Veniturile totale medii lunare înregistrate într-o gospodărie din România au însumat 5.216 lei, în 2020, din care 83,8% au fost reprezentate de cheltuieli, relevă datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS), relatează Agerpres.
Potrivit sursei citate, veniturile băneşti au fost, în medie, de 4.840 de lei/lună/gospodărie (1.884 lei/persoană), în creştere cu 8,7 % faţă de anul 2019, iar veniturile în natură de 376 de lei/lună/gospodărie (146 lei/persoană), mai mult cu 11,7%, de la an la an.
De asemenea, salariile şi celelalte venituri asociate lor au format, anul trecut, cea mai importantă sursă de venituri, respectiv 68,2% dintre veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere faţă anul anterior, cu 0,4 %.
Ca medii lunare, veniturile totale ale unei gospodării au reprezentat, în termeni nominali, 5.216 de lei/gospodărie, echivalentul a 2.031 de lei/persoană, în creştere cu 8,9%, respectiv cu 9,6% în comparaţie cu anul precedent.
În acest context, cheltuielile totale ale populaţiei au fost, în medie, de 4.372 lei, lunar, pe gospodărie (1.702 lei/persoană) şi au reprezentat 83,8% din veniturile totale, în scădere cu 1,6 puncte procentuale, raportat la perioada de referinţă.
La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, totodată, veniturile din prestaţii sociale (19%, în anul 2020, respectiv 18,4%, în 2019), veniturile din activităţi neagricole independente (1,8%, în 2020, şi 2%, cu un an în urmă), veniturile din agricultură (1,7% vs 1,8%), precum şi veniturile în natură (7,2%, în anul 2020, respectiv 7% în anul 2019), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,1%, în 2020, şi 5,8%, în 2019).
Cum au fost împărțite cheltuielile
Datele INS arată că principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt: consumul de bunuri alimentare (34,6%), nealimentare (7,2%), servicii (15,5%) şi transferurile către administraţia publică şi privată şi la bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor (total de 33%), precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).
În acelaşi timp, cheltuielile pentru investiţii destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei, adică doar 0,5% în anul 2020, faţă de 0,6%, la nivelul anului 2019.
Primăria Deva a scos la licitație publică execuția lucrărilor la „palatul” Cetății Devei, la cinci ani după finalizarea lucrărilor de reabilitare a incintelor exterioare, ale monumentului istoric, relatează Hunedoreanul. Potrivit autorităților locale, pentru „reabilitarea zonei urbane Dealul Cetății Deva, monument al naturii și istoric cu valoare turistică ridicată” valoarea estimată este de 16,6 milioane de lei, fără TVA.
De altfel, cele mai importante vestigii se află în „palatul” Cetății Deva, cunoscută și ca Incinta 1, însă acestea nu au putut fi puse în valoare, ele nefiind incluse în proiectul inițial de reabilitare, motiv pentru care accesul în „palat” a fost restricționat.
Potrivit presei locale, în iulie 2019, a fost semnat, la Agenția de Dezvoltare Regională Vest, contractul de finanţare pentru proiectul „Reabilitarea zonei urbane Dealul Cetăţii Deva, monument al naturii şi istoric cu valoare turistică ridicată din Municipiul Deva – Refuncţionalizarea Incintei I”.
Investiţia derulată de Primăria Deva cuprinde consolidarea şi reabilitarea zidurilor de piatră, reabilitarea turnurilor, refacerea planşeelor intermediare şi a şarpantei din lemn, închiderea golurilor exterioare (uşi şi ferestre) cu tâmplărie din lemn, realizarea iluminatului arhitectural, de siguranţă şi festiv, instalarea unui sistem de supraveghere video şi racordarea la utilităţi. Se va interveni pe o suprafaţă de aproximativ 2.060 metri pătrați. Termenul de realizare a investiției este de doi ani de la semnarea contractului.
Prima atestare documentară a Cetății Devei a fost în 22 februarie 1269, aceasta fiind un remarcabil monument istoric și de arhitectură laică, de altfel, una dintre cele mai importante fortificații medievale din Transilvania.
De-a lungul istoriei sale, cetatea a avut rol de apărare împotriva tătarilor, dar și a altor potențiali dușmani care urmăreau ocuparea regiunii. Totodată, cetatea a fost un refugiu pentru nobil în fața răscoalelor țărănești, reședință nobiliară, închisoare și garnizoană şi a asigurat protecția călătorilor și a comercianților care circulau în lungul Văii Mureșului.
Accesul către cetate se face foarte ușor, pornind din parcul orașului Deva și urcând cele 113 trepte la capătul cărora se află două alei pline de mister, iar începând din luna iunie 2015, la cetate se poate urca și cu telecabina – aceasta fiind singurul ascensor înclinat din România, iar din punct de vedere al lungimii traseului (278 metri) și a diferenței de nivel (158 metri) este primul din Europa, potrivit Radio România Cultural.
Pensiile nasc discuții și monștri în coaliția de guvernare, unde lucrurile nu merg tocmai în aceeași direcție, în ciuda asigurărilor venite din partea celor trei formațiuni.
La finele săptămânii trecute, PNL și UDMR nu au susţinut în comisii proiectul pentru desfiinţarea pensiilor speciale pentru aleşii locali, iar cei de la USR PLUS au fost cel puțin dezamăgiți. În Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor, proiectul USR PLUS a primit aviz negativ, cu doar 6 voturi „pentru”, din care 4 de la USR PLUS, şi 18 abţineri de la PSD, PNL şi UDMR.
Aseară, invitat la Aleph News, europarlamentarul USR PLUS Dragoș Tudorache a comentat ce s-a întâmplat în Parlament, ba chiar a subliniat că la mijloc este vorba despre o „aliniere” dintre partenerii de coaliție și PSD. Cu toate acestea, Tudorache în continuare asigură că „guvernarea merge bine”.
