George Simion, lider al AUR, pare a avea anumite planuri vizavi de candidatura sa la prezidențiale, pe care cu alte ocazii o vedea total inoportună.
Potrivit Știri pe Surse, aseară Simion a făcut discuții pe marginea acestui subiect, ceva mai concrete decât cele de până acum privind poziția sa pe buletinul de vot.
Aceasta în condițiile în care doar cu câteva luni în urmă, imediat după nunta sa din august, Simion se vedea total nepregătit pentru postura de președinte wanna be, subliniind că, personal, nici nu se gândește să candideze, deoarece este tânăr și nu crede că este omul potrivit. La acel moment, George Simion a prezentat chiar o listă cu potențialii prezidențiabili AUR, „oameni care nu au legătură cu AUR”, cu mențiunea că viitorul candidat nu va fi desemnat din pix, ci prin vot, în 2023, de către români.
De altfel, o variantă similară a avansat și ieri, cu mențiunea că, în ciuda faptului că nu știe chiar sigur, sigur, dacă va fi candidatul AUR la prezidențiale, este totuși o variantă aproape de succes. Există totuși un „hop”, a mai arătat acesta, respectiv faptul că viitorul candidat desemnat de formațiunea pe care o conduce va fi asociat cu Corneliu Vadim Tudor.
„Mai demult excludeam, acum nu exclud în totalitate, pentru că nu ştim în ce formulă se va candida în 2024, dacă vor candida preşedinţii de partid pentru a potenţa partidele, sau personalităţi. (…)
Noi vom lua o decizie după alegerile europarlamentare, când vom avea radiografie exactă. (…)
Este jocul pe care PSD şi-l doreşte, să joace acelaşi scenariu ca şi cu Vadim, suntem conştienţi, dar sperăm ca România să nu îl aleagă în continuare pe Iliescu. (…)
Suntem extremişti doar în mintea unor adversari politici care vor să ne pună undeva la colţ şi să ne ducă în turul doi de scrutin şi să ne folosească”, a spus liderul AUR, citat de Știri pe Surse.
Robert Negoiță a ajuns primar al Sectorului 3 din Capitală în 2012, candidând din partea Uniunii Social – Liberale (USL), pe valul puternic de resentiment popular înregistrat la acea vreme la adresa lui Traian Băsescu și a PD-L, partid ce aplicase în România politici dure de austeritate cu doar doi ani în urmă.
Învinsul lui Robert Negoiță a fost Liviu Negoiță (nicio legătură de rudenie), un apropiat al lui Traian Băsescu și ca atare un contra-candidat ușor de învins, dată fiind prăbușirea liberal-democraților în opțiunile electorale ale românilor.
Robert Negoiță a câștigat în 2012 lupta electorală prezentând un program cu puternică tentă socială, în care promitea crearea de locuri de muncă și diverse ajutoare din partea primăriei pentru cei cu o stare materială precară.
Nici nu și-a intrat bine în funcție și primul mandat al lui Robert Negoiță a debutat cu un mare scandal: La colțurile blocurilor și pe străzile din sector au putut fi văzute cadavre de câini comunitari, cu urme de vomă la gură și de fecale la coadă, semne clare că ar fi fost otrăviți.
Mai multe asociații pentru drepturile animalelor l-au acuzat atunci pe primar că ar fi distribuit prin oamenii fără adăpost oase otrăvite pentru câini străzii, ca modalitate brutală și lipsită de orice urmă de civilizație de a ”curăța” Sectorul 3 de câinii maidanezi.
Ulterior Robert Negoiță a avut o relație mai puțin încordată cu asociațiile pentru protecția animalelor, în 2013 Primăria Sectorului 3 inaugurând un adăpost de 72 de locuri pentru câinii fără stăpân, în urma unui parteneriat public-privat între instituție și mai multe ONG-uri.
Prezent la inaugurare, Robert Negoiță s-a angajat să rezolve problema câinilor fără stăpân de pe raza sectorului, ajutat și de asociațiile pentru drepturile animalelor, fără a mai recurge la uciderea animalelor.
Betonarea copacilor
Alte controverse legate de activitatea de primar a lui Robert Negoiță au apărut însă în scurt timp. Lucrările publice de amenajare a trotuarelor și spațiilor verzi de pe marile bulevarde și nu numai ale sectorului au fost puternic contestate de către o parte din bucureșteni, Negoiță rămânând în memoria colectivă a locuitorilor Sectorului 3 ca primarul care ”a betonat copacii”.
Reamenajarea parcurilor și a spațiilor verzi a avut loc aproape de fiecare dată prin acoperirea rădăcinilor și chiar a unei mari părți din tulpinile copacilor și pomilor cu beton sau cu dale colorate în roz-portocaliu.
Mari porțiuni din trotuarele și din spațiile verzi ale sectorului au fost reconfigurate radical, deși arătau impecabil, existând un val de acuze că Robert Negoiță risipește în acest mod inutil o mare parte din bugetul primăriei.
Negoiță a împânzit Sectorul 3 cu mobilier stradal scump și de multe ori inutil, chiar cu o estetică îndoielnică, motivând că s-a inspirat din aspectul marilor capitale ale Europei și că nu face el nimic nou și original în această privință.
”Originalitatea presupune lipsă de cultură.”, se justifica Robert Negoiță într-un interviu televizat, în care nu a reușit să explice ce reprezintă ”monumentul” de dimensiuni impresionante ridicat în lateralul magazinului Unirea.
”Este un nai sau o aripă întoarsă”, a încercat el să justifice construcția, în fața acuzațiilor că banii sectorului sunt risipiți în van.
”Sufrageria” din bulevard
Vechile trotuare din asfalt ale Bulevardului Unirii au fost înlocuite aproape în totalitate cu gresie, între Piața Unirii și Piața Alba Iulia, dincolo de costurile uriașe ale lucrării existând neajunsul major că la cea mai mică urmă de umiditate din natură – ceață, ploaie, ninsoare – noile căi pietonale se transformă într-un adevărat pericol public pentru integritatea fizică a pietonilor, devenind foarte alunecoase.
