Ministrul Apărării Vasile Dîncu a declarat, la Digi 24, că Rusia are de gând să se folosească de deterioarea situației din Donbass pentru un atac asupra Ucrainei, acuzând-o de dublu discurs.
Totodată, oficialul a mai precizat că oficialii ruși au încercat să „liniștească lumea”, anunțând că unele trupe s-au retras de la granițele Ucrainei, însă realitatea a fost alta. Dîncu a vorbit și despre discursul președintelui Ucrainei, care a spus că se simte „singur” și a cerut sprijin din partea Alianței Nord-Atlantice.
„Suntem într-o situaţie destul de complicată în acest moment. (…) Se pare că este tot mai aproape posibilitatea unui conflict armat în Ucraina vor continua provocările din Donbass”, a spus ministrul Apărării.
Emmanuel Macron le-a propus lui Vladimir Putin și lui Joe Biden să aibă o întâlnire directă
De asemenea, Dîncu a mai precizat că o invazie rusească asupra Ucrainei va avea consecințe asupra aprovizionării cu energie, iar migrația cetățenilor ucraineni către țara noastră ar fi foarte probabilă.
„Am discutat şi în bilateralele de la Bruxelles şi aici (n.r. la Munchen) am discutat despre capabilităţile şi crearea de capabilităţi pentru posibile migraţii, oamenii care fug din calea războiului şi vor ajunge pe teritoriul României şi Poloniei”, a spus Vasile Dîncu.
Totodată, ministrul Apărării a adăugat că soldații Alianței Nord-Atlantice care au venit în țara noastră au rol și de a lucra cu posibilii migranți, precizând că există, în momentul de față, mai mulți specialiști în acest domeniu.
Reamintim că duminică, președintele Franței a avut un dialog cu omologul său rus timp de aproape două ore pentru a ajunge la un armistițiu în estul Ucrainei.
Macron l-a sunat și pe președintele Ucrainei, pe premierul britanic și pe președintele american, anunțând că Biden este de acord să se întâlnească cu Vladimir Putin pentru a discuta despre detensionarea situației din Est.
Secretarul american de stat Antony Blinken a anunțat că Biden este dispus să se întâlnească „oricând” și în „orice format” cu Putin, pentru a evita un război în Europa. Și Casa Albă a confirmat că preşedintele american Joe Biden a fost de acord „în principiu” să se întâlnească cu omologul său rus, Vladimir Putin, atâta timp cât nu decide invadarea Ucrainei.
Președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat duminică seară, la Antena 3, că dacă PSD va ieși de la guvernare vor avea loc alegeri anticipate. Acesta a amintit că a fost de acord să formeze o coaliție alături de PNL cu scopul de a aduce stabilitate într-o perioadă grea pentru țara noastră.
„Avem concepţii diferite despre lume şi viaţă, eu sunt social-democrat, el spune că e liberal (n.r Florin Cîțu) şi are altă abordare. Sunt şi probleme de fond, dar ar trebui să recunoască faptul că dacă PSD nu ar fi intrat la guvernare, nu ştiu cum ar fi arătat azi România”, a spus Marcel Ciolacu.
Președintele PSD a anunțat de când nu va mai fi obligatorie masca în interior
De asemenea, liderul social-democrat a vorbit și despre criza din energie, acesta afirmând că în România a avut loc o liberalizare haotică și nesustenabilă, prețul fiind mai mare decât în Germania.
„E momentul pentru toţi să găsim soluţia cea mai bună pentru a stabiliza preţul la energie”, a spus Ciolacu.
Totodată, oficialul a mai declarat că pandemia de Covid-19 nu se va termina, dar vor exista mai multe relaxări datorită numărului mic de cazuri și decese. Ciolacu a precizat că persoanele care s-au vaccinat sunt mult mai protejate în fața virusului. Mai mult, Ciolacu a spus că este mulțumit de modul în care ministrul Sănătății Alexandru Rafila a gestionat valul cinci al pandemiei.
„Eu sunt mulţumit de doctorul Alexandru Rafila cum a comunicat şi gestionat. Specialiştii trebuie să fie mai credibili (…) În Rafila şi Adrian Streinu-Cercel am mai mare încredere, dar în domnul Arafat. (…) Am auzit că în următoarele săptămâni vom renunţa la măştile în exterior, ne protejăm fiecare singuri şi învăţăm să trăim cu acest virus”, a adăugat Marcel Ciolacu.
De asemenea, președintele PSD a mai declarat că la venirea lui Rafila în fruntea Ministerului Sănătății, relația cu Arafat nu era tocmai bună, dar situația s-a schimbat treptat. De altfel, acesta e de părere că șeful DSU nu a luat decizii de rea-credință în timpul primului val, care a luat pe toți pe nepregătite.
De șase luni, ne confruntăm cu creșterile explozive ale facturilor la energie electrică și gaze, care au efecte devastatoare, de la inflația care se îndreaptă rapid spre 11%, la perspectiva concedierilor în masă și a închiderii multor companii. În acest haos, statul este incapabil să impună o lege echitabilă. Parlamentul a aprobat Legea consumatorului vulnerabil, iar Guvernul a dat o lege de plafonare-compensare, dar chiar majoritatea PNL-PSD-UDMR recunoaște că sunt două legi proaste și acum caută noi soluții. Guvernanții încearcă să își scuze neputința, susținând că e o criză globală, că aceste scumpiri afectează toate țările. Da, dar în Spania prețurile au fost plafonate din septembrie, iar Guvernul Franței a pregătit un set de măsuri care limitează creșterile la 4%.