Însă, totodată, acesta a admis că sunt tensiuni, cele mai recente legate de „ceea ce colegii noștri au perceput ca fiind o încălcare a unui angajament politic foarte ferm pe care l-am luat la momentul constituirii acestei coaliții și la momentul elaborării programului de guvernare în ceea ce privește eliminarea pensiilor speciale”.
„Colegii noștri se așteptau ca în comisie să aibă susținerea colegilor liberali și colegilor de la UDMR pentru acest demers, colegii s-au dus către PSD și asta a creat emoție foarte legitimă și puternică în rândul celor de la USR Plus.
În această săptămână din cauza weekend-ului lung nu am avut o ședință de coaliție deci nu s-a putut discuta, nu s-a putut pregăti acest moment în coaliție, vom avea o întâlnire luni și cred că vom reuși atunci să înțelegem ce s-a întâmplat exact”, a spus acesta pentru sursa citată.
Dragoș Tudorache a subliniat că „problema pensiilor speciale am discutat-o încă de la început, este un angajament politic cât se poate de ferm pe care l-am luat de la momentul constituirii coaliției din decembrie anul trecut. Eu de obicei nu operez pe suspiciuni, eu plec de la premisa că suntem cu toții leaderi politici responsabili în această coaliție, care ne asumăm ceea ce am promis și ceea ce am semnat. Un moment ca acesta în care vedem un exemplu cât se poate concludent de aliniere între partenerii noștri de coaliție și PSD ne ridică mari semne de întrebare însă avem un for în care să discutăm astfel de situații, acest for este coaliția și intenționăm să ducem această discuție acolo și să înțelegem care au fost motivele pentru care partenerii noștri de coaliție au ales să voteze cu PSD în această comisie”.
Primarul din Timișoara, Dominic Samuel Fritz, face încă un pas politic.
Ieri, acesta și-a anunțat pe Facebook intenția de a candida la alegerile interne ale USR PLUS, postul pe care îl vizează fiind cel de președinte al filialei Timiș.
Dacă până anul trecut puțini români auziseră de Dominic Fritz, numele acestuia a început să devină cunoscut după ce și-a anunțat candidatura la Primăria Timișoara, unde a și câștigat alegerile alegerile locale, detronându-l pe Nicolae Robu. Acum, se bazează pe echipa sa pentru a convinge și în interiorul partidului că merită o funcție de conducere.
„Am anunțat colegilor din USRPLUS candidatura mea la președinția filialei Timiș. După cum probabil ați aflat, justiția a aprobat de curând fuziunea dintre partidele USR și PLUS care s-au prezentat la alegeri, în ultimii doi ani, într-o alianță. Acum suntem un singur partid care are datoria față de voi, cei care ne-ați ales, să fim partidul care are nu doar voința, ci și puterea să schimbe România în bine.
Candidez pentru că o resimt ca responsabilitatea mea de a pune în slujba acestui proiect unificator toată greutatea funcției mele, experiența mea de a coagula oameni și viziunea mea europeană pentru o nouă cultură politică. Prioritatea mea este Timișoara. Iar împreună cu o echipă de colegi buni, care au dovedit implicarea lor și au câștigat bătălii politice și electorale, vreau să ducem mesajul USRPLUS de transformare în tot județul.
Timișoara va genera bunăstare și progres și pentru Timiș dacă vom avea capacitatea să transmitem bune practici de guvernare și soluții inovatoare în fiecare comunitate din jur”, promite primarul Fritz.
De altfel, tot un soi de responsabilitate a fost motorul care l-a împins pentru a candida pentru Primăria Timișoara, în condițiile în care Fritz este născut și crescut în Germania. Potrivit propriului CV, Fritz a venit pentru prima oară în Timișoara atunci când avea 19 ani, fiind implicat ca voluntar la o casă de copii. În 2006, a făcut un stagiu de 7 luni în cadrul Fundației Pentru Voi din Timișoara, unde a înființat primul program de mentoring pentru adulți cu dizabilități intelectuale din România, proiectul care a câștigat un premiu pentru “Cea mai bună campanie de voluntariat” la Gala Societății Civile în 2009.
Ulterior, lucrarea sa de licență a fost despre politicile sociale din România, iar în 2014 a primit Diploma de Excelenţă de la Primăria Municipiului Timişoara – pentru contribuţia la viaţa comunităţii. Abia un an mai târziu a devenit „locatar” al Timișoarei, după ce și-a cumpărat un apartament.
Profesorul Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS, consideră că cifrele din ultima vreme privind infectările cu Covid indică o transmitere sporadică, nu una comunitară. Totodată, acesta a trage atenția asupra faptului că în situația în care vor ajunge noile tulpini ale virusului, cel indian, mult mai contagios, se poate ajunge la o transmitere comunitară.
„La 130-150 de cazuri pe zi noi nu mai ne aflăm în situaţia unei transmiteri comunitare a infecţiei în România. Şi dacă cifrele astea sunt subevaluate de trei ori, 500 de infecţii zilnice la nivel naţional nu înseamnă o transmitere comunitară, e o transmitere sporadică. Ce trebuie să înţelegem este următorul lucru: în România au circulat mai puţin variantele mutante, cu excepţia variantei din Marea Britanie”, a spus Alexandru Rafila, la Digi 24.
Rafila dă o șansă vaccinării
Acesta a precizat odată cu apariția cazurilor cu o variantă cu o transmisibilitate mai mare – de exemplu cu varianta indiană care are circa 40% transmisibilitatea mai rapidă decât varianta clasică, „atunci putem să vedem la un moment dat că transmiterea comunitară reapare. Sigur, nu trebuie să devenim paranoici, dar asta nu înseamnă să nu fim responsabili să continuăm să pledăm pentru vaccinare, pe de o parte, să o facem din timp, pe de altă parte, pentru că mediul rural în continuare nu se vaccinează, asta este realitatea”, a afirmat Rafila.
