Abia după uciderea ursului Arthur, considerat cel mai mare urs brun din România, protejat de lege, autoritățile din România au realizat că nu au legislație coerentă în cazul vânătorii de urși.

Ziarul de Investigații a aflat ce presupune OUG, ce spun activiștii de mediu și localnicii din județele cu cele mai multe pagube provocate de urși.

Pornind de la dreptul fundamental al oamenilor, cel la viață, oficialii Ministerului Mediului spun că măsurile de împușcare a urșilor sunt pentru salvarea vieții umane.

Cu toate acestea, modul în care vor oficialii Guvernului să evalueze riscul pentru uciderea urșilor lasă loc de interpretări, spun ecologiștii. În opinia celor de la Greenpeace, următoarele măsuri luate de Guvern vor da liber braconajului, aspect pe care statul român nu îl controlează eficient.

Cum vrea statul să împuște urșii. Contradicții majore de exprimare. Cei care nu se sperie de oameni vor fi uciși

Potrivit actului emis de Ministerul Mediului, împușcarea urșilor se face după criteriile riscului: mic, mediu, major. Înainte de a folosi arma, urșii ar putea fi alungați. Mai exact, urșii care nu se sperie de oameni(n.r foarte rare aceste cazuri) vor fi împușcați. Or, dacă urșii nu sunt agresivi și prima condiție e alungarea lor, de ce ar trebui să mai fie uciși(?) este întrebarea care a pus pe jar societatea civilă. Hrănirea urșilor de către oameni este interzisă. Reprezentanții Ministerului Mediului spun că, după gonire, următoarea etapă ar trebui să fie tranchizilizarea și relocarea. Din nou, societatea civilă remarcă o contradicție de exprimare: ursul este un animal sălbatic, dacă îl gonești când mai este și flămând, inevitabil, atacă. Cum poți reuși să îl tranchilizezi, fără să te atace?, este întrebarea celor care au studiat fenomenul ani de zile, care țin la viața umană, dar și la protecția mediului.

Ce se întâmplă în Covasna, unul dintre județele cu cele mai multe pagube

Directorul Agenției pentru protecția Mediului(APM) Covasna, Gheorghe Neagu, a spus că România a ajuns în această situație, de a fi grădina zoologică a Europei, din cauza derogărilor oferite de Ministerul Mediului. Oficialul instituției spune că nu se dau derogări(de ucidere) tocmai pentru uciderea celor periculoși.

” La nivelul judeţului Covasna în decurs de cinci ani avem peste 1.060 de pagube atât în culturi agricole, cât şi la animale. Anul acesta, până la ora actuală, sunt înregistrate peste 30 de pagube, chiar şi la bovine mari. La lacul Moacța , am avut l un atac la specia Angus, a atacat o vacă de 750 de kg. Vă daţi seama că o vacă de talia asta costă în jur de 2.000 de euro. Tot la Moacşa am avut un atac la o bovină de 300-400 de kilograme” , a explicat oficialul APM Covasna.

Lacul Moacșa, exploatat în mod controversat. Localnicii fac cale întoarsă la instituții

Primii care au sesizat braconajul, exploatarea controversată a lacului Moacșa, au fost localnicii din Covasna. Este un loc frecventat des și de urși. Sunt zeci de adrese către instituțiile statului prin care se arată că lacul nu este delimitat corespunzător de instituțiile statului, iar prezența cerbilor în lac, ca mod de refugiu, este un semn că unele partide vânătoare ar trebui supravegheate cu atenție.

De altfel, în luna martie ac, în urma dezvăluirilor presei, Garda de Mediu Covasna a cerut patronului unei firme să exploateze suprafața lacului Moacșa în limita autorizațiilor de mediu pe care le-a primit. Localnicii ne-au sesizat, însă, că nu respectă acest lucru.

Natura trebuie să fie a tuturor

” Sunt zeci de drumuri la toate instituțiile statului și zeci de hârtii. Totul pentru a ne proteja zona! Nu luăm nimic noi după moarte. Natura trebuie să fie a tuturor!. Cum, în egală măsură, viața omului nu poate fi curmată de un urs. În județul Covasna sunt partide de vânătoare pe care noi le-am semnalat autorităților ca fiin ileale. Nu am primit niciun răspuns de la autorități. Nu înțelegem ce au de gând să facă cu urșii, ne-a declarat”, Janos Romanov, unul dintre localnicii care a surprins animalele hăituite de vânători, dar care a făcut și mai multe demersuri pentru a proteja mediul din Covasna.

Care e miza, de fapt. De ce nu e bun scandalul post-tragedie

În România, ar putea fi  „n ” cazuri Arhur. A devenit aproabe imposibilă o statistică a pagubelor produse de urși. Evident, atacurile soldate cu decesele oamenilor, nu puține în ultimele luni, sunt cel mai bun argument pentru a modifica legislația în acest sens. Cu toate acestea, reacția întârziată a statului are efecte pe termen mai lung. Spre exemplu, dacă se dorește relocarea urșilor care nu sunt periculoși, Ministerul Mediului ar trebui să combată tăierile ilegale de păduri.

Locul urșilor e în pădure, cu un scop clar pentru mediul înconjurător, însă, dacă nu mai sunt păduri, e firesc să fie în căutare de hrană în curțile oamenilor.

Locul urșilor e în pădure, dar ”autori necunoscuți” au decimat pădurile României

Potrivit datelor obținute de Ziarul de Investigații(zin.ro), din Ocolul Sighet au dispărut 100 000 de metri cubi de arbori. Procurorii au zeci de dosare cu autor necunoscut, iar termenul de prescripție e aproape(n.r prescripție-moment în care făptuitorul nu mai răspunde penal)

Ultima statistică a Inventarului Forestier Național arăta că, în numai 5 ani, în România au fost tăiate  ilegal 20 de milioane de metri cubi de material de lemnos.

Potrivit ultimelor date ale autorităților, sunt autorizați 60 000 de vânători. Suprafața fonndului cinegetic este de aproape șase milioane de hectare.