0 C
București
sâmbătă, 20 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 556

România donează sânge pentru Ucraina

Foto: Realitatea.net
Foto: Realitatea.net

Ministerul Sănătății din România a prelungit programul centrelor de transfuzii unde poate fi donat sânge pentru militarii și cetățenii răniți în urma atacurilor Federației Ruse asupra Ucrainei.

Prin urmare, oricine poate dona sânge, în fiecare zi, până la ora 17.30.

În România, există cel puţin 42 de locaţii în care se poate dona sânge pentru Ucraina

Ieri, 1 martie, Alexandru Rafila a declarat că, în continuarea campaniei desfăşurate de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Sănătăţii sprijină campania de donare de sânge.

Am avut încă de la sfârşitul acestei săptămâni o şedinţă online cu directorul Institutului de Hematologie şi Transfuziologie şi cu directorii Centrelor de transfuzii din fiecare judeţ şi din municipiul Bucureşti. Avem cel puţin 42 de locaţii în care se poate dona sânge pentru Ucraina”, a declarat Rafila, într-o conferinţă de presă, la sediul Ministerului Sănătăţii.

Informații suplimentare despre donarea de sânge pot fi găsite aici

El a precizat că în toate centrele a fost suplimentat materialul sanitar specific necesar – reactivi, pungi de recoltare de sânge.

Există foarte multe entităţi publice şi private care doresc să ajute la prelevarea de sânge. Stabilim un procedeu foarte simplu de realizare de protocoale, astfel încât fiecare entitate care doreşte să ajute să-şi poată direcţiona angajaţii sau colaboratorii la centrele de recoltare cele mai apropiate. Institutul Naţional de Hematologie centralizează aceste parteneriate şi fiecare centru judeţean, în funcţie de locaţia operatorului respectiv, va ajuta la prelevarea de sânge”, a explicat ministrul.

Volodimir Zelenski: Moscova ţinteşte să ne şteargă istoria

Volodimir Zelenski
Volodimir Zelenski. sursa foto: observatornews.ro

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, continuă atacurile dure împotriva lui Vladimir Putin. El a declarat miercuri că aproape 6.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi în primele şase zile ale invaziei ruse. Puterea de la Kremlin nu va putea să cucerească ţara cu ajutorul bombelor şi al atacurilor aeriene, a declarat liderul ucrainean.

Preşedintele Ucrainei s-a adresat, miercuri dimineaţă, poporului ucrainean, armatei ruse, poporului rus şi întregii lumi.Prin intermediul unui videoclip postat pe pagina sa oficială de Facebook, Volodimir Zelenski a anunțat că „aproximativ 6.000 de ruşi au fost ucişi în primele şase zile ale invaziei Rusiei”.

„Moscova ţinteşte să ne şteargă istoria. Ei nu ştiu nimic despre Kiev, despre istoria noastră. Însă toţi au primit ordin să ne şteargă istoria, să ne şteargă ţara, să ne şteargă pe toţi”, a mai declarat liderul ucrainean în discursul video difuzat miercuri dimineaţă.

Lupte grele au avut loc marţi noaptea în estul şi sudul Ucrainei, în a şaptea zi de la începerea invaziei militare ruse în ţara vecinã. Rusia a lansat paraşutişti la Harkov, al doilea oraş important din Ucraina.

Parașutiști ruși au atacat unul dintre spitalele militare ale orașului, potrivit Agenției Independente de Informații din Ucraina și oficialilor militari ucraineni. Martorii spun că bombardamentele au fost intensificate în oraș marți. Cel puțin 21 persoane au fost ucise marți la Harkov și peste 100 au fost rănite, potrivit autorităților.

Miercuri este programată o a doua rundă de negocieri între oficialii ruși și ucraineni, după ce primele discuții dintre cele două părți, care au avut loc luni, s-au încheiat fără o concluzie concretă.

În capitala Kiev locuitorii se aşteaptã la o posibilã ofensivã.

Copiii ruşi care au protestat împotriva războiului au fost duşi cu forţa la secţie

Reprezentant Declic: “Nu mă pot gândi la altceva decât la invazia fără sens din Ucraina”

Credit foto: Declic
Credit foto: Declic

Un membru al Asociaţiei Declic a anunţat că, în cursul acestei săptămâni, a ajuns în apropierea orașului natal, situat lângă graniță.

