electoral Central (BEC) pe site-ul oficial, cu numărul 1639/17.12.2020, la anexa nr. 22, pagina 8, se arată că în Ilfov (circumscripția electorală nr. 25) au fost atribuite trei mandate, iar alte două au rămas neatribuite în prima etapă de repartizare. Cu un total de cinci mandate atribuite după repartizarea finală, în Ilfov, Daniel Ghiță a fost singurul reprezentant al Partidului Social Democrat (PSD) care a ocupat un loc în Camera Deputaților (anexa nr. 22, pagina 20).
Pe lângă Daniel Ghiță, alegerile parlamentare din anul 2020 au adus în Camera Deputaților, din Ilfov, și nume ca Oana Alexandra Cambera (USR-PLUS), Andrei Daniel Gheorghe (PNL), George Cristian Tuță (PNL) și Gianina Șerban (AUR).
Daniel Ghiță are biroul parlamentar în Voluntari, pe strada Tudor Vladimirescu, numărul 40.
Patru luni de activitate în Parlament
Conform unui sumar publicat pe site-ul Camerei Deputaților, Daniel Ghiță are la activ, în cele patru luni de activitate în Parlamentul României, un total de patru luări de cuvânt în ședințe, dintre care o declarație politică, două propuneri legislative inițiate, trei moțiuni, patru declarații politice depuse în scris, dar și 20 de interpelări și întrebări.
Astfel, la capitolul propunerilor legislative inițiate, Daniel Ghiță a venit cu două sugestii în cele patru luni de activitate ca deputat din partea Partidului Social Democrat (PSD), și anume:
1. Propunere legislativă pentru modificarea OUG nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației (înregistrată cu numărul 130/22.03.2021)
2. Propunere legislativă pentru completarea articolului 112 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (înregistrată cu numărul 129/22.03.2021)
Referitor la prima propunere legislativă, înregistrată cu numărul 130/22.03.2021, Daniel Ghiță a avut susținerea a 58 de deputați și senatori PSD și un deputat din partea minorităților, și anume Manea Cătălin Zamfir. Conform unui document (fără număr de înregistrare) publicat pe site-ul Camerei Deputaților, legea, aflată în momentul de față în stadiul de „procedură legislativă încetată”, ar fi adus schimbări alineatului 1 din articolul 19 al OUG nr. 75/2005:
„ARACIS este condusă de un consiliu alcătuit din 25 de membri, din care:
a) 18 sunt cadre didactice cu funcții de predare în învățământul superior care reprezintă, de regulă, domeniile de studii universitare;
b) 5 studenți, reprezentanți ai federațiilor studențești din România, reconfirmați la începutul fiecărui an universitar”.
Referitor la cea de-a doua propunere legislativă, înregistrată cu numărul 129/22.03.2021, Ghiță a avut susținerea a 58 de deputați și senatori PSD, un deputat UDMR (Szabo Odon) și un deputat din partea minorităților, și anume Manea Cătălin Zamfir. Astfel, în urma acestei propuneri legislative, Legea educației naționale nr. 1/2011 ar urma să fie modificată. Articolului 112 din Legea 1/2011 ar urma să îi fie aduse modificări, dar și să fie introduse aliniatele 6.2 și 6.3 imediat după aliniatul 6.1.
În primă fază, pe 22 martie 2021, această propunere legislativă a fost prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, unde nu s-a aprobat procedura de urgență solicitată. Pe 30 martie 2021, aceasta a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, iar pe 19 aprilie 2021 a fost din nou prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputaților.
Tot pe 19 aprilie 2021, propunerea legislativă a fost trimisă pentru raport la Comisia pentru Administrație Publică și Amenajarea Teritoriului și Comisia pentru Învățământ, dar și prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, iar pentru aviz a fost trimisă la Comisia pentru Buget, Finanțe și Bănci; Comisia pentru Drepturile Omului, Culte și Problemele Minorităților Naționale; Comisia Juridică, de Disciplină și Imunități și Comisia pentru Egalitatea de Șanse pentru Femei și Bărbați.