De fapt, acum descoperim o nouă ipostază a „statului eșuat”, despre care, în contextul seriei de incendii din spitale, președintele Iohannis spunea că a ratat misiunea fundamentală de a-și proteja cetățenii. Acum, „statul eșuat” nu își poate proteja cetățenii de scumpirile la energie. De fapt, statul a provocat această criză, prin companiile sale, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, CE Oltenia, etc., care dețin monopolul producției și vând energia anticipat, chiar până prin 2025, la prețuri care sunt și cu 500% mai mari decât prețul de producție.
Înainte de liberalizare, prețul energiei electrice nu depășea 0,33 lei/kWh
Evoluția prețurilor la energie poate fi găsită în arhiva OPCOM, Operatorul pieței de energie electrică și de gaze naturale din România. Piața de energie are mai multe componente. O mare parte din tranzacții se derulează pe platforma de contracte bilaterale PCCB-LE Flex a OPCOM, dar există și alte două componente ale pieţei angro de energie electrică. Prima este „Piaţa pentru Ziua Următoare”, pentru tranzacţii orare ferme, cu livrarea energiei în ziua următoare zilei de tranzacţionare. A doua este „Piaţa Intrazilnică”, utilizată după încheierea tranzacțiilor pe piața zilei următoare.
Potrivit OPCM, în decembrie 2020, înainte de liberalizare, prețul unui kilowat era de la 284 lei, pe piața zilei următoare, la 332 lei, pe piața intrazilnică
Înainte de liberalizarea de la 1 ianuarie 2021, prețurile erau suportabile. Potrivit Raportului OPCOM din acea perioadă, în decembrie 2020, pe „piața zilei următoare” prețul mediu era de 284 lei/MWh, în creștere cu 45% față de cel din noiembrie 2020. Pe „piața intrazilnică”, prețul mediu din decembrie 2020 era de 332 lei/MWh, mai mare decât în noiembrie, când prețul Megawattului era de 140 de lei. Aceste creșteri în decembrie față de noiembrie sunt explicate prin creșterea consumului. Deci în decembrie 2020, înainte de liberalizare, prețul energiei electrice era de 0,28 – 0,33 lei/kWh.
Să vedem cum stăteau lucrurile și cu 6 luni înaintea liberalizării. În iunie 2020, prețul de „pe piața zilei următoare” era de 146 lei/MWh, iar pe „piața intrazilnică” era de 157 lei/MWh, în scădere cu 15% față de luna anterioară. Deci cu 6 luni înainte de liberalizare, prețul unui kilowat era de 0,14 – 0,15 lei.
După liberalizare, costurile energiei ar fi trebuit să scadă, dar prețul a crescut cu 267%
Guvernul a stabilit ca liberalizarea pieței la energie să aibă loc pe 1 ianuarie 2021. Consumatorii trebuiau să opteze pentru trecerea de la serviciul universal la piața concurențială, alegându-și oferta unui furnizor din comparatorul ANRE. Guvernul promitea o scădere a prețurilor și în oferte erau și prețuri de 0,24 lei/kWh. La un an după liberalizare, prețurile sunt de câteva ori mai mari.
Potrivit celui mai recent raport OPCOM, pe „piața pentru ziua următoare” în ianuarie 2022 prețul mediu de închidere a pieței a fost de 949,40 lei/MWh, fiind înregistrată o creștere de 249,96% față de prețul din ianuarie 2021, când un megawatt costa de 271,29 lei. Pe „piața intrazilnică”, prețul din ianuarie 2022 era de 1013 lei/MWh. În concluzie, „liberalizarea” a fost o mare „țeapă”, prețul kilowatului ajungând la 1,013 lei , în creștere cu 267% față de ianuarie 2021.
La serviciul universal, prețul unui kilowat a fost majorat cu până la 89%
Cu cele mai mari dificultăți se confruntă românii care nu au optat pentru piața concurențială și au rămas la vechile contracte cu furnizorii, pentru servicii universale, la care prețurile sunt modificate la fiecare 6 luni. Aceștia plătesc un preț care de la 1 ianuarie a fost majorat cu până la 89%, în funcție de regiune.
De la 1 ianuarie, cele mai mari scumpiri, cu peste 80%, sunt cele ale Enel Energie Muntenia și de Electrica Furnizare în Transilvania Nord, Transilvania Sud și Muntenia Nord, care a stabilit un preț de 1,5 lei/KWh. „Polul” scumpirilor este în Oltenia, unde CEZ Vânzare a stabilit noul preț la 1,61 lei/kWh, cu 89% mai mare decât prețul din decembrie (0,85 lei/kWh).
S-a ajuns la prețuri astronomice la energie pentru că, de fapt, a fost o „liberalizare” a afacerilor speculative
După câteva luni de bâlbâieli guvernamentale constatăm că statul nu poate controla situația, deoarece liberalizarea a fost prost gândită și de la scăderea prețurilor s-a ajuns la o „liberalizare” a speculei. Adrian Izvoranu, reprezentant al Confederației Patronale din Industrie, Servicii și Comerț, a explicat într-o emisiune că s-a ajuns la o „creștere pur speculativă” a facturilor deoarece statul, proprietarul singurelor capacități de producție, a vândut anticipat energia.
„Treaba este extrem de simplă. Energia și gazele s-au scumpit absolut artificial, am spus-o din prima clipă. Prețul nu are niciun fundament, este o creștere pur speculativă. Energia este vândută. La ora actuală, dacă verificați de unde cumpără distribuitorul, credeți că o cumpără de la producător? Nu! O cumpără de la intermediari, care au plătit energia înainte, care au făcut asta anul trecut și care acuma sunt proprietarii energiei!
