La 20 de kilometri de Cernăuți și la 5 kilometri de frontieră cu țara noastră, Mănăstirea Bănceni a devenit un loc de refugiu pentru mii de suflete ce fug din calea războiului.
Condusă de Înalt Prea Sfinţitul (ÎPS) Longhin, lăcașul de cult a devenit o casă pentru cei care au rămas fără adăpost, călugării implicându-se în acțiunile sociale încă din primele zile ale conflictului.
Prelatul a declarat că locașul său este un loc „pentru toți”, precizând că 10.000 de refugiați au trecut prin mănăstire de când a început războiul.
„De multe ori am înţeles că, dacă nu a ştiut binele să ne unească, acum ne-a unit durerea. Aici a fost un loc pentru toţi, unde am putut să ne alinăm sufletele, în rugăciune şi mai aproape de Dumnezeu”, a declarat ÎPS Longhin, potrivit stiripersurse.ro.
„Sunt creştini pe care i-am primit aici şi acum nu se mai duc”
De asemenea, ÎPS Longhin a mai precizat că refugiații sunt ajutați și de membrii comunității românești din zonă, iar în fiecare zi, câte un sat asigură mâncarea pentru toți.
Starețul de la Bănceni a spus că mulți refugiați s-au aflat într-o stare de stres și tulburare când au ajuns la mănăstire, aceștia fiind oripilați de distrugerile care au adus războiul asupra lor.
„Suferim cu poporul ucrainean, cu ţara aceasta şi m-au învăţat românii cum ar fi trebuit să trăim cu adevărat. (…) Cred că atâta durere cât am avut acum nu am avut niciodată”, a mai spus prelatul.
Acesta a mai spus că așteaptă momentul ca războiul să se încheie, iar părinții să își îmbrățișeze copiii.
(…) Nu vreau să mă gândesc la rău, ci aş vrea să mă gândesc că va fi totul bine. Aştept zi de zi că o să răsară soarele într-o dimineaţă şi să îmi spună că s-a terminat toată suferinţa şi iar zâmbesc toţi şi iar se îmbrăţişează părinţi cu copii, iar vom fi la un loc, familii care s-au despărţit, care s-au dus. Suferă tare mult poporul”, a concluzionat ÎPS Longhin.
Mănăstirea Bănceni are o suprafață de șapte hectare, iar călugării lucrează alte aproape 1.000 de hectare de teren agricol.
