DNA a început urmărirea penală a lui Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, pentru două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite cu consecințe deosebit de grave.
Potrivit procurorilor, prejudiciul este de peste jumătate de miliard de lei, iar alături de edil sunt cercetate mai multe persoane din primărie și de la firma de salubritate Rosal Grup.
Robert Negoiță a continuat un contract vechi cu firma de salubritate înființată de Silviu Prigoană. Mai exact, în perioada anilor 2000-2018, în Sectorul 3 s-au încheiat 54 acte adiţionale la un contract de salubrizare cu Rosal Grup prin care s-au prelungit sau mărit valoarea acestuia.
„„În realizarea atribuţiilor de serviciu, suspectul Robert Sorin Negoiţă ar fi aprobat, întocmit şi semnat o serie de acte (Raport de specialitate, Nota de fundamentare, Expunere de motive), iar la 20 noiembrie 2013, pe baza actelor, ar fi prezentat membrilor Consiliului Local al Sectorului 3 regularitatea operațiunii propuse spre votare. Sub pretextul implementării Programului de dezvoltare a sistemului de gestionare integrată a deșeurilor municipale de pe raza administrativă a sectorului 3, suspectul ar fi determinat obținerea votării, de către Consiliul Local, a unui act care, în realitate, viza prelungirea nelegală a contractului de salubritate cu încă 10 ani”, se arată în comunicatul de presă al DNA.
Primarul Sectorului 3 a semnat în mod nelegal acte adiționale
De asemenea, Robert Negoiță ar fi încheiat și semnat în 2014 un alt act adițional fără a-l supune aprobării Consiliului Local, „prin care s-au crescut frecvențele de realizare a activităților de curățenie a căilor publice cu influență asupra creșterii costurilor operatorului de salubritate Rosal Grup S.A”, au mai precizat procurorii.
Modul în care s-a prelungit contractul cu firma de salubrizare a atras atenția Curții de Conturi, iar încălcările constatate au fost validate de instanță în 2017. Primarul Sectorului 3 a făcut recurs față de această sentință, dar a renunțat ulterior.
Pentru a acoperi neregulile prelungirii contractului inițial, Primăria Sectorului 3 ar fi inițiat un demers juridic prin care actele adiționale s-ar fi aprobat retroactiv de Consiliul Local.
Procurorii anticorupție au mai precizat că ulterior s-ar fi întocmit un referat pe baza unei delegări nelegale făcute de primar și semnat de viceprimarul Elena Petrescu prin care s-au șters o parte dintre obligațiile de plată pe care firma de salubritate le avea la Primăria Sectorului 3.
„Acțiunea a fost validată de auditorul public extern, suspecta Mirela Chetreanu, în Raportul de follow-up din data de 11.10.2019, deși aspectele nu remediau încălcările constatate de Curtea de Conturi”, se mai arată în comunicatul DNA.
Reamintim că prejudiciul calculat de procurori pentru Sectorul 3 este de 578 de milioane de lei, iar în dosar mai sunt vizați foști și actuali șefi de primărie.
În cursul serii de duminică, 20 februarie, un șofer a tăiat cu flexul bariera drumului care unește orașul prahovean Sinaia de Cota 1.400.
Momentan, bărbatul nu a fost identificat, dar este căutat de poliţişti.
De asemenea, Poliția Prahova a deschis un dosar penal pentru distrugere.
În fotografia publicată pe rețelele de socializare se vede cum şoferul mânuiește flexul care, de obicei, nu este ținut într-o mașină. În acest timp, o altă persoană pare că îl așteaptă, în dreptul portbagajului deschis al unui vehicul
Bariera este coborâtă pentru a bloca accesul șoferilor la Cota 1.400, atunci când condițiile meteo – vânt puternic sau ninsoare abundentă – pun în pericol participanții la trafic, precizează publicaţia Gândul.ro.
Cu toate acestea, persoana în cauză a scos un flex și a tăiat bara metalică a barierei, pentru a facilita, în mod ilegal, accesul spre Cota 1.400.
La acest moment, polițiștii fac verificări pentru a-l găsi pe șoferul care a tăiat bariera
Polițiștii din cadrul stațiunii Sinaia au fost sesizați de către Primăria Sinaia despre faptul că persoane necunoscute ar fi tăiat cu un flex sistemul de închidere al unei bariere montate la intrarea pe DC 134 – Drumul Cotei 1.400, mai arată sursa citată.
“În baza sesizării, polițiștii au efectuat verificări, constatând faptul că aspectele sesizate se confirmă, sistemul prezentând urme recente de tăiere, fără a mai îndeplini scopul pentru care a fost montat”, a transmis Poliția Prahova.
WhatsApp, Facebook, Skype, Signal, Wire și Telegram nu vor fi obligate să permită interceptarea utilizatorilor de către organele de aplicare a legii și a celor cu atribuții în domeniul securității naționale.
Potrivit proiectului de lege adoptat în perioda Guvernului Cîțu, furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP și furnizorii de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere erau obligați să acorde accesul la conținutul comunicațiilor criptate, să furnizeze informații stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a clienților, modalități de plată și istoricul acestora.
Totodată, trebuiau să permită în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente, informează profit.ro.
Proiectul de lege a fost modificat înaintea votului final
Bogdan Manolea, directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet, a declarat că Executivul a pus în dezbatere proiectul încă din 2020, în vederea transpunerii unei directive europene în domeniu. Cu toate acestea, Guvernul Cîțu a adăugat mai multe prevederi față de proiectul inițial ce nu respectă normele constituționale.
„Aspectele legate de interceptarea legală comunicațiilor, cu toate garanțiile de rigoare sunt prevăzute de Codul de Procedură Penală (CPP). (…) textul lărgește mult spectrul de acțiuni de interceptări și acces, pe care CPP nu le prevede”, a declarat Manolea, potrivit sursei citate.
Acesta a mai precizat că introducerea unor astfel de soluții legislative de interceptare a comunicațiilor, fără o dezbatere publică, este nedemocratică. Mai mult, directiva europeană recomandă promovarea criptării, nu subminarea, cum Guvernul Cîțu a încercat să facă.
