O funcționară din cadrul Primăriei Rediu – Iași, consilier superior în cadrul Serviciului Urbanism, a fost reținută în urma unui flagrant, la adresa acesteia existând suspiciuni că solicita bani sub promisiunea că va rezolva situații sensibile pe linia pe care activa.
Acţiunea de prindere în flagrant a fost organizată de lucrători din cadrul Direcției Generale Anticorupție – serviciile anticorupţie din județele Iaşi şi Vaslui, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi, după ce un martor denunţător în cauză i-a oferit funcționarei 2.500 de lei în scopul eliberării unei autorizaţii de construire.
Faptele pe care se presupune că le-ar fi comis aceasta s-ar fi întins pe parcursul mai multor luni, iar banii primiți ultima oară nu ar fi fost o întâmplare, dat fiind că, „cu ocazia percheziţiei efectuate în biroul persoanei în cauză, au fost identificate şi ridicate, pentru continuarea cercetărilor, alte sume de bani şi înscrisuri”.
Funcționara în cauză este acuzată că „la intervale diferite de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de funcţionar (inspector) în cadrul Primăriei comunei Rediu, judeţul Iaşi, a primit în luna iulie 2022 suma de 500 euro, în vederea eliberării unei autorizaţii de construire pe numele a două persoane, iar în luna ianuarie 2023 a pretins şi primit de la martorul denunțător suma de 2.500 de lei, lăsând să se creadă că are influenţă asupra primarului comunei Rediu şi că va interveni pentru a-l determina să semneze autorizaţia în cauză”.
După flagrant și percheziții, au urmat audierile, iar în aceeaşi zi procurorul de caz a dispus reținerea funcționarei pentru 24 de ore, ulterior fiind prezentată instanței cu propunere de arestarea preventivă, acuzațiile fiind de luare de mită în formă continuată şi trafic de influenţă.
Miercuri, Tribunalul Iaşi a respins măsura arestării preventive şi a dispus luarea măsurii arestului la domiciliu:
„Respinge propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi în dosarul de urmărire penală nr. 172/P/2023 cu privire la inculpata Susan Petronela. Dispune luarea faţă de inculpata S.P., în prezent aflată în stare de reţinere în C.R.A.P. din cadrul I.P.J. Iaşi, cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită în formă continuată şi trafic de influenţă, a măsurii preventive a arestului la domiciliu, pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data de 08.02.2023 până la 09.03.2023, inclusiv, constând în obligaţia impusă inculpatei de a nu părăsi imobilul unde locuieşte, fără permisiunea judecătorului de drepturi şi libertăţi și de a se supune restricțiilor stabilite de acesta.
Dispune punerea în libertate a inculpatei Susan Petronela dacă nu este reţinută sau arestată în altă cauz, dispoziție care este executorie. Impune inculpatei S.P. ca, pe durata măsurii preventive a arestului la domiciliu, să respecte următoarele obligaţii: să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, judecătorului de drepturi si libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată, ori de câte ori este chemată; să nu comunice, direct sau indirect, prin niciun mijloc de comunicare cu martorii …
Aduce la cunoștință inculpatei că, pe durata măsurii, poate părăsi imobilul în care locuieşte pentru prezentarea în faţa organelor judiciare, la chemarea acestora precum şi că, în cazuri urgente, pentru motive întemeiate, poate părăsi imobilul fără încuviinţarea judecătorului, pe durata de timp strict necesară, informând imediat despre aceasta Poliţia …şi judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Iaşi”.
În stilul care îl caracterizează, președintele Klaus Iohannis a avut o primă reacție publică după luni de zile de la apariția primelor informații legate de acuzațiile de plagiat aduse ministrului de Interne Lucian Bode.
Iohannis a susținut declarații de presă înaintea participării la reuniunea extraordinară a Consiliului European și, probabil din neatenție, a permis jurnaliștilor să îi adreseze întrebări… la care a și răspuns.
Potrivit președintelui Iohannis, ar fi ceva probleme reale în ceea ce privește autenticitatea tezei care l-a trimis pe Bode în rândul persoanelor care au obținut tilul de doctor, probleme pe care locatarul de la Cotroceni și le dorește lămurite aproape în timp record.
Din declarația lui Iohannis reiese din nou că nu e nicio grabă, acesta afirmând că și-ar dori ca „o decizie clară” să fie luată prin luna mai, „până la rocadă sau rotația guvernamentală”:
„Din câte am înțeles din spațiul public, nu chiar așa a spus Comisia (că lucrarea de doctorat a fost declarată plagiată – n.r.), dar este adevărat că acolo sunt probleme.
Aceste probleme trebuie luate, după părerea mea, foarte în serios, și eu am încredere că în PNL, și domnul Bode personal, vor analiza aceste chestiuni și impactul politic. Eu personal, sincer, mă aștept ca cel târziu până la rocadă sau rotația guvernamentală, să se ia o decizie clară în acest sens”.
Ulterior, și ministrul Bode a auzit despre opinia șefului statului, însă în continuare s-a ținut tare pe poziție. Pentru că, din perspectiva acestuia, toate nelămuririle au fost clarificate și, mai ales, este un „doctor” autentic.
„Omul politic trăieşte din percepţii. Iar percepţia pe care cei de Uniunea Sabotaţi România, demolatorii acestei ţări, au încercat să o construiască în spaţiul public a fost una că am greşit, că am plagiat şi că sunt un hoţ.
Cei de la USR au aruncat injurii şi acuzaţii nefondate, investind milioane de euro în campanii şi atacuri la adresa mea. Am determinarea să arăt adevărul.
Am explicat deja în PNL în urmă cu o săptămână, voi explica ori de câte ori va fi nevoie în partid. Fiţi convinşi că PNL va lua o decizie împreună cu mine, astfel încât să nu afectăm sub nicio formă nici imaginea PNL, nici parcursul PNL, dar nici să dăm satisfacţie minciunii şi dezinformării”, a spus Bode, citat de Știri pe Surse.
Crisian Tudor Popescu a aflat despre planurile anunțate de Lucian Bode de a modifica din nou Codul penal, în ceea ce privește limitele de pedeapsă pentru anumite infracțiuni.
După cum scria ministrul de Interne, inițiativa gândită împreună cu premierul Nicolae Ciucă se dorea bine intenționată, anume că „noile modificări incriminează mai ferm infracțiunile cu un puternic impact emoțional și social și sporesc gradul de protecție și siguranță pentru cetățean”, însă jurnalistul consideră că ceva este „putred”.
Din perspectiva lui CTP, chiar semnatarii inițiativei depuse la Senat sunt în „pericol” de a fi sancționați după reglementările propuse, dat fiind că „atingeri grave, în public, demnității persoanei”. Iar rezumatul concluzia textului postat de CTP pe Facebook ar fi simplu: „Ciucă și Bode, de la 2 la 7 ani”.
„Domnii Ciucă și Bode împing în forță o lege care zice așa:
(1) „Fapta persoanei care, în public, prin violențe comise împotriva persoanelor și bunurilor ori prin amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanei tulbură ordinea și liniștea publică se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârșită de către două sau mai multe persoane împreună, pedeapsa este închisoare de la 2 la 7 ani”.
În caz că ne gândim puțin, constatăm că acești doi domni se încadrează foarte bine în prevederile legii de mai sus. E vorba de atingeri grave aduse, în public, demnității persoanei. Fiecare om cinstit din țara asta își simte demnitatea călcată în picioare în fiecare zi în care acești doi plagiatori, adică hoți, se află în fotoliile de premier și ministru ai României. Și care își folosesc funcțiile pentru a împiedica sancționarea lor ca hoți. Ba putem spune și că Ciucă și Bode sunt violenți: au sucit mâna la spate organelor universitare îndrituite să le verifice tezele de doctorat.