Robert Negoiță s-a arătat însă foarte încântat de aspectul final al lucrării, comparând Bulevardul Unirii cu o ”sufragerie” în care, atunci când intră, pietonii aproape că trebuie să se descalțe, dată fiind calitatea lucrărilor și a materialelor folosite.
Dacă și alți primari ai Capitalei s-au făcut remarcați prin ”borduriada”, adică schimbarea inutilă, de nenumărate ori a bordurilor, ca modalitate foarte lucrativă de a da de lucru companiilor agreate, abonate la banii publici, dacă Bucureștiul fusese deja martorul ”bordurilor cu etaj” (borduri puse pe mai multe rânduri), Robert Negoiță a dus borduriada la alt nivel la propriu.
Bordurile cu etaj au fost un moft în fața noilor soluții implementate de primăria condusă de Robert Negoiță, care a scos bordurile pentru a le înlocui cu centuri din beton înalte de aproximativ jumătate de metru, vopsite în roșu.
În fiecare iarnă centurile vopsite din beton se deteriorează, prin urmare kilometri întregi din aceste ”borduri roșii” au trebuit reabilitați an de an, primăvara, fără ca cineva de la primărie să dea vreo socoteală în legătură cu costurile operațiunii și mai ales cu utilitatea acestor cheltuieli.
În cele din urmă, tocmai primarul Robert Negoiță a început să se plângă de lipsa banilor la bugetul local și a cerut impozitarea proprietăților din sector la pragul superior permis de lege.
Bugetul primăriei fiind prea mic în fața viziunii primarului, Robert Negoiță a crescut cât a putut impozitele pe case și terenuri declarând că ”în ritmul ăsta al încasărilor la buget, ne vor trebui o sută de ani să amortizăm toate parcurile și lucrările pe care le-am făcut prin sector”.
De șapte ori prețul pieței
În timp ce se plângea de lipsa banilor la bugetul primăriei, Robert Negoiță a continuat lucrările publice controversate și foarte scumpe de amenajare a spațiilor verzi, de-a lungul bulevardelor din sector. Un exemplu grăitor este cel al Bulevardului Nicolae Grigorescu (fost Leontin Sălăjan), unde primăria a cheltuit nu mai puțin de 200.000 de euro pe ”pădurea de mesteceni” aflată pe spațiul verde dintre sensurile de mers.
Mai multe anchete de presă au relevat faptul că primăria a cumpărat mestecenii la prețuri de șapte ori mai mari decât prețul pieței, dar lui Robert Negoiță nu i s-a părut nimic în neregulă: ”Ce, e mult?”, a reacționat el la întrebările jurnaliștilor.
Mai mult decât atât, copacii au fost plantați foarte aproape unul de celălalt, specialiștii arătînd că lucrarea de peisagistică reprezintă practic bani aruncați în vânt, în condițiile în care mestecenii plantați necorespunzător se vor usca în mare parte, lucru care s-a și întâmplat între timp.
Primăria a găsit însă banii să îi înlocuiască, așa cum face în mod repetat și cu alte plante și copaci plantați necorespunzător în alte lucrări de amenajare a spațiului public de pe raza sectorului, transformate într-o mașină perpetuă de tocat bani publici.
Conflictul cu PSD
Robert Negoiță a fost dealtfel unul din cei mai vocali primari care au cerut suplimentarea bugetelor locale, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Municipiilor din România – AMR.
Un adevărat scandal a avut loc în 2018 și 2019 între Negoiță, în calitate de președinte al AMR, și Eugen Teodorovici, ministrul de Finanțe de la acea vreme.
Motivul contrelor dintre primari și Ministerul de Finanțe a fost legat de cotele din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ teritoriale.
”Domnul Negoiță trebuie să se decidă în care parte este: este primar de sector sau este președintele Asociației Municipiilor din România? Dacă o să-l întrebați ca primar de sector dacă este mulțumit de împărțirea banilor, sper să nu zică ‘Nu’. Dacă îl întrebați ca președinte al AMR-ului, va spune că vrea o treime din bugetul general consolidat să fie la nivel local. Știți ce înseamnă asta? Înseamnă că și din banii pentru apărare și din banii pentru pensii vrea să îi ducă la nivel local. Atunci, ia și pensiile, ia și apărarea națională, ia și autostrăzile, ia-le tu la nivel local și fă-le tu. Poate să ceară o treime din bugetul de stat. Dacă facem comparația cu cât este bugetul de stat și cât se duce la local (…), asta înseamnă mai mult de o treime”, a răbufnit Eugen Teodorovici, în plin scandal.
Cu această ocazie, relațiile dintre Robert Negoiță și PSD au intrat rapid într-un proces de răcire, care a culminat cu demisia în august 2020 a primarului din partidul care l-a consacrat.
Prin urmare, Robert Negoiță și-a pierdut de drept mandatul de primar al Sectorului 3 din București, în urma ordinului semnat de Prefectul Capitalei.
”Se constată încetarea de drept la data de 19 august 2020 a mandatului de primar al Sectorului 3 București al lui Robert Sorin Negoiță, având în vedere admiterea candidaturii sale la alegerile din 27 septembrie 2020 pentru funcția de primar al Sectorului 3 din partea altui partid decât cel pe listele căruia a candidat și a fost ales primar la alegerile locale din 2016”, se arată în ordinul semnat de prefectul Capitalei, Gheorghe Cojanu.
Trebuie precizat că la finalul lunii iulie din 2020 Robert Negoiță a anunțat că va candida la alegerile locale din partea Alianței Pro București 2020, formată din ProRomânia, partidul condus de Victor Ponta, și Partidul București 2020, înființat chiar de el.
Unul din ultimii baroni locali
Foto – captura video Facebook
Negoiță și-a recâștigat însă scaunul de edil fără drept de apel, în urma alegerilor locale din toamna lui 2020, fiind în prezent la al treilea mandat de primar al Sectorului 3 și putând fi inclus fără probleme în galeria marilor baroni locali care și-au legat numele pe lungi perioade de timp de cel al unității administrativ teritoriale pe care au condus-o.