Pe 19 aprilie 2021, propunerea a primit aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social. În momentul de față, propunerea deputatului PSD se află în stadiul „trimis pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaților”.
La capitolul propunerilor legislative inițiate, Daniel Ghiță a semnat trei moțiuni inițiate de deputați din grupul parlamentar PSD, și anume.
1. „Incompetența și lipsa de asumare ucid! Vlad Voiculescu, un pericol pentru sănătatea și viața românilor” (10 februarie 2021; respinsă)
2. „Agricultura României este atacată de cel mai periculos dăunător: ministrul Adrian Nechita Oros” (24 martie 2021; respinsă)
3. „Ca românii să trăiască, Vlad Voiculescu trebuie să plece” (12 aprilie 2021; retrasă)
La capitolul interpelărilor și întrebărilor realizate în Parlamentul României, deputatul PSD Daniel Ghiță are un număr de 20 la activ până în momentul de față. Dintre acestea, 12 au fost întrebări diverse adresate colegilor din Camera Deputaților și Senat, iar 8 au fost interpelări.
Printre altele, Daniel Ghiță a intervenit pe tema unor domenii diverse, precum:
1. Politica de protejare și exploatare a resurselor României
2. Măsuri după incendiul de la Spitalul Matei Balș
3. Vânzarea unor părți din obiectivele strategice ale țării
4. Valoarea creditelor externe din perioada 2019-2020
5. Transparența și trasabilitatea în combaterea tăierilor ilegale
6. Desființarea SIIJ
7. Conservarea pădurilor, fenomenul exploatării ilegale ale acestora
Luări de cuvânt în Parlamentul României
Conform unui sumar publicat pe site-ul Camerei Deputaților, Daniel Ghiță are la activ, în cele patru luni de activitate în Parlamentul României, un total de patru luări de cuvânt în ședințe, dintre care o declarație politică cu ocazia depunerii jurământului de credință față de țară și popor, într-o ședință solemnă desfășurată pe 21 decembrie 2020.
Același sumar arată că Daniel Ghiță are la activ alte patru declarații politice și intervenții în scris, disponibile public pe site-ul Camerei Deputaților, după cum urmează:
1. „Voi fi apărătorul celor mulți și al românilor de pretutindeni” (17 februarie 2021)
2. „Ce mai fac Serviciile de Informații?” (24 februarie 2021)
3. „Opriți desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție” (3 martie 2021)
4. „Cine ne guvernează? Pe mâinile cui au ajuns economia, sănătatea, siguranța și munca românilor?” (7 aprilie 2021)
Referitor la declarațiile politice și intervențiile avute în Parlamentul României, deputatul PSD Daniel Ghiță are la activ trei discursuri în cele mai recente două luni de mandat, în zilele de 10 martie 2021, 6 aprilie 2021 și 13 aprilie 2021.
Pe 10 martie 2021, Daniel Ghiță făcea prima declarație politică, adresată colegilor săi din Camera Deputaților și din Senatul României, moment în care a adus o serie de critici adresate colegilor parlamentari. Conform unei stenograme disponibile pe site-ul Camerei Deputaților, el afirma:
„În acest sanctuar al politicii sunt oameni care fac afirmații nefundamentate, susținute doar cu alte afirmații. Resping un asemenea mod de abordare. Domnule (Mihai-Laurențiu) Polițeanu, vă rog să ne spuneți ce ați căutat în arhiva SIPA, împreună cu doamna Monica Macovei. Ce documente ați sustras, cu ce serviciu colaborați?”.
În continuarea discursului său, Daniel Ghiță a mai declarat:
„Sunt colegi de-ai noștri, din Parlament, care aruncă de fiecare dată cu noroi, cu vorbe fără acoperire în fapte, delațiuni mizerabile specifice fostei Securități. Consider că cei care nu renunță la vechile năravuri, îndeosebi cei care fac acuzații fără corespondență în realitate, vor să readucă România și pe noi toți la acele timpuri cumplite”.