Potrivit alineatului (2), Ciucă și Bode, care acționează în doi, pot primi o pedeapsă cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Pentru că acest tandem de infractori e un tulburător al ordinii publice mai rău decât toți lucrătorii din Educație și Sănătate care ies în gerul străzii cerând Guvernului să li se facă dreptate”, opinează CTP.
Un agent şef principal de poliţie în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Olt, fost șef de post în comuna Fărcaşele, a fost trimis la închisoare prin sentință judecătorească, după ce a fost prins în flagrant cu o mită de 750 de euro.
Fapta acestuia datează din decembrie 2020, anul acesta polițistul fiind condamnat definitiv la 4 ani, 10 luni și 20 de zile închisoare.
Agentul șef principal de poliție a fost trimis în judecată sub control judiciar în urmă cu un an, reținându-se că, sfârşitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie 2020, a pretins de la o persoană pe care o cerceta într-un dosar penal suma de 750 euro, pentru a dat o soluție favorabilă, de clasare, care să fie apoi confirmată și de procuror. Banii au fost primiți pe 17 decembrie 2020, când inculpatul a fost surprins în flagrant de către organele de urmărire penală în plină stradă, în faţa domiciliului mamei denunţătorului.
Inițial, fiind întrebat asupra motivului pentru care a primit banii, polițistul a declarat că această sumă reprezintă preţul unui autoturism pe care urma să îl achiziţioneze martorul denunţător pentru ca, ulterior, să recunoască că suma de bani a fost primită în legătură cu un dosar care s-a aflat în instrumentarea Postului de Poliţie Fărcaşele.
Prima sentință în dosar a fost pronunțată în aprilie 2022 la Tribunalul Olt, iar luna aceasta a devenit definitivă, după ce Curtea de Apel Craiova a respins apelul „ca nefondat”:
„Condamnă pe inculpatul Militaru Gheorghe, în prezent aflat sub măsura preventivă a controlului judiciar, la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de Luare de mită.Condamnă pe inculpatul Militaru Gheorghe la pedeapsa de 2 ani şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de Trafic de influenţă. Contopeşte pedepsele aplicate inculpatului urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 10 luni şi 20 de zile, în total va executa pedeapsa de 4 ani, 10 luni şi 20 de zile închisoare, în regim de detenţie.
Interzice inculpatului ca pedeapsă complementară, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta – funcţionar public civil cu statut special în sensul art. 1 alin. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.
Interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta – funcţionar public civil cu statut special în sensul art. 1 alin. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
Scade din pedeapsa aplicată inculpatului Militaru Gheorghe perioada reţinerii, a arestării preventive şi a arestului la domiciliu de la data de 17.12.2020 la 10.03.2021. Constată că suma de 750 euro identificată asupra inculpatului Militaru Gheorghe cu ocazia organizării activităţii de constatare a infracţiunii flagrante a fost restituită martorului denunţător Văduva Daniel Cosmin.
Obligă inculpatul Militaru Gheorghe la plata sumei de 10.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (din care suma de 8.000 lei avansată în faza de urmărire penală)”.
Ultima „rundă” de proteste anunțate și puse în practică de sindicaliștii din Sănătate s-a încheiat cu poze și promisiuni.
După cele trei zile de proteste organizate de Federația SANITAS la sediile PNL și PSD, membrii Biroului Operativ al Federației SANITAS anunță că social democrații, prin vocea ministrului Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, le-au promis că îi au în vedere.
Astfel, SANITAS arată că au fost primiți de ministrul Muncii și Cristian Vasilcoiu, secretar de stat, la sediul PSD, unde „au fost analizate revendicările pentru susținerea cărora peste 5.000 de membri au demonstrat pe străzile Bucureștiului”, iar Budăi le-a făcut o promisiune fermă: „s-a angajat să susțină” principiile înaintate de către Federație.
Protestele au avut loc timp de trei zile, între 6 și 8 februarie, în intervalul orar 10.00 – 14.00, și se pare că ușa le-a fost deschisă sindicaliștilor doar de PSD. După cum detaliau aceștia, revendicările țin de creșterea veniturilor salariaților din din acest sector cu un procent de minim 15%, pentru acoperirea inflaţiei, declanșarea negocierilor între Guvernul României și partenerii sociali, pe proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice, precum și asigurarea unei finanțări corecte și suficiente pentru instituțiile medicale și de asistență socială.
„Întregul parcurs de redactare și aprobare a noii legi a salarizării se va face cu consultarea partenerilor sociali. În acest sens, Ministrul Muncii – Dl. Marius Budăi ne-a asigurat că a transmis deja către Ministerul Sănătății adresa prin care solicită consultarea partenerilor sociali pentru redactarea proiectului legii salarizării pe segmentul sănătate.
Niciun salariat din sănătate și asistență socială nu va avea pierderi de venituri odată cu intrarea în vigoare a noii legi a salarizării. Legea va avea în vedere corectarea inechităților apărute ca urmare a nepunerii în aplicare, în totalitate, a legii 153/2017.
Noua lege a salarizării personalului bugetar va fi construită în așa fel încât toți salariații din sănătate și asistență socială vor avea creșteri de venituri. În ceea ce privește revendicarea privind creșterea veniturilor tuturor salariaților din sănătate și asistență socială părțile au convenit ca în perioada imediat următoare să aibă loc întâlniri și consultări pentru identificarea de soluții tehnice privind rezolvarea acestei revendicări.
În acest sens Federația Sanitas va înainta propuneri care să permită creșterea veniturilor membrilor săi de sindicat ținând cont atât de constrângerile din PNRR cât și de impactul bugetar pe care creșterea economică a României l-ar putea suporta.
Pentru asigurarea finanțării corecte și suficiente a unităților sanitare și celor de asistență socială pentru întregul an, vor urma întâlniri și discuții cu Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate având din partea reprezentanților PSD aflați astăzi la întâlnire promisiunea că vor găsi soluții pentru continuarea optimă a activității în aceste unități”, anunță SANITAS promisiunile cu care au plecat de la sediul PSD.
Chiar dacă ne mai despart doar câteva luni până la modificările asumate de actuala coaliție de guvernare în ceea ce privește rocada premierului și a anumitor ministere, există lucruri care vor rămâne ca și până acum.
Prin lucruri înțelegându-se anumite portofolii din ministere, inclusiv cele deținute deja de al treilea partener al coaliției, UDMR. Iar asigurări privind această continuitate sunt date în ultimul timp de mai toți membrii acestei formațiuni. Cel puțin de către cei care dețin funcții cu greutate.
După ce liderului UDMR Kelemen Hunor a punctat recent că „nu suntem implicaţi în rotativă în sensul de a schimba ceva,” și ministrul Mediului, Tanczos Barna a venit cu aceeași explicație la Digi 24, dincolo de ceea ce acesta numește „o încercare de a introduce în discursul public o temă care astăzi în coaliție nu există”
Rocada, parte a înțelegerii politice, ar trebui să aducă într-adevăr noi miniștri doar în ceea ce privește premierul și ministerele de Finanțe, Justiție, Transporturi, Investițiilor și Proiectelor Europene, plus Secretariatul General al Guvernului. Și, cum niciunul dintre acestea nu sunt deținute de UDMR, formațiunea ar trebui să rămână cu aceiași reprezentanți în Guvern: Kelemen Hunor – viceprim-ministru, Tanczos Barna -ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cseke Attila-Zoltán – ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, și Novak Carol-Eduard – ministrul Sportului.