Românii, un popor de egoiști
Totodată profesorul a ținut să menționeze că persoanele active, dornice de călătorii, s-au vaccina deja, în timp ce partea mai „sedentară” posibil să facă acest pas doar în momentul în care pandemia ar da semne de revenire. „Noi avem o problemă sistematică în România, nu ne gândim decât la noi; în momentul în care o să ajungem să ne gândim şi la cei cu care interacţionăm, la comunitatea în care trăim şi în care muncim atunci o să putem face pasul, să fim responsabili nu numai pentru noi, ci şi pentru comunitate”, a concluzionat Alexandru Rafila.
Puțin peste 5.100 de cazuri active
La raportarea de duminică a Grupului de Comunicare Strategică, au fost confirmate 121 de cazuri noi de infectare, în timp ce de la începutul pandemiei sunt 1.078.863 de cazuri, din care, active au mai rămas 5.150 de cazuri.
În privința vaccinării, CNCAV a raportat 4.440.483 de persoane vaccinate, din care, 3.798.457 cu schema de imunizare completă.
Nistor, Ciuclea și Stoian. O poză cât o mie de articole - Foto Facebook-
Pandemia de Covid-19 a amânat monitorizarea de către Comisia Europeană a închiderii platformei temporare de stocare a deșeurilor de pe strada Orizontului din Deva, o bombă ecologică formată din 85.000 de tone de gunoaie aflate în descompunere într-un oraș de 70.000 de locuitori. Eliminarea acestei gropi de gunoi a fost una din condițiile obținerii finanțării de 55 milioane euro primite de Consiliul Județean (CJ) Hunedoara pentru Proiectul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor.
Pentru neîndeplinirea acestei condiții, autoritățile de la Bruxelles ar putea obliga CJ Hunedoara să returneze cele 55 milioane de euro. Ultima vizită la Deva a reprezentanților de la Comisia Europeană a avut loc în februarie 2019. Atunci, li s-a explicat că închiderea gropii de gunoi din Deva e în derulare. În 2020, vizita de monitorizare nu a avut loc din cauza pandemiei, dar odată cu relaxarea restricțiilor se anunță reluarea monitorizării.
Criza a fost creată printr-o decizie a CJ Hunedoara care avantajează firma Supercom SA București, a fostului senator PSD Ilie Ciuclea, care administrează depozitul ecologic Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) de la Bârcea Mare. Un prim contract cu Supercom a fost încheiat în aprilie 2017, pentru 12 luni. În acea perioadă, exista o hotărâre a CJ Hunedoara care prevedea depozitarea gratuită la Bârcea Mare a deșeurilor stocate temporar la Deva. După un an, perioadă în care Supercom a acceptat depozitarea gratuită a deșeurilor „istorice”, șefii CJ Hunedoara și-au revocat propria hotărâre.
De ce? E simplu! Era momentul încheierii noului contract cu Supercom, pentru o perioadă de 10 ani și odată cu semnarea contractului, firma lui Ciuclea a pus condiția ca depozitarea deșeurilor „istorice” de la Deva să se facă pe bani.
În Autorizația de Mediu e prevăzută obligația depozitării la Bârcea Mare a deșeurilor de la platformele din Deva și Petroșani
Groapa temporară de gunoi de pe strada Orizontului din Deva a apărut în perioada în care CJ Hunedoara implementa Proiectul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), în baza unei finanțări UE de 55 milioane euro obținute în exercițiul financiar 2007-2013. În cadrul proiectului, au fost închise cele nouă vechi gropi de gunoi din județ și până la finalizarea noului depozit ecologic CMID Bârcea Mare autoritățile hunedorene au luat decizia ca deșeurile menajere să fie depozitate la două platforme temporare, la Deva și Petroșani.
După deschiderea depozitului Bârcea Mare, deșeurile stocate temporar urmau să fie duse la noul depozit. Depozitarea celor aproximativ 130.000 de tone de deșeuri „istorice” de la platforma de pe strada Orizontului trebuia să se facă gratuit, costurile transportului fiind suportate de Primăria Deva.
Obligația CJ Hunedoara de a prelua gratuit deșeurile „istorice” de la platformele de la Deva și Petroșani pentru a fi depozitate la CMID Bârcea Mare este inclusă în Autorizația Integrată de Mediu nr 2/2017, al cărui titular e CJ Hunedoara: „În primul an de funcționare cantitățile anuale de deșeuri intrate în depozit vor fi mai mari decât media anuală estimată, deoarece imediat după intrarea în funcțiune vor fi preluate cantitățile de deșeuri municipale stocate temporar la cele două facilități de stocare temporară de la Deva și Petroșani, conform angajamentelor asumate de către CJ Hunedoara prin adresele nr 15.819/23.11.2016, nr 16.451/07.12.2016, nr 17.323/23.12.2016”, se spune în autorizația emisă de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Hunedoara.
Supercom a intrat în afacerile cu gunoaie din Hunedoara prin negociere directă
CJ Hunedoara a organizat o licitație pentru desemnarea operatorului care să administreze depozitul Bârcea Mare, dar procedura a eșuat și, în criză de timp, sub presiunea punerii în funcțiune a sistemului de gestionare a deșeurilor, președintele CJ de la vremea aceea, Mircea Bobora, a hotărât să încheie cu un operator de salubritate un contract pentru o perioadă determinată.
Pe 7 aprilie a fost aprobată Hotărârea nr 66/2017 care aproba încheierea unui contract cu un operator de salubritate pentru administrarea CMID Bârcea Mare timp de 12 luni, „având în vedere necesitatea adoptării de urgență a unor măsuri pentru începerea activității de depozitare a deșeurilor nepericuloase la CMID Bârcea Mare”. Desemnarea operatorului urma să se facă prin „negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare”.