Nu ai cum să le mai iei energia înapoi! Oamenii au contracte <<beton>>, au dat banii. Cine i-a încasat? Statul român! De ce consiliile de administrație din societățile statului au permis vânzarea cu doi ani înainte a energiei?”, a întrebat Adrian Izvoranu.
Anul trecut, Combinatul Energetic Oltenia a vândut anticipat energie, până în 2025!
În primăvara anului 2021, în plină „liberalizare” a pieței, statul vindea anticipat, până în 2024 și 2025, cantități importante energie. Potrivit „Economica.net”, pe 25 martie 2021, Combinatul Energetic (CE) Oltenia a încheiat cu Tinmar Energy, unul din marii furnizori de energie cu capital românesc, șapte contracte, pentru vânzarea unei cantități de 438 GWh, adică 438.000.000 MWh, la un preț de 280-282 lei/MWh. Energia cu cu profil bandă, la puteri orare de 5 și 10 MW, trebuie să fie livrată de CE Oltenia în 2022.
A doua zi, pe 26 martie, CE Oltenia a încheiat cu Tinmar Energy încă șapte contracte pentru vânzarea a 1,75 TWh de energie electrică, adică 1.750.000.000 de MWh, la prețuri de 271-272 de lei/MWh. Perioada de derulare acestor contracte, este de 4 ani, adică de pe 1 ianuarie 2022 până pe 31 decembrie 2025!
Cu două zile mai devreme, pe 24 martie, CE Oltenia încheiase tot cu Tinmar Energy alte șapte contracte, tot pentru vânzarea de energie, de această dată fiind vorba tot de o cantitate de 1,75 TWh de energie electrică, adică 1.750.000.000 de MWh, prețul de vânzare fiind de 270-272 lei/MWh. Perioada de livrare a energiei este aceeași: între 1 ianuarie 2022 și 31 decembrie 2025.
CE Oltenia a vândut Tinmar Energy aproape 4 miliarde de MWh, la prețul de 270-280 lei/MWh. Asta se întâmpla în martie 2021, dar contractele se derulează până în 2025. Evident că Tinmar Energy nu va vinde energia la prețul de achiziție, ci la prețul zilei, de pe OPCOM, care acum e de câteva ori mai mare.
Companiile „statului eșuat” vând scump, iar noi plătim și mai scump
Între timp, companiile statului au trecut la vânzări masive a energiei la prețuri din ce în ce mai mari. Practic, statul dă tonul tranzacțiilor speculative, fără o justificare economică, folosindu-și poziția dominantă pe piață, pentru că în România producția de energie e monopol de stat, iar singurii producători sunt companiile statului, Hidrolectrica, Nuclearelectrica, CE Oltenia, etc.
Pe 19 ianuarie, profesorul Petrișor Peiu dezvăluia într-un articol din „Gândul” cum s-a ajuns la această situație, în care toate evoluțiile sunt controlate de ministrul Energiei, Virgil Popescu: „Dacă ar fi să explicăm ceea ce a făcut regimul Iohannis în ultimul an cu facturile noastre, întreaga explicație s-ar reduce la următoarele propoziții:
Hidroelectrica, companie controlată 80% de pixul lui Virgil Popescu, produce 30% din electricitatea țării la un preț puțin peste 100 de lei/MWh și o vinde cu peste 1.000 de lei/MWh;
Nuclearelectrica, companie controlată în proporție de 80% tot de pixul lui Virgil Popescu, produce aproape 20% din electricitatea țării la un preț în jur de 150 lei/MWh și o vinde tot cu peste 1.000 de lei/MWh;
Complexul Energetic Oltenia produce cam 17-18% din electricitatea țării cu maximum 500 de lei/MWh și o vinde tot cu peste 1.000 de lei/MWh” .
CE Oltenia a vândut peste 80% din producția sa prin contracte bilaterale pe termen lung, la un preț mediu de 262 lei/Mwh. Ce a rămas din producție, sub 3% din producția totală de energie din România, a fost vândută de CE Oltenia la prețuri uriașe, care pot ajunge și la 900-1.000 lei/MWh. Companiile statului practică aceste prețuri în condițiile în care producția de energie a scăzut, după ce oficialii statului „au îngropat proiectul centralei de la Iernut și tot ei țin închise grupurile de la Turceni și Rovinari”. Regulă simplă: „sărăcește” piața, ca să vinzi scump!
„Oferta zilei”. Hidrolectrica vinde energie cu 500 lei/MWh, CE Oltenia vinde cu 900 lei/MWh
Companiile energetice ale statului își impun în continuare politica de piață.„Ofertele” lor apar pe platforma de contracte bilaterale PCCB-LE Flex a OPCOM. Zilele trecute, Hidroelectrica vindea energia la 500 lei/MWh, iar CE Oltenia vindea la prețuri de 850 – 900 lei/MWh. Dar la cât de „stresată” e piața, cumpărătorii plusează și prețurile de achiziție sunt mai mari.
Februarie 2022. Hidrolelectrica vinde energie la 500 de lei megawatul
Spre exemplu, Hidroelectrica a scos la vânzare 4 pachete de câte 5 MW pentru perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2024. Prețul cerut era de 500 lei/MWh pentru fiecare dintre cele trei pachete. Au fost depuse câte 13 oferte pentru fiecare pachet, cumpărătorii au plusat și un pachet a fost cumpărat de Combinatul Siderurgic „Liberty” din Galați (fostul Sidex), la prețul de 685 lei/MWh, două pachete au fost cumpărate de Energy Distribution Services, cu 646 și 658 de lei/MWh, iar un pachet a fost luat de Electromagnetica, cu 665 lei/MWh. Pe 3 februarie, Hidroelectrica mai vânduse 4 pachete de 5 MW, tot cu livrare în 2024 și atunci prețurile de achiziție au fost mai jos, chiar la 592 lei/MWh. Așadar, valul scumpirilor continuă chiar de la o săptămână la alta.