Scopul a fost de a întâmpina o colegă activistă din Ucraina, care fugise din Kiev, împreună cu familia.

Am văzut la graniță familii sfâșiate de durere. Am văzut copii în brațele mamelor care purtau cu ele doar un mic bagaj și documente. La graniță, lucrurile au funcționat mizerabil la început, greoi, dar pentru vecinii noștri ucraineni nu mai conta decât că au ajuns cu bine în România. Mulți dintre ei au mers zeci de kilometri pe jos, ca să treacă granița. Li se citea frica pe chipuri”, se arată în comunicatul trimis de Declic.

Declic: “Împreună pentru Ucraina!

De asemenea, conform textului, amploarea efortului umanitar va fi uriașă. Vor fi impactaţi atât pentru refugiații care caută siguranță în România, Polonia sau Ungaria, cât și pentru oamenii rămași în Ucraina.

Oamenii au nevoie de hrană, de căldură, apă și locuri sigure unde să fie cazați, probabil chiar pentru luni de zile. De asemenea, ar putea avea nevoie de asistență juridică sau de îngrijire medicală.

Fond de ajutor rapid, pentru a facilita strângerea de bani pentru efortul umanitar

Mulți dintre noi deja facem fiecare ce putem. Participăm la acțiuni de solidaritate. Oferim sprijin individual pentru transport și cazare, contactăm politicienii – dar mulți dintre noi ne dorim să facem și mai mult. Cred că doar uniți putem face tot ce ne propunem”.

Declic se va asigura că donațiile strânse sunt direcționate către organizații de încredere, incoruptibile

Comunicatul mai precizează că banii vor fi direcționaţi banii din fondul de ajutor rapid către organizațiile mici din teren, care duc în Ucraina medicamente și provizii.

Reprezentanţii se vor consulta cu colegii activiști pentru a se asigura că fondurile ajung la organizațiile care îi ajută pe refugiații ucraineni cu locuri de ședere ori cu sprijin juridic sau alte lucruri esențiale.

Banii vor fi folosiți pentru medicamente, hrană și bunuri de primă necesitate. Donaţiile pot fi făcute aici

Cu toții ne simțim atât de neputincioși și ne uităm îngroziți la imaginile cu ce se întâmplă în Ucraina. Dar, dacă ne unim forțele, putem face cât mai mult cu putință pentru a ne asigura că ucrainenii nu vor fi flămânzi și nu vor sta în frig și în întuneric”, a concluzionat reprezentantul Declic.

Actori celebri, prieteni ai lui Vladimir Putin, îi cer acestuia oprirea războiului

Vladimir Putin
Vladimir Putin. Sursa foto: G4media.ro

Unii dintre cei mai cunoscuți susținători ai lui Vladimir Putin i-au cerut acestuia să oprească luptele din Ucraina. Este vorba de celebrii actori Gerard Depardieu și Steven Seagal, în timp ce regizorul Emir Kusturica a renunțat la noua funcție de șef al teatrului militar rus.

„Sunt împotriva acestui război fratricid. Eu spun ‘opriți armele și negociați”, a spus Gerard Depardieu.

Starul francez, în vârstă de 73 de ani, a mai adăugat că Rusia și Ucraina au fost întotdeauna țări surori.

Gerard Depardieu a criticat războiul „fratricid”. El i-a cerut prietenului său Putin să înceapă negocierile.

Prietenia dintre Depardieu și Putin a fost pe prima pagină a ziarelor în 2013. Actorul francez a anunțat că solicită cetățenia rusă după ce a fost criticat pentru decizia sa de a se muta în străinătate ca să nu mai plătească impozite mari.

Săptămâna trecută Gerard Depardieu lua apărarea președintelui rus, el schimbându-și radical poziția în cursul acestei săptămâni, când a criticat invazia Rusiei.

Potrivit publicației France 24, actorul a apărut la televiziunea franceză și a declarat: „Lăsați-l pe Vladimir în pace”.

Steven Seagal se roagă pentru Rusia și Ucraina

Actorul și regizorul american Steven Seagal, un alt prieten al lui Vladimir Putin, a făcut un apel la pace. El a declarat că vede Rusia și Ucraina „ca o singură familie”.

