2 C
București
duminică, 28 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 1004

O asociație vrea sancționarea mass-media de către CNA din cauza lui Arthur

Asociația care a organizat vânătoarea în cadrul căreia prințul Emanuel von und zu Liechtenstein l-a vânat pe ursul Arthur a sesizat CNA pentru a sancționa „toate posturile TV, posturile de radio, presă liberă și on-line pentru comunicarea de informații false”, transmite Ziare.com

Sesizarea a fost transmisă duminică 9 mai 2021, de către președintele Asociației „Târnava Mare” din Odorheiu-Secuiesc, Mărmureanu-Biro Leonard.

„În spațiul public din România în ultima perioadă s-a vehiculat ipoteza împușcării unui urs, cel mai mare din România și Europa, fară argumente științifice, afirmate de un activist de mediu. Vă precizăm că funcția de activist de mediu nu se regăsește în Clasificarea funcțiilor din România. Pentru dovada acesteia găsiți în spațiul public toate postările acestor posturi de televiziune, presei libere și online și a postărilor pe platforma Facebook”, susține președintele asociației în sesizarea transmisă Consiliului Național al Audiovizualului.

La sesizarea către CNA, AVSP „Târnava Mare” a atașat fotografi cu urși mai mari decât Arthur, exemplare care au fost fotografiate pe fondurile cinegetice gestionate de această asociație.

Totodată, AVSP precizează că pe lângă solicitatea de amendare a mass-media care ar fi comunicat informații false, repezentanții asociației vor depune o adresă și Parchetului General, „deaorece acestă faptă constituie infracțiune conform Codului Penal”.

Prințul neagă că l-a împușcat pe Arthur

Prințul austriac Emanuel von and zu Liechtenstein, ajuns în centrul atenției după scandalul uciderii ursului Arthur, a avut vineri o primă reacție, într-o scrisoare publicată de cotidianul austriac Kronen Zeitung.  Potrivit sursei precizate, prințul recunoaște că a fost prezent în România, la jumătatea lunii martie, dar neagă faptul că l-ar fi ucis pe Arthur, considerat unul dintre cele mai mari exemplare de urs din Europa. Mai mult, ursul pe care l-ar fi împușcat, cu derogare de la Ministerul Mediului, se afla la mică distanță de casele localnicilor, la 250 m, iar în urma acțiunii sale a fost eliminat un pericol pentru comunitate.

Mihai Goțiu vrea demisia șefului de la Direcția Biodiversitate

Activistul Mihai Goțiu îi cere demisia sau demiterea de la șefia Direcției Biodiversitate, considerând că acesta este „minimul minimului, ca primă măsură, pentru a demonstra până la capăt, măcar post-mortem, buna-credinţă a ministrului”. Asta în contextul în care toate informațiile din acest moment sunt în contradictoriu și învăluie „cazul Arthur” într-un hățiș greu de descurcat.

Deși ministrul Mediului, Tanczos Barna a anunțat unele prime măsuri „care să limiteze marja de mișcare a profitorilor de pe urma uciderii urșilor bruni”, acestea nu sunt de ajuns, în opinia lui Goțiu.

Ministrul Mediului vrea reanalizarea procedurilor de acordare a derogărilor

Joe Biden va participa la summit-ul Formatului București

Fox5Atlanta

Preşedintele SUA Joe Biden şi secretarul de stat american Antony Blinken participă la Summitul Formatului Bucureşti (B9) găzduit luni de Klaus Iohannis, alături de preşedintele Poloniei. Evenimentul, organizat la iniţiativa preşedintelui Iohannis, se desfăşoară cu prezenţa în Capitală a preşedintelui polonez şi cu participarea prin videoconferinţă a celorlalţi şefi de state din Formatul Bucureşti, precum şi a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.

Conform agendei oficiale, preşedintele Joe Biden şi secretarul de stat Antony Blinken participă la reuniunea cu aliaţii de pe flancul estic al NATO, în cadrul summitului virtual Bucureşti.  Cei doi oficiali vor participa de la Casa Albă, la ora locală 10.30. Potrivit anunțului de pe site-ul administrației americane, participarea președintelui Biden va dura 30 de minute și nu este cu accesul presei. Biden le va vorbi participanților la summitul B9 din sala Roosevelt, transmite HotNews.