Piața se „așează” la nivelul prețurilor explozive. Nu mai crede nimeni în prețul „afișat” de Hidrolectrica
Valul de scumpiri la energie va afecta și activitatea din spitale, școli, primării, etc. Cum se vor descurca primăriile marilor orașe? La Galați, consumul anual de energie pentru iluminatul public este între 9.700 și 10.500 de MWh. În toamnă, la primele scumpiri, ceva mai moderate, factura la iluminat a crescut de la 500.000 la 1.300.000 lei/lună. Alte creșteri mari sunt și la transport, pentru că societatea de transport local Transurb SA are în dotare și un parc de troleibuze. Consumul lunar este de 600 MW. Până acum, la 260 lei/MWh, factura lunară era de 95.000 de lei, dar următoarea factură este estimată la 1,2 milioane de lei.
Primăria Galaţi a alocat 6 milioane de lei, fără TVA, pentru „furnizare energie electrică la consumatori eligibili”, adică pentru iluminatul public și 77 de alți consumatori, clădiri administrative, baze sportive etc. Valoarea estimată a contractului a fost calculată pentru 7.500 MWh la un preț de 800 lei/MWh. Ofertele sunt așteptate până pe 22 februarie. Ca și alte instituții publice, Primăria Galați s-a adaptat la prețurile mari de pe piață și din start și-a stabilit ca obiectiv să obțină un preț de 800 lei pentru un megawat. Nu mai crede nimeni că energia ar mai putea fi cumpărată cu 500 lei/MWh, prețul „afișat” de Hidrolelectrica.
„Statul eșuat” încasează dividende de miliarde din profiturile Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transelectrica, Romgaz
Statul român controlează toate companiile din energie. La Hidroelectrica , statul deține, prin Ministerul Energiei, 80,06% din acțiuni, restul fiind deținute de Fondul Proprietatea. În primele 6 luni din 2021, Hidroelectrica a avut un profit net de 1,7 miliarde de lei, în creştere cu 109,5% faţă de profitul din 2020.
La CE Oltenia, principalii acționari sunt statul, care deține prin Ministerul Economiei 77,15% din acțiuni și Fondul Proprietatea, cu un pachet de 21,56%. CEO funcționa pe pierderi, dar prin creșterea prețurilor la vânzarea energiei, și-a redus pierderile de la 327 milioane în 2020 la 163 de milioane în 2021. În primul semestru al anului trecut, veniturile din vânzarea energiei au crescut cu 63%, de la 702,7 milioane lei la 1,148 miliarde lei.
La Nuclearelectrica, statul, prin Ministerul Energiei, deține 82,3% din acțiuni.
Nucleareletrica a avut în 2020 un profit net de 699,3 milioane lei, iar în 2019 profitul a fost de 535,6 milioane lei. În trimestrul 3 din 2021 profitul Nuclearelectrica era de 640.608.000 lei
La Transelectrica, statul român deține prin Secretariatul General al Guvernului, 58,6% din acțiuni, „alți acționari persoane juridice” au 22,62% din acțiuni, un fond Privat de pensii deține 5,4%, Pavăl Holding controlează 6,5% din acțiuni, iar un pachet de 7,3% este deținut de persoane fizice. În primele nouă luni din 2021, Transelectrica a raportat un profit net de 81 milioane lei. La Romgaz, statul deține prin Ministerul Energiei 70% din acțiuni, 25% din acțiuni sunt deținute de persoane juridice, alte 5% fiind acțiunile unor persoane fizice. Pentru 2020, Romgaz a acordat dividende în valoare de 1,79 lei/acțiune. Statul român a încasat dividende în valoare de 482.983.313 lei.
„Aici discutăm și de cei care finanțează campaniile electorale”
De șase luni, au intrat în alertă și patronatele și federațiile sindicale, care încearcă să obțină de la Guvern adoptarea unor măsuri concrete, dar toate aceste demersuri au rămas fără răspuns. În septembrie, Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Patronatului IMM i-a cerut premierului Florin Câțu să impună o plafonare a prețurilor, după modelul Spaniei. Câțu a respins ideea, din cauză că „nu poți astăzi să liberalizezi și mâine să intervii și le plafonezi”.
De inerția Guvernului s-au lovit și sindicatele: „Noi am cerut Guvernului de o lună de zile. Am spus: dacă vreți să luați o măsură coerentă și eficace în zona prețurilor la energie, trebuie, în conformitate cu Legea Concurenței, să blocați prețul la nivelul decembrie 2020, adică la o dată anterioară liberalizării prețurilor și după aceea să vă apucați de controale, să vedeți ce s-a întâmplat și dacă în piață există comportamente care trebuie combătute. Nu s-a întâmplat, nici una, nici cealaltă”, spune Petru Dandea, vicepreședinte „Cartel Alfa”.
Singura explicație găsită de liderul sindical este că partidele aflate la guvernare nu vor să deranjeze afacerile firmelor care fac afaceri cu energie, pentru că printre acestea ar fi și unele care le sponsorizează în campaniile electorale: „Eu sunt tentat să spun că Guvernul este reticent în a lua niște măsuri eficiente pentru că acolo sunt și niște corporații, nu mici, mari – aș spune eu, care, știm, la fiecare campanie electorală sponsorizează consistent partidele politice. Asta se întâmplă!”.
Prețurile cresc în continuare. Pe comparatorul ANRE găsim și o „ofertă” de 5,52 lei/kW
Ofertele de pe comparatorul ANRE în februarie 2022. Un kilowat ajunge și la 5,52 lei
Viitorul sumbru e anunțat de noile oferte de pe comparatorul ANRE. Pentru un consumator casnic, cu un consum 250-300 kW, prețul e de la 1,96 lei/kW la 5,52 lei/kW. Se mai poate face ceva?