Vizibil emoționat, deputatul Daniel Ghiță a citit cu greu, de pe foaie, textul propriu, a făcut o serie de greșeli gramaticale și de exprimare, iar în unele momente dădea semne că ar rămâne fără aer. Materialul video publicat pe canalul de YouTube al Parlamentului României a devenit în scurt timp viral și a fost preluat de nenumărate televiziuni și site-uri de știri.
Ziua de 6 aprilie 2021 i-a adus lui Daniel Ghiță o nouă ocazie de a fi expus în presă. În timpul unui discurs prezentat de Cristina Mădălina Prună (USR), sub formă de răspuns adresat lui Bogdan Ionel Rodeanu (USR) pe tema purtării măștii de protecție, Daniel Ghiță a afirmat, din sală: „Dar nu pot să o port”.
Ca un răspuns, în Parlament s-au auzit afirmații precum „Te mănâncă pielea” și „Are alergie”.
Câteva zile mai târziu, pe 13 aprilie 2021, Daniel Ghiță a avut un nou episod de contre cu câțiva dintre colegii săi din Parlament, în timpul unui apel făcut de Cristina Mădălina Prună (USR) cu privire la purtarea măștii de protecție în timpul ședințelor:
„Mă văd nevoită să atrag atenția următorilor deputați – domnul Lucian Florin Pușcaşu, domnul Daniel Ghiță și domnul Dumitru Coarnă – să poarte masca corespunzător”.
Ca răspuns, deputatul PSD a afirmat, în mai multe rânduri, următoarele: „Dacă nu știți legea de ce mai veniți aici?”, făcând referire la restricțiile cu privire la pandemia de Coronavirus, dar și „Nu mai dați exemple numai de la PSD. Domnul Bulai, data trecută, nu a purtat mască. Eu am certificat medico-legal, adică adeverință medicală”.
Rugat de Cristina Mădălina Prună (USR), vicepreședinte al Camerei Deputaților, să depună documentul doveditor la Biroul Permanent, Daniel Ghiță a declarat: „Vă rog frumos să citiți legea și după aceea să veniți aici ca să ne țineți lecții de morală”. La câteva secunde distanță, deputatul a mai strigat, din sală, și „Dictatura USR-PLUS”.
În urma acestor episoade, în presa centrală, dar și în presa sportivă, au apărut o serie de articole cu privire la refuzul deputatului de a purta mască de protecție în timpul ședințelor din Parlamentul României și nu numai.
Apariții în presă
În comparație cu alți deputați și senatori din Parlamentul României, din actualul mandat, activitatea deputatului Daniel Ghiță este neînsemnată. Cu toate acestea, nu de puține ori s-a întâmplat ca Daniel Ghiță să apară în presa centrală sau în presa sportivă ca urmare a unor evenimente, situații sau declarații politice.
Astfel, în data de 7 aprilie 2021, conform unui articol apărut în HotNews, Daniel Ghiță a fost surprins în Parlamentul României fără mască de protecție. În schimb, în aceeași zi, deputatul declara că Guvernul României trebuie să desecretizeze toate contractele pe care le-a încheiat în perioada pandemiei de COVID-19, adăugând că el nu știe că ar fi declarată pandemie.
Deputatul a fost văzut de mai multe ori în plenul Camerei Deputaților sau pe holurile clădirii fără mască de protecție sau purtând mască fără să își acopere și nasul. Întrebat de jurnaliști de ce nu respectă legea și nu poartă mască de protecție în spațiile închise, deputatul Daniel Ghiță a declarat:
„Cei care ne conduc de un an și patru luni de zile să răspundă pentru toate crimele și atrocitățile pe care le-au făcut până acum. Este declarată pandemia în România? Eu nu știu că este declarată în România”.