Probabil că „negocierea” era deja rezolvată, pentru că în câteva zile a și fost încheiat contractul. Pe 26 aprilie era depusă la registratura CJ adresa nr 5.643/26.04.2017 a Supercom cu privire la această colaborare, iar după două zile a fost aprobată Hotărârea CJ nr 92/28.04.2017, prin care a fost aprobată încheierea contractului de servicii nr 5.323/2017 între CJ Hunedoara și Supercom SA București pentru administrarea CMID Bârcea Mare.
CJ Hunedoara a adoptat mai multe hotărâri referitoare la depozitarea gratuită la Bârcea Mare a deșeurilor „istorice” de la Deva
Prin Hotărârea nr 193 a CJ Hunedoara din 30.08.2017 era prevăzută depozitarea gratuită a deșeurilor de la Deva la CMID Bârcea Mare
Autorizația Integrată de Mediu a fost emisă pe data de 15 mai 2017. După trei luni, CJ Hunedoara a aprobat Hotărârea nr 193/30.08.2017, prin care era prevăzută depozitarea gratuită a deșeurilor „istorice” de la Deva, costurile transportului fiind suportate de primărie, prin Salubritate SA Deva.
„Se aprobă transferul cantității de 57.000 tone de deșeuri suplimentar față de aprobarea anterioară dată de CJ Hunedoara prin Hotărârea nr 146/2016, reprezentând un total de 70.000 tone preluate fără costuri/tarif de depozitare de la UAT-urile din județul Hunedoara, de pe platforma de stocare temporară a deșeurilor din municipiul Deva, aflată în proprietatea operatorului Salubritate SA Deva, strada Orizontului la CMID Bârcea Mare. Transportul deșeurilor la CMID se va realiza de către operatorul platformei de stocare teporară a deșeurilor, Salubritate SA Deva”, se spunea în hotărârea CJ Hunedoara.
Anterior, pe 27 iulie 2016, CJ Hunedoara aprobase Hotărârea nr 146/2016, prin care cantitatea de deșeuri „istorice” depozitate gratuit la Bârcea Mare era suplimentată cu 13.000 de tone față de cantitățile prevăzute anterior. Prin aceste hotărâri era pusă în practică condiția de închidere a platformei temporare de la Deva, prevăzută în Autorizația de Mediu și contractul de finanțare.
Surpriză! După trei luni, fostul președinte al CJ, Mircea Bobora, și-a revocat propria decizie
CJ Hunedoara și-a revocat hotărârile referitoare la depozitarea gratuită a deșeurilor istorice la Bârcea Mare cu 4 zile înainte de semnarea contractului cu Supecomul SA
La un an de la aprobarea Hotărârii 193/2017, pe 14 decembrie 2018, președintele de atunci al CJ Hunedoara, Mircea Bobora, a anulat Hotărârile 146/2016 și 193/2017, referitoare la depozitarea gratuită, prin aprobarea Hotărârii nr 310/2018, prin care a fost aprobat Planul de Investiții pentru 2019.
„Se revocă hotărârea nr 146/2016 privind aprobarea unor măsuri de gestionare a deșeurilor în județul Hunedoara și Hotărârea nr 193/2017 privind aprobarea unor măsuri de gestionare a deșeurilor aparținând unor UAT-uri din județul Hunedoara”, se spune la art 2, aliniatul (1), al Hotărârii nr 310/2018. Era eliminată astfel condiția de depozitare gratuită la Bârcea Mare a deșeurilor de la platforma de la Deva.
„Coincidență”?! Hotărârile CJ au fost revocate cu 4 zile înaintea semnării unui nou contract cu Supercom pentru 10 ani
Revocarea celor două hotărâri avea loc cu patru zile înaintea semnării noului contract între CJ Hunedoara și Supercom SA pentru administrarea CMID de la Bârcea Mare pentru o perioadă de 10 ani și avea ca efect scutirea firmei lui Ilie Ciuclea de obligația de a prelua gratuit deșeurile „istorice” de la Deva.
După ce în perioada aprilie 2017 – decembrie 2018 Supercom a acceptat să preia gratuit deșeurile de pe platformele temporare de la Petroșani și Deva, datorită hotărârilor CJ menționate anterior, odată cu încheierea noului contract, nr 20.110/18.12.2018, Supercom SA a pus condiția să nu mai fie obligat la preluarea gratuită a acelor deșeuri, iar șefii CJ Hunedoara s-au supus, revocându-și propriile hotărâri.
Miza anulării depozitării gratuite, aproximativ 7 milioane de lei
În perioada primului contract, din mai 2017 până în decembrie 2018, au fost depozitate la CMID Bârcea Mare deșeurile de la Petroșani și 45.000 de tone din cele 130.000 de tone de la platforma de la Deva. „Acceptarea deșeurilor stocate temporar pe platformele Deva și Petroșani, în primul an de la începerea operării la CMID, conform condițiilor în care a fost emisă AIM 2/2017, este realizată în totalitate pentru deșeurile stocate temporar în Petroșani și parțial pentru deșeurile stocate temporar în Deva, adică 45.685 tone din 129.949 tone”, se spune în adresa nr 4.166/RP/20.05.2021 a APM Hunedoara.
Dar odată cu încheierea noului contract, din decembrie 2018, Supercom a refuzat să mai primească deșeurile gratuit. Firma lui Ilie Ciuclea a solicitat ca pentru depozitarea deșeurilor de la platforma de la Deva să fie plătită taxa pentru economia circulară, de 30 lei/tonă în 2019 și care de la 1 ianuarie 2020 a devenit de 80 lei/tonă. Pentru cele 85.000 de tone, ar trebui plătite 7 milioane de lei.