„Majoritatea dintre noi avem prieteni și familie în Rusia și Ucraina”, a spus el. „Le privesc pe ambele ca pe o singură familie și cred cu adevărat că este o entitate externă care cheltuiește sume uriașe de bani pentru propagandă pentru a provoca cele două țări să fie în dezacord una cu cealaltă”, a mai spus Steven Seagal.

Seagal a spus că se roagă ca ambele țări să ajungă la o soluție pozitivă, pașnică, pentru ca toată lumea să poată trăi în pace.

Steven Seagal este prieten cu Putin. Actorului i s-a interzis să călătorească în Ucraina din 2017.

El este trimis special în SUA al Ministerul ui Afacerilor Externe al Rusiei.

Regizorul și dramaturgul sârb Emir Kusturica, originar din Bosnia, a dat o declarație prin care dezminte numirea în funcția de șef al teatrului militar rus. El a confirmat că intenționează să regizeze doar trei piese pentru Teatrul Armatei.

Cel mai bogat rus a fost pus pe lista neagră a Uniunii Europene

Copiii ruşi care au protestat împotriva războiului au fost duşi cu forţa la secţie

Sursa foto: Twitter
Sursa foto: Twitter

Copiii din Rusia, care, alături de părinţii lor, au protestat pentru pacea din Ucraina, au ajuns în secţii de poliţie.

De asemenea, conform comunicatului făcut public de un deputat din opoziţie, cei mai mulţi copii nu au împlinit, încă, vârsta de 10 ani. Deputatul a publicat mai multe imagini pe contul de Twitter.

Copiii protestatarilor, cu vârste de sub 10 ani, au fost arestați

Deputatul de opoziție din Rusia, Ilia Iașin, a publicat imagini în care apar copii în secția de poliție și chiar în spatele gratiilor din duba poliției.

Protestele împotriva războiului s-au înmulţit în Rusia. Au avut loc multiple demonstrații de stradă, scrisori deschise, demisii, dar şi postări pe rețelele sociale.

Toți fac asta fără să-și facă griji pentru propriul viitor și amenințări”, a declarat Dmitri Muratov, editor la Novaya Gazeta, laureat al premiului Nobel pentru Pace.

Sursa foto: Twitter

În semn de protest, cei mici au ţinut în mână flori, desene şi pancarte pe care au scris “Fără război”, în rusă

Copiii au avut flori în mâini, iar o una dintre fete a ţinut un banner pe care scrie “Fără război”, în rusă.

De asemenea, protestarii au pictat, în jurul cuvintelor, mici steaguri rusești și ucrainene.
În dreapta, pe pancartă, e o mică inimă roz, cu sensul „Rusia plus Ucraina egal dragoste”. Într-o altă fotografie, copii se văd printre barele metalice din interiorul dubei. O altă poză sugerează că micuții au fost duși la o secție de poliție, informează Libertatea.

Nimic ieșit din comun: doar copii în dube cu pancarte anti-război. Asta este Rusia lui Putin, oameni buni. Trăiți aici”, a spus Ilia Iașin.

Cel mai bogat rus a fost pus pe lista neagră a Uniunii Europene

Alexei Mordașov
Alexei Mordașov. Sursa foto: Digi24

Cel mai bogat om din Rusia, Alexei Mordașov, a fost pus pe lista sancțiunilor UE. Mai mulți oligarhi ruși au fost sancționați de Bruxelles, după ce Rusia a invadat Ucraina.

Alexei Mordașov deține o treime din cel mai mare operator de turism din Europa, Tui, fiind cel mai mare acționar unic al acestuia. Oligarhul rus poate cauza probleme operatorului de turism Tui, ale cărui acțiuni sunt listate la Londra, după ce UE l-a adăugat pe lista de sancțiuni. Afacerile sale în regiune vor fi reduse drastic, deși Alexei Mordașov nu a fost sancționat în Marea Britanie.

UE și-a exprimat diverse îngrijorări în legatură cu Mordașov. Oficialii UE spun că Rossia Bank, în care oligarhul rus are un interes financiar, este „banca personală” a înalților oficiali ruși care au beneficiat de anexarea Crimeei. UE consideră că afacerile media în care a investit oligarhul rus au contribuit la destabilizarea Ucrainei prin intermediul posturilor de televiziune proruse.

Alexei Mordașov este oligarhul rus care a făcut demersuri pentru menținerea agenției de turism Tui pe linia de plutire. El a investit sume importante atunci când turismul internațional s-a blocat, în timpul pandemiei.