„Nu s-a discutat nicio secundă scoaterea UDMR de la guvernare. Dacă se discută, este pur și simplu o încercare de a introduce în discursul public o temă care astăzi în Coaliție nu există. (…)
În momentul de față nu există absolut nicio discuție cu privire la portofoliile UDMR. Sunt convins că rocada se va face în mai, așa cum scrie în protocol. Nu există nicio discuție concretă în coaliție despre astfel de modificări.
Discuțiile din partide și eventualele analize n-au rost să fie comentate, pentru că liderii de coaliție nu au deschis acest subiect”, a explicat Tanczos Barna pentru sursa citată.
Ministrul de Interne Lucian Bode pare de neobosit.
Ieri nu a fost prezent în Parlament doar pentru a aduce acuze vizavi de moțiunea care îl vizează, ci a mai avut și treabă serioasă.
Din ce a anunțat pe Facebook, Bode a dat mână cu mână cu șeful său de partid și din Guvern, premierul Nicolae Ciucă, reușind împreună să ticluiască câteva modificări la un Cod penal deja modificat de prea multe ori prin ordonanțe de urgență.
Cei doi liberali ar fi gândit împreună schimbări în legislația penală în ceea ce privește inclusiv pedeapsa pentru anumite infracțiuni, inițiativa de modificare fiind depusă ieri la Senat.
Bode a și făcut câteva precizări, anume că sunt vizate 11 articole din Codul penal, propunându-se „în majoritatea cazurilor, majorarea limitelor de pedeapsă cu o treime”. Potrivit acestuia, „noile modificări incriminează mai ferm infracțiunile cu un puternic impact emoțional și social și sporesc gradul de protecție și siguranță pentru cetățean”.
„Infracțiunile în forme agravante pentru care se vor mări cu o treime limitele pedepselor sunt: lovirea, vătămarea corporală, loviturile sau vătămările cauzatoare de moarte și hărțuirea.
Majorarea cu o treime a pedepselor se va aplica pentru hărțuirea unui minor. Raportul de forțe dintre agresor și un minor este suficient de mare pentru ca infracțiunea să primească circumstanțe agravante și un spor de o treime din pedeapsă. Cred că trebuie să fim mai duri cu cei care aleg să profite de un copil și să descurajăm astfel de fapte abuzive.
Am făcut modificări și am schimbat abordarea în ceea ce privește fapta de tulburare a ordinii și liniștii publice pentru care am majorat limitele pedepsei cu închisoarea de la 1 an la 5 ani și am introdus elemente agravante care justifică creșterea limitelor pedeapsei cu închisoarea între 2 și 7 ani.
Am propus, de asemenea, instituirea unui regim sancționatoriu mai aspru pentru fapta de încăierare și am propus pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani, repoziționând-o în ierarhia faptelor cu violență, comise de cele mai multe ori în public.
De asemenea, o parte a intervențiilor vizează extinderea prezumției legitimei apărări de la spațiul privat la cel public. Oamenii au dreptul de a se proteja și dacă sunt ținta unui atac desfășurat în spațiul public, nu doar în propria locuință. Din acest motiv, aria în care se aplică prezumția de legitimă apărare nu va mai include doar locuința privată, ci și strada.
Nu în ultimul rând, am eliminat posibilitatea amenzii ca sancțiune în cazul infracțiunilor de ultraj și ultraj judiciar și am prevăzut pedeapsa cu închisoarea.Trebuie să fim mai fermi și în aceste cazuri pentru că vorbim despre fapte comise chiar împotriva celor care își exercită atribuțiile de serviciu în vederea impunerii respectării legii, pentru protejarea victimelor sau care asigură menținerea unui climat normal de conviețuire.
Toate aceste modificări intră în dezbaterea parlamentară. Sunt convins că vor exista argumente pro și contra dar să nu uităm că avem o mare responsabilitate în a descuraja și preveni faptele antisociale care pun viața în pericol, care aduc o gravă atingere climatului de ordine și siguranță publică, dar și sentimentului de siguranță cetățenesc”, a detaliat ministrul de Interne.
Declaratii Popescu Cristian Victor Piedone TVR1 - Colectiv, cosmarul fara sfarsit - Foto Captura video youtube
Însă ancheta penală în cazul „Colectiv” nu s-a încheiat. Mai există un dosar disjuns din Dosarul „Colectiv”, în care Parchetul Militar îi cerceta pe șeful DSU, Raed Arafat și pe fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, care au întârziat salvarea vieților a zeci de răniți prin transferarea lor la spitale din străinătate. Acest dosar vizează moartea a 37 de tineri, care au fost răpuși de infecțiile nosocomiale din spitalele românești. Dar nimeni nu se mai întreabă ce s-a întâmplat cu acel dosar. E suficient că avem câțiva vinovați pedepsiți.
Această liniște care s-a așternut peste cea mai mare tragedie de după 1990 ne permite să ne întoarcem în timp și să judecăm lucrurile „la rece”, fără idei preconcepute, fără patimi și nervi.
Nimeni nu-și mai aduce aminte numele principalilor vinovați, patronii clubului, pompierii, artificierii
La câteva luni de la pronunțarea sentinței, cazul „Colectiv” a devenit istorie. A rămas în memoria noastră ca cea mai mare tragedie produsă în România după 1990, un episod tragic dintr-o tranziție fără sfârșit către statul de drept, pentru că după ani de tergiversări, principala dilemă care ne-a ținut „în priză” a fost dacă se va face vreodată dreptate, dar mai ales cum se va face dreptate.
După nouă luni de la pronunțarea sentinței, ne amintim că printre vinovați se aflau patronii clubului, care au amenajat incinta cu materiale inflamabile, doi pompieri care nu au menționat în rapoartele de control că acel clubul funcționa fără îndeplinirea condițiilor de siguranță la incendiu și artificierii care au instalat artificiile ce au funcționat ca un „cocktail Molotov”, provocând incendiul.
Toți aceștia au rămas în memoria noastră la modul generic, fără nume și prenume. Nu mai știe nimeni numele patronilor sau numele pompierilor.
Totuși, avem și un vinovat cunoscut cu nume și prenume, fostul primar Popescu Cristian Victor Piedone
Dar când ne gândim la vinovații din cazul „Colectiv” ne vine în minte imaginea unui personaj pe care îl cunoaștem foarte bine, cu nume și prenume,. Este vorba de fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Victor Piedone, care a fost condamnat la 4 ani de închisoare în Dosarul „Colectiv”. Dintre cei condamnați, este singurul cunoscut de toată lumea, cu nume și prenume.
Peste câțiva ani, în știrile TV despre anii trecuți de la tragedia de la „Colectiv” se va spune că au fost condamnați primarul Piedone și „alți câțiva” indivizi. În general, se știe că vina primarului Popescu Cristian Victor Piedone este că a autorizat funcționarea Clubului „Colectiv” fără să le ceară patronilor autorizație de securitate la incendiu.
Dacă în cazurile patronilor clubului, pompierilor și artificierilor, vinovățiile au fost demonstrate concret, cu probe și au și fost recunoscute de inculpați, în privința acuzațiilor aduse primarului Popescu Cristian Victor Piedone sunt încă unele neclarități. Să încercăm o analiză „la rece”, ca să clarificăm în ce a constat vina sa.
Acuzația procurorilor DNA: a eliberat autorizația de funcționare, deși clubul nu avea Autorizație de securitate la incendiu
Dacă Popescu Cristian Victor Piedone este considerat unul din principalii vinovați în cazul incendiului de la „Colectiv”, să încercăm o evaluare „sine ira i ratio”, să vedem ce acuzații i-au fost aduse, ce a spus în apărarea sa și dacă pedeapsa la patru ani de închisoare este echitabilă.
Potrivit DNA, faptele comise de primarul Sectorului 4, Popescu Cristian Victor Piedone, au constat în eliberarea autorizației de funcționare „într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispozițiile privind controlul după emiterea autorizațiilor”.