Totodată, directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet a mai precizat că obligația furnizorilor de servicii de găzduire să permită accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente, nu există în CPP.
Senatorii din comisiile de specialitate au decis eliminarea prevederilor care au iscat controverse în rândul specialiștilor din comunicații, proiectul de lege urmând ca astăzi să primească votul final în Senat.
Mai exact, aplicațiile precum WhatsApp, Facebook, Skype nu sunt obligate să ofere informațiile utilizatorilor organelor din domeniul securității naționale. De asemenea, furnizorii de internet nu vor fi obligați „să acorde accesul la conținutul comunicațiilor criptate tranzitate în rețelele proprii”, ci să „să acorde, la solicitarea organelor autorizate, în conditiile prezentei legi, conținutul decriptat al comunicațiilor tranzitate în rețele proprii.”
Reamintim că acest proiect de lege a fost adoptat de Camera Deputaților pe data de 7 decembrie 2021 fără amendamente.
Datorită numărului redus de noi cazuri și a imunizării masive a populației împotriva Covid-19, autoritățile australiene au decis să primească, de luni, 21 februarie, turiști internaționali, informează Reuters.
Prim-ministrul australian Scott Morrison a declarat că după doi ani în care Australia a impus măsuri dure din cauza pandemiei, datorită vaccinării și numărului mic de noi cazuri de Covid-19, a sosit momentul ca frontierele țării să se deschidă și să primească, din nou, turiști din toate colțurile lumii.
Australia este printre primele țări din lume unde rata de vaccinare a depășit 94%, iar numărul persoanelor care au decedat din cauza infectării cu coronavirus, de la debutul pandemiei, este de sub 5.000.
Varianta Omicron a dus la cele mai multe cazuri de coronavirus în Australia
În urmă cu o zi, Australia a înregistrat peste 16.600 de noi cazuri de infectare și cel puțin 33 de decese, în principal în New South Wales, Victoria şi Queensland.
Chiar dacă autoritățile australiene au anunțat relăxări în ceea ce privește intrarea în țară, din cauza cotroalelor stricte de la frontieră, Australia a fost numită „fortăreață”.
Cu toate acestea, guvernul susține că ridicarea interdicției de a intra în țară va avea beneficii asupra economiei, sperând că de la începutul lunii martie, turiștii să revină într-un număr cât mai mare.
Încă din noiembrie 2021, autoritățile au permis australienilor să călătorească și să iasă din țară, după care a acceptat doar studenții internaționali și unii lucrători.
Potrivit măsurilor impuse, turiștii care nu au două doze de vaccin vor avea nevoie de o scutire de călătorie pentru a intra în țară, aceștia fiind obligați să rămână în carantină. Totodată, persoanele care s-au imunizat complet împotriva Covid-19 nu vor fi nevoiți să intre în carantină.
Reamintim că majoritatea statelor din Europa au decis o relaxare a măsurilor, după ce cazurile de infectare cu Covid-19 sunt într-o continuă scădere.
Și în România, ministrul Sănătății Alexandru Rafila a anunțat că în următoarele două săptămâni, Guvernul va veni cu anumite măsuri de relaxare, precizând că purtarea măștii în interior și spațiile aglomerate rămâne obligatorie. Totodată, oficialul a amintit că vaccinarea rămâne o soluție pentru limitarea răspândirii virusului.
Echipa AMP Libearty se pregătește de o nouă salvare: ursoaica Masha avea doar câteva săptămâni când a început antrenamentele pentru a deveni un star de circ, în Ucraina.
Timp de 19 ani, a fost nevoită să meargă pe trotinetă, să sară prin cercuri, să se târască sau să sară peste obstacole, toate acestea pentru amuzamentul publicului.
Casa ei a fost o cușcă minusculă de fier înghesuită, într-o dubă plină de gunoaie
“Fundația BF Nathan, din Ucraina, ne-a cerut ajutorul pentru ea. A fost mutată între timp într-un spațiu provizoriu, iar prima zi a primăverii, 1 Martie, ar putea reprezenta și drumul ei către libertatea pe care i-o oferă sanctuarul de urși AMP Libearty, cel mai mare sanctuar din lume destinat urșilor bruni.
Foto: Facebook – AMP Libearty – Bear Sanctuary
În contextul actual al posibilității izbucnirii unui conflict armat în Ucraina, salvarea ei ne dă mari, mari emoții. Rugați-vă pentru Masha, pentru șansa ei de a trăi o viață de urs, o viață demnă, în pădurea AMP Libearty! Vă vom ține la curent cu etapele misiunii de salvare”, au scris reprezentanţii, pe pagina de Facebook.
Sanctuarul de urşi funcţionează cu ajutorul donaţiilor: orice sumă poate ajuta la o nouă salvare
Sanctuarul din Zărneşti a fost creat în memoria ursoaicei Maya. Locaţia reprezintă căminul a peste 100 de urşi bruni, toţi salvaţi de la o viaţă crudă şi abuzivă, în captivitate.
Recunoscut de mulţi specialişti ca fiind, probabil, cel mai bun sanctuar de urşi din lume, Libearty se întinde pe o suprafaţă de 69 de hectare de pădure luxuriantă, pâraie şi iazuri localizate pe teritoriul oraşului Zărneşti, municipiul aflat la poalele Carpaţilor, în apropierea municipiului Braşov. Cei mai mulţi urşi din rezervaţie au fost salvaţi din cele mai mizerabile şi minuscule cuşti. În trecut, aceştia au fost doar motiv de “distracţie”, de atracție turistică.
Urșii aflați în grija sanctuarului AMP Libearty pot fi ajutaţi prin direcţionarea a 3,5% din impozitul pe venit către Asociația Milioane de Prieteni.
Formularul 230 poate fi completat și semnat online.
Irineu Darău, senator USR, a vorbit aseară despre situația în care se află acum formațiunea politică, măcinată de lupte interne și de scăderea drastică din sondaje, toate alimentate de demisia liderului, Dacian Cioloș.