Uniunea Europeană i-a adăugat luni pe purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin şi pe mai mulţi oligarhi pe lista neagră a personalităţilor sancţionate.

Cine se află pe lista neagră a UE

Pe listă se află oligarhi şi oameni de afaceri din domeniile petrolier, bancar şi financiar. De asemenea, figurează şi membri ai guvernului, militari de rang înalt şi „propagandişti care au contribuit la răspândirea propagandei antiucrainene”, a precizat UE într-un comunicat.

Igor Sechin, patronul companiei petroliere de stat ruseşti Rosneft, şi directorul general al gigantului energetic Transneft, Nikolai Tokarev, se află pe lista neagră a UE.
De asemenea, pe lista de sancţiuni se mai numără oligarhii Alişer Usmanov, Petr Aven şi Alexander Ponomarenko şi bancherul Mihail Fridman.

Măsurile restrictive luate de UE includ interdicţii de călătorie, îngheţarea activelor şi interdicţia de a pune fonduri la dispoziţia persoanelor incluse pe listă.

Universitate din Ucraina, bombardată de forţele ruse

Universitate din Ucraina, bombardată de forţele ruse

Sursa foto: Antena 3
Sursa foto: Antena 3

O universitate din Harkov a fost ţinta bombardamentelor, în noaptea de marți spre miercuri. Anunţul a fost făcut de presa ucraineană.

Conform acestui anunţ, lansat de către jurnaliştii de la Ukrinform, este vorba despre o universitate militară.

Armata rusă a bombardat Universitatea Forțelor Aeriene Ivan Kozhedub din Harkov

Reamintim că Harkov este orașul ucrainean care, de la începutul săptămânii, este ținta unor lovituri constante, potrivit platformei ucrainene Ukrinform, care citează Armata ucraineană.

Mai multe imagini făcute la sediul universităţii bombardate au ajuns în spaţiul media, iar utilizatori site-urilor de socializare au confirmat, pe platforma Twitter, că imaginile sunt reale.

Tot la Harkov, potrivit unor relatări din cursul dimineții de miercuri, citate de G4Media.ro, oficiali ucraineni au publicat filmări ce indică bombardarea clădirii departamentului regional de poliție. Aceeași sursă menționează și un anunț al armatei din Ucraina, potrivit căreia trupe aeriene ruse au aterizat la Harkov.

Alături de universitate, mai multe clădiri sunt, în momentul de faţă, în flăcări

Serviciul de Stat de Urgență a anunţat că incendiul s-a extins la clădirile de locuințe.

La fața locului au ajuns salvatorii. Încă nu se știe câte victime sunt. Informațiile sunt în curs de actualizare”, a transmis Serviciul de Stat de Urgență.

Zeci de civili au murit la Harkov. Președintele Ucrainei: “Este o crimă de război”

În cursul zilei de ieri, 1 martie, președintele Ucrainei a descris bombardamentul de la Harkov, care a ucis zeci de civili, drept o crimă de război. Nouă persoane, inclusiv trei copii, au murit luni, după ce bombe cu dispersie rusești au vizat clădiri rezidențiale.

A fost, în mod clar, o crimă de război. Oraș pașnic. Zone rezidențiale pașnice. Fără facilități militare. Zeci de înregistrări ale martorilor oculari demonstrează că nu a fost o singură salvă falsă, ci distrugerea deliberată a oamenilor. Rușii știau unde trag”, a declarat Volodymyr Zelensky.

Ministrul german al Apărării vizitează Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu

Baza Mihail Kogalniceanu
Baza Mihail Kogalniceanu. Sursa foto: Pagina de Facebook

Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, se va întâlni miercuri cu omologul german, Christine Lambrecht, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu.

Potrivit comunicatului transmis de către MApN, misiunile de instruire în comun au ca principal obiectiv creşterea interoperabilităţii între aliaţii din cadrul NATO. Misiunile de poliţie aeriană desfăşurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, mai precizează MApN.

Forţele Aeriene Germane au mai fost prezente în România, în vara anului 2021, alături de Forţele Aeriene Regale ale Marii Britanii, în baza Declaraţiei comune privind interoperabilitatea aeronavelor Eurofighter Typhoon pentru executarea în comun a misiunilor de poliţie aeriană.