Procurorii susțineau că primarul Popescu Cristian Victor Piedone „a eliberat acordul de funcționare și autorizația de funcționare pentru SC Colectiv Club SRL, deși clubul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu”.
Până la urmă, Piedone a fost condamnat pentru încălcarea Codului Fiscal și pentru că „a acționat cu intenție indirectă”
DNA a trimis în judecată Dosarul „Colectiv” cu aceste acuzații reținute în privința primarului Sectorului 4. În dosarul 17.008/3/2016 (1156/2020), instanța de la Curtea de Apel București l-a condamnat pe Popescu Cristian Victor Piedone la patru ani de închisoare, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu.
„În temeiul art. 297 alin. 1 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr.78/2000 condamnă pe inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu (autorizaţia SC C Club SRL)”, se spune în decizia penală nr 566/12.05.2022.
Și judecătorii de la Curtea de Apel București l-au condamnat pe Popescu Cristian Victor Piedone la 4 ani de închisoare pentru că a eliberat autorizația de funcționare a clubului deși nu exista autorizația de securitate la incendiu.
În motivarea condamnării, instanța nu a precizat un articol de lege referitor la obligația prezentării Autorizației de securitate la incendiu, dar a invocat art 268 alineatele 5 și 6, din Codul Fiscal raportat la art 61 alin. 5 lit g) din Legea Administrației Publice Locale nr 215/2001, care impuneau că primarul are obligația de a verifica autorizația de securitate la incendiu în exercitarea atribuției sale de emitere a autorizațiilor și acordurilor de funcționare.
Practic, judecătorii de la Curtea de Apel București l-au condamnart pe Popescu Cristian Victor Piedone la 4 ani de închisoare pentru că a încălcat un articol din Codul Fiscal, deși autorizarea funcționării unui club, bar sau restaurant nu avea nicio conexiune concretă cu Codul Fiscal. În motivare, magistrații se referă la un probatoriu în baza căruia au dispus pedeapsa la 4 ani de închisoare:
„În ceea ce îl privește pe inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone, instanța de control judiciar apreciază că întreg probatoriul dovedește că acesta a acționat cu intenție indirectă, acceptând că prin eliberarea autorizației de funcționare fără autorizație PSI creează o stare de pericol pentru persoanele care frecventează clubul Colectiv”, se arată în motivarea judecătorilor Curții de Apel.
Condamnare la 4 ani de închisoare, în baza unui film de pe „YouTube”, în care era o știre de la „Telejurnalul” TVR
Când judecătorii se referă la „întreg probatoriul” asta însemna că la dosar erau depuse documente, expertize, declarații ale martorilor, care dovedeau comiterea unor infracțiuni de către Popescu Cristian Victor Piedone.
Însă „probatoriul” la care se refereau magistrații Curții de Apel era un film în care era și un pasaj dintr-o știre de la „Telejurnalul” TVR, în care primarul Sectorului 4 făcea o declarație a doua zi după incendiu. Pe site-ul TVR poate fi găsită și astăzi o explicație a apariției „probatoriului”:
„Declarația găsită de judecători pe Youtube, într-un documentar, a fost difuzată în direct de TVR”, scrie în știrea postată pe site-ul TVR pe 15 mai 2022. Deci avem o declarație găsită pe „You Tube”, nu un document scris depus la dosar?
Dar să vedem despre ce e vorba în declarație. La pagina 893 din motivare, judecătorii se referă la această declarație a lui Popescu Cristian Victor Piedone:
„De altfel, necesitatea autorizației PSI pentru eliberarea autorizației de funcționare a fost menționată de primarul Piedone într-un interviu acordat a doua zi după incendiu ( întregul film poate fi vizionat aici ). Acesta arată că <<acordul de funcționare însumează toate acordurile de la toate instituțiile abilitate să dea autorizații de funcționare: alimentație publică, norme PSI, ș.a.m.d…>>
Referirea la acordul de funcționare este improprie, acesta referindu-se, în realitate, la autorizație.În acest sens, se constată că inculpatul vorbește și de acordurile de la toate instituțiile abilitate, or, aceste instituții eliberau autorizații, nu acorduri”, se spune în motivarea sentinței Curții de Apel București.
Declarație deturnată. Primarul s-a referit la ceva, dar judecătorii susțin că „în realitate” a vrut să spună altceva!
În primul rând, în acest pasaj din motivarea Curții de Apel București remarcăm o contorsionare a celor spuse de Popescu Cristian Victor Piedone în declarație. Judecătorii susțin că „referirea la acordul de funcționare este improprie, acesta referindu-se, în realitate, la autorizație”. De unde știu judecătorii că „în realitate” Piedone a vrut să spună altceva? De unde au tras această concluzie?
În judecarea unei situații în funcție de declarația unei persoane, un judecător nu poate să susțină că „în realitate” persoana respectivă a vrut să spună altceva. La un talkshow TV e posibil așa ceva, este permis să se discute despre orice nuanțări ale afirmațiilor cuiva, pot fi disecate mesajele subliminale, dar într-o sală de judecată o declarație este judecată exact așa cum a fost formulată. Mai ales unei instanțe de judecată nu îi sunt permise deducții care neagă certitudinea.
Ulterior, un alt pasaj din declarația dată de Popescu Cristian Victor Piedone a doua zi după incendiu a fost preluat într-o emisiune „România te iubesc”, de la ProTV, iar în acel pasaj primarul Piedone s-a mai referit de două ori tot la „acordul de funcționare”, nu la autorizație.
Fiind întrebat de un reporter a răspuns că „pentru emiterea acordului de funcționare avem la dosar și am îndeplinit toate formele legale”, iar la întrebarea altui reporter a dat un răspuns asemănător:„am îndeplinit toate formele legale de eliberare a acordului de funcționare”. Dacă Piedone s-a referit de 3 ori în aceeași declarație la „acord de funcționare”, cum poate veni cineva, fie el și judecător la Curtea de Apel, să spună că „în realitate” a vrut să spună „autorizație”?
În cele din urmă, magistrații au ajuns la concluzia în baza căreia l-au condamnat pe Popescu Cristian Victor Piedone la 4 ani de închisoare: „o persoană care spune clar, într-un interviu televizat, că pentru autorizația de funcționare (nu acordul de funcționare – n red) este nevoie de autorizația PSI nu poate susține că nu știa că dispozițiile legale impun acest lucru”, se spune în motivare.
Cine garantează veridicitatea „probatoriului” de la „Telejurnalul” TVR și emisiunea „România te iubesc” de la ProTV?
Așadar, în judecarea cauzei magistrații au luat în considerare ca „probatoriu” o declarație a lui Popescu Cristian Victor Piedone care era inclusă într-o știre de la „Telejurnalul” TVR, dar acea declarație nu era completă, deoarece în emisiunea „România te iubesc” de la Pro TV apărea alt pasaj din aceiași declarație.
Deci „probatoriul” reprezentat de declarația din știrea TVR era doar o parte din declarația lui Popescu Piedone, pentru că altă parte din „probatoriu” era la Pro TV. Nici nu știm dacă în declarație nu mai erau făcute și alte clarificări, poate mult mai importante, pentru că nici realizatorii știrilor TVR, nici realizatorii emisiunii Pro TV nu puteau fi obligați să dea declarația „dal capo al fine”.
Din experiențele noastre de telespectatori știm că o persoană care face declarații de presă își poate nuanța declarațiile. Dacă la întrebarea unui jurnalist a dat un răspuns, la întrebarea altui jurnalist poate să revină asupra primului răspuns sau chiar să spună „nu s-a înțeles bine ce am vrut să spun” și în continuare să clarifice situația. De aceea, un fragment dintr-o știre de televiziune nu poate fi considerată probă juridică.