Klaus Iohannis a confirmat prezența lui Joe Biden la acest summit într-o postare făcută pe contul oficial de pe Twitter.

100 de ani de la încheierea Convenției de Alianță Defensivă între România și Polonia

Vizita preşedintelui polonez, Andrzej Duda, la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis, are loc în contextul aniversării a 100 de ani de la încheierea Convenţiei de Alianţă Defensivă între Regatul României şi Republica Polonă, semnată la 3 martie 1921, moment simbolic al relaţiei bilaterale.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, discuţiile dintre cei doi oficiali se vor concentra pe modalităţile de dezvoltare şi aprofundare ale Parteneriatului Strategic bilateral, urmând a fi examinată, în acest scop, cooperarea în plan securitar, în cel regional, precum şi în plan internaţional. „Parteneriatul Strategic, instituit în octombrie 2009 şi reînnoit în martie 2015, la nivel de şef de stat, oferă un cadru cuprinzător de cooperare, încurajând o dezvoltare susţinută a relaţiilor româno-polone în ultimii ani”, arată Administraţia Prezidenţială.

De altfel, cei doi vor fi prezenți, marți, în comuna Smârdan din județul Galați, unde vor participa la un exercițiu militar multinațional „Justice Sword 21”.

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Europei

Fostul șef al SIE despre eșecul lui Ponta la prezidențiale, pe scurt: „Nu merita”

Despre eșecul răsunător al lui Victor Ponta la prezidențialele din 2014 au curs râuri de cerneală și au fost date o sumedenie de explicații și interpretări, însă pare că nu s-a spus încă tot ce era de spus. Ioan Talpeș, fostul șef al Serviciului de Informații Externe SIE, a avut aseară o explicație simplă și la obiect, cu ceva nuanțe totuși.

Ponta, în opinia acestuia, „nu merita”!

Alegerile prezidențiale din 2014 au însemnat primul mandat în funcție a actualului președinte Klaus Iohannis. Aceasta în condițiile în care în primul tur, Victor Ponta (Alianța PSD–UNPR–PC), pe atunci premier, a obținut cu 40,44% din voturi, în timp ce Iohannis (ACL), primar al Sibiului, obținuse 30,37%. Al doilea tur a însemnat însă o mobilizare din diaspora, prezența crescând cu peste 10%, astfel că Iohannis a obținut 54,43%, iar Ponta 45,56%.

Potrivit lui Talpeș, citat de Realitatea.net, Ponta avea nevoie de mult mai multe „ingrediente” pentru a se califica ca președinte. Talpeș a făcut însă un intro în ceea ce însemna la acel moment scena politică internă și externă, vorbind despre Adrian Năstase și despre jocurile de la Bruxelles.

Întrebarea a fost directă în cadrul emisiunii Culisele statului paralel: de ce nu a ajuns Victor Ponta președinte?

Nu merita. El e un băiat isteț, dar atât”, a fost răspunsul tranșant. Continuarea și mai multe explicații, aici.

Băsescu crede că opinia Patriarhului Daniel cântărește mult în campania de vaccinare

Sursă foto: Facebook

Fostul președinte Traian Băsescu a vorbit aseară despre vaccinare și despre cum vede că vor evolua lucrurile în următoarele luni, în cadrul unei intervenții la România TV, opinia principală a acestuia fiind că doar cu sprijinul fețelor bisericești oamenii pot fi convinși că inocularea vaccinului este un „must”.

Acesta crede că într-adevăr campania de vaccinare va fi un succes, cu atât mai mult cu cât se simte implicarea Patriarhului Daniel.

Concret, Băsescu a arătat că mesajul Patriarhului Daniel din noaptea de Paște a convins și mai mulți români să accepte vaccinul. Cum o mână spală pe alta, cumva mesajul patriarhului ar putea avea o strânsă legătură cu modul în care s-a desfășurat slujba de Paște, spre deosebire de restricțiile impuse anul trecut de autorități.

Campania de vaccinare a fost un insucces cât timp a fost foarte rigidă și tinde să devină un succes când vaccinarea se poate face aproape la liber. După părerea mea va fi un succes, guvernul își va atinge obiectivul de la 1 iunie, cu aproape 5 milioane de români vaccinați, și pe cel de la 1 septembrie, cu aproape 8-9 milioane.