El și-a continuat activitatea de primar în nota care l-a consacrat, începînd în ultima perioadă să schimbe bordurile roșii din beton care l-au făcut celebru cu unele cel puțin la fel de spectaculoase, cu aspect de marmură. Taxarea aspră a locuitorilor Sectorului 3 a continuat, de data aceasta la nivelul locurilor de parcare de reședință.
Dincolo de majorarea costurilor cu locurile de parcare de către Primăria Generală, acestea sunt acum gestionate de autoritatea locală prin Sistemul Informatic de Gestionare a Parcărilor din Sectorul 3, care nu lasă practic niciun petic de asfalt netaxat.
”Procedura de atribuire a locurilor de parcare de reședință de pe raza Sectorului 3 se va face online, prin intermediul Sistemului Informatic de Gestionare a Parcărilor din Sectorul 3 (GIS). De asemenea, Primăria Sectorului 3 oferă suport tehnic în vederea înregistrării cererilor la sediul din Calea Dudești nr. 191 (registratură) pentru persoanele care nu dețin infrastructura informatică.”, se arată pe site-ul Primăriei Sectorului 3.
Fiecare loc de parcare de reședință nenominal este acordat în baza alocării unui cod de bare, ce trebuie lipit pe parbrizul mașinii. Pentru a primi acest cod, solicitantul trebuie să își declare la primărie nu doar datele personale complete, ci și date legate de mașină: numărul de identificare, marca, dată expirării inspecției tehnice periodice și a asigurării obligatorie de răspundere auto.
Bucureștenii din Sectorul 3 trebuie să parcurgă un foarte complicat proces birocratic pentru a putea avea un loc de parcare de reședință, mai ales că regulamentul a fost modificat pentru ca acestea să poată fi scoase la licitație, acolo unde sunt insuficiente.
Lipsa locurilor de parcare, de realizarea cărora Primăria Sectorului 3 nu s-a ocupat în mandatul lui Robert Negoiță, a făcut ca mai mulți bucureșteni să concureze pentru un singur loc de reședință, pentru care au ajuns să plătească, în urma câștigării unei licitații, sume neverosimile, de multe zeci de mii de lei pe an.
Asta face ca în multe cazuri doar cei ce își pot permite asemenea sume să poată beneficia de un loc de parcare de reședință, în ocaziile nu puține în care numărul locurilor de parcare de reședință disponibile este mai mic decât cel al locatarilor din zonă.
Deloc întâmplător, Primăria Sectorului 3 a dat în 2021 cele mai multe amenzi pentru ocuparea abuzivă a locurilor de parcare de reședință, în număr de 943, în comparație cu 543 de amenzi în Sectorul 6, 444 de amenzi în Sectorul 2, 256 de amenzi în Sectorul 1, 193 de amenzi în Sectorul 2 și 61 de amenzi în sectorul 4, potrivit cojocari.ro.
Controversa spațiului verde din sector
În timp ce primarul Robert Negoiță se laudă că a crescut suprafața spațiului verde din sectorul pe care îl administrează de mai bine de 10 ani de zile, detractorii săi spun că lucrurile stau exact pe dos. Copacii betonați, lucrările de amenajare a spațiului verde încheiate cu moartea plantelor și apariția de terase pe spațiul verde din sector reprezintă tot atâtea argumente în acest sens.
”Sectorul a pierdut în perioada asta 40 de hectare de spațiu verde. Primarul a încercat să păcălească cumva că avem spațiu verde, creând aceste imagini frumoase la marginile marilor bulevarde, dar vă îndemn de exemplu să mergeți pe Nicolae Grigorescu, să faceți câțiva pași de la stradă pe trotuar. O să vedeți că al doilea rând de vegetație este neîngrijită, iar la a treia zonă de vegetație, între ghilimele, este deja galbenă sau este pământ. Preocuparea a fost întotdeauna să dăm cât mai multe spații firmelor de apartament prietene, să pună pavele, care intenționat, la fel ca și bordurile, se strică, se sparg de la an la an, ca și la anul să avem ce să facem, să o luăm de la capăt. Mereu se prezintă numărul de pomi plantați, care este imens, tocmai pentru că ei se usucă de la an la an.”, a acuzat Adrian Moraru, candidatul din partea USR-PLUS-PNL pentru Primăria Sectorului 3, la alegerile locale din 2020.
De altfel, cel mai recent dosar în care Robert Negoiță a fost chemat la DNA, pentru a i se comunica faptul că are calitatea de suspect, vizează tocmai apariția unor terase pe spațiul verde pe malul Dâmboviței, între Piața Unirii și Biblioteca Națională, care ar funcționa fără autorizații sau cu unele acordate ilegal.
Procurorii efectuează ”cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție, comise în perioada 2015-2021, în legătură cu emiterea unor acte administrative de către autoritățile administrativ-teritoriale”.
Potrivit surselor judiciare, ancheta vizează și conducerea primăriei, iar procurorii verifică modul în care au fost eliberate autorizațiile pentru localurile de pe bulevardul Unirii după reamenajarea trotuarelor.
Nouă terase au apărut pe porțiunea unde înainte era spațiu verde. Inițial, terasele erau prevăzute doar cu parter, dar între timp au fost modificate la stadiul de parter + etaj, scrie libertatea.ro.
Obișnuit la DNA
Nu este dealtfel primul dosar DNA în care Robert Negoiță a primit calitatea de suspect.
Pe 14 aprilie 2016 procurorii DNA au început urmărirea penală față de Robert Negoiță pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. Pe 3 februarie 2020 procurorii DNA au dispus clasarea în acest dosar pe motivul că fapta nu există.
Pe 15 mai 2019 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a clasat dosarul în care Robert Negoiță era acuzat că și-a plagiat diploma de doctorat.
Pe 10 august 2022 Robert Negoiță a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție pentru săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu.
În luna august a anului trecut, primarul Sectorului 3 a fost trimis în judecată de DNA pentru mai multe contracte de salubrizare încheiate cu ROSAL GROUP, ce au adus un prejudiciu de peste jumătate de miliard de lei.
În mai 2022, Robert Negoiță primea și calitatea de suspect de omor din culpă în dosarul privind accidentul de muncă de la Biblioteca Națională din 2021.