La începutul lunii martie 2021, mai multe posturi de televiziune și site-uri de știri vorbeau despre un nou episod în care deputatul PSD a fost protagonist. Într-o postare publicată pe Facebook, deputatul USR Filip Havarneanu arăta, cu dovezi fotografice, cum Daniel Ghiță a adormit în timpul unei ședințe din Parlamentul României.
„Avem un Șoșoc și în Camera Deputaților. Când nu doarme face circ. Dovada clară că pumnii și picioarele încasate în cap nu duc la nimic bun. Așa se întâmplă dacă faci scandal toată ziua și urli în Parlament. E bun somnicul în plen, domnule Ghiță?”, scria Filip Havarneanu.
Câteva zile mai târziu, Daniel Ghiță a venit cu o replică pentru postarea făcută pe Facebook de deputatul USR: „Copile, stai să vezi ce îți fac”. Acestea ar fi fost cuvintele cu care, afirmă Filip Havarneanu, l-ar fi amenințat cu bătaia.
Tot deputatul USR Filip Havarneanu este cel care a publicat pe Facebook și o filmare în care Daniel Ghiță vocifera în plenul Parlamentului în timpul unei declarații făcute de la pupitru de către un coleg parlamentar pe tema bugetului pentru anul 2021.
„Fără mască în Parlament și, ca totul să fie complet, cu țipete în loc de argumente. Cam așa se desfășoară ședința de astăzi din Parlament pentru dezbaterea bugetului pentru anul 2021. Să vă mai spun că cei de la pupitru nu se aud din cauza strigătelor PSD-iștilor, deși cei care țin discursuri folosesc microfonul? Sau că dacă într-adevăr și-ar dori să modifice proiectul de buget ar trebui să încerce o dezbatere civilizată?”, scria Havarneanu.
La finalul lunii martie 2021, Camera Deputaților a adoptat o declarație privind unele manifestări cu caracter antisemit din România și tentativele de reabilitare a criminalilor de război. În urma votului, deputatul PSD Daniel Ghiță a fost singurul care a votat împotriva acestei declarații, conform votului electronic afișat pe site-ul forului legislativ.
Ulterior, colegul său de partid, Adrian Ionuț Chesnoiu, a pus pe seama unei erori votul acordat de Daniel Ghiță. Deputatul PSD nu și-a explicat votul, însă, pe Facebook, și-a acuzat, la doar câteva ore distanță, adversarii politici de fascism:
„Ciuma roșie este un slogan nazist. Acest slogan fascist este folosit în România de toți liderii politici din partea USR-PLUS și PNL. Premierul folosește în campania electorală și în declarații un slogan nazist. Florin Cîțu și Dan Barna folosesc sloganuri naziste. Toți liderii și membrii PSD au fost hărțuiți cu un slogan fascist”.
Deputatul PSD Daniel Ghiță a luat parte, în repetate rânduri, și la protestele anti-restricții care au avut loc în municipiul București. În urma participării la aceste manifestări, el a afirmat pe propria pagină de Facebook:
„De ce nu vine nimeni de la Guvern să vorbească cu poporul? Poporul nu are valoare? Unde este Iohannis cu geaca roșie? Cine răspunde pentru profanarea cadavrelor, a tuturor românilor care au murit de COVID-19 în perioada 2020-2021? De ce trebuiau înmormântați goi în saci negri de gunoi? Fără slujbă, fără preot, fără să aibă dreptul să fie înmormântați creștinește? Umilință și distrugerea credinței”.
Deputatul PSD Daniel Ghiță are obiceiul de a comenta subiecte vaste pe propria sa pagină de Facebook, legate de tăierea pădurilor din România, modul în care este condusă țara, economie sau pandemia de Coronavirus. Înainte de a intra în Partidul Social Democrat (PSD), Ghiță a răspuns inclusiv unor afirmații făcute de Cristian Tudor Popescu cu privire la restricțiile impuse de comuniști înainte de anul 1989.