Mesajul Patriarhului a fost foarte important, în mod deosebit pentru mediul rural. Uitați-vă ce aflux este în biserici, ca și cum nu ar fi pandemie. Un aflux care nu a fost anul trecut, când guvernul a greșit și a intrat în conflict cu biserica. Amintiți-vă cum s-au respectat regulile pe Dealul Patriarhiei de Paști. Biserica a demonstrat că știe să respecte regulile”, a precizat Băsescu pentru sursa citată.

Cât despre viitor, fostul președinte crede că restricțiile vor fi ușor, ușor ridicate în statele membre ale Uniunii Europene, cu atât mai mult cu cât sezonul estival bate la ușă, iar țările care „trăiesc” din turism vor decide să relaxeze condițiile de intrare. Una caldă și alta rece, totuși, pentru că Băsescu consideră că încă este nevoie de măsuri restrictive.

Măsurile se relaxează, chiar dacă, daca mă întrebați pe mine, puțin cam prematur, pandemia nu este înfrântă. Dar nevoile economice și sociale impun aceste masuri. Legat de relaxarea de la 1 iunie, este clar că și Guvernul României s-a adaptat la nevoile economice. Industria HoReCa este una importanta, atât prin numărul de angajați, cât și prin veniturile aduse la PIB”, a mai spus Băsescu.

Olaf Scholz, candidatul SPD la funcția de cancelar al Germaniei

Dlf

Olaf Scholz, actualul ministru de finanțe al Germaniei, a fost confirmat de social democrații (SPD), aflați la guvernare alături de creștin-democrații cancelarului Angela Merkel, drept candidat la postul de candelar federal în alegerile din 26 septembrie, relatează DPA, citat de Agerpres.

Scholz, fostul primar al Hamburgului, a fost votat cu 96,2% dintre cei aproape 600 de delegați ai SPD, în cadrul conferinței online de duminică.

Printre promisiunile electorale ale lui Scholz se numără aceea de a  transforma „social” economia, precum și progresele în planul protejării mediului, totodată acesta stabilind un termen limită, anul 2045, pentru atingerea „neutralității emisiilor”.

În ciuda faptului că se află, cel puțin la acest moment, în urma candidatei verzilor, Annalena Baerbock, în cele mai recente sondaje de opinie, tocmai prin abordarea problemelor legate de mediu, Scholz încearcă să câștige teren în fața acesteia. Cu patru luni înainte de alegerile federale, Scholz a promis, ăn fața susținătorilor, că va duce partidul înapoi la valorile de bază ale SPD: salarii corecte pentru o muncă bună, dar și viață accesibilă pentru toată lumea.

„Vreau să conduc un guvern care să ne aducă țara înainte. Un guvern care face ceva. Implementarea ideilor în loc de amânare, ezitare, diluare și prevenire. M-am săturat că ne putem asigura doar că nu va ieși prea rău. M-am săturat de faptul că continuăm să explicăm meseria altora cu profesionalismul și experiența noastră guvernamentală și să trebuiască să scoatem cărbunii din foc”, a spus Scholz, în discursul său.

Scholz promite investiții publice și creșteri salariale

Totodată a anunțat și o serie de promisiuni electorale concrete, în principal creşterea investiţiilor publice pentru întărirea sistemului de sănătate, în şcoli şi în transportul public. SPD vizează de asemenea creşterea la minim 12 euro pe oră a salariului minim.

Lupta pentru postul de cancelar al Germaniei este una strânsă. Potrivit Bild, SPD are 16% dintre preferințe, în timp ce blocul conservator (CDU – CSU) ocupă locul doi, cu 23%, iar Verzii sunt pe primul loc, cu 26%.

Germania va avea alegeri legislative în data de 26 septembrie 2021. Cancelarul Angela Merkel a anunțat la începutul anului că nu va mai candida pentru un nou mandat, preferând să se retragă din viața politică, la vârsta de numai 66 ani, după 16 ani în care a ținut „frâiele” Germaniei. 

Annalena Baerbock, probabil următorul cancelar german

UE încetează vaccinarea cu serul de la AstraZeneca

foto : De Limburger

Comisia Europeană nu a reînnoit comanda pentru doze din vaccinul anti-Covid dezvoltat de AstraZeneca, după luna iunie, când contractul lor expiră, relatează Reuters.  Anunțul a fost făcut, duminică, de comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton. „Nu am reînnoit comanda după iunie. Vom vedea ce se întâmplă”, a spus Breton, adăugând că este „un vaccin foarte bun”.