Nu este pentru prima dată când Darău critică situația din partid, în condițiile în care a căpătat vizibilitate după ce a fost al treilea candidat la președinția USR PLUS, alături de Dacian Cioloș și Dan Barna. La acel moment, septembrie anul trecut, acesta Irineu Darău sublinia că partidul „a fost acaparat de „găşti” conduse de Dan Barna şi Dacian Cioloş”, copreşedinţi atunci ai USR PLUS și totodată contracandidații săi.
Acum, Durău a opinat că partidul se află „clar într-o criză externă”, care s-a adâncit și mai mult după alegeri. Declarațiile au fost făcute aseară, la Aleph News.
„Astăzi USR nu este unde trebuie. Nu am văzut niciun progres notabil în USR. (…) Tensiunea acum este foarte mare. Mi-ar plăcea să spun că nu există acum riscul ruperii. Există și alte falii în USR, nu numai cea dintre USR și PLUS.
Cătălin Drulă trebuie să oprească hemoragia din USR. Oamenii care pleacă din USR au tras foarte mult pentru partid. Rezultatul este că de 3 ani scădem în sondaje. Biroul Național USR trebuie să-și recunoască greșelile. Cu aceiași oameni și metode se va eșua. Congresul USR a trebui declanșat imediat. Pentru organizarea Congresului USR trebuie 2 luni.
În USR trebuie să existe un președinte care să-și asume mandatul până la capăt. Am putea avea un Congres în USR în perioada aprilie – mai”, a spus acesta, punctând că nu trebuie pregătite doar alegerile interne, ci că trebuie lucrat inclusiv inclusiv pentru prezidențialele din 2024: „Ca să avem șanse în 2024, în 2022 trebuie să avem un proces intern clar prin care să selectăm candidatul în 2023. Îmi doresc să ne fie greu să alegem între 3-5 prezidențiabili. Trebuie să avem alegeri corecte în USR. Președintele USR nu trebuie să fie automat și candidatul la Președinție”.
Darău a și explicat de ce consideră că partidul este tras în jos, chiar din interior. Totodată, a atras atenția că cel care conduce în acest moment USR – Cătălin Drulă – are de fapt o singură misiune: să facă un pas în spate. Și, din ce a dezvăluit acesta pentru sursa citată, în USR se pregătește o alternativă, din partea unei grupări din care face parte.
„În USR este aceeași majoritate în Biroul Național de 4 ani și jumătate. Echipa Ghinea – Barna – Drulă s-a rupt de Dacian Cioloș și a generat o nouă confruntare. Obiectivul USR trebuie să fie extern, dincolo de certuri. În USR, liderii mai degrabă au renunțat. Este greu să reziști. Responsabilitatea înseamnă să rămâi până la capăt. (…)
Eu vorbesc de probleme mari de sistem în USR. Nu e firesc ca dintr-o filială să fie trimiși mai sus oameni care susțin o singură grupare. Am atras atenția despre aceste sisteme care nu dau un rezultat corect și incită la comportamente umane exagerate. Și la noi s-a auzit despre acele autobuze ca anumiți oameni să câștige alegerile. Noi suntem alternativa reală în USR PLUS. Am propus un referendum în USR, nu s-a declanșat niciodată, cu încălcarea statutului. (…)
Noua conducere din USR este de fapt vechea conducere. Noua conducere trebuie să schimbe macazul. Noi suntem „echipa Curaj”: Allen Coliban, eu, Nicu Ștefănuță, Cătălin Teniță, Mihai Polițeanu. Președintele USR ales prin vot universal are cea mai mare legitimitate. Cătălin Drulă trebuie să declanșeze alegeri în USR. Trebuie să vorbim despre performanța Biroului Național USR. Instabilitatea internă a liderului USR este nefericită. Nu e ușor să tranșezi problematici grele în USR. Președinții USR ar trebui să fie mai bine conectați cu membrii USR. În Biroul Național USR s-au preferat luptele. Mai bine se închideau într-o cameră până ieșea fum. Eu chiar cred că avem nevoie de reformă în USR”.
Firește, după toate aceste declarații, Darău a confirmat nu a renunțat la ideea de a conduce partidul și a dezvăluit și câteva planuri de viitor: „Sunt în această echipă Curaj cu care voi discuta. (…)
Echipa funcționează, suntem împreună, suntem chiar mai mulți decât am fost la momentul alegerilor, încercăm să strângem toate energiile din USR PLUS care sunt nemulțumite de stadiul actual, să venim cu soluții pentru partid și să ne constituim de fapt în alternativa – nu în calea 3, nu în calea 5 – în actuala paradigmă pe care echipa care a condus USR PLUS în ultimii 4 ani și jumătate.
Vrem să demonstrăm că avem o viziune pentru partid diferită și care va duce la performanță. Indiferent de facțiuni, în USR trebuie să fie o echipă unită. (…) Echipa Curaj s-a lărgit: sunt oameni de la USR și PLUS. Noi nu am săpat falii între USR și PLUS. Trebuie să respectăm drepturile și libertățile în interiorul USR. Trebuie să ne conectăm cu oamenii.
În USR este nevoie de un reset, de o schimbare majoră de macaz. Este tentația de a accepta că scădem în sondaje doar ca să fim aceiași la butoane în USR. Nu pot să ignor istoricul lui Cătălin Drulă. Dacă Drulă merge pe aceeași linie, cu aceleași metode, mă diferențiez fundamental. Voi propune o alternativă fundamental diferită de echipa Barna”, a avertizat Darău.
Ministrul Apărării Vasile Dîncu a declarat, la Digi 24, că Rusia are de gând să se folosească de deterioarea situației din Donbass pentru un atac asupra Ucrainei, acuzând-o de dublu discurs.
Totodată, oficialul a mai precizat că oficialii ruși au încercat să „liniștească lumea”, anunțând că unele trupe s-au retras de la granițele Ucrainei, însă realitatea a fost alta. Dîncu a vorbit și despre discursul președintelui Ucrainei, care a spus că se simte „singur” și a cerut sprijin din partea Alianței Nord-Atlantice.