Pionier al digitalizării și al măsurilor eco
Primăria condusă de Robert Negoiță a adoptat unii dintre cei mai hotărâți pași în vederea digitalizării activității, în comparație cu alte instituții similare. Încă din 2017, Primăria Sectorului 3 a eliberat on-line, în premieră pentru București, autorizațiile, acordurile și avizele de funcționare comercială.
Ulterior, la începutul lui 2020, Primăria Sectorului 3 a implementat Proiectul ”Primăria NON-STOP”, prin care a dezvoltat o serie de servicii publice on-line pentru eficientizarea comunicării dintre instituție și cetățeni, dar și pentru reducerea resurselor alocate – bani, timp și așa mai departe.
Prin urmare, locuitorii Sectorului 3 pot beneficia de o mulțime de servicii on-line, de la plata taxelor și impozitelor locale la programarea căsătoriilor și a transcrierii certificatelor/extraselor de stare civilă.
”Aproximativ 30 de milioane de Euro. La atât se ridică economia pe care o facem la Primăria Sectorului 3, odată cu digitalizarea activității și cu internalizarea unei serii de servicii. Iar în această perioadă, când mulți își achită taxele și impozitele locale, beneficiind de bonificația de 10%, vă reamintesc faptul că cea mai simplă modalitate de plată este ONLINE, prin www.ghiseul.ro Digitalizarea se traduce prin simplificarea procedurilor pentru cetățeni care pot, astfel, derula operațiuni cu un simplu click, fără drumuri sau cozi, direct din fața calculatorului.”, scria pe Facebook în 2020 Robert Negoiță.
În mod similar, Primăria Sectorului 3 în timpul mandatelor lui Negoiță a fost una dintre primele care a adoptat măsuri vizând colectarea ecologică a deșeurilor și gunoaielor, implementând posibilitatea de a arunca deșeurile reciclabile separat, prin containere dedicate pentru sticlă, plastic și hârtie plasate la colțurile străzilor principale.
La finalul lui ianuarie 2023, Primăria Sectorului 3 a anunțat demararea proiectului-pilot ”Consumă inteligent, utilizează energia verde”, ce presupune instalarea de panouri fotovoltaice și pompe de căldură, precum și modernizarea sistemelor de iluminat de pe scările blocurilor și înlocuirea lifturilor, acestea urmând a fi alimentate folosind energia produsă de panourile solare.
Proiectul-pilot prevede un număr de 50 de blocuri unde vor fi instalate sisteme alternative de producere a energiei electrice și a căldurii, se estimează că va fi finalizat în șase luni, iar costul este suportat în proporție de 90 % de către Primăria Sectorului 3.
Primăria Sectorului 3 a avut ca prioritate constantă, în ultimii 10 ani, creșterea eficienței energetice pentru blocurile din Sectorul 3, atrăgând în acest sens cele mai multe fonduri europene din România, reușind să reabiliteze până în acest moment peste 1600 de blocuri, se arată pe pagina de Facebook a instituției.
Ultima moțiune simplă depusă împotriva ministrului de Interne Lucian Bode va avea votul final mâine, după dezbateri cu scântei.
Moțiunea „România merită mai mult decât hoţi în funcţii publice” inițiată de deputaţii din grupul parlamentar USR, împreună cu cei din Forța Dreptei, a fost criticată de cei din coaliția de guvernare și inclusiv ministrul Bode a prins glas, criticând în termeni destul de… duri demersul.
Deputații semnatari au fost catalogați de Bode drept „nişte analfabeţi funcţionali”, în condițiile în care în moțiune se explica faptul că „România merită mai mult decât hoți în funcții publice. Șeful Poliției este un hoț dovedit. A plagiat. A eșuat în procesul de aderare a României la Schengen. E timpul să plece”.
Însă Bode a văzut totul drept o conspirație și a încercat, în tribună, să explice de unde vine valoarea sa și de ce este demn pentru funcție. Astfel, ministrul de Interne a arătat că totul este doar o încercare de denigrare, iar semnatarii moțiunii „mă răstignesc în piaţa publică cu privire la parcursul meu academic şi profesional”. În același timp, ministrul a avut de comentat și la adresa Emiliei Șercan, jurnalista care îi verifică la titluri academice pe demnitari, și de la care a plecat toată povestea legată de plagiatul doctorului Bode.
„Cei care mă cunosc îndeaproape ştiu că am făcut şcoala la timp şi cu rezultate. În urmă cu 30 de ani, am absolvit unul dintre cele mai bune licee din Sălaj cu profil electrotehnic, iar în urmă cu 25 de ani am obţinut licenţa de inginer ca şef de promoţie la Facultatea de electrotehnică şi informatică din Oradea, cu examen de licenţă 10. (…)
În 2018, respectând absolut toate reglementările şi standardele în vigoare atunci, rapoartele de similitudine, antiplagiat ale Univesităţii Babeş – Bolyai, la rapoartele membrilor comisiei de susţinere, în urma susţinerii publice, teza mea a primit calificativul foarte bine şi distincţia magna cum laude. (…)
Aveţi idei puţine şi fixe, deci nu pot să mă declar surprins de ideea voastră de a mai depune o moţiune. Recunosc că mă surprinde însă anduranţa pe care o aveţi la penibil şi la ipocrizie. Aţi compus trei pagini în care aţi reuşit să menţionaţi Ministerul Afacerilor Interne o singură dată şi atunci greşit, dar numele unui jurnalist, Emilia Şercan, şi al USR l-aţi menţionat de 12 ori. Foarte interesant, o premieră pentru tribuna Parlamentului. Probabil că este parte dintr-o strategie a dumneavoastră. (…)
Este nefirească intensa promovare pe care USR o face unui jurnalist în această moţiune. Jurnalistul în cauză nu se delimitează de demersul disperat al USR. Am tot respectul pentru jurnalişti, se pune întrebarea: jurnalistul face politica USR sau USR se agaţă de de jurnalist”, a spus Bode, citat de Agerpres.
O femeie a fost reținută ieri de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – Serviciul Teritorial Timișoara pentru nu mai puțin de opt infracțiuni de trafic de influență.