La ora 18:00, președintele Klaus Iohannis a susținut, la Palatul Cotroceni, o nouă conferință de presă în cadrul căreia a răspuns întrebărilor juraliștilor. Înaintea acestor întrebări, Iohannis a ținut un discurs în care i-a îndemnat pe români să continue să fie prudenți, mai ales acum, în pragul sărbătorilor pascale, punctând pe regulile de distanțare care trebuie, în continuare, respectate.
Discursul „tampon”, cel de dinaintea întrebărilor acide ale presei
„În noaptea de Înviere restricțiile o să fie ridicate astfel încât toți cei care vor să poată participa la slujbă. Sunt convins că Biserica se va organiza foarte bine. Am văzut asta și la sărbătoarea Floriilor. Dragi români, haideți să fim la fel de responsabili! Ce altă dovadă putem da față de cel de lângă noi? Este deja al doilea an în care Sfintele Sărbători ne găsesc într-o situație dificilă. De data aceasta veștile sunt pozitive, iar speranțele întemeiate că avem evoluții din ce în ce mai bune sunt evidente. Vaccinarea înseamnă eliminarea restricțiilor și revenirea la normalitate. Ceea ce înseamnă că am depășit valul epidemologic nu înseamnă că putem elimina de tot restricțiile. Măsurile s-au dovedit corecte și adecvate, luate la timp. Până atunci trebuie să fim realiști: pandemia nu a dispărut. Numărul mare de morți ne impune să fim vigilenți!”, a spus Klaus Iohannis, la începutul conferinței de presă.
Îl susține Klaus Iohannis pe Florin Cîțu pentru președinția PNL?
„Președintele României nu este membru de partid, ca atare nu se exprimă în partid. Faptul că merg împreună cu premierul, este un semnal de susținere pentru Florin Cîțu. Este în interesul meu și al țării ca acest Guvern să performeze. Discuția din partid se va face în partid”, a răspuns președintele Klaus Iohannis.
Nemulțumiri PNL legate de ministrul Cristian Ghinea, tranșate de președintele Iohannis
„Ministrul Ghinea a lucrat foarte mult cu echipa pe care o coduce și s-a prezentat la discuții. Nu a prezentat un plan propriu, ci unul elaborat în două luni de zile și de actuala coaliție de guvernare. Obiectivele României sunt foarte clare. Noi am mers pe aceste criterii care sunt importante pentru noi. Negocierile cu Comisia (nr. Europeană) sunt dificile pentru că există pretenții mari. Nu și-a imaginat nimeni că la primul draft Comisia va spune că totul va fi corect. Nemulțumirea unora sau altora sunt de înțeles dar ele nu ajută cu nimic la rezolvarea problemei. Trebuie lucrat pe plan în interiorul coaliției și lucrurile vor merge mai departe. Premierul este premierul și conduce Guvernul, drept pentru care după sărbători, premierul împreună cu ministrul Fondurilor Europene vor merge la Bruxelles pentru continuarea discuțiilor”, a completat Iohannis.
Cum pot fi determinați oamenii de la țară să se vaccineze?
„Reprezentanții tuturor cultelor s-au văzut inclusiv cu prim-ministrul și au stabilit o abordare pro-vaccinare. În zona rurală lucrurile trebuie tratate proactiv, așa că au fost gândite campanii la fața locului. Am fost și eu, personal, la prima acțiune de centru mobil. Reacțiile au fost foarte pozitive. În prima zi s-au vaccinat aproape 200 de persoane. Oamenii se lasă convinși dacă te duci spre ei”, a răspuns acesta, completând că starea de alertă va fi ridicată atunci când vor stabili specialiștii, punctând pe importanța campaniei de vaccinare.