Sigur, depozitarea deșeurilor „istorice” la CMID se putea face și contra-cost, dar pentru primăria unui oraș cu 70.000 de locuitori nu e simplu să găsească peste noapte cele șapte milioane de lei, în condițiile în care și transportul deșeurilor de la Deva la Bârcea Mare costa destul de mult.
În 2020, primul avertisment al APM Hunedoara către Supercom cu privire la suspendarea Autorizației de Mediu nr 2/2017
Platforma de stocare temporară a deșeurilor de pe strada Orizontului
„Jongleriile” cu hotărârile CJ Hunedoara nu pot avea efecte în legislația de protecția mediului. Din momentul semnării contractului, Supercom trebuia să respecte prevederile din Autorizația Integrată de Mediu nr 2/15.07.2017, emisă de APM Hunedoara pentru administrarea CMID Bârcea Mare, în care este prevăzută și preluarea deșeurilor de la platforma din Deva. Anul trecut, APM Hunedoara a lansat un avertisment, prin adresa nr 4.366/21.05.2020 notificându-l pe patronul Supercom SA, Ilie Ciuclea să facă dovada acceptării deșeurilor de la platforma din Deva, în caz contrar urmând să-i fie suspendată autorizația.
„În termen de 60 de zile de la data încetării stării de alertă (Supercom SA – n red) să facă dovada respectării condițiilor din AIM referitoare la acceptul transferului deșeurilor stocate temporar în Deva, prin depunerea contractului încheiat cu operatorul transportator angajat de Primăria Deva, deținătorul deșeurilor stocate temporar pe facilitatea din Deva, str. Orizontului. În cazul nedepunerii documentelor solicitate în termenul legal, Autorizația Integrată de Mediu 2/2017 va fi suspendată conform art 17 din OUG 195/2005 privind protecția mediului”, se spunea în notificarea APM Hunedoara.
Nu a fost suspendată Autorizația de Mediu pentru că nu poate fi dispusă o astfel de măsură în timpul „stării de alertă”, care s-a prelungit până acum. Afacerea Supercom în Hunedoara a fost salvată de pandemia de Covid-19.
Șefii CJ Hunedoara, somați să comunice schimbările intervenite în administrarea sistemului de gestionare a deșeurilor
La începutul lunii mai 2021, situația a devenit mai presantă. Simplul fapt că CJ Hunedoara a emis o hotărâre prin care a anulat obligația depozitării gratuite a deșeurilor la Bârcea Mare nu putea modifica pasajul din Autorizația de Mediu nr 2/2017, în care se precizează că „vor fi preluate cantitățile de deșeuri municipale stocate temporar la cele două facilități de stocare temporară de la Deva și Petroșani, conform angajamentelor asumate de către CJ Hunedoara prin adresele nr 15.819/23.11.2016, nr 16.451/07.12.2016, nr 17.323/23.12.2016”.
Recent, APM Hunedoara a transmis o nouă adresă, prin care atrage atenția că CJ Hunedoara, care este titularul Autorizației de Mediu, trebuie să comunice ce schimbări au intervenit în privința depozitării deșeurilor de la Deva: „Documentele prezentate de titularul SMID (CJ Hunedoara – n red), înscrise în AIM, au produs efecte și asupra actelor de reglementare emise pentru amenajarea și operarea pe cele 2 platforme temporare Deva si Petroșani, care în lipsa angajamentelor titularului SMID și ADI Deșeuri, privind acceptul la transferul la depozitul CMID, nu ar fi fost autorizate.
De asemenea, titularul SMID fiind si titularul ințial al AIM 2/2017, nu a notificat APM Hunedoara, referitor la modificarea condițiilor, privind acceptul la transfer al deșeurilor stocate temporar in Deva, peste termenul autorizat. Potrivit art.21, alin.4 din OUG 195/2005, privind protecția mediului, răspunderea pentru corectitudinea informațiilor puse la dispoziția APM Hunedoara la emiterea acestor acte de reglementare, revine titularului SMID, CJ Hunedoara”, se spune în adresa nr 3.992/12.05.2021 a APM Hunedoara.
Președintele CJ, Laurențiu Nistor se plânge că Supercom n-a încasat nimic pentru primele 45.000 de tone, deși atunci depozitarea era gratuită
Presedintele CJ Hunedoara Laurentiu Nistor Foto Facebook
„Ziarul de Investigații” a solicitat și președintelui CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor, un punct de vedere cu privire la situația la care s-a ajuns. Un detaliu interesant din adresa nr 18/IP/14.05.2021 este că președintele CJ Hunedoara lăcrimează pe reverul sacoului lui Ilie Ciuclea, pentru că Supercom SA nu a încasat nici un leu la preluarea primelor cantități de deșeuri „istorice” de la Deva: „Pentru deșeurile provenite de pe platforma de stocare temporară din Municipiul Petroșani au fost achitate tarifele de operare la CMID. Pentru deșeurile provenite de pe platforma de stocare temporară din Municipiul Deva și transferate la CMID Bârcea Mare, aproximativ 45.689 tone, nu au fost achitate tarifele de operare”, se spune în adresa semnată de Laurențiu Nistor.
Oare nu știe președintele CJ că scutirea de costuri de depozitare din 2017 și 2018 fusesese aprobată chiar de CJ Hunedoara pe care astăzi îl conduce?
Găselnița ridicolă a președintelui CJ, Laurențiu Nistor: renunțarea la transferarea deșeurilor istorice a fost cerută de CNSC!
Cu privire la faptul că din contractul de administrare a CMID Bârcea Mare de către Supercom a fost eliminată obligația de preluare a deșeurilor de la platforma temporară din Deva, președintele CJ Hunedoara dă vina pe Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), care ar fi cerut eliminarea prevederii referitoare la depozitarea deșeurilor de la Deva la CMID Bârcea Mare: „Prin Decizia 311/C7/2988/81, din 09.02.2017, CNSC a solicitat Consiliului Județean Hunedoara obligația de eliminare din conținutul documentației de atribuire a preluării gratuite în CMID a cantității de 70.000 tone. Prin urmare, în cadrul contractului de operare a CMID, nu s-a impus obligativitatea preluării cantității de deșeuri de la platforme temporare”, se spune în adresa nr 18/IP/14.05.2021 semnată de președintele CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor.