În războiul declarațiilor dintre PSD și PNL se vorbește de o întoarcere la piața reglementată. Însă statul nu poate obliga o companie, căreia i-a vândut energia cu 1.000 de lei/MWh să o vândă mai departe cu, să spunem, 300 lei/MWh. Pentru o revenire la piața reglementată, ar trebui ca Hidrolectrica, CE Oltenia, Nuclearelectrica, să rezilieze contractele prin care au vândut energia, la prețuri astronomice, până în 2024 și 2025. Dar vorbim contracte comerciale, a căror reziliere unilaterală ar presupune plata unor penalități imense. Își vor putea permite companiile statului să le plătească?
Tourists pose for a selfie photograph in front of Jerusalem's Old City from the Mount of Olives on (Photo by THOMAS COEX / AFP)
După doi ani în care restricțiile și măsurile anti-Covid au blocat intrarea în Israel a turiștilor neimunizaţi , prim-ministrul a anunțat că din 1 martie, atât cei vaccinați, cât și cei nevaccinați, vor putea vizita din nou țara, informează Reuters.
Cu toate acestea, autoritățile din Israel cer în continuare două teste PCR, unul înainte de a zbura și unul după aterizare. Până acum, doar persoanele imunizate împotriva Covid-19 aveau dreptul să intre în Israel.
„Observăm o scădere constantă în ceea ce priveşte decesele, astfel că acesta este momentul să deschidem treptat ceea ce am fost primii din lume care am închis”, a declarat prim-ministrul Naftali Bennett.
Peste 70 % din populația Israelului s-a vaccinat împotriva Covid-19
În urmă cu doi ani, Israelul își închidea granițele pentru străini pentru prima dată din cauza numărului mare de infectări cu Covid-19. Treptat, după ce o parte din populația a optat pentru imunizare, numărul de vizitatori a crescut încet, pe măsură ce unele restricții au fost ridicate.
Cu toate acestea, numărul turiștilor este cu mult sub nivelurile de dinainte de pandemie. Mai exact, dacă în ianuarie 2020, peste 300.000 de turiști au vizitat Israelul, la doi ani distanță, numărul acestora a fost de 46.000.
Premierul Israelului a anunțat că „vor fi atenți”, iar în cazul unei noi variante a Covid-19, autoritățile vor reacționa rapid pentru a opri răspândirea acesteia.
Reamintim că Israelul a renunțat să mai ceară cetățenilor să prezinte certificatele care arată dacă s-au vaccinat sau nu. Totodată, Ministerul Sănătății israelian a anunțat că persoanele cu vârste de peste 18 ani din grupele de risc pot opta pentru cea de-a patra doză împotriva Covid-19.
Decizia a fost luată în urma rezultatelor privind eficacitatea celei de-a patra doze administrată în Israel încă de la începutul lunii ianuarie la persoanele cu vârste de peste 60 de ani.
Campania de vaccinare în Israel a fost un adevărat succes datorită sistemului medical digitalizat și performant, numărul relativ mic al populației, 9 milioane de locuitori, și implicarea autoritățile în procurarea dozelor de vaccin. De la debutul campaniei de imunizare și până acum, în Israel s-au administrat peste 18 milioane de doze de vaccin.
În timpul misiunii de explorare a părții întunecate a lunii, roverul selenar Yutu-2 al misiunii chineze Chang’e-4 a descoperit „două globule macroscopice” de sticlă translucidă, informează Agerpres.
Acestea au fost surprinse în imagini cu ajutorul camerei panoramice cu care este dotat roverul selenar, iar descoperirea făcută ar putea aduce noi informații cu privire la modul în care s-a format satelitul natural al Pământului.
Nu au fost obţinute date cu privire la compoziţia celor două globule
Cercetătorii sunt de părere că morfologia celor două globule descoperite sugerează că este vorba despre sticlă de impact, mai degrabă decât obiecte cu origine vulcanică sau care a ajuns pe Lună din cauza altor corpuri cerești.
Mai mult, obiectele găsite pe partea întunecată a Lunii sunt diferite de cele prelevate, de-a lungul anilor, de misiunile Apollo. Totodată, China este singura țară care a reușit o aselenizare pe acea parte a Lunii, iar potrivit oamenilor de știință, globulele de sticlă s-ar găsi în cantități mai mari în zonele înalte de pe Lună.
În urmă cu trei ani, Sonda Chang’e-4 a coborât în craterul Von Karman, situat la Polul Sud de pe partea nevăzută a Lunii, iar de atunci a parcurs mai mult de 1 km.
Misiunea a fost una istorică, iar cercetătorii au anunțat că în următorii ani vor trimite alte sonde pentru a descoperi modul în care satelitul natural al Pământului s-a format.
Reamintim că nu putem vedea decât o singură față a Lunii, partea invizibilă fiind fotografiată și cartografiată doar cu ajutorul sondelor spațiale, prima fiind cea sovietică, din 1959. Totodată, primii oameni care au reușit să vadă acea parte au fost astronauții din echipajul misiunii Apollo 8 în 1968.
Potrivit The Guardian, o rachetă SpaceX se află în curs de coliziune cu Luna, după ce timp de șapte ani a zburat prin spațiu. Racheta a fost lansată în 2015 din Florida, ca parte a unei misiuni interplanetare.
Șansele unui război în Europa sunt tot mai mari, iar încercările diplomatice de a evita un dezastru se apropie de final. Emmanuel Macron a încercat, din nou, să îl convingă pe Putin să își retragă forțele armate din jurul Ucrainei, precizând că acesta este ultimul efort pentru a evita un conflict major.