Comisia Europeană, în proces cu producătorul ce dezvoltă vaccinul AstraZeneca

Luna trecută, Comisia Europeană a anunțat că va da în judecată producătorul anglo-suedez pentru nerespectarea obligațiilor contractuale, motivându-și această decizie prin faptul că „prioritatea UE este să asigure că livrările de vaccinuri sunt conform programului pentru a proteja sănătatea cetățenilor europeni”, a declarat comisarul european, Stella Kyriakides.

AstraZeneca a stârnit furia UE în ianuarie, când a spus că nu va putea oferi Uniunii Europene  numărul de doze anticipate inițial. Astfel, până la sfârșitul primului trimestru, compania a livrat 30 de milioane de doze către țările UE, în loc de cele 100 de milioane de doze garantate în contractul său UE. Această situația a pus multe țări în incapacitatea de a-și continua campaniile de vaccinare.

Compania a estimat că va livra aproximativ 70 de milioane de doze până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru al anului, când ar fi trebuit să livreze toate cele 300 de milioane de doze garantate în contractul UE.

UE, contract pentru 1,8 miliarde de doze de la Pfizer-BioNTech

Sâmbătă, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat că a fost încheiat un contract cu Pfizer-BioNTech, pentru achizționarea a 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-Covid.

 „Comisia tocmai a aprobat un contract pentru 900 de milioane de doze ferm (+ 900 de milioane de doze opţional) cu BioNTech şi Pfizer”, a anunţat într-un tweet Ursula von der Leyen. „Vor urma alte contracte şi alte tehnologii de vaccinuri”, a adăugat șefa CE. Aceste noi livrări, prevăzute să aibă loc începând din acest an şi până în 2023, vor permite inclusiv adaptarea la noi tulpini de coronavirus, dar şi vaccinarea copiilor şi adolescenţilor.

Potrivit lui Thierry Breton, este aștepta ca prețul serului de la Pfizer să crească față de contractele anterioare, această creștere ar putea fi justificată de cercetările suplimentare necesare, dar și de modificările echipamentelor de fabricare.

AstraZeneca, dată în judecată de Comisia Europeană

Mihai Goțiu vrea o demisie/demitere la „Mediu”

Mihai Goțiu (Facebook)

După scrisoarea prințului austriac Emanuel von and zu Liechtenstein, ajuns în centrul atenției după scandalul uciderii ursului Arthur, în care nega faptul că l-ar fi ucis cel considerat unul dintre cei mai mari urși din Europa, activistul Mihai Goțiu îi cere demisia sau demiterea de la șefia Direcției Biodiversitate, considerând că acesta este „minimul minimului, ca primă măsură, pentru a demonstra până la capăt, măcar post-mortem, buna-credinţă a ministrului”. Asta în contextul în care toate informațiile din acest moment sunt în contradictoriu și învăluie „cazul Arthur” într-un hățiș greu de descurcat.

Deși ministrul Mediului, Tanczos Barna a anunțat unele prime măsuri „care să limiteze marja de mișcare a profitorilor de pe urma uciderii urșilor bruni”, acestea nu sunt de ajuns, în opinia lui Goțiu.

„Prințul de Liechtenstein se jură că nu l-a împușcat pe mare urs Arthur, ci un ursuleț (ursoaică?) pentru care ar avea acoperire în acte. Într-o tăbăcărie din Târgu Secuiesc, jurnaliștii au descoperit, însă, la argăsit, blana unui urs cum oamenii din breaslă spun că n-au mai văzut. Avem, de anul trecut, solicitarea unui sătean din Covasna, legată de o ursoaică cu pui, care i-ar fi ucis oile, dar o derogare pentru un urs (că pentru ursoaice cu pui nu se poate da decât relocare, nu împușcare). Și mai avem imagini cu ursul împușcat”, a scris Mihai Goțiu, pe pagina sa de Facebook.

Cine minte?