Primarul General al Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat că în ședința de astăzi a Consiliului General al Municipiului București au fost aprobate o serie de proiecte de hotărâre cu o mare importanță pentru București. „Menționez în primul rând deschiderea, de joi, în Piața Constituției, a unui centru drive-thru pentru vaccinarea anti-COVID-19, cu patru puncte, unde oamenii vor fi vaccinați fără a trebui să coboare din mașini. E o soluție care a funcționat în alte țări și a ajutat la susținerea campaniei de vaccinare, iar în câteva zile această soluție va deveni operațională și în București”, a spus edilul Nicușor Dan, pe Facebook.
S-a aprobat trecerea din domeniul public în domeniul privat al Capitalei a unui corp de clădire aparținând Spitalului de Copii Grigore Alexandrescu
Potrivit declarațiilor primarului Nicușor Dan, respectiva construcție ar fi urmat să fie demolată pentru ca în acel loc să se înalțe un nou corp finanțat de Banca Mondială. „În ceea ce privește transparența administrației locale, am propus și s-a votat azi în CGMB transparentizarea autorizațiilor de construire în București”, a mai spus Nicușor Dan, adăugând că toate autorizațiile emise de acum înainte vor fi publicate pe site-ul Primăriei Generale, în scopul transparentizării informațiilor legate de autorizațiile de construcție. Informațiile vor apărea, de asemenea, inclusiv retroactiv, din 2018.
Pentru domeniul social, au fost aprobate două proiecte prin care a fost împuternicit Consiliul Local al Sectorului 6 pentru a încheia parteneriate cu două organizații non-guvernamentale – Organizația Salvați Copiii și Asociația Centrul Rromilor „Amare Rromentza” – pentru realizarea unui centru-pilot pentru copiii victime ale abuzurilor sexuale, respectiv a unui centru comunitar pentru minoritatea rromilor
Nicușor Dan
În plus, s-a corectat inclusiv directiva potrivit căreia taximetriștii nu aveau voie să folosească aplicații pe smartphone. „Acea hotărâre a CGMB din decembrie 2017 e deja suspendată în justiție, iar CGMB a decis azi să o abroge parțial”, a mai spus edilul Nicușor Dan.
Taxele pentru parcările de reședință vor crește „efectiv” abia din 2022, a mai anunțat Nicușor Dan
Nicușor Dan a mai spus că această decizie a fost luată în urma solicitării primarilor de sector din București, astfel că în Consiliul General s-a votat în cursul zilei de astăzi inclusiv majorarea taxelor pentru parcările de reședință. „Aceste taxe vor crește efectiv începând cu 2022 și vor ajunge până la o sumă cuprinsă între 300 și 600 de lei pe an, în funcție de zonă. E de subliniat că banii din aceste taxe ajung la primăriile de sector, iar primarii de sector au cerut majorarea acestor taxe pentru creșterea bugetelor sectoarelor, urmând astfel să se asigure și mai buna întreținere a acestor parcări”. a completat Nicușor Dan.
BOR condamnă mișcarea LGTB. Sub oblăduirea BOR-ului, creștinii fervenți condamnă mișcarea LGTB, ca păcat capital.
Nu de puține ori i-am văzut, cu toții, adunați cu icoane, rugăciuni și agheazmă, propovăduind dreapta credință și aruncând cu invective, la adresa persoanelor gay.
Nu de puține ori, tot ei au fost cei care au pus egalul între LGTB și pedofilie. Bine, au pus egal și către zoofilie și necrofilie, dar deja divagăm.
Ce omit cu toții să spună sau să realizeze e că persoanele gay recunosc că sunt gay. Și că nu se ocupă și de ramura pedofiliei. La fel cum omit să recunoască faptul că, în sânul bisericii, e posibil să fie mai mulți pedofili, decât în comunitate.
Preoția – această frăție a tăcerii
Când un preot e prins cu pedofilia în sac, e scuzat cu eterna frază ”i-a sucit ăla rău mințile”. Eventual, se dă vina pe victimă, că ea l-a împins spre păcat. Se face puțin tam-tam, în cel mai rău caz i se retrage titlul de preot și, dup-aia, cazul dispare.