Diaologul pe care cei doi șefi de stat l-au avut vine în contextul în care președintele Ucrainei a criticat dur Occidentul pentru modul în care negociază cu Rusia. Acesta le-a cerut liderilor europeni să oprească „politica de împăciuire” a Moscovei și să vină cu sancțiunile de care vorbesc.
Statele Unite susțin că Putin va ataca Ucraina în orice moment
Potrivit președinției franceze, convorbirea telefonică cu preşedintele Putin a durat o oră şi 45 de minute. Totodată, președintele rus i-a cerut omologului său francez ca NATO şi SUA „să ia în serios” cerinţele Rusiei.
De asemenea, Macron a avut un dialog cu cu preşedintele Zelenski, la nici o zi de la apelul telefonic pe care l-au avut cei doi.
Mai exact, sâmbătă seara, președintele ucrainean l-a asigurat pe Macron că Ucraina nu va răspunde la provocările rusești și așteaptă continuarea discuțiilor diplomatice.
Într-o postare pe pagina sa de Twitter, președintele Ucrainei a declarat că dialogul pe care l-a avut cu președintele Franței a fost „urgent”, precizând că s-a discutat despre „modalităţi de detensionare imediată şi de reglementare politico-diplomatică” a conflictului de la granițele Ucrainei.
„Am informat despre agravarea situației de pe linia frontului, pierderile noastre, bombardamentele asupra unor policieni și jurnaliști străini”, a scris Volodimir Zelenski pe Twitter.
Acesta a făcut referire la incidentul de sâmbătă seara, când mai mulți jurnaliști au fost atacați cu mortiere în timp ce îl însoțeau pe ministrul ucrainean de interne pe linia frontului.
Reamintim că Macron și Putin au vorbit la telefon în urmă cu o săptămână, după ce președintele francez a fost primit la Kremlin pe 7 februarie. Statele Unite insistă că Rusia a abandonat dialogul diplomatic și va invada, cât de curând, Ucraina.
Duminică, la Conferința pentru Securitate de la Munchen, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că Occidentul nu va continua să întindă „ramuri de măslin” Moscovei, în timp ce conflictul de la granițele Ucrainei se accentuează de la o zi la alta.
„Marea întrebare rămâne: vrea Kremlinul dialog?”, s-a întrebat oficialul european.
Dacă analizăm sectorul HoReCa, studiile au demonstrat că românii tind să evite berea, contribuind cu doar 8% la vânzări.
În pandemie, cota de piaţă a restaurantelor şi barurilor scăzut la jumătate, crescând puternic retailul.
Retailul reprezintă mai mult de 90% din vânzările totale de bere din România, precizează publicaţia Descoperă.ro.
Piaţa locală se află pe penultimul loc în Europa în ceea ce priveşte ponderea canalului HoReCa (on-trade), fiind „depăşită“ doar de Estonia
O analiză făcută de Ziarul Financiar pe baza datelor oferite de Asociaţia Berarii Europei, demonstrează faptul că românii sunt codaşii Europei la consumul de bere în HoReCa.
Dacă este să comparăm, portughezii, grecii şi spaniolii sunt cei mai mari consumatori de bere în HoReCa. În cazul acestor state, ponderea canalului sare de 40%, versus 8% în România.
Preţul şi puterea de cumpărare: cele două motive care rămân factorii decisivi
“În Occident vedem o altă cultură a clientului, orientată spre consum. Totodată, vorbim de un consumator cu o putere de cumpărare considerabil mai mare“, aexplicat Dragoş Petrescu, fondatorul grupului de restaurante City Grill.
În 2020, România ocupa locul cinci în Europa, în ceea ce priveşte consumul de bere. Cu toate acestea, românii preferă să cumpere băutura în magazine şi, apoi, să o bea acasă.
Conform analizei, această situaţie are două explicaţii. Pe de-o parte ţine de cultura fiecărei ţări şi de obiceiurile fiecărui tip de consumator. O altă explicaţie constă în faptul că în aceste state există o industrie turistică puternic dezvoltată.
Clasamentul publicat de BBC Science Focus Magazine în 2021:
Din cauza tensiunilor din Ucraina, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a recomandat românilor să evite deplasările în regiunile Doneţk și Lugansk, zona de est a Ucrainei și zona de frontieră a țării cu Rusia și Belarus. Mesajul vine în contextul în care situația de securitate se menține tensionată.
De asemenea, reprezentanții MAE au recomandat ca cetățenii români, inclusiv cei din mass-media, să fie vigilenți și să evite pe cât posibil aglomerările mari de oameni.
„Recomandăm cetățenilor români care se află în Ucraina să manifeste atenție sporită și să respecte reglementările stabilite de autoritățile ucrainene”, se arată în alerta emisă de MAE.
Belarus a anunțat că trupele rusești nu mai pleacă din țară
Totodată, Ministerul de Externe este pregătit să acorde protecție și asistență cetățenilor români și recomandă notificarea coordonatelor prezenței lor în Ucraina prin platforma e-consulat.ro sau la numărul de telefon al Ambasadei României la Kiev +380936252717, Consulatul General Cernăuți – +380635669918, Consulatul General Odessa – +380955412788 sau Consulatul Solotvino – +380682140918.
Cu toate acestea, capacitatea misiunilor diplomatice ale României în Peninsula Crimeea este foarte limitată, iar acordarea de asistență și protecție cetățenilor români din zona respectivă va fi dificilă.
Reamintim că România nu recunoaște anexarea de către Rusia a Peninsulei Crimeea și a orașului Sevastopol, iar potrivit dreptului internațional, acestea rămân părți integrante ale Ucrainei.