Explicația președintelui CJ Hunedoara e lipsită de argumentație juridică, pentru că Decizia CNSC nr 311/C7/2988/81/09.02.2017 a fost adoptată în contextul în care la vremea aceea era organizată o licitație pentru desemnarea unui operator pentru depozitul Bârcea Mare. Una din firmele prezentate la licitație, Retim Ecologic Service Timișoara, a cerut modificarea documentației de atribuire și CNSC a dispus eliminarea pasajului referitor la depozitarea la Bârcea Mare a 70.000 de tone de deșeuri de la platforma temporară din Deva.
Însă, ulterior, licitația a fost anulată și a devenit inoperabilă și Decizia nr 311/C7/2988/81 a CNSC, care avea valoare juridică numai în contextul licitației. De altfel, ulterior CJ Hunedoara a recurs la procedura de „negociere fără publicare unui anunț prealabil” pentru încheierea primului contract, pe 12 luni, cu Supercom SA. Ar mai fi și un alt argument „livrat” tot de CJ Hunedoara. Decizia CNSC a fost emisă pe 9 februarie 2017, iar pe 30 august 2017 CJ Hunedoara adoptat Hotărârea 193/2017 prin care se prevedea depozitarea gratuită la Bârcea Mare a 70.000 de tone de deșeuri de la platforma de la Deva.
Cu atât mai puțin se putea ca o decizie a CNSC să poată modifica prevederile Autorizației Integrate de Mediu nr 2/2007, care obligă CJ Hunedoara și implicit, obligă și Supercom-ul lui Ciuclea, care își desfășoară activitatea în baza acestei Autorizații de Mediu, să depoziteze la CMID Bârcea Mare deșeurile de la bomba ecologică de pe strada Orizontului din Deva.
Hunedorenii, puși să plătească taxe de salubritate „cu repetiție”, pentru depozitarea la Deva și re-depozitarea la Bârcea Mare
Concluzia este destul de tristă. Șefii CJ Hunedoara fac tot ce le stă în putință pentru a demonstra că Supercom SA ar trebui să încaseze bani pentru preluarea la depozitul Bârcea Mare a deșeurilor stocate temporar la Deva, fără ca acestor „șefi” să le pese că legea spune cu totul altceva și că acei bani ar trebui plătiți de hunedorenii care i-au ales. Fiecare locuitor al Devei ar trebui să plătească firmei Supercom câte 100 de lei pentru ca firma lui Ciuclea să accepte deșeurile stocate temporar pe strada Orizontului.
De fapt, hunedorenii sunt puși să plătească de două ori taxa de salubritate pentru aceleași gunoaie, pentru că au plătit o dată taxă de salubritate atunci când deșeurile au fost colectate din localitățile județului și au fost depozitate la platforma de pe strada Orizontului, iar acum ar trebui să mai plătească alți bani, vreo 7 milioane, pentru ca aceleași deșeuri să fie re-depozitate la Bârcea Mare!
Primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone a devenit viral pe rețelele de socializare după ce un video în care își trimite directorii la săpat gropi pentru flori a avut peste 2,5 milioane de vizualizări pe Facebook. Aceasta a fost bine privită și pe TikTok, chiar dacă nu la nivelul de pe Facebook.
„Ești director? Ia treci și pune mână și sapă!”, a spus Piedone unui director din primul grup „muncitori de ocazie”. „Unii cu mapa și alții cu sapa? Fiecare sapă groapa lui”, a mai spus Piedone, adăugând și nume pentru câteva dintre acestea: „Groapa lui Iliescu”, „Groapa lui Denis”… La acțiune au fost plantate peste 10.000 de begonii donate de Primăria Sectorului 3, din serele proprii, ce vor înfrumuseța scuarul dintre liniile de tramvai de pe Calea Ferentari și Calea Rahovei.
La acțiunea de vineri, când a fost publicată filmarea, alături de primarul Piedone au mai fost city-managerul, cei doi viceprimari, mai mulți directori și consilieri din cadrul Primăriei Sectorului 5, precum și peste 500 de voluntari din cadrul administrației locale, dar și angajații de la Amenajare Edilitară și Salubrizare și Administrația Domeniului Public.
Liderul PMP, Cristian Diaconescu a declarat, duminică, la Iași, că formațiuna sa l-a desemnat candidat la alegerile prezidențiale din 2024, relatează Agerpres. Totodată acesta a precizat că în perioada imediat următoare PMP nu va încheia alianțe sau fuziuni politice.
„Partidul mi-a făcut onorarea să-mi facă această propunere, dar să ajungem la acea perioadă. Probabil că marea majoritate a partidelor din România vor avea candidat, după câte se pare, pentru că există foarte mari diferenţe de abordare. Deci, implicit, fiecare va încerca să rămână consecvent cu mesajul pe care îl transmite. Din această perspectivă, pentru a-şi păstra credibilitatea şi legitimitatea pe piaţă, vor avea candidaţi”, a spus Cristian Diaconescu.
Mulți candidați, dar ce alianțe se vor face pentru turul doi
Potrivit lui Cristian Diaconescu vor fi foarte mulți candidați, însă adevărata luptă se va da în turul al doilea, când posibil să vedem alianțe care mai de care mai surprinzătoare. „După părerea mea, vor fi foarte mulţi candidaţi. Cine va intra în turul doi va depinde de alianţele ce se vor putea realiza. Mi se par destul de complicate aceste alianţe. Desigur, vedem peste 2-3 ani, pentru că şi într-un moment de criză serioasă, care poate reprezenta o explicaţie pentru compromisul politic, cum se întâmplă peste tot în lume, se pare că prevalează aspectele negative”, a mai precizat Diaconescu.