„Suntem într-o situaţie destul de complicată în acest moment. (…) Se pare că este tot mai aproape posibilitatea unui conflict armat în Ucraina vor continua provocările din Donbass”, a spus ministrul Apărării.
Emmanuel Macron le-a propus lui Vladimir Putin și lui Joe Biden să aibă o întâlnire directă
De asemenea, Dîncu a mai precizat că o invazie rusească asupra Ucrainei va avea consecințe asupra aprovizionării cu energie, iar migrația cetățenilor ucraineni către țara noastră ar fi foarte probabilă.
„Am discutat şi în bilateralele de la Bruxelles şi aici (n.r. la Munchen) am discutat despre capabilităţile şi crearea de capabilităţi pentru posibile migraţii, oamenii care fug din calea războiului şi vor ajunge pe teritoriul României şi Poloniei”, a spus Vasile Dîncu.
Totodată, ministrul Apărării a adăugat că soldații Alianței Nord-Atlantice care au venit în țara noastră au rol și de a lucra cu posibilii migranți, precizând că există, în momentul de față, mai mulți specialiști în acest domeniu.
Reamintim că duminică, președintele Franței a avut un dialog cu omologul său rus timp de aproape două ore pentru a ajunge la un armistițiu în estul Ucrainei.
Macron l-a sunat și pe președintele Ucrainei, pe premierul britanic și pe președintele american, anunțând că Biden este de acord să se întâlnească cu Vladimir Putin pentru a discuta despre detensionarea situației din Est.
Secretarul american de stat Antony Blinken a anunțat că Biden este dispus să se întâlnească „oricând” și în „orice format” cu Putin, pentru a evita un război în Europa. Și Casa Albă a confirmat că preşedintele american Joe Biden a fost de acord „în principiu” să se întâlnească cu omologul său rus, Vladimir Putin, atâta timp cât nu decide invadarea Ucrainei.
Președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat duminică seară, la Antena 3, că dacă PSD va ieși de la guvernare vor avea loc alegeri anticipate. Acesta a amintit că a fost de acord să formeze o coaliție alături de PNL cu scopul de a aduce stabilitate într-o perioadă grea pentru țara noastră.
„Avem concepţii diferite despre lume şi viaţă, eu sunt social-democrat, el spune că e liberal (n.r Florin Cîțu) şi are altă abordare. Sunt şi probleme de fond, dar ar trebui să recunoască faptul că dacă PSD nu ar fi intrat la guvernare, nu ştiu cum ar fi arătat azi România”, a spus Marcel Ciolacu.
Președintele PSD a anunțat de când nu va mai fi obligatorie masca în interior
De asemenea, liderul social-democrat a vorbit și despre criza din energie, acesta afirmând că în România a avut loc o liberalizare haotică și nesustenabilă, prețul fiind mai mare decât în Germania.
„E momentul pentru toţi să găsim soluţia cea mai bună pentru a stabiliza preţul la energie”, a spus Ciolacu.
Totodată, oficialul a mai declarat că pandemia de Covid-19 nu se va termina, dar vor exista mai multe relaxări datorită numărului mic de cazuri și decese. Ciolacu a precizat că persoanele care s-au vaccinat sunt mult mai protejate în fața virusului. Mai mult, Ciolacu a spus că este mulțumit de modul în care ministrul Sănătății Alexandru Rafila a gestionat valul cinci al pandemiei.
„Eu sunt mulţumit de doctorul Alexandru Rafila cum a comunicat şi gestionat. Specialiştii trebuie să fie mai credibili (…) În Rafila şi Adrian Streinu-Cercel am mai mare încredere, dar în domnul Arafat. (…) Am auzit că în următoarele săptămâni vom renunţa la măştile în exterior, ne protejăm fiecare singuri şi învăţăm să trăim cu acest virus”, a adăugat Marcel Ciolacu.
De asemenea, președintele PSD a mai declarat că la venirea lui Rafila în fruntea Ministerului Sănătății, relația cu Arafat nu era tocmai bună, dar situația s-a schimbat treptat. De altfel, acesta e de părere că șeful DSU nu a luat decizii de rea-credință în timpul primului val, care a luat pe toți pe nepregătite.
De șase luni, ne confruntăm cu creșterile explozive ale facturilor la energie electrică și gaze, care au efecte devastatoare, de la inflația care se îndreaptă rapid spre 11%, la perspectiva concedierilor în masă și a închiderii multor companii. În acest haos, statul este incapabil să impună o lege echitabilă. Parlamentul a aprobat Legea consumatorului vulnerabil, iar Guvernul a dat o lege de plafonare-compensare, dar chiar majoritatea PNL-PSD-UDMR recunoaște că sunt două legi proaste și acum caută noi soluții. Guvernanții încearcă să își scuze neputința, susținând că e o criză globală, că aceste scumpiri afectează toate țările. Da, dar în Spania prețurile au fost plafonate din septembrie, iar Guvernul Franței a pregătit un set de măsuri care limitează creșterile la 4%.
De fapt, acum descoperim o nouă ipostază a „statului eșuat”, despre care, în contextul seriei de incendii din spitale, președintele Iohannis spunea că a ratat misiunea fundamentală de a-și proteja cetățenii. Acum, „statul eșuat” nu își poate proteja cetățenii de scumpirile la energie. De fapt, statul a provocat această criză, prin companiile sale, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, CE Oltenia, etc., care dețin monopolul producției și vând energia anticipat, chiar până prin 2025, la prețuri care sunt și cu 500% mai mari decât prețul de producție.
Înainte de liberalizare, prețul energiei electrice nu depășea 0,33 lei/kWh
Evoluția prețurilor la energie poate fi găsită în arhiva OPCOM, Operatorul pieței de energie electrică și de gaze naturale din România. Piața de energie are mai multe componente. O mare parte din tranzacții se derulează pe platforma de contracte bilaterale PCCB-LE Flex a OPCOM, dar există și alte două componente ale pieţei angro de energie electrică. Prima este „Piaţa pentru Ziua Următoare”, pentru tranzacţii orare ferme, cu livrarea energiei în ziua următoare zilei de tranzacţionare. A doua este „Piaţa Intrazilnică”, utilizată după încheierea tranzacțiilor pe piața zilei următoare.