De asemenea, cetăţenilor străini care intră în zonă prin punctele de frontieră neoperaţionale de la graniţa dintre Ucraina şi Federaţia Rusă nu li se va permite accesul pe teritoriul Ucrainei.
Belarus a anunțat că exercițiile militare comune cu Rusia vor continua din cauza agravării tensiunilor în Ucraina, chiar dacă erau programate să se încheie duminică, 20 februarie.
„Ţinând cont de intensificarea activităţii militare în apropierea granițelor (…) şi de agravarea situaţiei în Donbas, preşedinţii din Belarus şi Rusia au decis să continue inspecţia forţelor”, a anunţat ministerul bielorus al apărării, scrie Digi24.
Occidentul a avertizat că Putin ar încerca înscenarea unui atac în Donbas pentru a-l folosi ca pretext pentru o invazie rusească și condamnă folosirea armamentului greu și bombardarea zonelor civile din estul Ucrainei.
Un azil de bătrâni din Timişoara a fost evacuat după o explozie provocată de un bărbat de 80 de ani.
Incidentul a avut loc în cursul zilei de duminică, 20 februarie.
Aparent, bărbatul în cauză și-a aprins o țigară în timp ce folosea o mască de oxigen.
Iniţial, o butelie portabilă de oxigen a explodat în jurul prânzului într-un azil de bătrâni din Timișoara. Din fericire, nu a fost urmată de un incendiu
Echipajele de prim-ajutor venite la fața locului au evacuat pacienții, iar autorul incidentului, un octogenar care a încercat să își apridă o țigară în timp ce folosea aparatul, a fost transportat la spital, precizează Gândul.ro.
Echipajele de intervenție de urgenţă au fost sesizate, duminică, la ora 11:46, prin apel la 112, despre producerea unei explozii a unui aparat de oxigen la căminul de bătrâni „Azil Royal” din Timișoara.
Potrivit unui comunicat al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Timiș, pentru gestionarea evenimentului a fost alertat Detasamentul 1 de Pompieri Timișoara, iar la fața locului au fost mobilizate două autospeciale de stingere cu apă si spumă, o ambulanță SMURD tip B, o ambulanță SMURD tip C cu un ofițer și zece subofițeri.
Din fericire, odată ajunse la fața locului, forțele de intervenție au constatat că explozia nu a fost urmată de incendiu, totuși, au evacuat 12 persoane aflate la nivelul etajului 2 al construcției și au ventilat toate încăperile.
Incidentul s-a produs într-un salon de la etajul 2 al clădirii în care se aflau doi pacienți
“Unul dintre pacienți, dependent de oxigen și care folosea o mască de oxigen a încercat să-si aprindă o țigară, moment în care s-a produs explozia. Pacientul, un bărbat in vârstă de 80 ani, a suferit arsuri de gradul 2 si 3 în zona feței și posibile arsuri ale căilor respiratorii fiind intubat și transportat la UPU Spitalul Județean”, a transmis ISU Timiș.
Allen Coliban, primarul municipiului Brașov, susține că după plecarea lui Cioloș din fruntea partidului, USR are nevoie de o regândire a modului de a face politică, precizând că e momentul eliminării taberelor din interior.
Totodată, politicianul a declarat, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, că în momentul de față, USR are nevoie de fiecare om bun pentru a reveni printre primele partide politice din România.
„E foarte important să înţelegem că ăsta e un simptom al greşelilor făcute şi să resetăm inclusiv atmosfera în intern şi felul în care se iau deciziile. Iar pentru asta sistemul de vot dintr-un partid democratic ar trebui să fie un sistem de vot proporţional astfel încât fiecare voce să aibă o putere şi o reprezentare în funcţie de ponderea respectivă”, a spus Coliban, potrivit news.ro.
„Miza cea mai mare este unde vom fi în 2024”
De asemenea, primarul municipiului Brașov își dorește ca USR să acapareze tot electoratul de centru-dreapta și să fie prima obțiune, afirmând că dacă până la sfârșitul anului partidul nu va avea cel puțin 17% nu va fi relevant la alegerile de peste doi ani.
„Până în decembrie 2022, dacă nu suntem la 17%, o să ne fie foarte greu sau imposibil să mai fim relevanţi în 2024 şi după aceea ne uităm cum facem ca în lunile rămase, în zece luni, să ajungem acolo”, e de părere Coliban.
Totodată, acesta a mai precizat că relația sa cu Drulă este una normală, afirmând că l-a sunat imediat după ce a fost numit președinte interimar al USR.
„L-am sunat să îi spun ce cred că e important să facem în următoarea perioadă, am avut un dialog normal, civilizat chiar nesperat de deschis şi în continuare suntem amândoi membri în Biroul Naţional, eu vicepreşedinte, el preşedinte interimar”, a declarat primarul Braşovului.
Întrebat dacă are de gând să candideze pentru președinția USR, Coliban a spus că nu poate să fie președinte de partid și primar în același timp.
„Nu cred că am cum să fiu preşedinte de partid şi primar în acelaşi timp. Cred că miza este foarte mică pe cine va fi preşedinte, pentru că ar trebui să scăpăm de sindromul salvatorului, ”l-am pus pe ăla, ştie el ce să facă, se descurcă”. Nu, depinde de fiecare dintre noi şi pentru asta trebuie să ne uităm la motivaţia membrilor şi trebuie să ne uităm la mecanismele interne şi la cum le facem să fie solide”, a concluzionat primarul Brașovului.
Klaus Iohannis a declarat duminică, de Ziua Dezrobirii Romilor, că într-o societate unde discursul incitator la ură devine tot mai puternic, e nevoie de o luptă continuă pentru a opri acest fenomen, făcând referire la modul în care romii sunt marginalizați în societatea românească.