Diaconescu, printre primii anunțați
Cum până la alegerile prezidențiale mai este ceva vreme, iar crizele politice actuale sunt destul de dificil de preconizat cum se vor termina, încă nu putem spune cine va candida de la un partid sau altul. De altfel, Diaconescu este primul anunțat pentru cursa pentru Cotroceni, cel puțin oficial.
USR PLUS și PNL au o vară fierbinte, cu câte doi candidați care luptă pentru șefia partidului, în timp ce social democrații au anunțat că nu vor ca președintele de partid să fie automat candidatul la prezidențiale.
În acest moment, în România sunt 5 partide parlamentare: PSD, PNL, URS PLUS, UDMR, Partidul Alianța pentru Unirea Românilor, precum și minoritățile, în timp ce Pro România lui Victor Ponta și PMP au ratat intrarea în Parlament. Ultimele două formațiuni nu au reușit să atingă pragul electoral de 5%.
Papa Francisc s-a declarat îndurerat după descoperirea a 215 schelete de copii îngropate pe terenul unei foste școli catolice pentru elevi indigeni din Canada și a cerut respectarea drepturilor și valorilor culturale ale populației amerindiene, relatează Reuters.
Cu toate acestea, Papa Francisc nu a prezentat scuzele directe ce i se ceruseră de oficialii canadieni. În urmă cu două zile, premierul Justin Trudeau a precizat că Biserica Catolică trebuie să își asume responsabilitatea pentru rolul său în conducerea multor școli.
Adresându-se pelerinilor și turiștilor din Piața Sf. Petru pentru binecuvântarea sa săptămânală, Papa Francisc a cerut liderilor religioși politici și catolici canadieni să „coopereze cu hotărâre” pentru a face lumină asupra descoperirii și pentru a căuta împăcarea și vindecarea. Totodată, Papa Francis a spus că se simte aproape de „poporul canadian, care a fost traumatizat de știrile șocante”.
Imagine simbolică a celor 215 copii ce au fost descoperiți în Columbia Britanică (foto Toronto Star)
Peste 160 de ani sub „tutela” Bisericii Catolice
Școlile rezidențiale au funcționat între 1831 și 1996 și erau conduse de o serie de confesiuni creștine în numele guvernului, potrivit AP News. Majoritatea erau conduse de Biserica Catolică.
Descoperirea rămășițelor celor 215 copii de la școala rezidențială indiană Kamloops din Columbia Britanică, care s-a închis în 1978, după ce a funcționat în perioada 1890-1969 sub „tutela” Bisercii Catolice, a redeschis răni vechi și alimentează indignarea în Canada cu privire la lipsa de informații și responsabilitate.
„Trista descoperire crește și mai mult înțelegerea durerii și suferințelor din trecut”, a spus Francis, adăugând că aceste momente dificile reprezintă „un puternic memento pentru noi toți să ne distanțăm de modelul colonizatorului… și să mergem împreună în respect reciproc în recunoașterea drepturilor și valorilor culturale ale tuturor fiilor și fiicelor Canadei”.
Sistemul şcolilor rezidenţiale a despărţit cu forţa aproximativ 150.000 de copii de familiile lor. Mulţi dintre acei elevi indigeni au devenit victime ale abuzurilor, violurilor şi malnutriţiei, iar în urma unui proces pe care Comisia pentru Adevăr şi Reconciliere l-a numit în 2015 „un genocid cultural”.
„Să ne rugăm Domnului pentru sufletele tuturor copiilor decedaţi în şcolile rezidenţiale din Canada şi să ne rugăm pentru familiile şi comunităţile indigene din Canada care sunt zguduite de durere”, a mai adăugat Papa Francisc.
De altfel, acesta are un mod aparte de a-și cere scuze, în numele Bisericii Catolice, prin prezintarea acestora în timp ce vizita anumite ţări şi purta discuţii cu reprezentanţi ai unor populaţii indigene. Pentru moment, suveranul pontif nu are programată o vizită în Canada.
Ministrul Mediului, Tanczos Barna consideră că ceea ce se întâmplă în ultima vreme, cu privire la importurile de deșeuri reciclabile, dar care se dovedesc ilegale, este de fapt o încălcare a legislației, căci parte dintre acestea sunt declarate ca „materii prime pentru reciclare”, dar în realitate ajung să fie depozitate.
La Insider Politic (Prima TV), Tanczos Barna a precizat că acesta este un fenomen generat de faptul că una se declară, dar în containere se găsește și altceva, așa cum s-a văzut în numeroase cazuri în Portul Constanța. De asemenea, ministrul a adăugat că firma importatoare „rămâne cu 10% prelucrată și 80% ajunge la groapă”. El consideră că acest fenomen trebuie controlat „foarte riguros” împreună cu vama şi Poliţia de Frontieră, instituţii care trebuie dotate cu aparatura necesară depistării unor astfel de transporturi.
„Nu ar trebui să existe acest fenomen. Un lucru este cert: deşeurile în sine care sunt destinate depozitării din start nu pot fi aduse în România, sau nu pot fi duse din România în alt stat membru, dar sub titulatura de materie primă se mai aduc materiale care nu ajung la reciclare, ci ajung la depozitare”, a explicat ministrul.
Ministrul a explicat că firmele importatoare de deșeuri au capacităţi de reciclare, dar cel mai probabil au înţelegeri cu firmele din străinătate care trimit deşeurile, pentru că în România depozitarea este mai ieftină decât în alte state.