Faptele, detaliază procurorii anticorupție, au legătură cu obținerea unor posturi, inclusiv în sistemul sanitar, precum și obținerea de fonduri europene. Însă cel cu care s-ar fi înțeles suspecta să îi remită bani în schimbul acestor servicii s-a transformat în denunțător, astfel că femeia a fost prinsă în flagrant.
Ieri, cu sprijinul Direcției Generale Anticorupție, procurorii DNA au reușit să organizeze acțiunea, în cadrul căreia suspecta a fost surprinsă în flagrant după ce ar fi primit de la martor suma de 5.000 euro, reprezentând cea de-a doua tranșă de bani pretinsă pentru angajarea unei persoane pe un post de asistent medical în cadrul unui spital. De aici, astăzi, femeia va fi prezentată Tribunalului Timiș cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Însă, dat fiind că faptele s-au derulat pe parcursul a aproape 4 ani, suma pretinsă în total de suspectă este mult mai mare, arată procurorii anticorupție într-un comunicat:
„În perioada 2019 – 2023, suspecta ar fi pretins de la o persoană, martor în cauză, suma totală de 94.500 euro din care ar fi primit 64.500 euro lăsând să se creadă că ar avea influență asupra unor persoane din conducerea Consiliului Județean Arad, din conducerea unor unități sanitare și asupra unui europarlamentar și că-i va determina pe aceștia să faciliteze:angajarea martorului pe un post de contabil în cadrul unei unități spitalicești, angajarea unor prieteni sau rude ale aceleiași persoane în cadrul unor spitale sau în cadrul Penitenciarului Arad, obținerea a două finanțări din fonduri europene pentru familia martorului”.
Vasile Dîncu vede „luminița de la capătul tunelului” în ceea ce privește șansele ca PSD să dea un președinte în 2024.
Potrivit unor declarații preluate de Știri pe Surse, Dîncu consideră că este posibil ca la alegerile prezidențiale Marcel Ciolacu să fie ales președinte, explicând că afirmațiile sale nu sunt făcute doar ca politician, ci și ca sociolog.
Astfel, fostul ministru al Apărării consideră că reușita depinde de o strategie care nu a mai fost aplicată până în acest moment, anume de a aduce alături și „alte formaţiuni civice”. Numele prezidențiabilului rămâne același indiferent de calcule, iar preşedintele Consiliului Naţional al PSD s-a mai declarat susținător al șefului său pe linie de partid, inclusiv în decembrie.
„Mi se pare falsă ideea că preşedinţii PSD, Năstase, Geoană şi Ponta au pierdut pentru că erau preşedinţii PSD. Am fost acolo, am făcut exit-pollurile, am văzut greşelile strategice care s-au făcut, aş putea să spun că nu a fost numai acest lucru. Nu a existat preocuparea de a construi o platformă de stânga mai largă. (…)
Eu cred că preşedintele PSD poate câştiga alegerile, dar nu bazându-se numai pe voturile partidului, ci aducând în jurul lui şi alte formaţiuni civice, de la ecologişti, la alte forme de centru stânga, promovând un numit tip de comunitarism ca în Transilvania, ajutând comunităţile să se exprime.
Trebuie să faci o politică cu mai multe viteze, ai nevoie de o viteză pentru sud alta pentru Transilvania. În Transilvania oamenii vor mai multe drepturi şi autonomie, în Moldova şi sud au nevoie de mai mult sprijin din partea statului, au nevoie de resurse pentru dezvoltare, trebuie să găseşti un mixt de politici”, a explicat Dîncu, potrivit sursei citate.
Și, conform lui Vasile Dîncu, PSD mai are un atu, care poate fi speculat: „Acum avem mai multe argumente, legate de faptul că contracandidatul nostru va fi nu din opoziţie ci din partidul care a condus România în ultimii ani, nu mai poate să vină unul care este nevinovat. Ar putea să conteze şi mandatului lui Marcel Ciolacu, dacă reuşeşte un mandat bun pentru România. (..) Oamenii ar vrea să le meargă bine dar să vadă şi schimbarea. Sper să reuşim să fim o speranţă pentru viitor”.
Virgil Popescu, ministrul Energiei, asigură că iarna nu ne-a prins nepregătiți.
În condițiile în care în perioada următoare sunt așteptate temperaturi din ce în ce mai scăzute și, implicit, va fi vorba și despre un consum substanțial de gaze naturale pentru încălzire, ministrul numără cantitatea de combustibil de acest tip de care dispune România.
Potrivit lui Virgil Popescu, gazele naturale pe care le are România la dispoziție nu doar că vor fi suficiente, ci vor și prisosi, ceea ce înseamnă că și anul viitor vom avea în depozite o cantitate suficientă. Aici, ministrul Energiei numără și cantitatea de gaze naturale care poate fi achiziționată în plus, date fiind ultimele acorduri semnate.
„În contextul discuțiilor despre un vârf al temperaturilor reci care va afecta România, vreau să știți că țara noastră nu are nicio problemă în asigurarea cu gaze naturale pentru sezonul rece.Avem gaze în depozite și vom depăși fără probleme eventualele vârfuri de consum generate de temperaturi negative.
România are astăzi în depozite 1.866.300.000 metri cubi de gaze naturale. Mai mult cu aproape 780 de milioane de metri cubi de gaze decât aveam în perioada similară a anului trecut. În plus, față de importurile care se realizează în prezent, mai avem posibilitatea de a importa un volum adițional de 300 de milioane de metri cubi de gaz azer, posibilitate pe care o putem folosi oricând ar fi nevoie.
Sezonul rece este pe final și ne așteptăm să ieșim din iarnă având încă gaze în depozite. Iar pentru iarna următoare vom avea la dispoziție 1 miliard de metri cubi de gaz din Republica Azerbaidjan, potrivit contractului semnat zilele acestea cu Socar. Vom fi bine pregătiți și pentru iarna următoare, așa cum am fost bine pregătiți și pentru aceasta”, a scris ministrul Popescu pe Facebook.