MApN precizează că în prezent, detaşamentul german dislocat în România este format din aproximativ 75 de militari (piloţi şi personal tehnic) şi şase aeronave Eurofighter Typhoon, care execută, alături de militarii Forţelor Aeriene Române şi Forţelor Aeriene Italiene, misiuni de Poliţie Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO.

Misiunile de instruire în comun au ca principal obiectiv creşterea interoperabilităţii între aliaţii din cadrul NATO. Misiunile de poliţie aeriană desfăşurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precizează MApN.

Forţele Aeriene Italiene au suplimentat cu încă patru aeronave Eurofighter Typhoon detaşamentul dislocat, din luna decembrie a anului trecut, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, ajungând, în acest moment, la opt aeronave de luptă, a informat marţi Ministerul Apărării Naţionale.

Potrivit MApN, primele două avioane au aterizat duminică, iar celelalte două au sosit marţi în baza de la Mihail Kogălniceanu.
Detaşamentul italian execută, alături de militari ai Forţelor Aeriene Române, ai Forţelor Aeriene Germane şi ai Forţelor Aeriene Americane, misiuni de Poliţie Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO.

135 de militari francezi și mijloace tehnice au sosit în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu

Ministerul Apărării Naţionale a salutat sosirea în România a militarilor din cadrul Forței de Răspuns a NATO.

„Încă 135 de militari francezi și mijloace tehnice, din cadrul Batalionului 27 Vânători de munte din Annecy, conduși de colonelul Vincent Minguet, au sosit marți, 1 martie, în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, alăturându-se celor deja sosiți în ultimele zile în România. Militarii au fost întâmpinați de Excelența Sa, doamna Laurence Auer, ambasadorul Republicii Franceze în România, și de comandantul Comandamentului Multinațional de Divizie Sud – Est, generalul – maior Cristian Dan. Batalionul francez reprezintă primul element terestru al Forței de Răspuns a NATO dislocat în România ca urmare a deciziei Consiliului Nord – Atlantic din 25 februarie 2022 NATO a activat planurile de apărare în vederea consolidării comenzii și controlului forțelor aliate și pentru a facilita reacția rapidă a capabilităților militare de-a lungul granițelor aliaților, iar elementul precursor al Batalionului 27 Vânători de munte din Annecy a sosit în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu în cursul zilei de luni, 28 februarie”, a comunicat MApN.

Vasile Dîncu: „Ne pregătim şi pentru ce este mai rău”

Lumini stinse în Galaţi, cu scopul de a deruta piloţii ruşi

Sursă foto: Monitorul de Galaţi
Sursă foto: Monitorul de Galaţi

Mai multe obiective din Galaţi şi de la granița de est a României au apelat la stingerea luminilor.

Măsura a fost luată cu scopul de a deruta piloții ruși care bombardează Ucraina.

Stingerea luminlor a avut loc în noaptea de marți spre miercuri.

Luminile au fost stinse în Combinat, Portul Galaţi, Podul peste Dunăre şi Turnul de Televiziune

Printre obiective, se numără Podul Suspendat de pe Dunăre, Şantierul Naval Damen Galaţi. De asemenea, în beznă au rămas şi Liberty Galaţi, Portul Mineralier, dar şi Turnul de Televiziune.

În plus, lumina a fost stinsă şi la punctul de trecere cu bacul, de la IC Brătianu din Galaţi.

Tirurile ruseşti au vizat staţia de radiolocaţie din Loşcinovka, circa 20 de kilometri de Ismail. Distanţa dintre Ismail şi oraşul de la Dunăre este de doar 96 de kilometri

Context: în cursul zilei de marţi, 1 martie 2022, a avut loc un atac cu rachete asupra unei unităţi militare de lângă Ismail, regiunea Odessa. Anunţul a fost făcut de primarul din Ismail, Andrei Ambramcenko. Acesta a îndemnat locuitorii să rămână în locuinţele lor.

Decizia a fost luată noaptea trecută, astfel că obiectivele au rămas în beznă, arată Monitorul de Galaţi.

Măsura a fost luată pentru ca aceste obiective să nu poată fi folosite ca puncte de reper de la mare distanţă pentru aviaţie.

Acestea nu reprezintă posibile ţinte. Cu toate acestea, pot fi folosite ca repere în localizarea unor ţinte de interes din Ucraina, mai arată sursa citată.