Potrivit OPCM, în decembrie 2020, înainte de liberalizare, prețul unui kilowat era de la 284 lei, pe piața zilei următoare, la 332 lei, pe piața intrazilnică
Înainte de liberalizarea de la 1 ianuarie 2021, prețurile erau suportabile. Potrivit Raportului OPCOM din acea perioadă, în decembrie 2020, pe „piața zilei următoare” prețul mediu era de 284 lei/MWh, în creștere cu 45% față de cel din noiembrie 2020. Pe „piața intrazilnică”, prețul mediu din decembrie 2020 era de 332 lei/MWh, mai mare decât în noiembrie, când prețul Megawattului era de 140 de lei. Aceste creșteri în decembrie față de noiembrie sunt explicate prin creșterea consumului. Deci în decembrie 2020, înainte de liberalizare, prețul energiei electrice era de 0,28 – 0,33 lei/kWh.
Să vedem cum stăteau lucrurile și cu 6 luni înaintea liberalizării. În iunie 2020, prețul de „pe piața zilei următoare” era de 146 lei/MWh, iar pe „piața intrazilnică” era de 157 lei/MWh, în scădere cu 15% față de luna anterioară. Deci cu 6 luni înainte de liberalizare, prețul unui kilowat era de 0,14 – 0,15 lei.
După liberalizare, costurile energiei ar fi trebuit să scadă, dar prețul a crescut cu 267%
Guvernul a stabilit ca liberalizarea pieței la energie să aibă loc pe 1 ianuarie 2021. Consumatorii trebuiau să opteze pentru trecerea de la serviciul universal la piața concurențială, alegându-și oferta unui furnizor din comparatorul ANRE. Guvernul promitea o scădere a prețurilor și în oferte erau și prețuri de 0,24 lei/kWh. La un an după liberalizare, prețurile sunt de câteva ori mai mari.
Potrivit celui mai recent raport OPCOM, pe „piața pentru ziua următoare” în ianuarie 2022 prețul mediu de închidere a pieței a fost de 949,40 lei/MWh, fiind înregistrată o creștere de 249,96% față de prețul din ianuarie 2021, când un megawatt costa de 271,29 lei. Pe „piața intrazilnică”, prețul din ianuarie 2022 era de 1013 lei/MWh. În concluzie, „liberalizarea” a fost o mare „țeapă”, prețul kilowatului ajungând la 1,013 lei , în creștere cu 267% față de ianuarie 2021.
La serviciul universal, prețul unui kilowat a fost majorat cu până la 89%
Cu cele mai mari dificultăți se confruntă românii care nu au optat pentru piața concurențială și au rămas la vechile contracte cu furnizorii, pentru servicii universale, la care prețurile sunt modificate la fiecare 6 luni. Aceștia plătesc un preț care de la 1 ianuarie a fost majorat cu până la 89%, în funcție de regiune.
De la 1 ianuarie, cele mai mari scumpiri, cu peste 80%, sunt cele ale Enel Energie Muntenia și de Electrica Furnizare în Transilvania Nord, Transilvania Sud și Muntenia Nord, care a stabilit un preț de 1,5 lei/KWh. „Polul” scumpirilor este în Oltenia, unde CEZ Vânzare a stabilit noul preț la 1,61 lei/kWh, cu 89% mai mare decât prețul din decembrie (0,85 lei/kWh).
S-a ajuns la prețuri astronomice la energie pentru că, de fapt, a fost o „liberalizare” a afacerilor speculative
După câteva luni de bâlbâieli guvernamentale constatăm că statul nu poate controla situația, deoarece liberalizarea a fost prost gândită și de la scăderea prețurilor s-a ajuns la o „liberalizare” a speculei. Adrian Izvoranu, reprezentant al Confederației Patronale din Industrie, Servicii și Comerț, a explicat într-o emisiune că s-a ajuns la o „creștere pur speculativă” a facturilor deoarece statul, proprietarul singurelor capacități de producție, a vândut anticipat energia.
„Treaba este extrem de simplă. Energia și gazele s-au scumpit absolut artificial, am spus-o din prima clipă. Prețul nu are niciun fundament, este o creștere pur speculativă. Energia este vândută. La ora actuală, dacă verificați de unde cumpără distribuitorul, credeți că o cumpără de la producător? Nu! O cumpără de la intermediari, care au plătit energia înainte, care au făcut asta anul trecut și care acuma sunt proprietarii energiei!
Nu ai cum să le mai iei energia înapoi! Oamenii au contracte <<beton>>, au dat banii. Cine i-a încasat? Statul român! De ce consiliile de administrație din societățile statului au permis vânzarea cu doi ani înainte a energiei?”, a întrebat Adrian Izvoranu.
Anul trecut, Combinatul Energetic Oltenia a vândut anticipat energie, până în 2025!
În primăvara anului 2021, în plină „liberalizare” a pieței, statul vindea anticipat, până în 2024 și 2025, cantități importante energie. Potrivit „Economica.net”, pe 25 martie 2021, Combinatul Energetic (CE) Oltenia a încheiat cu Tinmar Energy, unul din marii furnizori de energie cu capital românesc, șapte contracte, pentru vânzarea unei cantități de 438 GWh, adică 438.000.000 MWh, la un preț de 280-282 lei/MWh. Energia cu cu profil bandă, la puteri orare de 5 și 10 MW, trebuie să fie livrată de CE Oltenia în 2022.
A doua zi, pe 26 martie, CE Oltenia a încheiat cu Tinmar Energy încă șapte contracte pentru vânzarea a 1,75 TWh de energie electrică, adică 1.750.000.000 de MWh, la prețuri de 271-272 de lei/MWh. Perioada de derulare acestor contracte, este de 4 ani, adică de pe 1 ianuarie 2022 până pe 31 decembrie 2025!