În aceeași postare, Virgil Popescu arată și că nu sunt motive de îngrijorare nici în ceea ce privește noile sancțiuni aplicate Rusiei privind „interdicția importului de produse petroliere, adică, în principal, motorină”. Și, în general, totul este bine:
„Da, România este o țară care importă motorină. Nu, nu există motive de îngrijorare. Am purtat discuții cu toți marii importatori de pe piață și concluzia este că fiecare și-a diversificat sursele de aprovizionare, astfel încât să nu existe sincope în aprovizionare.
Veți vedea că, la fel cum am depășit cu bine embargoul asupra țițeiului rusesc care a început pe 5 decembrie 2022, vom depăși cu bine și embargoul asupra motorinei rusești”.
Opt persoane, dintre care două de origine albaneză, au fost trimise în judecată de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, pentru o serie de infracțiuni, inclusiv traficul de droguri de mare risc – heroină și cocaină.
În acest moment, trei dintre inculpați sunt arestați, alți trei sub control judiciar și doi sunt judecați în stare de libertate, acuzațiile fiind de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic internațional de droguri de mare risc, trafic intern de droguri de mare risc, punerea în circulaţie de valori falsificate sau dobândirea de instrumente de plată fără numerar falsificate și spălare de bani, fapte comise începând cu anul 2021 și inițiate de unul dintre cetățenii albanezi.
Potrivit DIICOT, până la momentul destructurării grupului, în țară ajungeau aproximativ 10-12 kilograme de cocaină şi heroină la fiecare transport, fiind disimulate în bordul mașinilor, în plafon, în zona în care se află frâna de mână etc. De altfel, procurorii arată că au fost documentate două astfel de transporturi, unul în aprilie 2022 și al doilea în august, cu ocazia celui de-al doilea fiind depistate peste 10 kilograme de cocaină.
Sursa: DIICOT
Pe parcursul anchetei s-a descoperit că, deși grupul a fost constituit de cetățeanul albanez împreună doi cetățeni români, în cursul anului 2022, la acest grup a aderat un al patrulea inculpat albanez, grupul fiind sprijinit pe parcursul activității infracționale de alți inculpați, cetățeni români, dat fiind că erau derulate o serie de operațiuni pentru reușita „afacerii”.
„Drogurile de mare risc au fost preluate din afara țării, de cele mai multe ori pe teritoriul Olandei-Rotterdam sau Albaniei, în principal de la cetățeni albanezi, în vederea transportării acestora în alte țări, cu preponderență în România.
În vederea realizării transporturilor, atât cetățenii români cât și cei albanezi au achiziționat autovehicule, pe care le-au înmatriculat atât în nume propriu, cât și pe numele rudelor lor. Autovehiculele erau introduse în service-uri auto, de regulă în străinătate, pentru a fi pregătite locurile special amenajate, în vederea disimulării drogurilor. Lăcașurile în care erau introduse drogurile în vederea transporturilor nu erau accesibile decât prin intervenția într-un service auto de către personal specializat sau prin desfacerea unor componente ale maşinii şi montarea acestora la loc după introducerea/scoaterea substanțelor (de exemplu, în bordul mașinii, în plafon, în zona în care se află frâna de mână, etc).
După pregătirea autoturismelor în vederea transportării unor cantități de droguri cuprinse între 10 și 12 de kilograme, membrii grupului infracțional organizat se deplasau cu mașinile în Belgia (Bruxelles) și Olanda (Rotterdam), în locațiile prestabilite de către membrii grupului de origine albaneză și introduceau în autovehiculele modificate, în compartimentele special create, drogurile de mare risc.
Ulterior, aceștia se deplasau către destinațiile unde drogurile erau comercializate, în diferite orașe de pe teritoriul mai multor țări, respectiv, România, Italia, Franța, Spania, Albania.
Pentru a se asigura conspirativitatea acțiunii infracționale, după o anumită perioadă de timp, membrii grupului schimbau proprietarul autoturismelor și, implicit numerele de înmatriculare, iar în unele cazuri, le modificau culoarea, pentru a nu atrage atenția autorităților privind frecvența intrărilor și ieșirilor din țările mai sus menționate.
Odată ajunse în România, membrii grupului scoteau drogurile din locașul special amenajat și le depozitau pe raza județului Ilfov, într-un imobil în care nicio persoană nu și-a declarat domiciliul. Ulterior, substanțele ilicite erau vândute către diverse persoane din București și zonele limitrofe, clienți fideli ai grupului, alimentând astfel piața internă subterană cu importante cantități de droguri de mare risc (cocaină).
Sumele de bani obținute din traficul de droguri de risc au fost investite în bunuri de lux, achiziționate pe numele altor persoane, pentru a ascunde proveniența ilicită a veniturilor. Cu privire la infracțiunea de punerea în circulaţie de valori falsificate sau dobândirea de instrumente de plată fără numerar falsificate s-a reținut că, unul dintre inculpați a a deţinut, în vederea punerii în cirulaţie, suma de 400 euro, formată din bancnote contrafăcute având cupiurile de 50 euro.
Prin rechizitoriu s-a solicitat confiscarea și distrugerea, cu păstrarea de contraprobe, a cantităților de 10.553,67 grame cocaină și 501,04 grame heroină. În plus, s-a solicitat confiscarea echivalentului cantității de droguri care au fost introduse în România în luna aprilie 2022, respectiv 250.000 de euro, valoare de achiziție, și un milion de euro, valoare de piață, precum și confiscarea autoturismului modificat în vederea disimulării drogurilor. De asemenea, s-a solicitat menținerea măsurilor asiguratorii dispuse în cauză (sume de bani, 2 imobile, un autoturism, bunuri mobile) și confiscarea extinsă a acestora”, a detaliat DIICOT.
Președintele PSD Marcel Ciolacu și-a reafirmat aseară sprijinul pentru Gabriela Firea în perspectiva viitoarelor alegeri locale și a candidaturii la Primăria Capitalei.
Declarațiile au fost făcute la Antena 3, liderul social democraților subliniind că sprijinul va fi unul necondiționat, în condițiile în care „doamna Firea își dorește să candideze pentru un nou mandat”.