Ca prin minune, fața bisericească nu mai e acuzată de pedofilie, toată lumea uită și că a fost (dacă e cazul), cel puțin în momentul actului, gay, viața merge mai departe.
De acuzațiile împotriva lui Pomohaci se mai știe ceva?
Despre restul, câți or mai fi și care au fost ascunși, încă înainte de a ajunge în presă?
Normal, și preoții sunt oameni, și sunt supuși ”greșelii”. Nu vă supărați, preasfințiile voastre, greșeală e să scapi vinul de împărtășanie pe jos. Greșeală e să vorbești în somn, despre ce ai auzit la spovadă. Să profiți sexual de minori, nu e greșeală. E alegere. Și intră sub incidența legii.
Preoții sunt supuși greșelii; restul persoanelor – să le ardem pe rug
E foarte interesantă o practică des întâlnită în această lume specială, care se numește BOR: dacă unul dintre ai lor greșește (grav – gen violează băieței), e doar om. Doar Dumnezeu are dreptul să ierte sau să judece.
Dacă alte persoane aleg să iubească (cu consimțământ) persoane majore, de același sex – O SĂ ARDĂ ÎN FOCURILE IADULUI CELUI VEȘNIC! NE PERVERTESC COPIII! SODOMA ȘI GOMORA și restul textelor cu care ne-au obișnuit deja.
Oare sunt mai indulgenți, ei între ei, pentru că:
– se cred speciali și protejați de mâna lui Dumnezeu pentru c-au terminat un seminar;
– nu se amestecă ei cu plebea;
– au, majoritatea dintre ei, micile lor secrete vinovate și mai bine arată cu degetul spre alții, pentru a distrage atenția de la ele?
Un preot din Videle, prins în flagrant în timp ce ”fraterniza sexual” cu un minor: păcat mediatizat, dar lesne iertător
Cel mai probabil, preotul cu pricina a tunat și-a fulgerat, din amvon, împotriva persoanelor gay. Și-mpotriva pedofililor. Cel mai probabil, a votat la referendumul Coaliției. Poate i-a convins și pe alții, s-o facă.
Între timp, în spatele ușilor închise, și-a dat jos pantalonașii și-a făcut exact ce țipa că nu e bine să facă alții.
O fi fost curios, săracul. Doar că nu i-a trecut curiozitatea după prima dată. Și-a mai încercat de câteva ori, până a fost prins.
Cam cât timp o să treacă, până BOR-ul mușamalizează și cazul lui? Și cam cât timp o să treacă, până o să uite să-și facă curat în propria ogradă, să țină copiii în siguranță și-o să-nceapă să arunce, din nou, cu venin în comunitatea LGTB?
Primăria Constanța va colabora cu Asociația CreativePlus pentru a schimba fața pasajului de la gară. Mai exact, prin semnarea unui contract de protocol cu o firmă care va asigura lucrările, în directă colaborare cu asociația mai devreme menționată, se va pune accent pe transformarea pasajului într-un loc vesel, în care tinerii constănțeni să își poată petrece timpul liber, anunță CTNews.ro.
„Pasajul va fi amenajat pentru desfășurarea periodică de evenimente culturale, educative și sociale printr-o amenajare artistică integrată a acestuia. Transformarea acestui pasaj în spațiu propice pentru desfășurarea de activități educative și culturale impune totodată menținerea pasajului în regim permanent, după încheierea proiectului, ca spațiu curat și funcțional”, susțin reprezentanții Primăriei Constanța, potrivit sursei citate anterior.