În aceste condiții, cine poate garanta veridicitatea „probatoriului” care a stat la baza condamnării lui Popescu Cristian Victor Piedone?
Declarația care a dus la condamnarea lui Piedone nu a îndeplinit condițiile prevăzute de Codul de Procedură Penală
Pe hârtie, statul de drept funcționează destul de bine. Codul de Procedură Penală prevede la Capitolul „Audierea suspectului sau inculpatului ”, la articolul 110, reguli foarte stricte cu privire la declarațiile date de suspecți sau inculpați în fața procurorului sau judecătorului:
„(1) Declaraţiile suspectului sau inculpatului se consemnează în scris. În fiecare declaraţie se consemnează totodată ora începerii şi ora încheierii ascultării suspectului sau inculpatului;
(2) Dacă este de acord cu conţinutul declaraţiei scrise, suspectul sau inculpatul o semnează. Dacă suspectul sau inculpatul are de făcut completări, rectificări ori precizări, acestea sunt indicate în finalul declaraţiei, fiind urmate de semnătura suspectului sau a inculpatului;
(3) Când suspectul sau inculpatul nu poate sau refuză să semneze, organul judiciar consemnează acest lucru în declaraţia scrisă”, se spune în primele trei aliniate ale articolului 110.
Și ar mai fi ceva, la aliniatul (4): „Declaraţia scrisă este semnată şi de organul de urmărire penală care a procedat la audierea suspectului, inculpatului, de judecătorul de drepturi şi libertăţi ori de preşedintele completului de judecată şi de grefier, de avocatul suspectului, inculpatului, al persoanei vătămate, părţii civile sau părţii responsabile civilmente, dacă aceştia au fost prezenţi, precum şi de interpret când declaraţia a fost luată printr-un interpret”.
O concluzie ar putea fi că pasajul din declarația lui Popescu Piedone dat publicității de TVR nu poate ține loc de declarație date la Parchet sau în fața instanței de la Curtea de Apel București. Nu a fost o declarație consemnată în scris, nu a fost semnată nici de inculpat, nici de procurorul de ședință de la DNA, nici de președintele completului de judecată, nici de grefier. Deci nu a fost o declarație în baza căreia să poată fi dovedită comiterea unui infracțiuni penale.
Se poate da o pedeapsă cu închisoarea inclusiv în baza unei știri TV, care e un produs comercial, nu o probă juridică?
Oricare dintre noi ar fi revoltat, dacă ar primi chiar și o amendă de 100 de lei fără să se precizeze clar pentru ce am fost amendați. Trebuie ca cel care aplică o sancțiune prevăzută de lege, polițist sau judecător, să precizeze foarte clar ce lege a fost încălcată, cum, când și prin ce faptă a fost încălcată legea.
Cum să primești 4 ani de închisoare pe baza unei simple declarații, care nu a fost dată nici în fața unui polițist, nici în fața unui procuror, nici în fața unui complet de judecată? Declarația dată în fața unor jurnaliști nu are valoare juridică, e doar o știre TV, care înainte de a fi difuzată poate a fost editată, „scurtată”, prezentată în contextul unei știri TV pentru rating. Nu este o probă juridică, ci un produs comercial.
De ce nu au fost găsite probe juridice care să justifice condamnarea lui Piedone la 4 ani de închisoare?
Popescu Cristian Victor Piedone a fost găsit vinovat de producerea incendiului de la Clubul „Colectiv”, a fost condamnat la 4 ani de închisoare, dar pot fi incertitudini când vine vorba de probele care dovedesc că Piedone a încălcat legea?
Ar fi fost OK dacă instanța ar fi precizat în motivare că „în baza Legii X, articolul Y”, primarul Piedone era obligat să le ceară prezentarea „Autorizației de securitate le incendiu” patronilor Clubului „Colectiv”, care solicitau autorizația de funcționare a clubului. Dacă era precizat articolul de lege care prevedea acea obligație și în dosarul de la Primăria Sector 4 nu exista autorizația de securitate la incendiu, era demonstrată infracțiunea comisă de Piedone.
Însă acuzarea lui Piedone pentru „intenție indirectă acceptând că prin eliberarea autorizației de funcționare fără autorizație PSI creează o stare de pericol” și faptul că magistrații au invocat o știre TVR „găsită pe Youtube”, sugerează că ceva nu a fost în regulă.
George Simion, lider al AUR, pare a avea anumite planuri vizavi de candidatura sa la prezidențiale, pe care cu alte ocazii o vedea total inoportună.
Potrivit Știri pe Surse, aseară Simion a făcut discuții pe marginea acestui subiect, ceva mai concrete decât cele de până acum privind poziția sa pe buletinul de vot.
Aceasta în condițiile în care doar cu câteva luni în urmă, imediat după nunta sa din august, Simion se vedea total nepregătit pentru postura de președinte wanna be, subliniind că, personal, nici nu se gândește să candideze, deoarece este tânăr și nu crede că este omul potrivit. La acel moment, George Simion a prezentat chiar o listă cu potențialii prezidențiabili AUR, „oameni care nu au legătură cu AUR”, cu mențiunea că viitorul candidat nu va fi desemnat din pix, ci prin vot, în 2023, de către români.
De altfel, o variantă similară a avansat și ieri, cu mențiunea că, în ciuda faptului că nu știe chiar sigur, sigur, dacă va fi candidatul AUR la prezidențiale, este totuși o variantă aproape de succes. Există totuși un „hop”, a mai arătat acesta, respectiv faptul că viitorul candidat desemnat de formațiunea pe care o conduce va fi asociat cu Corneliu Vadim Tudor.
„Mai demult excludeam, acum nu exclud în totalitate, pentru că nu ştim în ce formulă se va candida în 2024, dacă vor candida preşedinţii de partid pentru a potenţa partidele, sau personalităţi. (…)
Noi vom lua o decizie după alegerile europarlamentare, când vom avea radiografie exactă. (…)
Este jocul pe care PSD şi-l doreşte, să joace acelaşi scenariu ca şi cu Vadim, suntem conştienţi, dar sperăm ca România să nu îl aleagă în continuare pe Iliescu. (…)
Suntem extremişti doar în mintea unor adversari politici care vor să ne pună undeva la colţ şi să ne ducă în turul doi de scrutin şi să ne folosească”, a spus liderul AUR, citat de Știri pe Surse.
Robert Negoiță a ajuns primar al Sectorului 3 din Capitală în 2012, candidând din partea Uniunii Social – Liberale (USL), pe valul puternic de resentiment popular înregistrat la acea vreme la adresa lui Traian Băsescu și a PD-L, partid ce aplicase în România politici dure de austeritate cu doar doi ani în urmă.
Învinsul lui Robert Negoiță a fost Liviu Negoiță (nicio legătură de rudenie), un apropiat al lui Traian Băsescu și ca atare un contra-candidat ușor de învins, dată fiind prăbușirea liberal-democraților în opțiunile electorale ale românilor.
Robert Negoiță a câștigat în 2012 lupta electorală prezentând un program cu puternică tentă socială, în care promitea crearea de locuri de muncă și diverse ajutoare din partea primăriei pentru cei cu o stare materială precară.
Nici nu și-a intrat bine în funcție și primul mandat al lui Robert Negoiță a debutat cu un mare scandal: La colțurile blocurilor și pe străzile din sector au putut fi văzute cadavre de câini comunitari, cu urme de vomă la gură și de fecale la coadă, semne clare că ar fi fost otrăviți.
Mai multe asociații pentru drepturile animalelor l-au acuzat atunci pe primar că ar fi distribuit prin oamenii fără adăpost oase otrăvite pentru câini străzii, ca modalitate brutală și lipsită de orice urmă de civilizație de a ”curăța” Sectorul 3 de câinii maidanezi.