De altfel, și în iunie 2020, înainte de alegerile locale, Ciolacu afirma că Gabriela Firea „are toată susținerea mea și a partidului”, iar acum acesta a subliniat pentru sursa citată că scaunul de edil general al Bucureștiului a fost „pierdut într-un anumit context”. Însă, din punctul de vedere al lui Ciolacu, candidatul Firea va fi de departe cel mai puternic în 2024.
„Vedeți ce se întâmplă în acest moment în București. Eu sunt ferm convins că, în București, electoratul de stânga este mai numeros decât electoratul de dreapta. (…)
Trebuie să ai anumite calități să fii primarul Bucureștilor sau primar de sector, să faci administrație. Trebuie să-ți placă și să înțelegi acest lucru. Din punctul meu de vedere, cred că cel mai bun candidat, de departe, nu doar de la PSD, ci de la toate partidele, va fi Gabriela Firea”, a subliniat liderul PSD.
Cât despre o eventuală candidatură a actualului primar general, Nicușor Dan, și sprijinul pe care acesta îl va mai avea, Ciolacu a precizat că „cei mai în măsură să răspundă sunt colegii de la PNL și conducerea Partidului Național Liberal. Sprijinul meu sigur nu-l are, sub nicio formă. (…)
Dar să știți că mai există și onoare în politică. Și aceea se numește demisie. Când vezi că ai furat și s-a demonstrat că ai furat – chiar dacă nu există decizia unui magistrat – poți să-ți dai demisia de onoare. Sau în cazul în care se dovedește că ești un prost administrator public – cum este cazul lui Nicușor Dan – există demisia de onoare. Pleci acasă și recunoști: ‘Am crezut că se mănâncă cu altceva’„, a mai spus președintele PSD.
Federația SANITAS anunță că săptămâna aceasta Consiliul Național a decis calendarul acțiunilor de protest, pichetarea urmând a se desfășura trei zile consecutiv, săptămâna viitoare.
În urmă cu două săptămâni, aceeași Federație anunța că va declanşa forme de protest „în toate unităţile sanitare şi de asistenţă socială inclusiv deschiderea conflictului colectiv de muncă la nivel de sector”, iar „acțiunile de protest vor fi organizate și desfășurate gradual, în baza și conform noii legi a dialogului social”.
Potrivit SANITAS, revendicările sunt creșterea veniturilor cu un procent de minim 15%, pentru acoperirea inflaţiei, precum și declanșarea, de urgență, a negocierilor între Guvernul României și partenerii sociali, pe proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice.
Nu ar fi prima dată când sindicaliștii anunță pichetări, pe care le și pun în practică, pe aceleași considerente. Spre exemplu, în vara anului trecut sindicaliștii au anunțat un protest de amploare, pentru a „forța” respectarea Legii salarizării și continuarea dialogului social. De altfel, chiar luna trecută Uniunea Sindicatelor din Spitalele CFR, afiliată la Federația SANITAS, a pichetat Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
„Seria acțiunilor de protest pe care SANITAS o deschide săptămâna viitoare va continua până la soluționarea revendicărilor și la îmbunătățirea semnificativă a situației membrilor noștri de sindicat.
În zilele de 6, 7 și 8 februarie 2023, în intervalul orar 10.00 – 14.00, membrii SANITAS vor fi în Piața Victoriei pentru a cere public guvernanților să-și respecte obligațiile legale față de angajații din SĂNĂTATE și din ASISTENȚĂ SOCIALĂ. Atât timp cât cei aflați la putere ignoră nevoile reale ale celor două domenii, regulile elementare ale dialogului social și drepturile lucrătorilor, SANITAS va protesta folosind toate formele și instrumentele legale, inclusiv deschiderea conflictului colectiv de muncă la nivel de sector. Revendicările Federației SANITAS din România sunt:
Creșterea veniturilor tuturor salariaților din SĂNĂTATE și ASISTENȚĂ SOCIALĂ cu un procent de minim 15%, pentru acoperirea inflaţiei.
Declanșarea, de urgență, a negocierilor între Guvernul României și partenerii sociali, pe proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice.
Asigurarea unei finanțări corecte și suficiente pentru instituțiile medicale și de asistență socială”, a transmis Consiliul Naţional al Federaţiei SANITAS.
Ministrul PSD al Agriculturii Petre Daea a vorbit ieri despre ceea ce se întâmplă cu prețurile din piețe, dar și despre o eventuală criză alimentară, în contextul în care asigură că, din vizitele pe care le-a făcut prin țară, a constatat că lucrurile sunt pe un făgaș bun.
Potrivit declarațiilor acestuia, preluate de Știri pe Surse, nu sunt motive de îngrijorare în nicio privință, dat fiind că este de așteptat „o stagnare şi o scădere a preţurilor”, oferta fiind „constantă”. Totodată, ministrul Daea a arătat că nu există riscul ca anumite produse alimentare să dispară de pe piață.
În stilul care îl caracterizează, ministrul Agriculturii a ținut să îi felicite pe cei „care întorc brazda ţării”, neuitând să sublinieze și sprijinul oferit de Guvern. „Într-un an agricol greu, foarte dificil, un an cu mari probleme din punct de vedere al climei, au putut să obţină prin munca lor rezultate de producţie care i-au conferit României posibilitatea să aibă cantitatea de cereale necesare. Practic să aprovizioneze ţara cu principalele produse agroalimentare. Pe de altă parte, iată că şi legumicultorii, prin programele speciale care au fost instituite şi păstrate de-a lungul vremii, cu subvenţii de la bugetul statului au putut oferi pe piaţă legume tot timpul”, a arătat Petre Daea.
„M-am uitat în pieţe, indiferent unde am fost în ţară şi am constatat că există oferte constante care asigură nevoia de hrană a românilor şi preţurile sunt preţuri de respect faţă de munca celor care întorc brazda ţării şi lucrează în spaţiile acestea zootehnice, îngrijind animale şi hrănindu-le pentru a obţine producţiile zilnice şi atât de necesare pentru populaţie. (…)
Este momentul şi trebuie să îl stimulăm şi prin vorbe şi prin fapte, spunând să folosim produsele româneşti, să le creăm culoare de valorificare, indiferent unde se află şi prin ce mijloace, în aşa fel încât să dăm o mână de ajutor fermierilor români, cumpărându-le produsele şi răspunzând pretenţiilor şi gusturilor consumatorilor, care se îndreaptă mai tot timpul către produsele româneşti, fiind de mai bună calitate, mai sigure, mai gustoase şi mai ieftine, să ştiţi”, a mai spus ministrul Agriculturii.