Joe Biden: Putin este un dictator care este acum mai izolat ca oricând de restul lumii

Sursă foto: Digi 24
Sursă foto: Digi 24

Vladimir Putin va plăti scump pe termen lung pentru invazia sa în Ucraina, chiar dacă campania sa militară ar putea reporta mici victorii pe termen scurt, a declarat marți preşedintele american Joe Biden.

„Deși poate obține mici victorii pe câmpul de luptă, el va plăti un preț mare pe termen lung”, a declarat Joe Biden în primul său discurs despre Starea Uniunii, la Washington.

Vladimir Putin, catalogat drept un ”dictator”

Preşedintele SUA, Joe Biden, l-a atacat marţi dur pe liderul rus Vladimir Putin. El l-a numit pe Vladimir Putin un ”dictator” care este acum izolat de lume mai mult ca oricând. Vladimir Putin ”s-a înşelat”, ”suntem pregătiţi, suntem uniţi”, a mai spus Joe Biden. Joe Biden a cerut membrilor congresului american să ovaţioneze în picioare poporul ucrainean care ”nu se teme de nimic”.

Joe Biden a promis că Vladimir Putin va plăti un preţ ridicat continuu pe termen lung.

El i-a ameninţat pe oligarhii ruşi cu confiscarea „iahturilor, apartamentelor de lux şi a avioanelor lor”. Un grup operativ al Departamentului de Justiţie al SUA se va axa pe urmărirea penală a activităţilor criminale ale acestora.

”Dacă dictatorii nu plătesc preţul pentru agresiunea lor, ei provoacă şi mai mult haos”, a avertizat Joe Biden, referindu-se la liderul de la Kremlin.

Preşedintele rus ”a crezut că Occidentul şi NATO nu vor răspunde”, a mai spus Joe Biden. ”Putin este acum mai izolat ca oricând de restul lumii”, deoarece în lupta împotriva ”autocraţiei”, ”democraţiile sunt pregătite”, a adăugat preşedintele american. El a enumerat sancţiunile fără precedent aplicate Rusiei după invazia din Ucraina.

Joe Biden a anunţat o interdicţie pentru avioanele ruseşti din spaţiul aerian al SUA, la fel ca şi Uniunea Europeană şi Canada.

Cele 27 de state UE au aprobat excluderea „anumitor bănci ruseşti” din sistemul de mesagerie Swift, un angrenaj cheie în finanţele internaţionale, şi interzicerea mass-media ruseşti de stat RT şi Sputnik.

Ca urmare a sancţiunilor, va fi deschisă o procedură de faliment împotriva principalei filiale europene a celei mai mari bănci ruseşti, Sberbank, a comunicat autoritatea de reglementare bancară a UE.

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cel mai înalt organism judiciar al ONU, a anunţat audieri pe 7 şi 8 martie, după ce guvernul ucrainean a acuzat Moscova că plănuieşte un genocid.

Joe Biden le promite talibanilor că vor plăti pentru tot

Forțele ruse au bombardat Memorialul Holocaustului din Kiev

Turnul de televiziune din Kiev
Turnul de televiziune din Kiev. Sursa foto: rfi.ro

Bombardamentele ruseşti asupra Kievului au lovit Memorialul Holocaustului, a anunțat seful administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andrii Yermak.

Memorialul se află în apropierea Turnului de televiziune din Kiev, care a fost, de asemenea, avariat marți.

„Încercarea lui Putin de a distorsiona şi de a se folosi de Holocaust pentru a-şi justifica invazia ilegală într-o ţară democrată şi suverană este absolut respingătoare. E simbolic faptul că a început atacul asupra Kievului prin bombardarea memorialului de la Babin Iar, locul celui mai mare masacru comis de nazişti”, se precizează într-un comunicat transmis de Memorialul Holocaustului din Kiev.

Reprezentanţii Memorialului au precizat că oraşe cum ar fi Kiev, Harkov, Herson sau Mariupol au mai fost ținta bombardamentelor naziste în timpul celui De-al Doilea Război Mondial.

„Acum, ele ard sub loviturile armatei lui Putin, sub falsul şi scandalosul pretext al denazificării Ucrainei şi a poporului ucrainean”, se mai precizează în comunicatul transmis de Memorialul Holocaustului din Kiev.