Cu două zile mai devreme, pe 24 martie, CE Oltenia încheiase tot cu Tinmar Energy alte șapte contracte, tot pentru vânzarea de energie, de această dată fiind vorba tot de o cantitate de 1,75 TWh de energie electrică, adică 1.750.000.000 de MWh, prețul de vânzare fiind de 270-272 lei/MWh. Perioada de livrare a energiei este aceeași: între 1 ianuarie 2022 și 31 decembrie 2025.
CE Oltenia a vândut Tinmar Energy aproape 4 miliarde de MWh, la prețul de 270-280 lei/MWh. Asta se întâmpla în martie 2021, dar contractele se derulează până în 2025. Evident că Tinmar Energy nu va vinde energia la prețul de achiziție, ci la prețul zilei, de pe OPCOM, care acum e de câteva ori mai mare.
Companiile „statului eșuat” vând scump, iar noi plătim și mai scump
Între timp, companiile statului au trecut la vânzări masive a energiei la prețuri din ce în ce mai mari. Practic, statul dă tonul tranzacțiilor speculative, fără o justificare economică, folosindu-și poziția dominantă pe piață, pentru că în România producția de energie e monopol de stat, iar singurii producători sunt companiile statului, Hidrolectrica, Nuclearelectrica, CE Oltenia, etc.
Pe 19 ianuarie, profesorul Petrișor Peiu dezvăluia într-un articol din „Gândul” cum s-a ajuns la această situație, în care toate evoluțiile sunt controlate de ministrul Energiei, Virgil Popescu: „Dacă ar fi să explicăm ceea ce a făcut regimul Iohannis în ultimul an cu facturile noastre, întreaga explicație s-ar reduce la următoarele propoziții:
Hidroelectrica, companie controlată 80% de pixul lui Virgil Popescu, produce 30% din electricitatea țării la un preț puțin peste 100 de lei/MWh și o vinde cu peste 1.000 de lei/MWh;
Nuclearelectrica, companie controlată în proporție de 80% tot de pixul lui Virgil Popescu, produce aproape 20% din electricitatea țării la un preț în jur de 150 lei/MWh și o vinde tot cu peste 1.000 de lei/MWh;
Complexul Energetic Oltenia produce cam 17-18% din electricitatea țării cu maximum 500 de lei/MWh și o vinde tot cu peste 1.000 de lei/MWh” .
CE Oltenia a vândut peste 80% din producția sa prin contracte bilaterale pe termen lung, la un preț mediu de 262 lei/Mwh. Ce a rămas din producție, sub 3% din producția totală de energie din România, a fost vândută de CE Oltenia la prețuri uriașe, care pot ajunge și la 900-1.000 lei/MWh. Companiile statului practică aceste prețuri în condițiile în care producția de energie a scăzut, după ce oficialii statului „au îngropat proiectul centralei de la Iernut și tot ei țin închise grupurile de la Turceni și Rovinari”. Regulă simplă: „sărăcește” piața, ca să vinzi scump!
„Oferta zilei”. Hidrolectrica vinde energie cu 500 lei/MWh, CE Oltenia vinde cu 900 lei/MWh
Companiile energetice ale statului își impun în continuare politica de piață.„Ofertele” lor apar pe platforma de contracte bilaterale PCCB-LE Flex a OPCOM. Zilele trecute, Hidroelectrica vindea energia la 500 lei/MWh, iar CE Oltenia vindea la prețuri de 850 – 900 lei/MWh. Dar la cât de „stresată” e piața, cumpărătorii plusează și prețurile de achiziție sunt mai mari.
Februarie 2022. Hidrolelectrica vinde energie la 500 de lei megawatul
Spre exemplu, Hidroelectrica a scos la vânzare 4 pachete de câte 5 MW pentru perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2024. Prețul cerut era de 500 lei/MWh pentru fiecare dintre cele trei pachete. Au fost depuse câte 13 oferte pentru fiecare pachet, cumpărătorii au plusat și un pachet a fost cumpărat de Combinatul Siderurgic „Liberty” din Galați (fostul Sidex), la prețul de 685 lei/MWh, două pachete au fost cumpărate de Energy Distribution Services, cu 646 și 658 de lei/MWh, iar un pachet a fost luat de Electromagnetica, cu 665 lei/MWh. Pe 3 februarie, Hidroelectrica mai vânduse 4 pachete de 5 MW, tot cu livrare în 2024 și atunci prețurile de achiziție au fost mai jos, chiar la 592 lei/MWh. Așadar, valul scumpirilor continuă chiar de la o săptămână la alta.
Piața se „așează” la nivelul prețurilor explozive. Nu mai crede nimeni în prețul „afișat” de Hidrolectrica
Valul de scumpiri la energie va afecta și activitatea din spitale, școli, primării, etc. Cum se vor descurca primăriile marilor orașe? La Galați, consumul anual de energie pentru iluminatul public este între 9.700 și 10.500 de MWh. În toamnă, la primele scumpiri, ceva mai moderate, factura la iluminat a crescut de la 500.000 la 1.300.000 lei/lună. Alte creșteri mari sunt și la transport, pentru că societatea de transport local Transurb SA are în dotare și un parc de troleibuze. Consumul lunar este de 600 MW. Până acum, la 260 lei/MWh, factura lunară era de 95.000 de lei, dar următoarea factură este estimată la 1,2 milioane de lei.
Primăria Galaţi a alocat 6 milioane de lei, fără TVA, pentru „furnizare energie electrică la consumatori eligibili”, adică pentru iluminatul public și 77 de alți consumatori, clădiri administrative, baze sportive etc. Valoarea estimată a contractului a fost calculată pentru 7.500 MWh la un preț de 800 lei/MWh. Ofertele sunt așteptate până pe 22 februarie. Ca și alte instituții publice, Primăria Galați s-a adaptat la prețurile mari de pe piață și din start și-a stabilit ca obiectiv să obțină un preț de 800 lei pentru un megawat. Nu mai crede nimeni că energia ar mai putea fi cumpărată cu 500 lei/MWh, prețul „afișat” de Hidrolelectrica.