Acesta atrage atenția asupra scenariilor ce vin după publicarea scrisorii prințului, adică fie Emanuel von and zu Liechtenstein a împușcat un urs „de talie mică” și altcineva pe Arthur, ori prințul minte, ori actele pe care le invocă prințul mint. „Ce nu e contrazis de vreun document sau vreo altă probă e faptul că nu există solicitare aprobată pentru marele urs a cărui piele se află, acum, în tăbăcăria din Târgu Secuiesc. Iar dacă există, atunci derogarea a fost dată printr-o șmecheria mizerabilă”, a mai scris Goțiu.

Foto Agent Green, Ursul Arthur

Cineva trebuie să răspundă, nu doar penal

Potrivit lui Mihai Goțiu, Direcția Biodiversitate din Ministerul Mediului este implicată în toată această „magie macabră, fie pentru că are o conducere incompetentă, care nu poate să explice ce s-a întâmplat”, iar cineva trebuie să răspundă, nu doar cu penal. În acest caz a fost deschis un dosar penal in rem pentru braconaj și uz ilegal de armă, iar Tanczos Barna a anunțat că sunt deschise două anchete, în paralel, una de către Garda Națională de Mediu, o alta de Garda Forestieră.

„O demisie/demitere de la șefia acestei Direcții din Minister este minimul minimului, ca primă măsură, pentru a demonstra până la capăt, măcar post-mortem, buna-credință a ministrului. Atât în ceea ce privește acest caz de crimă ecologică, cât și, în general, în ceea ce privește soarta urșilor bruni și protecția biodiversității și a mediului din România”, a concluzionat activistul Mihai Goțiu.

Goțiu „ține cu ursul” și-i „pune în bătaia puștii” pe Florin Cîțu și pe Tanczos Barna

PNL nu îi poate trage pe „linie moartă” pe șefii de la Iași

Liderul PNL, Ludovic Orban a precizat, într-o conferință de presă, motivul pentru care Mihai Chirica, primarul Iașiului, și Costel Alexe, șeful CJ, rămân încă în funcție, în ciuda faptului că pe numele acestora sunt deschise dosare penale. Până la terminarea proceselor, cei doi rămân doar suspendați din funcțiile deținute în cadrul partidului.

„Vom lua act de suspendarea celor doi din toate pozițiile deținute în partid. Noi nu putem avea o altă poziție legată de funcțiile administrative. Funcțiile administrative sunt rezultate în urma unor alegeri care au fost făcute de cetățeni. Numai funcțiile politice pot fi afectate prin decizia partidului. Noi deja am luat decizia, am și anunțat că se suspendă din funcțiile deținute până la finalul procesului”, a spus Orban.

PNL, fără susținere în consilii

Deși la nivelul ambelor instituții, Primărie și CJ, consilierii nu și mai arată susținerea politică pentru cei doi, Orban  a punctat faptul că în democrația europeană există principiul fundamental al prezumției de nevinovăție.

„Până la urmă decizia de a considera pe cineva vinovat o ia instanța până la finalul procesului. Până atunci există, într-adevăr, semne de întrebare. Acesta este motivul pentru care cei doi colegi vor fi suspendați din toate funcțiile din partid până la terminarea procesului”, a afirmat Orban.

Mihai Chirica și Costel Alexe sunt implicați în dosare penale, fiind acuzați de fapte de corupție, s-au autosuspendat din funcțiile „pe linie de partid”. De altfel, lui Chirica, inculpat în dosarul concesiunilor, i s-a cerut demisia din funcție chiar în timpul unei ședințe de Consiliu Local. „„Nu țineți acest oraș prizonier încă 3 ani. Dacă iubiți acest oraș, așa cum de multe ori spuneți, dați-vă demisia și lăsați un om onest pe acest scaun. Nu puteți conduce orașul între două drumuri la DIICOT și DNA”, a spus consilierul Răzvan Timofciuc.

Costel Alexe nu înțelege de ce ar trebui să se suspende din funcția de președinte al CJ Iași

Ioana Mihăilă și primii pași spre ieșirea din valul trei

Captura video

Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă a fost invitată în emisiunea Insider Politic (Prima Tv), unde a precizat că deși nu poate da o dată exact cu privire la ieșirea din pandemie, consideră că aceasta se poarte finaliza cât de curând, dar că depinde de fiecare în parte, printr-o imunizare prin care să se ajungă la acea imunizare în masă.

