Sursa: DIICOT

Opt persoane, dintre care două de origine albaneză, au fost trimise în judecată de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, pentru o serie de infracțiuni, inclusiv traficul de droguri de mare risc – heroină și cocaină.

În acest moment, trei dintre inculpați sunt arestați, alți trei sub control judiciar și doi sunt judecați în stare de libertate, acuzațiile fiind de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic internațional de droguri de mare risc, trafic intern de droguri de mare risc, punerea în circulaţie de valori falsificate sau dobândirea de instrumente de plată fără numerar falsificate și spălare de bani, fapte comise începând cu anul 2021 și inițiate de unul dintre cetățenii albanezi.

Potrivit DIICOT, până la momentul destructurării grupului, în țară ajungeau aproximativ 10-12 kilograme de cocaină şi heroină la fiecare transport, fiind disimulate în bordul mașinilor, în plafon, în zona în care se află frâna de mână etc. De altfel, procurorii arată că au fost documentate două astfel de transporturi, unul în aprilie 2022 și al doilea în august, cu ocazia celui de-al doilea fiind depistate peste 10 kilograme de cocaină.

Sursa: DIICOT

Pe parcursul anchetei s-a descoperit că, deși grupul a fost constituit de cetățeanul albanez împreună doi cetățeni români, în cursul anului 2022, la acest grup a aderat un al patrulea inculpat albanez, grupul fiind sprijinit pe parcursul activității infracționale de alți inculpați, cetățeni români, dat fiind că erau derulate o serie de operațiuni pentru reușita „afacerii”.


Drogurile de mare risc au fost preluate din afara țării, de cele mai multe ori pe teritoriul Olandei-Rotterdam sau Albaniei, în principal de la cetățeni albanezi, în vederea transportării acestora în alte țări, cu preponderență în România.

În vederea realizării transporturilor, atât cetățenii români cât și cei albanezi au achiziționat autovehicule, pe care le-au înmatriculat atât în nume propriu, cât și pe numele rudelor lor. Autovehiculele erau introduse în service-uri auto, de regulă în străinătate, pentru a fi pregătite locurile special amenajate, în vederea disimulării drogurilor. Lăcașurile în care erau introduse drogurile în vederea transporturilor nu erau accesibile decât prin intervenția într-un service auto de către personal specializat sau prin desfacerea unor componente ale maşinii şi montarea acestora la loc după introducerea/scoaterea substanțelor (de exemplu, în bordul mașinii, în plafon, în zona în care se află frâna de mână, etc).

După pregătirea autoturismelor în vederea transportării unor cantități de droguri cuprinse între 10 și 12 de kilograme, membrii grupului infracțional organizat se deplasau cu mașinile în Belgia (Bruxelles) și Olanda (Rotterdam), în locațiile prestabilite de către membrii grupului de origine albaneză și introduceau în autovehiculele modificate, în compartimentele special create, drogurile de mare risc.

Ulterior, aceștia se deplasau către destinațiile unde drogurile erau comercializate, în diferite orașe de pe teritoriul mai multor țări, respectiv, România, Italia, Franța, Spania, Albania.

Pentru a se asigura conspirativitatea acțiunii infracționale, după o anumită perioadă de timp, membrii grupului schimbau proprietarul autoturismelor și, implicit numerele de înmatriculare, iar în unele cazuri, le modificau culoarea, pentru a nu atrage atenția autorităților privind frecvența intrărilor și ieșirilor din țările mai sus menționate.

Odată ajunse în România, membrii grupului scoteau drogurile din locașul special amenajat și le depozitau pe raza județului Ilfov, într-un imobil în care nicio persoană nu și-a declarat domiciliul. Ulterior, substanțele ilicite erau vândute către diverse persoane din București și zonele limitrofe, clienți fideli ai grupului, alimentând astfel piața internă subterană cu importante cantități de droguri de mare risc (cocaină).

Sumele de bani obținute din traficul de droguri de risc au fost investite în bunuri de lux, achiziționate pe numele altor persoane, pentru a ascunde proveniența ilicită a veniturilor.
Cu privire la infracțiunea de punerea în circulaţie de valori falsificate sau dobândirea de instrumente de plată fără numerar falsificate s-a reținut că, unul dintre inculpați a a deţinut, în vederea punerii în cirulaţie, suma de 400 euro, formată din bancnote contrafăcute având cupiurile de 50 euro.

Prin rechizitoriu s-a solicitat confiscarea și distrugerea, cu păstrarea de contraprobe, a cantităților de 10.553,67 grame cocaină și 501,04 grame heroină. În plus, s-a solicitat confiscarea echivalentului cantității de droguri care au fost introduse în România în luna aprilie 2022, respectiv 250.000 de euro, valoare de achiziție, și un milion de euro, valoare de piață, precum și confiscarea autoturismului modificat în vederea disimulării drogurilor. De asemenea, s-a solicitat menținerea măsurilor asiguratorii dispuse în cauză (sume de bani, 2 imobile, un autoturism, bunuri mobile) și confiscarea extinsă a acestora”, a detaliat DIICOT.

Articolul precedentCiolacu, despre alegerile locale: „Cel mai bun candidat, nu doar de la PSD, ci de la toate partidele, va fi Gabriela Firea”
Articolul următorMinistrul Energiei, asigurări: „Țara noastră nu are nicio problemă în asigurarea cu gaze naturale pentru sezonul rece”