foto cu caracter ilustrativ-pixabay

Este o undă de șoc în Sistemul de Justiție din România, dar și în cel medical. Nu, nu este o exagerare jurnalistică. După dezvăluirile de ieri, 3 februarie ac, privind drama unei mame care încearcă de șapte ani să afle de ce i-a murit copilul, când era internat la Spitalul „Marie Curie”, am primit foarte multe mesaje „din interiorul celor două Sisteme”. Puteți (re)citi aici articolul la care am făcut referire.

Sunt cutremurați din cauza acestui caz, dar încă nu au curaj să vorbească. Mai precis, „spiritul tipic românesc” domnește: „știm că așa e, mai sunt cazuri asemnătoare, dar au relații”

Noi nu credem că „relațiile” pot funcționa când e vorba despre malpraxis, ucidere din culpă. Prin urmare, continuăm dezvăluirile.

Un procuror face „scut” pentru medicul Cătălin Cîrstoveanu, deși trebuie să-l ancheteze pentru ucidere din culpă

Nu credem în supradenumiri de genul „îngerul copiilor”, cum nici nu punem la îndoială pregătirea profesională a unei părți din cazul relatat. Însă, documentele pe care le deținem ne îndreptățesc să exclamăm: NU se poate astfel!

Spre exemplu, procurorul din cazul Adrianei, Bezdadea Elena, a comunicat medicului Cătălin Cîrstoveanu probe din dosar : raportul de expertiză, opinia expertală. Astfel de probe se comunică doar părțIi vătămnate și celui care deține calitatea oficială de suspect.

În prezent, dosarul în care Adriana figurează persoană vătămată NU are un suspect. Urmărirea penală se face ca melcul, de șapte ani se derulează doar cu privire la faptă. Anterior, același procuror l-a pus pe medicul Cîrstoveanu să-l apeleze pe apărătorul persoanei vătămate, cu doar câteva ore înainte de miezul nopții. Statutul magistraților NU permite discutarea cu părțile în afara cadrului procesual. Procurorul are obligația legală de a afla adevărul, de a căuta probe, nu poate face pe „mediatorul”.

Adriana s-a plâns la Inspecția Judiciară cu privire la acest comportament, atipic pentru un procuror, însă a primit un răspuns care nu răspunde obiectiv la sesizarea ei. Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să se pronunțe în luna mai ac. Va decide dacă Bezdadea Elena a încălcat grav statutul magistraților. Dacă se constată acest lucru, ar putea fi exclusă din magistratură.

Un diagnostic „din pix”? Experții internaționali „mătură” concluziile specialiștilor de la INML

După șapte luni de agonie, medicul Cîrstoveanu i-a spus Adrianei că fiul său a avut hiperglicinemie. În mod paradoxal, acest diagnostic „din pix” nu este susținut de probele (analizele) de laborator. De asemenea, stupefiant este și ce au răspuns experții internaționali.

Autorul bibliografiei redate de legiștii români și care a cercetat(n.r ) academic această boală, hiperglicinemia, a infirmat tot ce au scris oficialii INML

Van Hove, cel care este autorul bibliografiei redate de legiștii români și care a cercetat(n.r ) academic această boală, hiperglicinemia, a infirmat tot ce au scris oficialii INML.

Cum este posibil ca o Comisie Superioară a acestei instituții să pună ștampila și semnătura pe ceva care nu există(?) Așteptăm răspunsul oficial al INML.

Diagnosticul de hiperglicinemie a fost stabilit în baza unui screening neonatal care a indicat valoarea glicinei ușor peste limită. Screeningul acela este nul din toate perspectivele.

În primul rând, intervalele de referință sunt stabilite pentru perioada neonatală, cu precădere primele 2-3 zile după debutul alimentației.

Băiatul meu avea deja 35 de zile cu alimentație normală. Screeningul a fost de fapt un spot pe hârtie ce nu are valoare probatorie în fața analizei în plasmă. Diagnosticul stabilit de domnul Cîrstoveanu și doamna doctor Bizubac a fost hiperglicinemie noncetonica.

Deși nicio analiză în plasmă, nici în LCR nu au susținut diagnosticul, tratamentul instituit a rămas cel pentru hiperglicinemie”, ne-a explicat Adriana.

Până la postarea acestei informații, medicul Cătălin Cîrstoveanu nu a putut fi contactat.

Citește și: Exclusiv. Un procuror s-a transformat în apărătorul unui medic suspect de ucidere din culpă(?) Tragedia unei mame care se luptă cu „Sistemul” de Justiție din România(I)

Inspecția Judiciară „inventează” semnătura electronică, când nu vrea să soluționeze petiții

Articolul precedentAndrei Muraru, ambasadorul României în SUA: „Această criză a fost generată de Rusia”
Articolul următorSorin Grindeanu, la 5 ani de la abrogarea OUG 13: „Viaţa a oferit alte traiectorii”
Pasionată de cuvinte, inspirată de oameni liberi în gândire. Pun întrebări incomode și detest ideile „împrumutate”