Ulterior Robert Negoiță a avut o relație mai puțin încordată cu asociațiile pentru protecția animalelor, în 2013 Primăria Sectorului 3 inaugurând un adăpost de 72 de locuri pentru câinii fără stăpân, în urma unui parteneriat public-privat între instituție și mai multe ONG-uri.
Prezent la inaugurare, Robert Negoiță s-a angajat să rezolve problema câinilor fără stăpân de pe raza sectorului, ajutat și de asociațiile pentru drepturile animalelor, fără a mai recurge la uciderea animalelor.
Betonarea copacilor
Alte controverse legate de activitatea de primar a lui Robert Negoiță au apărut însă în scurt timp. Lucrările publice de amenajare a trotuarelor și spațiilor verzi de pe marile bulevarde și nu numai ale sectorului au fost puternic contestate de către o parte din bucureșteni, Negoiță rămânând în memoria colectivă a locuitorilor Sectorului 3 ca primarul care ”a betonat copacii”.
Reamenajarea parcurilor și a spațiilor verzi a avut loc aproape de fiecare dată prin acoperirea rădăcinilor și chiar a unei mari părți din tulpinile copacilor și pomilor cu beton sau cu dale colorate în roz-portocaliu.
Mari porțiuni din trotuarele și din spațiile verzi ale sectorului au fost reconfigurate radical, deși arătau impecabil, existând un val de acuze că Robert Negoiță risipește în acest mod inutil o mare parte din bugetul primăriei.
Negoiță a împânzit Sectorul 3 cu mobilier stradal scump și de multe ori inutil, chiar cu o estetică îndoielnică, motivând că s-a inspirat din aspectul marilor capitale ale Europei și că nu face el nimic nou și original în această privință.
”Originalitatea presupune lipsă de cultură.”, se justifica Robert Negoiță într-un interviu televizat, în care nu a reușit să explice ce reprezintă ”monumentul” de dimensiuni impresionante ridicat în lateralul magazinului Unirea.
”Este un nai sau o aripă întoarsă”, a încercat el să justifice construcția, în fața acuzațiilor că banii sectorului sunt risipiți în van.
”Sufrageria” din bulevard
Vechile trotuare din asfalt ale Bulevardului Unirii au fost înlocuite aproape în totalitate cu gresie, între Piața Unirii și Piața Alba Iulia, dincolo de costurile uriașe ale lucrării existând neajunsul major că la cea mai mică urmă de umiditate din natură – ceață, ploaie, ninsoare – noile căi pietonale se transformă într-un adevărat pericol public pentru integritatea fizică a pietonilor, devenind foarte alunecoase.
Robert Negoiță s-a arătat însă foarte încântat de aspectul final al lucrării, comparând Bulevardul Unirii cu o ”sufragerie” în care, atunci când intră, pietonii aproape că trebuie să se descalțe, dată fiind calitatea lucrărilor și a materialelor folosite.
Dacă și alți primari ai Capitalei s-au făcut remarcați prin ”borduriada”, adică schimbarea inutilă, de nenumărate ori a bordurilor, ca modalitate foarte lucrativă de a da de lucru companiilor agreate, abonate la banii publici, dacă Bucureștiul fusese deja martorul ”bordurilor cu etaj” (borduri puse pe mai multe rânduri), Robert Negoiță a dus borduriada la alt nivel la propriu.
Bordurile cu etaj au fost un moft în fața noilor soluții implementate de primăria condusă de Robert Negoiță, care a scos bordurile pentru a le înlocui cu centuri din beton înalte de aproximativ jumătate de metru, vopsite în roșu.
În fiecare iarnă centurile vopsite din beton se deteriorează, prin urmare kilometri întregi din aceste ”borduri roșii” au trebuit reabilitați an de an, primăvara, fără ca cineva de la primărie să dea vreo socoteală în legătură cu costurile operațiunii și mai ales cu utilitatea acestor cheltuieli.
În cele din urmă, tocmai primarul Robert Negoiță a început să se plângă de lipsa banilor la bugetul local și a cerut impozitarea proprietăților din sector la pragul superior permis de lege.
Bugetul primăriei fiind prea mic în fața viziunii primarului, Robert Negoiță a crescut cât a putut impozitele pe case și terenuri declarând că ”în ritmul ăsta al încasărilor la buget, ne vor trebui o sută de ani să amortizăm toate parcurile și lucrările pe care le-am făcut prin sector”.
De șapte ori prețul pieței
În timp ce se plângea de lipsa banilor la bugetul primăriei, Robert Negoiță a continuat lucrările publice controversate și foarte scumpe de amenajare a spațiilor verzi, de-a lungul bulevardelor din sector. Un exemplu grăitor este cel al Bulevardului Nicolae Grigorescu (fost Leontin Sălăjan), unde primăria a cheltuit nu mai puțin de 200.000 de euro pe ”pădurea de mesteceni” aflată pe spațiul verde dintre sensurile de mers.
Mai multe anchete de presă au relevat faptul că primăria a cumpărat mestecenii la prețuri de șapte ori mai mari decât prețul pieței, dar lui Robert Negoiță nu i s-a părut nimic în neregulă: ”Ce, e mult?”, a reacționat el la întrebările jurnaliștilor.
Mai mult decât atât, copacii au fost plantați foarte aproape unul de celălalt, specialiștii arătînd că lucrarea de peisagistică reprezintă practic bani aruncați în vânt, în condițiile în care mestecenii plantați necorespunzător se vor usca în mare parte, lucru care s-a și întâmplat între timp.
Primăria a găsit însă banii să îi înlocuiască, așa cum face în mod repetat și cu alte plante și copaci plantați necorespunzător în alte lucrări de amenajare a spațiului public de pe raza sectorului, transformate într-o mașină perpetuă de tocat bani publici.
Conflictul cu PSD
Robert Negoiță a fost dealtfel unul din cei mai vocali primari care au cerut suplimentarea bugetelor locale, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Municipiilor din România – AMR.
Un adevărat scandal a avut loc în 2018 și 2019 între Negoiță, în calitate de președinte al AMR, și Eugen Teodorovici, ministrul de Finanțe de la acea vreme.
Motivul contrelor dintre primari și Ministerul de Finanțe a fost legat de cotele din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ teritoriale.
”Domnul Negoiță trebuie să se decidă în care parte este: este primar de sector sau este președintele Asociației Municipiilor din România? Dacă o să-l întrebați ca primar de sector dacă este mulțumit de împărțirea banilor, sper să nu zică ‘Nu’. Dacă îl întrebați ca președinte al AMR-ului, va spune că vrea o treime din bugetul general consolidat să fie la nivel local. Știți ce înseamnă asta? Înseamnă că și din banii pentru apărare și din banii pentru pensii vrea să îi ducă la nivel local. Atunci, ia și pensiile, ia și apărarea națională, ia și autostrăzile, ia-le tu la nivel local și fă-le tu. Poate să ceară o treime din bugetul de stat. Dacă facem comparația cu cât este bugetul de stat și cât se duce la local (…), asta înseamnă mai mult de o treime”, a răbufnit Eugen Teodorovici, în plin scandal.
Cu această ocazie, relațiile dintre Robert Negoiță și PSD au intrat rapid într-un proces de răcire, care a culminat cu demisia în august 2020 a primarului din partidul care l-a consacrat.
Prin urmare, Robert Negoiță și-a pierdut de drept mandatul de primar al Sectorului 3 din București, în urma ordinului semnat de Prefectul Capitalei.