„Tocmai de aceea se ajunge la plângeri penale în fiecare caz, pentru că nu se face întâmplător, nu este o greşeală să spui că «am adus din greşeală». Este o încălcare intenţionată a legii şi se ajunge la plângeri penale de fiecare dată”, a mai arătat ministrul, adăugând că multe dintre firmele ajunse într-o astfel de situație, după constatarea ilegalităților, intră în faliment. Mai mult, cei responsabili sunt urmăriți penal pentru aceste fraude. „Sunt doar câţiva procurori specializaţi pe infracţionalitate de mediu. Unul dintre ei este tocmai la Constanţa şi tocmai de aceea avem şi eficienţă acolo, în port şi în controalele pe care le desfăşurăm. Am început o activitate de regândire a sistemului instituţional la Ministerul Justiţiei există deja un grup de lucru pe schimbările structurale în vederea asigurării procurorilor specializaţi în toată ţara pe infracţionalitate de mediu”, a adăugat ministrul Mediului.
Ministrul Muncii, Raluca Turcan a anunțat, sâmbătă, că noua lege a pensiilor va fi adoptată până la finalul anului 2022. Pensiile vor crește anul viitor cel puțin cu rata inflației, a mai precizat Turcan, la Botoșani.
„Legislaţia pe care o avem în momentul de faţă ne-a permis ca anul acesta să mergem pe majorarea pensiilor de 14% făcută la finalul anului trecut şi în condiţiile în care noua lege a pensiilor, cel mai probabil, va fi gata la finalul anului 2022, înseamnă că anul viitor vom rămâne cu actuala legislaţie în materie de pensii şi cel mai probabil vor creşte cel puţin cu rata inflaţiei”, a precizat ministrul Muncii, potrivit G4Media.
Reforma sistemului de pensii, necesară
De altfel, Raluca Turcan a pledat din nou pentru o reformă a pensiilor, explicația acesteia fiind strâns legată de presiunea sub care se află sistemul de pensii, dar și a valului de persoane ce vor ieși la pensie în următorii ani, din generația celor născuți la finalul anilor 60, în urma Decretului 770/1966 prin care erau interzise avorturile.
„Avem nevoie de reformă în materie de pensii. Gândiţi-vă că acum avem un deficit la bugetul de asigurări sociale de 16 miliarde. Până în anul 2030 vor ieşi în plus, faţă de cât ies în mod normal, la pensie aproximativ 1,8 milioane de pensionari, ca urmare a boom-ului de natalitate din perioada 1966 – 1969. Ca atare, presiunea pe sistemul de pensii este în creştere”, a arătat Raluca Turcan.
Pensionarea anticipată, după 43 de ani de muncă
În privința pensionării anticipate, care ar putea pune și ea presiune asupra sistemului de pensii, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea a precizat recent că se încearcă descurajarea acesteia. Concret, pensionarea anticipată va putea fi realizată după 43 de ani de muncă, 35 stagiul maxim de cotizare plus încă alți opt ani. Mai mult, viitor stagiul maxim va fi legat de o formulă statistică.
Potrivit legislației în vigoare, în prezent vârsta standard de pensionare pentru bărbați este de 65 de ani, iar pentru femei de 61 de ani și 6 luni și crește eșalonat până în 2030, la 63 de ani. Cât privește stagiul minim de cotizare, acesta este de 15 ani, atât pentru bărbați, cât și femei.
Romprest Service a anunțat sâmbătă seară că va ridica gunoiul abandonat de aproape o săptămână în Sectorul 1, potrivit unui comunicat de presă. Operatorul a precizat că cei trei parteneri de salubritate (3R Green, Rom Waste Solutions și Iridex Group) au pus la dispoziție stațiile de sortare, însă în limita capacității. De partea cealaltă, primarul Clotilde Armand a anunțat că va depune plângeri penale pentru șantaj împotriva Romprest.
Firma de salubritate ce operează în Sectorul 1 a precizat că „situația de blocaj a fost dezamorsată”, iar compania va mobiliza toate resursele pentru a colecta deșeurile acumulate.
Potrivit comunicatului Romprest, accesul la stațiile de sortare se face la limita capacității acestora, „urmând ca diferentul financiar să își găsească o rezolvare amiabilă, instituțională, în cursul săptămânii viitoare”. De asemenea, Romprest va mobiliza toate resursele alocate pentru ridicarea tuturor deșeuriloe acumulate din 1 iunie, data la care accesul la stațiile de sortare i-a fost interzis.
„Astfel, prin acordul comun al operatorilor de salubritate autorizați, această situație de blocaj a fost dezamorsată. Așteptăm ca autoritățile abilitate să își asume responsabilitățile care le revin și să asigure funcționarea acestui serviciu public care se prestează în regim de continuitate, prin finanțarea și asigurarea unui cadru contractual și legal predictibil, pentru a menține starea salubră și implicit sănătatea populației”, se mai arată în comunicat.
Armand, plângere penală împotriva Romprest
Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand a anunțat că va depune plângere penală pentru șantajul la care a recurs Romprest.
„Înțeleg că operatorul de salubritate a anunțat că reîncepe să strângă gunoiul din Sector și a recunoscut vina pentru șantajul creat în aceste zile în care nu a ridicat gunoiul. Da. Iată că am avut dreptate! Legea spune foarte clar că este interzis să întrerupă serviciul de salubrizare și administratorilor companiei le-a fost frică să mai continue cu șantajul. Dar lucrurile nu vor rămâne așa. Toți cei care și-au permis această situație vor răspunde în justiție pentru că au pus în pericol sănătatea populației din Sectorul 1. Primăria Sectorului 1 va depune plângeri penale pentru infracțiunea de șantaj acționarilor Companiei Romprest Service S.A. și solicită autorităților abilitatea să fie ridicată licența acestui operator”, a scris Clotilde Armand, pe pagina sa de Facebook.
S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul.
Nu „pe...
Președintele Nicușor Dan a revenit în țară și anunță că a citit sesizările primite din partea magistraților, așa cum au fost transmise după documentarul...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