„Aş vrea să vă dau o dată exactă, ar fi foarte bine să ştim că din 5 iunie pandemia se termină şi noi putem reveni la viaţa de dinainte. Din păcate, răspunsul la această întrebare nu poate fi atât de exact, depinde de virus, depinde de noi, depinde de autorităţi, depinde de o sumedenie de lucruri. Dar dacă toate lucrurile se aşează aşa cum trebuie, adică dacă ne vaccinăm, dacă până când ne vaccinăm continuăm să respectăm măsurile de protecţie, pandemia se va finaliza cât de curând”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Deși voci din lumea medicală au precizat că pentru eradicarea pandemiei este nevoie de imunizarea a 60-70% din populație, Ioana Mihăilă a menționat că încă nu există suficiente dovezi științifice pentru a confirma acest lucru, mai ales că vorbim de un virus nou, fără istoric. „Cu cât se vaccinează mai mulţi oameni, cu atât mai repede se va întâmpla lucrul ăsta. În plus, nu ştim dacă cei care au trecut prin infecţie contribuie la numărul acesta total de persoane rezistente la o reinfecţie. Pe lângă vaccinare contează şi din nou şi insist pe lucrul acesta cum ne protejăm până când reuşim să atingem acesta acest procent critic”, a mai spus ministrul Sănătății.

Renunțarea la măști, o decizie ce se va lua după consultarea cu INSP

De asemenea, a precizat că nu trebuie neglijată partea de protecție, ce va trebui să existe în continuare, dar este optimistă în privința renunțării la mască, în spațiile închise, dacă toate persoanele din acel spațiu sunt vaccinate. Însă pentru asta decizia nu aparține în totalitate ministerului Sănătății, fiind așteptat un punct de vedere al specialiștilor de la Institutul Național de Sănătate Publică.

Cât privește ridicarea unora dintre restricții, Ioana Mihăilă a precizat că asta depinde de evoluția epidemiologică, dar și de campania de vaccinare. „Vestea bună este că pandemia a început să o ia mai încet, că nu mai avem această mare presiune pe paturile de spital, pe paturile de Terapie Intensivă. Lucrul ăsta este încurajator şi atunci cred că destul de curând putem începe din nou să introducem nişte măsuri de relaxare”, a transmis Ioana Mihăilă.

Ioana Mihăilă ne lasă fără măști de pe 1 august

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Europei

Președintele Klaus Iohannis a transmis, duminică, un mesaj de Ziua Europei, în care a reafirmat atât importanța proiectului european, dar și nevoia de solidaritate.  În completare, premierul Cîțu a precizat că apartenența României la Uniunea Europeană înseamnă accesul la suficiente doze de vaccin pentru oprirea pandemiei, dar și 29 de miliarde de euro pentru redresarea economiei.

„Sărbătorim astăzi, 9 mai, Ziua Europei, într-un context încă marcat de pandemia de COVID-19, care a pus la grea încercare Uniunea Europeană şi statele sale membre. Este o bună ocazie să reflectăm asupra lecţiilor învăţate din experienţa ultimului an, dar şi un moment potrivit în care, pe fondul eforturilor de redresare şi al speranţelor reînnoite, putem realiza o proiecţie asupra viitorului Uniunii. Este, aşadar, un prilej de analiză, dar şi de reafirmare a principiilor şi a obiectivelor de bază ale Uniunii. Unitatea şi solidaritatea sunt elementele fundamentale ale Declaraţiei enunţate de către Robert Schuman în urmă cu mai bine de 70 de ani”, se arată în mesajul președintelui Iohannis.

Acesta a precizat că cele două valori comune sunt la fel de relevante şi astăzi pentru construcţia europeană, pentru adaptarea, dezvoltarea şi progresul Uniunii Europene. „Provocările prin care trecem împreună nu diminuează, ci, dimpotrivă, reconfirmă relevanţa proiectului european şi a unui răspuns unit şi solidar al statelor membre şi al instituţiilor europene”, a transmis Klaus Iohannis.

„Apartenența noastră la Uniunea Europeană înseamnă, pe înțelesul tuturor, acces la suficiente doze de vaccin pentru România. Din 2007 suntem parte din această mare familie europeană. Iar pandemia a arătat cât de importantă este solidaritatea în aceste vremuri dificile”, a spus șeful Guvernului, într-o postare pe Facebook.