”Se constată încetarea de drept la data de 19 august 2020 a mandatului de primar al Sectorului 3 București al lui Robert Sorin Negoiță, având în vedere admiterea candidaturii sale la alegerile din 27 septembrie 2020 pentru funcția de primar al Sectorului 3 din partea altui partid decât cel pe listele căruia a candidat și a fost ales primar la alegerile locale din 2016”, se arată în ordinul semnat de prefectul Capitalei, Gheorghe Cojanu.
Trebuie precizat că la finalul lunii iulie din 2020 Robert Negoiță a anunțat că va candida la alegerile locale din partea Alianței Pro București 2020, formată din ProRomânia, partidul condus de Victor Ponta, și Partidul București 2020, înființat chiar de el.
Unul din ultimii baroni locali
Foto – captura video Facebook
Negoiță și-a recâștigat însă scaunul de edil fără drept de apel, în urma alegerilor locale din toamna lui 2020, fiind în prezent la al treilea mandat de primar al Sectorului 3 și putând fi inclus fără probleme în galeria marilor baroni locali care și-au legat numele pe lungi perioade de timp de cel al unității administrativ teritoriale pe care au condus-o.
El și-a continuat activitatea de primar în nota care l-a consacrat, începînd în ultima perioadă să schimbe bordurile roșii din beton care l-au făcut celebru cu unele cel puțin la fel de spectaculoase, cu aspect de marmură. Taxarea aspră a locuitorilor Sectorului 3 a continuat, de data aceasta la nivelul locurilor de parcare de reședință.
Dincolo de majorarea costurilor cu locurile de parcare de către Primăria Generală, acestea sunt acum gestionate de autoritatea locală prin Sistemul Informatic de Gestionare a Parcărilor din Sectorul 3, care nu lasă practic niciun petic de asfalt netaxat.
”Procedura de atribuire a locurilor de parcare de reședință de pe raza Sectorului 3 se va face online, prin intermediul Sistemului Informatic de Gestionare a Parcărilor din Sectorul 3 (GIS). De asemenea, Primăria Sectorului 3 oferă suport tehnic în vederea înregistrării cererilor la sediul din Calea Dudești nr. 191 (registratură) pentru persoanele care nu dețin infrastructura informatică.”, se arată pe site-ul Primăriei Sectorului 3.
Fiecare loc de parcare de reședință nenominal este acordat în baza alocării unui cod de bare, ce trebuie lipit pe parbrizul mașinii. Pentru a primi acest cod, solicitantul trebuie să își declare la primărie nu doar datele personale complete, ci și date legate de mașină: numărul de identificare, marca, dată expirării inspecției tehnice periodice și a asigurării obligatorie de răspundere auto.
Bucureștenii din Sectorul 3 trebuie să parcurgă un foarte complicat proces birocratic pentru a putea avea un loc de parcare de reședință, mai ales că regulamentul a fost modificat pentru ca acestea să poată fi scoase la licitație, acolo unde sunt insuficiente.
Lipsa locurilor de parcare, de realizarea cărora Primăria Sectorului 3 nu s-a ocupat în mandatul lui Robert Negoiță, a făcut ca mai mulți bucureșteni să concureze pentru un singur loc de reședință, pentru care au ajuns să plătească, în urma câștigării unei licitații, sume neverosimile, de multe zeci de mii de lei pe an.
Asta face ca în multe cazuri doar cei ce își pot permite asemenea sume să poată beneficia de un loc de parcare de reședință, în ocaziile nu puține în care numărul locurilor de parcare de reședință disponibile este mai mic decât cel al locatarilor din zonă.
Deloc întâmplător, Primăria Sectorului 3 a dat în 2021 cele mai multe amenzi pentru ocuparea abuzivă a locurilor de parcare de reședință, în număr de 943, în comparație cu 543 de amenzi în Sectorul 6, 444 de amenzi în Sectorul 2, 256 de amenzi în Sectorul 1, 193 de amenzi în Sectorul 2 și 61 de amenzi în sectorul 4, potrivit cojocari.ro.
Controversa spațiului verde din sector
În timp ce primarul Robert Negoiță se laudă că a crescut suprafața spațiului verde din sectorul pe care îl administrează de mai bine de 10 ani de zile, detractorii săi spun că lucrurile stau exact pe dos. Copacii betonați, lucrările de amenajare a spațiului verde încheiate cu moartea plantelor și apariția de terase pe spațiul verde din sector reprezintă tot atâtea argumente în acest sens.
”Sectorul a pierdut în perioada asta 40 de hectare de spațiu verde. Primarul a încercat să păcălească cumva că avem spațiu verde, creând aceste imagini frumoase la marginile marilor bulevarde, dar vă îndemn de exemplu să mergeți pe Nicolae Grigorescu, să faceți câțiva pași de la stradă pe trotuar. O să vedeți că al doilea rând de vegetație este neîngrijită, iar la a treia zonă de vegetație, între ghilimele, este deja galbenă sau este pământ. Preocuparea a fost întotdeauna să dăm cât mai multe spații firmelor de apartament prietene, să pună pavele, care intenționat, la fel ca și bordurile, se strică, se sparg de la an la an, ca și la anul să avem ce să facem, să o luăm de la capăt. Mereu se prezintă numărul de pomi plantați, care este imens, tocmai pentru că ei se usucă de la an la an.”, a acuzat Adrian Moraru, candidatul din partea USR-PLUS-PNL pentru Primăria Sectorului 3, la alegerile locale din 2020.
De altfel, cel mai recent dosar în care Robert Negoiță a fost chemat la DNA, pentru a i se comunica faptul că are calitatea de suspect, vizează tocmai apariția unor terase pe spațiul verde pe malul Dâmboviței, între Piața Unirii și Biblioteca Națională, care ar funcționa fără autorizații sau cu unele acordate ilegal.
Procurorii efectuează ”cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție, comise în perioada 2015-2021, în legătură cu emiterea unor acte administrative de către autoritățile administrativ-teritoriale”.
Potrivit surselor judiciare, ancheta vizează și conducerea primăriei, iar procurorii verifică modul în care au fost eliberate autorizațiile pentru localurile de pe bulevardul Unirii după reamenajarea trotuarelor.
Nouă terase au apărut pe porțiunea unde înainte era spațiu verde. Inițial, terasele erau prevăzute doar cu parter, dar între timp au fost modificate la stadiul de parter + etaj, scrie libertatea.ro.
Obișnuit la DNA
Nu este dealtfel primul dosar DNA în care Robert Negoiță a primit calitatea de suspect.
Pe 14 aprilie 2016 procurorii DNA au început urmărirea penală față de Robert Negoiță pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. Pe 3 februarie 2020 procurorii DNA au dispus clasarea în acest dosar pe motivul că fapta nu există.
Pe 15 mai 2019 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a clasat dosarul în care Robert Negoiță era acuzat că și-a plagiat diploma de doctorat.
Pe 10 august 2022 Robert Negoiță a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție pentru săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu.
În luna august a anului trecut, primarul Sectorului 3 a fost trimis în judecată de DNA pentru mai multe contracte de salubrizare încheiate cu ROSAL GROUP, ce au adus un prejudiciu de peste jumătate de miliard de lei.
În mai 2022, Robert Negoiță primea și calitatea de suspect de omor din culpă în dosarul privind accidentul de muncă de la Biblioteca Națională din 2021.
Pionier al digitalizării și al măsurilor eco
Primăria condusă de Robert Negoiță a adoptat unii dintre cei mai hotărâți pași în vederea digitalizării activității, în comparație cu alte instituții similare. Încă din 2017, Primăria Sectorului 3 a eliberat on-line, în premieră pentru București, autorizațiile, acordurile și avizele de funcționare comercială.
Ulterior, la începutul lui 2020, Primăria Sectorului 3 a implementat Proiectul ”Primăria NON-STOP”, prin care a dezvoltat o serie de servicii publice on-line pentru eficientizarea comunicării dintre instituție și cetățeni, dar și pentru reducerea resurselor alocate – bani, timp și așa mai departe.