Șeful statului a precizat că depășirea prejudecăților și atingerea egalității reale de șanse poate fi asigurată doar prin educație și cultură.
„În „România Educată”, minorităţile naţionale sunt preţuite, iar relaţiile dintre oameni şi autorităţi se bazează pe dialog şi pe aprecierea diversităţii, forţele motrice ale progresului Europei”, a spus Iohannis, potrivit stiripersurse.ro.
Iohannis: „Comunitatea romă a contribuit constant la modernizarea ţării noastre”
De asemenea, șeful statului a precizat că minoritatea romă a fost prezentă în momentele fondatoare din istoria țării noastre şi a împărtăşit greutăţile.
„Ziua Dezrobirii Romilor ne oferă un bun exemplu de a evidenţia capacitatea societăţii noastre de a-şi găsi coeziunea. Dezrobirea romilor a pus piatra de temelie a procesului de recuperare a identităţii şi a memoriei unei comunităţi profund încercate de istorie”, a mai precizat Iohannis.
Șeful Executivului, Nicolae Ciucă, a precizat că e nevoie ca societatea să renunțe la prejudecăți și să sprijine comunitatea romă. Mai mult, acesta a declarat că spiritul romilor este definit de instinctul libertății, telentul artistic, inventivitatea și pasiunea pentru muzică și dans.
De asemenea, prim-ministrul a îndemnat pe români să nu aplice modele rasiste de judecată și să accepte ceea ce este diferit.
„Să nu categorisim oameni în funcţie de apartenenţa de orice tip, ci să ne bucurăm de ce are deosebit celălalt şi să rezolvăm împreună probleme. Prin solidaritate şi respect pentru diversitate avem cu toţii de câştigat, este important să nu lăsăm pe nimeni deoparte”, a spus Nicolae Ciucă.
În încheierea mesajului său, Ciucă a urat comunității rome să obțină tot ceea ce poate aduce un trai de viață mai bun pentru toți romii.
„Vă urez să obţineţi cu paşi repezi tot ceea ce poate contribui la o viaţă mai bună pentru dumneavoastră, din toate punctele de vedere – social, material şi spiritual. Vă doresc sănătate şi viaţă lungă”, a conchis Ciucă.
Duminică, 20 februarie, țara noastră marchează 166 de ani de la dezrobirea integrală pe teritoriul naţional a ultimilor romi rămaşi în sclavie.
Valuri de peste 10 metri și rafale de aproape 200 km/h sunt doar câteva „recorduri” pe care furtuna Eunice a reușit să le atingă în ultimele ore în nord-vestul Europei.
De asemenea, până în momentul de față 13 persoane au murit din cauza furtunei, iar autoritățile din Germania și Marea Britanie s-au confruntat cu probleme serioase în marile orașe.
Germanii au instituit cod violet, cel mai ridicat nivel de alertă, pe coasta de la Marea Nordului, iar în Marea Britanie, rafalele au atins aproape 200 de km/h, un record.
Peste 80.000 de locuinţe au rămas fără curent electric în Irlanda
Sâmbâtă, ministrul Afacerilor Externe francez a avertizat cetățenii să nu călătorească din cauza furtunii, precizând că există un cod portocaliu de vânt puternic, iar pe coastă se vor înregistra valuri de peste 5 metri.
În Bretagne, vestul Franței, valurile au depășit 9 metri, iar rafalele de vânt au ajuns până la 176 km/h. Totodată, Ministerul Român de Externe a recomandat evitarea călătoriile în zonele afectate.
Furtuna Eunice a lăsat în urma sa sute de mii de oameni fără curent electric, provocând importante perturbări ale traficului rutier, feroviar și aerian. Mai mult, peste 400 de zboruri au fost anulate în ultimele zile în Marea Britanie, iar compania olandeză KLM a anunțat că va sista zborurile pentru o perioadă determinată.
Din nefericire, 13 persoane și-au pierdut viața din cauza copacilor doborâți de furtună.
Directorul ANM, meteorologul Elena Mateescu, a precizat în urmă cu o zi că furtuna care afectează cea mai mare parte a Europei s-a format prin confluența unei mase de aer cald din Oceanul Atlantic cu masa de aer rece specifică Peninsulei Scandinave.
Din fericire, România nu a fost afectată de această furtună, precizând că lanțul Carpatic a jucat rolul de baraj în calea frontului afmosferic. Cu toate acestea, directorul ANM a anunțat că țara noastră, chiar dacă este protejată de fenomenele meteo extreme ce au loc în această perioadă, se confruntă cu o perioadă neobișnuită de secetă.
„Februarie este natural cea mai secetoasă lună din an pentru noi, însă înregistăm abateri termice de 1,9 până la 2,9 grade Celsius față de media normală a perioadei. Anomalii observăm și în cantitatea de precipitații, care se situează sub norme. Vorbim despre 8,5 l/mp, față de 31,6 l/mp, media la nivel național, cum ar fi fost normal”, a precizat Mateescu, potrivit DC News.
Context istoric: ani de pierderi și dezechilibre structurale
Analiza evoluțiilor recente nu poate fi realizată în absența unui context istoric clar.În anii anteriori, Service Ciclop...
Guvernul a analizat, joi, în primă lectură, un proiect de lege conform căruia persoanele care beneficiază de pensii de serviciu sau pensii militare vor...
Ploieşti Sud, Mizil, Buzău, Râmnicu Sărat, Focşani, Tecuci, Bârlad, Vaslui, Bârnova, Nicolina, Iaşi.
Acestea sunt stațiile în care va opri mâine „Trenul Unirii”, care va...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