Rabinul Şef al Ucrainei, Moshe Reuven, a criticat dur invazia Rusiei. Moshe Reuven a condamnat atacul în care trei rachete au căzut în apropierea memorialului Babin Iar, din Kiev.

„Aici se petrec crime de război”, a acuzat Moshe Reuven.

„Armata rusă, care s-a luptat împotriva fasciştilor în 1941, bombardează acum civilii din Kiev, Harkov, Odesa”, a mai spus rabinul şef al Ucrainei.

„Babin Iar e un loc simbolic, unde se odihnesc 200.000 de vârstnici, femei şi copii nevinovaţi”, a mai spus Moshe Reuven.

Apelul președintelui Volodimir Zelenski

Șeful oficiului președintelui Ucrainei, Andrii Yermak, a confirmat într-un tweet că o rachetă a lovit parcul din Kiev unde se află complexul memorial Babin (Babi) Yar.

Într-o declarație, președintele Volodimir Zelenski a spus: „Către lume, ce rost are să spui ‘niciodată nu se va repeta’ timp de 80 de ani, dacă lumea tace când cade o bombă pe același loc la Babin Yar?”.

Forțele ruse și-au intensificat asaltul asupra capitalei ucrainene marți, când un convoi de vehicule de asalt lung de peste 60 de kilometri a fost observat de sateliți, îndreptându-se spre Kiev.

Se bănuiește că ținta atacului aerian rusesc este turnul TV al orașului.

La baza turnului TV se află un mic parc unde sunt amplasate mai multe memoriale, inclusiv Monumentul romilor uciși de naziști.

Iohannis promite că va sprijini Ucraina să intre în UE. Pe Twitter

Medicul militar Valeriu Gheorghiță nu mai coordonează campania de vaccinare anti-Covid

FOTO: INQUAM PHOTOS - George Călin
FOTO: INQUAM PHOTOS - George Călin

Schimbare în conducerea Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2: medicul militar Valeriu Gheorghiță a fost înlocuit din funcția de președinte, în locul acestuia fiind numit secretarul de stat din Ministerul Sănătății Andrei Baciu.

Baciu a deținut până ieri funcția de vicepreședinte al comitetului care coordonează campania de vaccinare anti-Covid, când în Monitorul Oficial au apărut o serie de decizii semnate de premierul Nicolae Ciucă.

Prima decizie publicată îl vizează pe medicul militar Valeriu Gheorghiță, șef al Centrului Medical de Intervenție Epidemiologică la Spitalul Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila” și totodată cel care a condus campania de vaccinare în România încă de la începerea acesteia în decembrie 2020, respectiv „încetarea calității de președinte al Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2”.

Următoarele două decizii semnate de Ciucă au legătură cu „încetarea calității de vicepreședinte al Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 acordate domnului Romică Andrei Baciu, secretar de stat la Ministerul Sănătății” și „desemnarea domnului Romică Andrei Baciu, (…) în calitate de președinte (…)”.

Potrivit acestui ultim act, „având în vedere prevederile Memorandumului cu tema: „Înființarea Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2” și Decizia prim-ministrului nr. 385/2020 privind înființarea Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, cu completările ulterioare, (…)

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Romică Andrei Baciu, secretar de stat la Ministerul Sănătății, se desemnează în calitate de președinte al Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2”.

Aceasta înseamnă că vaccinarea anti-Covid nu mai este sub lupă „militară”, în condițiile în care până pe 1 martie, 8.110.692 de persoane au fost vaccinate în România cu prima doză, 8.066.351 au schema completă de vaccinare, iar 2.529.927 de persoane au şi doza de rapel. În ultimele 24 de ore sse vaccinaseră 4.525 de persoane: 724 au primit prima doză, 1.688 pe cea de-a doua, iar 2.113 au primit doza de rapel.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ceață
0 ° C
1.2 °
0 °
100 %
2.6kmh
100 %
S
9 °
D
8 °
lun
7 °
mar
8 °
mie
6 °

Ultimul articol

Acordul UE–Mercosur este expresia cea mai concretă a eșecului de guvernare și pare că...

În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...

Cristian Popescu Piedone, un actor-cheie în noua ecuație administrativă a Capitalei

Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...

Ludovic Orban se întoarce „acasă” și anunță că Forța Dreptei urmează a fuziona cu...

După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...