Ludovic Orban, aflat la masa „oamenilor mari” în momentul punctat de procurorii anticorupție vizavi de ilegalitățile care se întâmplau la Romarm, asigură că la urechile sale de premier al României nu au ajuns niciun fel de informații sensibile.
Deși conducea Guvernul în anul 2020, atunci când au avut loc achiziţiile care sunt cercetate în dosarul care îl vizează pe directorul Romarm, Gabriel Ţuţu, pe selecţionerul Victor Piţurcă şi pe fiul acestuia, Orban a încercat să convingă aseară la Realitatea.net că nu a fost avertizat asupra neregulilor.
Urmând această logică, actualul lider al Forța Dreptei a mai spus și că nu a avut vreo implicare în numirea directorului Țuțu, în condițiile în care acesta, fost ofiţer în cadrul Serviciului Român de Informaţii, a primit postul din „mâna” ministrului PNL al Energiei – Virgil Popescu, om de bază cândva pentru Orban, cu o precizare: „Nu este obligatoriu ca cine l-a numit să şi fi ştiut de ce face Ţuţu”. „Dacă aş fi ştiut nu le-aş fi permis”, a asigurat Ludovic Orban, referindu-se la ilegalitățile cercetate acum de procurori.
„Cum să ştiu de afacerile pe care le face Ţuţu? Nu am avut absolut niciun fel de ştire despre vreo ilegalitate care se comite la Romarm, absolut nicio informaţie, nu am avut nicio relaţie cu Romarm decât nişte relaţii care au fost în două sau în trei evenimente publice, în care media a fost de faţă, unul dintre ele a fost la UPS Dragomireşti şi cam atât. (…)
Am fost invitat de ministrul Economiei şi Energiei din perioada respectivă la lansarea producţiei. Era practic prima capacitate de producţie de măşti FFP2 chirurgicale şi am onorat această invitaţie. Maşinăria a funcţionat acolo, în prezenţa noastră, cu toată echipa de la Romarm: directorul general, directorul UPS Dragomireşti – care ulterior a făcut nişte comentarii, în presă, dar ulterior. La momentul respectiv niciunul nu a scos un sunet. Am avut o discuţie legată de utilaje, utilajele au funcţionat în prezenţa mea”, a explicat Orban pentru sursa citată.
Totodată, din postura în care se află acum, Orban afirmă că toți cei care au greșit trebuie să plătească. Mai mult decât atât, chiar dacă susține că nu știe nimic despre nimic, Orban a dat asigurări că va colabora cu procurorii anticorupție, dacă i se va cere:
„Toți cei care au furat în pandemie trebuie pedepsiți drastic. (…) Orice anchetă DNA, dacă apelează la mine să colaborez, să furnizez informaţii, o fac cu cea mai mare plăcere, dacă am aceste informaţii”.
Social democrații par a nu avea cine știe ce dialog cu partenerii liberali ai coaliției de guvernare, către care au „îndreptat” astăzi un comunicat de presă.
Prin intermediul comunicatului, PSD lansează un soi de ultimatum către PNL, vizavi de taxa de solidaritate, despre care consideră că se fac declarații contradictorii. În acest context, PSD afirmă că are o poziție clară, dat fiind că taxa de solidaritate este o măsură asumată și dorită de social democrați.
Din ce explică social democrații în comunicatul de presă, „taxa de solidaritate susținută de PSD vizează în special companiile care și-au multiplicat veniturile prin creșterea speculativă a unor prețuri, în actualul context inflaționist. Contrar criticilor unor lideri PNL, taxa de solidaritate are ca efect descurajarea acestor comportamente speculative care au afectat în mod nejustificat puterea de cumpărare a cetățenilor români”.
Încă din luna mai a anului trecut, senatorul PNL Daniel Fenechiu confirma că se discută introducerea taxei pe solidaritate, însă arăta că liderul UDMR, Kelemen Hunor, „a aruncat pe piaţă această propunere”, cu precizarea că în coaliţie se discută ”despre o impozitare specială, pe o durată temporară, numită taxă de solidaritate, pe veniturile foarte mari, dar nu s-a luat o decizie”.
Și cum o decizie privind această impozitare nu s-a luat nici acum, PSD cere imperativ ca lucrurile să fie tranșate:
„PSD solicită colegilor de la PNL să-și definească poziția față de taxa de solidaritate aplicabilă companiilor cu venituri mari și foarte mari. Nu este clar dacă susțin sau se opun acestei taxe.
Unii lideri marcanți ai PNL au cerut cu vehemență ca taxa de solidaritate stabilită la nivel european să se aplice asupra unor mari companii din sectorul energetic din România. Alții, în schimb, critică taxa de solidaritate cu aceeași vehemență, pe motiv că ar afecta mediul de afaceri și ar crește prețurile la clienții finali. Colegii de la PNL trebuie să explice de ce taxa pe solidaritate e bună când o solicită PNL, dar nu mai e bună când o propune PSD.
De asemenea, cei din PNL trebuie să spună clar cetățenilor dacă acceptă comportamentul unor firme cu venituri foarte mari care își reduc obligațiile către stat, prin diminuarea artificială a profiturilor.
Taxa de solidaritate propusă de PSD impune acestor companii să plătească un impozit pe profit echivalent cu măcar 1% din cifra de afaceri, așa cum plătesc toate firmele mici din România. În prezent, sunt multe companii românești care raportează profiturile reale și plătesc impozite a căror valoare depășește 3-4% din cifra lor de afaceri”.
Arest preventiv pentru doi agenți de poliție din Capitală, procurorii arătând că au probe suficiente din care reise că aceștia introduceau alcool într-un centru...
Chiar dacă pentru funcția de premier se „bat” două nominalizări diferite, social democrații se arată încrezători că președintele Româniai va merge pe varianta lor.
„Cred...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.