Prin urmare, locuitorii Sectorului 3 pot beneficia de o mulțime de servicii on-line, de la plata taxelor și impozitelor locale la programarea căsătoriilor și a transcrierii certificatelor/extraselor de stare civilă.
”Aproximativ 30 de milioane de Euro. La atât se ridică economia pe care o facem la Primăria Sectorului 3, odată cu digitalizarea activității și cu internalizarea unei serii de servicii. Iar în această perioadă, când mulți își achită taxele și impozitele locale, beneficiind de bonificația de 10%, vă reamintesc faptul că cea mai simplă modalitate de plată este ONLINE, prin www.ghiseul.ro Digitalizarea se traduce prin simplificarea procedurilor pentru cetățeni care pot, astfel, derula operațiuni cu un simplu click, fără drumuri sau cozi, direct din fața calculatorului.”, scria pe Facebook în 2020 Robert Negoiță.
În mod similar, Primăria Sectorului 3 în timpul mandatelor lui Negoiță a fost una dintre primele care a adoptat măsuri vizând colectarea ecologică a deșeurilor și gunoaielor, implementând posibilitatea de a arunca deșeurile reciclabile separat, prin containere dedicate pentru sticlă, plastic și hârtie plasate la colțurile străzilor principale.
La finalul lui ianuarie 2023, Primăria Sectorului 3 a anunțat demararea proiectului-pilot ”Consumă inteligent, utilizează energia verde”, ce presupune instalarea de panouri fotovoltaice și pompe de căldură, precum și modernizarea sistemelor de iluminat de pe scările blocurilor și înlocuirea lifturilor, acestea urmând a fi alimentate folosind energia produsă de panourile solare.
Proiectul-pilot prevede un număr de 50 de blocuri unde vor fi instalate sisteme alternative de producere a energiei electrice și a căldurii, se estimează că va fi finalizat în șase luni, iar costul este suportat în proporție de 90 % de către Primăria Sectorului 3.
Primăria Sectorului 3 a avut ca prioritate constantă, în ultimii 10 ani, creșterea eficienței energetice pentru blocurile din Sectorul 3, atrăgând în acest sens cele mai multe fonduri europene din România, reușind să reabiliteze până în acest moment peste 1600 de blocuri, se arată pe pagina de Facebook a instituției.
Ultima moțiune simplă depusă împotriva ministrului de Interne Lucian Bode va avea votul final mâine, după dezbateri cu scântei.
Moțiunea „România merită mai mult decât hoţi în funcţii publice” inițiată de deputaţii din grupul parlamentar USR, împreună cu cei din Forța Dreptei, a fost criticată de cei din coaliția de guvernare și inclusiv ministrul Bode a prins glas, criticând în termeni destul de… duri demersul.
Deputații semnatari au fost catalogați de Bode drept „nişte analfabeţi funcţionali”, în condițiile în care în moțiune se explica faptul că „România merită mai mult decât hoți în funcții publice. Șeful Poliției este un hoț dovedit. A plagiat. A eșuat în procesul de aderare a României la Schengen. E timpul să plece”.
Însă Bode a văzut totul drept o conspirație și a încercat, în tribună, să explice de unde vine valoarea sa și de ce este demn pentru funcție. Astfel, ministrul de Interne a arătat că totul este doar o încercare de denigrare, iar semnatarii moțiunii „mă răstignesc în piaţa publică cu privire la parcursul meu academic şi profesional”. În același timp, ministrul a avut de comentat și la adresa Emiliei Șercan, jurnalista care îi verifică la titluri academice pe demnitari, și de la care a plecat toată povestea legată de plagiatul doctorului Bode.
„Cei care mă cunosc îndeaproape ştiu că am făcut şcoala la timp şi cu rezultate. În urmă cu 30 de ani, am absolvit unul dintre cele mai bune licee din Sălaj cu profil electrotehnic, iar în urmă cu 25 de ani am obţinut licenţa de inginer ca şef de promoţie la Facultatea de electrotehnică şi informatică din Oradea, cu examen de licenţă 10. (…)
În 2018, respectând absolut toate reglementările şi standardele în vigoare atunci, rapoartele de similitudine, antiplagiat ale Univesităţii Babeş – Bolyai, la rapoartele membrilor comisiei de susţinere, în urma susţinerii publice, teza mea a primit calificativul foarte bine şi distincţia magna cum laude. (…)
Aveţi idei puţine şi fixe, deci nu pot să mă declar surprins de ideea voastră de a mai depune o moţiune. Recunosc că mă surprinde însă anduranţa pe care o aveţi la penibil şi la ipocrizie. Aţi compus trei pagini în care aţi reuşit să menţionaţi Ministerul Afacerilor Interne o singură dată şi atunci greşit, dar numele unui jurnalist, Emilia Şercan, şi al USR l-aţi menţionat de 12 ori. Foarte interesant, o premieră pentru tribuna Parlamentului. Probabil că este parte dintr-o strategie a dumneavoastră. (…)
Este nefirească intensa promovare pe care USR o face unui jurnalist în această moţiune. Jurnalistul în cauză nu se delimitează de demersul disperat al USR. Am tot respectul pentru jurnalişti, se pune întrebarea: jurnalistul face politica USR sau USR se agaţă de de jurnalist”, a spus Bode, citat de Agerpres.
O femeie a fost reținută ieri de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – Serviciul Teritorial Timișoara pentru nu mai puțin de opt infracțiuni de trafic de influență.
Faptele, detaliază procurorii anticorupție, au legătură cu obținerea unor posturi, inclusiv în sistemul sanitar, precum și obținerea de fonduri europene. Însă cel cu care s-ar fi înțeles suspecta să îi remită bani în schimbul acestor servicii s-a transformat în denunțător, astfel că femeia a fost prinsă în flagrant.
Ieri, cu sprijinul Direcției Generale Anticorupție, procurorii DNA au reușit să organizeze acțiunea, în cadrul căreia suspecta a fost surprinsă în flagrant după ce ar fi primit de la martor suma de 5.000 euro, reprezentând cea de-a doua tranșă de bani pretinsă pentru angajarea unei persoane pe un post de asistent medical în cadrul unui spital. De aici, astăzi, femeia va fi prezentată Tribunalului Timiș cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Însă, dat fiind că faptele s-au derulat pe parcursul a aproape 4 ani, suma pretinsă în total de suspectă este mult mai mare, arată procurorii anticorupție într-un comunicat:
„În perioada 2019 – 2023, suspecta ar fi pretins de la o persoană, martor în cauză, suma totală de 94.500 euro din care ar fi primit 64.500 euro lăsând să se creadă că ar avea influență asupra unor persoane din conducerea Consiliului Județean Arad, din conducerea unor unități sanitare și asupra unui europarlamentar și că-i va determina pe aceștia să faciliteze:angajarea martorului pe un post de contabil în cadrul unei unități spitalicești, angajarea unor prieteni sau rude ale aceleiași persoane în cadrul unor spitale sau în cadrul Penitenciarului Arad, obținerea a două finanțări din fonduri europene pentru familia martorului”.
Alocația zilnică de hrană pentru copii, persoane cu dizabilități, persoane vârstnice și alte categorii vulnerabile va crește de la 22 lei la 32 lei/zi.
Aceasta...
9 din 9. Acesta este nivelul maxim al avertismentului de călătorie emis de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) pentru Republica Islamică Iran.
Iar MAE explică și...
Incident deosebit de grav ieri, în județul Timiș, în sediul Poliției Rutiere din municipiul Lugoj.
Mai precis, într-o anexă a Poliției Rutiere din Lugoj, unde...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