„Statul eșuat” încasează dividende de miliarde din profiturile Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transelectrica, Romgaz
Statul român controlează toate companiile din energie. La Hidroelectrica , statul deține, prin Ministerul Energiei, 80,06% din acțiuni, restul fiind deținute de Fondul Proprietatea. În primele 6 luni din 2021, Hidroelectrica a avut un profit net de 1,7 miliarde de lei, în creştere cu 109,5% faţă de profitul din 2020.
La CE Oltenia, principalii acționari sunt statul, care deține prin Ministerul Economiei 77,15% din acțiuni și Fondul Proprietatea, cu un pachet de 21,56%. CEO funcționa pe pierderi, dar prin creșterea prețurilor la vânzarea energiei, și-a redus pierderile de la 327 milioane în 2020 la 163 de milioane în 2021. În primul semestru al anului trecut, veniturile din vânzarea energiei au crescut cu 63%, de la 702,7 milioane lei la 1,148 miliarde lei.
La Nuclearelectrica, statul, prin Ministerul Energiei, deține 82,3% din acțiuni.
Nucleareletrica a avut în 2020 un profit net de 699,3 milioane lei, iar în 2019 profitul a fost de 535,6 milioane lei. În trimestrul 3 din 2021 profitul Nuclearelectrica era de 640.608.000 lei
La Transelectrica, statul român deține prin Secretariatul General al Guvernului, 58,6% din acțiuni, „alți acționari persoane juridice” au 22,62% din acțiuni, un fond Privat de pensii deține 5,4%, Pavăl Holding controlează 6,5% din acțiuni, iar un pachet de 7,3% este deținut de persoane fizice. În primele nouă luni din 2021, Transelectrica a raportat un profit net de 81 milioane lei. La Romgaz, statul deține prin Ministerul Energiei 70% din acțiuni, 25% din acțiuni sunt deținute de persoane juridice, alte 5% fiind acțiunile unor persoane fizice. Pentru 2020, Romgaz a acordat dividende în valoare de 1,79 lei/acțiune. Statul român a încasat dividende în valoare de 482.983.313 lei.
„Aici discutăm și de cei care finanțează campaniile electorale”
De șase luni, au intrat în alertă și patronatele și federațiile sindicale, care încearcă să obțină de la Guvern adoptarea unor măsuri concrete, dar toate aceste demersuri au rămas fără răspuns. În septembrie, Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Patronatului IMM i-a cerut premierului Florin Câțu să impună o plafonare a prețurilor, după modelul Spaniei. Câțu a respins ideea, din cauză că „nu poți astăzi să liberalizezi și mâine să intervii și le plafonezi”.
De inerția Guvernului s-au lovit și sindicatele: „Noi am cerut Guvernului de o lună de zile. Am spus: dacă vreți să luați o măsură coerentă și eficace în zona prețurilor la energie, trebuie, în conformitate cu Legea Concurenței, să blocați prețul la nivelul decembrie 2020, adică la o dată anterioară liberalizării prețurilor și după aceea să vă apucați de controale, să vedeți ce s-a întâmplat și dacă în piață există comportamente care trebuie combătute. Nu s-a întâmplat, nici una, nici cealaltă”, spune Petru Dandea, vicepreședinte „Cartel Alfa”.
Singura explicație găsită de liderul sindical este că partidele aflate la guvernare nu vor să deranjeze afacerile firmelor care fac afaceri cu energie, pentru că printre acestea ar fi și unele care le sponsorizează în campaniile electorale: „Eu sunt tentat să spun că Guvernul este reticent în a lua niște măsuri eficiente pentru că acolo sunt și niște corporații, nu mici, mari – aș spune eu, care, știm, la fiecare campanie electorală sponsorizează consistent partidele politice. Asta se întâmplă!”.
Prețurile cresc în continuare. Pe comparatorul ANRE găsim și o „ofertă” de 5,52 lei/kW
Ofertele de pe comparatorul ANRE în februarie 2022. Un kilowat ajunge și la 5,52 lei
Viitorul sumbru e anunțat de noile oferte de pe comparatorul ANRE. Pentru un consumator casnic, cu un consum 250-300 kW, prețul e de la 1,96 lei/kW la 5,52 lei/kW. Se mai poate face ceva?
În războiul declarațiilor dintre PSD și PNL se vorbește de o întoarcere la piața reglementată. Însă statul nu poate obliga o companie, căreia i-a vândut energia cu 1.000 de lei/MWh să o vândă mai departe cu, să spunem, 300 lei/MWh. Pentru o revenire la piața reglementată, ar trebui ca Hidrolectrica, CE Oltenia, Nuclearelectrica, să rezilieze contractele prin care au vândut energia, la prețuri astronomice, până în 2024 și 2025. Dar vorbim contracte comerciale, a căror reziliere unilaterală ar presupune plata unor penalități imense. Își vor putea permite companiile statului să le plătească?
Tourists pose for a selfie photograph in front of Jerusalem's Old City from the Mount of Olives on (Photo by THOMAS COEX / AFP)
După doi ani în care restricțiile și măsurile anti-Covid au blocat intrarea în Israel a turiștilor neimunizaţi , prim-ministrul a anunțat că din 1 martie, atât cei vaccinați, cât și cei nevaccinați, vor putea vizita din nou țara, informează Reuters.
Cu toate acestea, autoritățile din Israel cer în continuare două teste PCR, unul înainte de a zbura și unul după aterizare. Până acum, doar persoanele imunizate împotriva Covid-19 aveau dreptul să intre în Israel.
„Observăm o scădere constantă în ceea ce priveşte decesele, astfel că acesta este momentul să deschidem treptat ceea ce am fost primii din lume care am închis”, a declarat prim-ministrul Naftali Bennett.
Peste 70 % din populația Israelului s-a vaccinat împotriva Covid-19
În urmă cu doi ani, Israelul își închidea granițele pentru străini pentru prima dată din cauza numărului mare de infectări cu Covid-19. Treptat, după ce o parte din populația a optat pentru imunizare, numărul de vizitatori a crescut încet, pe măsură ce unele restricții au fost ridicate.