9 Mai, Ziua Europei, dar și Ziua Independenței

Pentru România, ziua de 9 mai are o dublă semnificație, fiind Ziua Independenței de  Stat a României. 9 mai 1877 este ziua în care Mihail kogălniceanu rostea, în plenul Adunării Deputaților, Declarația de Independență a României, act care consfințea înscrierea definitivă a țării pe harta Europei. Afirmarea neatârnării României avea să fie împlinită, de Armată, pe câmpurile de luptă de la Plevna, Rahova, Grivița, Smârdan și alte redute cucerite cu sânge și sacrificii.

Pasul spre Uniunea Europeană de astăzi a fost făcut în 9 mai 1950, când ministrul de externe al Franței, Robert Schuman a citit în fața presei internaționale declarația prin care chema Franța, Germania și alte patru state europene să își pună în comun producțiile de cărbune și oțel, așezând astfel piatra de temelie a unei federații europene.  

Barna candidează la șefia USR PLUS

Germania a relaxat restricțiile pentru cei vaccinați anti Covid

Pixabay

Locuitorii din Germania care sunt considerați complet imunizați la noul coronavirus nu vor mai trebui să respecte restricțiile impuse pe timpul nopții, dar și anumite restricții de natură socială începând de duminică, de la miezul nopții, transmite Agerpres.

Oricine a primit ambele doze de vaccin anti-Covid sau s-a refăcut după ce a fost bolnav de Covid se va putea întâlni în privat, fără restricţii, cu alte persoane din aceeaşi categorie. Când se întâlnesc cu persoane nevaccinate, aceştia nu vor fi nevoiţi să respecte limita de contact.

Totodată, persoanele complet imunizate nu vor trebui să intre în carantină după revenirea din călătorii, cu excepţia unor cazuri specifice – de exemplu, dacă revin dintr-o zonă în care o variantă a virusului face ravagii – şi nici nu vor trebui să demonstreze că au un rezultat negativ pentru a intra în magazine sau a beneficia de servicii. Obligativitatea de a purta măşti de protecţie şi de a menţine distanţarea socială va continua să fie impusă în anumite situaţii şi clădiri.

Peste 31% din populaţia Germaniei a primit primul vaccin, a anunţat vineri Institutul Robert Koch, iar un procent de 8.8% a fost complet vaccinat.

Germania a dat „liber” la vaccinarea cu AstraZeneca

Aceste măsuri plus accesul tuturor persoanelor de peste 18 ani la imunizarea cu AstraZeneca, decis joi, potrivit DW, au făcut ca sute de germani să ia cu asalt centrele de vaccinare.

Mișcarea autorităților vine după ce Germania vaccinarea a fost limitată la persoanele de peste 60 de ani, iar măsura va accelera gradul de imunizare. Mai mult, potrivit unei declarații a ministrului Sănătății, Jens Spahn, a doua doză poate fi administrată mai devreme de 8 săptămâni, la jumătatea perioadei. „Acest lucru înseamnă că, atunci când vine vorba de vaccinări, medicii decid cei care urmează să fie vaccinați și când”, a spus Spahn. Acum este o chestiune de a putea „exercita o flexibilitate mai pragmatică”.

Controversele din jurul AstraZeneca

În urmă cu două luni, dorința de vaccinare cu AstraZeneca a fost diminuată din cauza controverselor apărute în jurul acestui ser. Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a anunţat că formarea unor cheaguri de sânge după vaccinarea cu AstraZeneca ar trebui catalogată drept efect secundar foarte rar, a transmis HotNews.  Oficialii EMA au precizat că au stabilit „o legătură posibilă între vaccinare și cazuri foarte rare de cheaguri de sânge neobişnuite şi un nivel de trombocite scăzut”, dar că nu va fi schimbată recomandarea de folosire în continuare a acestui vaccin împotriva Covid 19, pentru că beneficiile depășesc riscurile. De altfel, aceste efecte secundare vor fi trecute pe prospectul vaccinului.

O comunitate din Germania, fără cazuri Covid de la începutul pandemiei

Diana Șoșoacă nu vrea să își dezamăgească adepții

Captură TV

Senatorul independent Diana Șoșoacă a dezvăluit la Kapital TV că ar putea să se retragă din viața politică, unde a avut o intrare fulminantă în decembrie 2020, mai ales că finanțele i s-au redus de atunci, dar nu vrea să își dezamăgească alegătorii. De asemenea a explicat și cum a reușit și capteze atenția poulație și să aibă „o susținere fără precedent pentru un parlamentar fără un partid în spate”. Și așa cum ne-a obișnuit încă de anul trecut, nici de data aceasta nu a ratat să precizeze cum a militat împotriva pandemiei, care din punctul să de vedere nu există, cel puțin, nu în România.