Proiectul „Underground Art Flipping – pasajul de la Gară” are menirea de „a pune o cărămidă” la temelia modernizării orașului Constanța
Proiectul are în vedere o intervenție de schimbare a imaginii pasajului de la gara din Constanța, mizând pe arta urbană. Conform articolului inițial, semnat de CTNews.ro, în cadrul proiectului „Underground Art Flipping – pasajul de la Gară” se va pune accent pe:
Arta murală (patru pereți) – vor fi realizate mesaje educative pentru dezvoltare durabilă, mesaje pozitive, dar și reguli generale cu tematica reciclare, pentru informarea trecătorilor;
Busking (cântat în stradă) – pentru că există foarte mulți artiști nedescoperiți care au nevoie de oportunități de a ieși la suprafață și de a-și demonstra talentul în arta muzicală, în fiecare lună se va desfășura un concert stradal în care tinerii amatori vor organiza evenimente muzicale și rap battles;
Arta vizuală – Galeriile de artă/expoziție: pasajul are mai multe spații care pot servi ca loc pentru expoziție fotografică și galerii de artă. Locurile respective vor fi amenajate în așa fel încât, lunar, voluntarii proiectului să poată schimba tablourile/fotografiile din vitrine fără a împiedica trecerea prin pasaj.
Astfel, atât instituția Primăriei cât și asociația menționată anterior au intenția de a da un nou aspect pasajului de la Gară, după mulți ani în care locul a fost evitat de trecători din pricina degradării, însă și a mirosului greu de suportat.
Într-o conferință de presă recentă, ministrul de Interne, Lucian Bode a avertizat că, în ciuda restricțiilor cvasi-anulate din seara de Înviere, insituțiile din subordinea ministerului pe care îl conduce se vor mobiliza și vor veghea pentru buna desfășurare a respectivei seri, dar nu numai. Mai exact, Bode anunță că pe tot parcursul sărbătorilor pascale, dar în mod deosebit în seara de Înviere, MAI va trimite pe străzi aproximativ 14.000 de polițiști și jandarmi pentru a asigura liniștea și buna respectare a regulilor.
Bode anunță 14.000 de angajați MAI care vor păzi 12.352 de biserici
Menționând că perioada pe care o traversăm va rămâne plină de provocări, Lucian Bode a anunțat că le va cere oamenilor din subordinea ministerului să se mobilizeze la „maxim”, astfel încât în această perioadă să fie respectate atât regulile impuse în contextul pandemiei, cât și cele care trebuie respectat indiferent de perioada pe care o traversăm. „Este important să colaboraţi cu autorităţile locale, cu reprezentanţii cultelor religioase, astfel încât să existe o coordonare eficientă şi susţinută pe parcursul acestei săptămâni şi să preîntâmpinăm situaţii critice. Începând de luni, 26 aprilie, la nivelul structurilor teritoriale sunt în derulare acţiuni de instruire a reprezentanţilor Bisericii, precum şi a operatorilor economici cu privire la prevederile cadrului normativ incident în vederea prevenirii şi limitării răspândirii COVID-19”, mai spus Lucian Bode, potrivit news.ro.
Poliția și Jandarmeria va acționa de Paști
Amintindu-le ofițerilor MAI că vor reprezenta repere pentru cetățeni, ministrul a mai spus că „măsurile de ordine şi siguranţă publică, precum şi cele de prevenire şi stingere a incendiilor vor fi asigurate de către 13.922 de efective ale MAI pentru 12.352 lăcaşe de cult unde sunt preconizate a se desfăşura manifestări religioase la care se estimează că vor participa peste 1,7 milioane de persoane. O foarte bună mobilizare este crucială pentru a depăşi cu bine această perioadă solicitantă”. Potrivit declarațiilor, aşteptările din partea cetăţenilor sunt foarte mari, presiunea asupra agenților fiind foarte mare în această perioadă.
De aceea, vă solicit să trataţi cu profesionalism şi responsabilitate fiecare acţiune operativă. Prezenţa efectivelor MAI pe teren are în principal o componenteă preventivă, de a asigura protecţia cetăţenilor şi un climat de linişte şi ordine publică
S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul.
Nu „pe...
Președintele Nicușor Dan a revenit în țară și anunță că a citit sesizările primite din partea magistraților, așa cum au fost transmise după documentarul...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