Cu toate acestea, numărul turiștilor este cu mult sub nivelurile de dinainte de pandemie. Mai exact, dacă în ianuarie 2020, peste 300.000 de turiști au vizitat Israelul, la doi ani distanță, numărul acestora a fost de 46.000.
Premierul Israelului a anunțat că „vor fi atenți”, iar în cazul unei noi variante a Covid-19, autoritățile vor reacționa rapid pentru a opri răspândirea acesteia.
Reamintim că Israelul a renunțat să mai ceară cetățenilor să prezinte certificatele care arată dacă s-au vaccinat sau nu. Totodată, Ministerul Sănătății israelian a anunțat că persoanele cu vârste de peste 18 ani din grupele de risc pot opta pentru cea de-a patra doză împotriva Covid-19.
Decizia a fost luată în urma rezultatelor privind eficacitatea celei de-a patra doze administrată în Israel încă de la începutul lunii ianuarie la persoanele cu vârste de peste 60 de ani.
Campania de vaccinare în Israel a fost un adevărat succes datorită sistemului medical digitalizat și performant, numărul relativ mic al populației, 9 milioane de locuitori, și implicarea autoritățile în procurarea dozelor de vaccin. De la debutul campaniei de imunizare și până acum, în Israel s-au administrat peste 18 milioane de doze de vaccin.
În timpul misiunii de explorare a părții întunecate a lunii, roverul selenar Yutu-2 al misiunii chineze Chang’e-4 a descoperit „două globule macroscopice” de sticlă translucidă, informează Agerpres.
Acestea au fost surprinse în imagini cu ajutorul camerei panoramice cu care este dotat roverul selenar, iar descoperirea făcută ar putea aduce noi informații cu privire la modul în care s-a format satelitul natural al Pământului.
Nu au fost obţinute date cu privire la compoziţia celor două globule
Cercetătorii sunt de părere că morfologia celor două globule descoperite sugerează că este vorba despre sticlă de impact, mai degrabă decât obiecte cu origine vulcanică sau care a ajuns pe Lună din cauza altor corpuri cerești.
Mai mult, obiectele găsite pe partea întunecată a Lunii sunt diferite de cele prelevate, de-a lungul anilor, de misiunile Apollo. Totodată, China este singura țară care a reușit o aselenizare pe acea parte a Lunii, iar potrivit oamenilor de știință, globulele de sticlă s-ar găsi în cantități mai mari în zonele înalte de pe Lună.
În urmă cu trei ani, Sonda Chang’e-4 a coborât în craterul Von Karman, situat la Polul Sud de pe partea nevăzută a Lunii, iar de atunci a parcurs mai mult de 1 km.
Misiunea a fost una istorică, iar cercetătorii au anunțat că în următorii ani vor trimite alte sonde pentru a descoperi modul în care satelitul natural al Pământului s-a format.
Reamintim că nu putem vedea decât o singură față a Lunii, partea invizibilă fiind fotografiată și cartografiată doar cu ajutorul sondelor spațiale, prima fiind cea sovietică, din 1959. Totodată, primii oameni care au reușit să vadă acea parte au fost astronauții din echipajul misiunii Apollo 8 în 1968.
Potrivit The Guardian, o rachetă SpaceX se află în curs de coliziune cu Luna, după ce timp de șapte ani a zburat prin spațiu. Racheta a fost lansată în 2015 din Florida, ca parte a unei misiuni interplanetare.
Șansele unui război în Europa sunt tot mai mari, iar încercările diplomatice de a evita un dezastru se apropie de final. Emmanuel Macron a încercat, din nou, să îl convingă pe Putin să își retragă forțele armate din jurul Ucrainei, precizând că acesta este ultimul efort pentru a evita un conflict major.
Diaologul pe care cei doi șefi de stat l-au avut vine în contextul în care președintele Ucrainei a criticat dur Occidentul pentru modul în care negociază cu Rusia. Acesta le-a cerut liderilor europeni să oprească „politica de împăciuire” a Moscovei și să vină cu sancțiunile de care vorbesc.
Statele Unite susțin că Putin va ataca Ucraina în orice moment
Potrivit președinției franceze, convorbirea telefonică cu preşedintele Putin a durat o oră şi 45 de minute. Totodată, președintele rus i-a cerut omologului său francez ca NATO şi SUA „să ia în serios” cerinţele Rusiei.
De asemenea, Macron a avut un dialog cu cu preşedintele Zelenski, la nici o zi de la apelul telefonic pe care l-au avut cei doi.
Mai exact, sâmbătă seara, președintele ucrainean l-a asigurat pe Macron că Ucraina nu va răspunde la provocările rusești și așteaptă continuarea discuțiilor diplomatice.
Într-o postare pe pagina sa de Twitter, președintele Ucrainei a declarat că dialogul pe care l-a avut cu președintele Franței a fost „urgent”, precizând că s-a discutat despre „modalităţi de detensionare imediată şi de reglementare politico-diplomatică” a conflictului de la granițele Ucrainei.
„Am informat despre agravarea situației de pe linia frontului, pierderile noastre, bombardamentele asupra unor policieni și jurnaliști străini”, a scris Volodimir Zelenski pe Twitter.
Acesta a făcut referire la incidentul de sâmbătă seara, când mai mulți jurnaliști au fost atacați cu mortiere în timp ce îl însoțeau pe ministrul ucrainean de interne pe linia frontului.
Reamintim că Macron și Putin au vorbit la telefon în urmă cu o săptămână, după ce președintele francez a fost primit la Kremlin pe 7 februarie. Statele Unite insistă că Rusia a abandonat dialogul diplomatic și va invada, cât de curând, Ucraina.
Duminică, la Conferința pentru Securitate de la Munchen, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că Occidentul nu va continua să întindă „ramuri de măslin” Moscovei, în timp ce conflictul de la granițele Ucrainei se accentuează de la o zi la alta.
„Marea întrebare rămâne: vrea Kremlinul dialog?”, s-a întrebat oficialul european.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...
Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului
Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...
După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