„Mie mi s-au diminuat finanțele drastic, și sinceră să fiu mi-ar fi mult mai bine dacă m-aș întoarce la cabinetul meu de avocat și aș renunța la Parlamentul României. Dar atunci, toată lupta de până acum, tot efortul, tot acest chin de a reinstaura drepturile și libertățile cetățenești, de a reinstaura conducerea constituțională a unui stat, de recuperare a statului de drept, ar rămâne fără obiect și ar fi păcat”, a declarat Diana Șoșoacă la Kapital TV.

Diana Șoșoacă, binecuvântată de ÎPS Teodosie

Parcursul Dianei Șoșoacă, de la avocatură la cea mai „iubită” din Parlament

Senatorul care a candidat și câștigat alegerile pe listele PAUR (Partidul Alianța pentru Unirea Românilor), exlusă între timp, a precizat că lupta pe care o duce a fost asociată de unii dintre colegii săi parlamemtari, atât din Opoziție, cât și de la Putere, cu o campanie electorală, precum și faptul că aceasta are parte de o susținere fără precedent, dar care deranjează pe mulți. Totodată a menționat și episodul din urmă cu aproape o lună, de la Comisia Juridică, în urma căruia, corobarată cu atitudinea nedemnă pentru poziția unui demnitar, a fost sancționată de către Senat, o sancțiune acordată în premieră, ca timp de trei luni să nu mai reprezinte Camera Superioară a Parlamentului în relațiile interne și internaționale.

„Ar fi păcat, pentru că pe unde mă duc, sunt plăcut impresionată, dar uimită, evident, de susținerea populară. O susținere fără precedent din câte am înțeles, mai ales că discutăm despre un parlamentar care nu are partid în spate. Și atunci, e normal că am deranjat. Pentru că am intervenit anul trecut, în calitate de avocat, împreună cu foarte mulți avocați, am fost cei care am oprit aceste restricții și încălcări flagrate ale Constituției, ale drepturilor și libertăților cetățenești. Am intrat în Parlament și am continuat să fiu, atât senator, cât și avocat, cât și mama națiunii (n.r – așa a numit-o realizatorul tv Luis Lazarus), eu nu am uitat de unde am venit, nu am uitat de problemele celor mulți și obidiți, ceea ce pentru colegii mei parlamentari, dar și pentru membrii din celelalte partide, li se pare foarte ciudat pentru că ei consideră că această atitudine înseamnă campanie electorală”, a mai spus senatorul Șoșoacă.

Săgeți împotriva Alinei Gorghiu

De asemenea nu a rata ocazia de a trimite „săgeți” spre Alina Gorghiu cea care a solicitat sancționarea sa în Parlament. „Niciun parlamentar nu poate răspunde pentru declarații și opinii politice, s-a încălcat grav cel mai important principiu al parlamentarului”, a mai precizat senatorul Diana Șoșoacă. Asta deși opiniile sale politice au însemnat mai mult o răzvrătire împotriva autorităților, o nerecunoaștere a pandemie Covid și a tot ceea ce a însemnat aceasta pentru fiecare în parte în rândul populației.

PAUR, „grupare de factură neofascistă”

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
cer senin
2 ° C
2.8 °
1 °
59 %
7.2kmh
0 %
lun
4 °
mar
6 °
mie
1 °
J
0 °
vin
-1 °

Ultimul articol

Actrița Brigitte Bardot s-a stins din viață, la 91 de ani

Actrița Brigitte Bardot a murit la vârsta de 91 de ani. Anunțul a fost făcut în această dimineață, de fundația care îi poartă numele, în...

Un polițist, desemnat „Omul anului” 2025

Un polițist din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Brașov a fost desemnat câștigător al Galei „Omul anului” din acest an. Pe numele său Dani Cek,...

Ofițer de poliție al Şcolii de Poliţie Câmpina, arestat pentru tentativă de viol asupra...

Mandat de arestare pentru 30 de zile - este măsura luată de judecători în ceea ce îl privește pe un ofițer angajat al Școlii...