George Daniel Papari, fostul director al Administrației Bazinale de Apă Dobrogea – Litoral (ABADL) a fost trimis în judecată sub acuzația de luare de mită, într-un doar în care procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța făceau cercetări încă din vara lui 2016.
La acea dată, procurorii anticorupție comunicau că s-a dispus urmărirea penală față de mai mulți suspecți, printre care și fostul director. La câteva zile de la acest comunicat, acesta a părăsit funcția pe care o deținea din ianuarie 2013. Șeful ABADL a gestionat și una dintre cele mai mari investiții cu fonduri europene din România: protecția și reabilitarea plajelor, adică tocmai în strânsă legătură cu acuzațiile aduse în sarcină.
„În perioada februarie – aprilie 2016, inculpatul Papari George Daniel ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) și ar fi acceptat promisiunea acestuia de a încheia un contract de asociere sau închiriere cu una dintre firmele unei persoane (prieten de-al inculpatului), demersul având ca scop câștigarea, de către aceasta din urmă, a unei licitații care privea închirierea unui sector de plajă.
În același context, inculpatul s-ar fi angajat față de martor ca, în virtutea atribuțiilor sale de serviciu, să dispună constituirea unui nou sector de plajă (anterior utilizat de către ABADL ca și culoar pentru a asigura accesul utilajelor pe plajă), scoaterea la licitație și obținerea acestuia de către omul de afaceri”, au transmis procurorii DNA, cu mențiunea că față de celelalte trei persoane implicate inițial în dosar a fost dispusă clasarea.
Inițial, Papari a fost cercetat pentru abuz în serviciu și conflict de interese, în timp ce Maria Otilia Antonaru – director în cadrul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea – Litoral, era bănuită de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații. Totodată, fuseseră cercetați și Marwan Duhair – administrator al unei societăți comerciale, pentru trafic de influență, deturnare a licitațiilor publice și instigare la infracțiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, precum și Ioana Roxana Craioveanu – manager la o societate comercială, pentru instigare la infracțiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.
La acea dată, procurorii detaliau fapte începând cu anul 2013, când Papari a închiriat unei societăți comerciale administrate de tatăl său un sector de plajă cu suprafața de 6.203 mp din stațiunea Mamaia, iar în perioada 2013 – 2015, a încheiat trei acte adiționale la același contract.
„În cursul lunii aprilie 2016, suspectul Papari George Daniel și-a îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu care decurgeau din funcția deținută și a dispus constituirea unui nou subsector de plajă, care anterior fusese utilizat de instituția menționată ca și culoar (1.086 m) destinat tranzitării utilajelor necesare întreținerii plajelor. Apoi, acesta a dispus includerea suprafeței în lista subsectoarelor libere de plajă, suprafață care a fost scoasă la licitația publică organizată de instituție la data de 29 aprilie 2016.
În același context, suspecta Antonaru Maria-Otilia, în calitate de funcționar în cadrul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea – Litoral, la instigarea suspecților Duhair Marwan și Craioveanu Ioana-Roxana, a folosit informații ce nu sunt destinate publicității și a permis celor doi suspecți accesul la informații legate de organizarea și desfășurarea licitației publice organizate de către instituția menționată la data de 29 aprilie 2016, în scopul obținerii, de către aceștia, a unor foloase necuvenite reprezentate de sporirea șanselor de câștigare a licitației prin utilizarea informațiilor în detrimentul celorlalți participanți.
În cursul lunii martie 2016, suspectul Duhair Marwan a pretins de la un administrator al unei societăți comerciale foloase patrimoniale constând în încheierea unui contract de asociere sau închiriere între societățile administrate de aceștia, care ar conduce la acordarea unui punctaj mai mare la licitația organizată la data de 29 aprilie 2016 privind subsectorul nou constituit, cel dintâi afirmând că are influență asupra suspectului Papari George Daniel și că îl poate determina să asigure constituirea unui nou subsector de plajă, scoaterea la licitație și obținerea acestuia de către respectivul administrator.
Totodată, în cursul lunii aprilie 2016, suspectul Duhair Marwan l-a determinat, prin constrângere, pe un alt administrator de firmă, să nu mai continue demersurile procedurale în care era angrenat pentru participarea la licitația publică organizată la data de 29 aprilie 2016 de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral privind închirierea subsectorului respectiv, îndepărtându-l de la această licitație, astfel încât câștigător să iasă administratorul cu care se înțelesese anterior”, se arăta în comunicatul DNA.
Primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone a demontat acuzațiile aduse de conducerea Societății de Transport București, care susține că gazonul dintre șinele de tramvai duce la deraierea acestora. Adrian Criț, directorul STB, susținea că nu există niciun aviz al companiei pe care o conduce pentru înierbarea șinelor. Mai mult, Criț amenință cu solicitarea unor despăgubiri din partea Sectorului 5.
Primarul Sectorului 5 a făcut publice mai multe documente, care demonstrează că instituția condusă de domnia sa are toate documentele pentru înierbarea liniilor de tramvai.
„Dle director vă transmit cu toată responsabilitatea: mai uitati-vă pe hârtii. O să vă pun la dispoziție dacă nu le aveți. 11.08.2017 protocol semnat de directorii RATB și Sectorul 5. Obiectul protocolului îl reprezintă înierbarea liniilor și realizarea lucrărilor de întreținere. Problemele nu sunt în firul meu de iarbă. Problemele sunt în parcul dvs învechit”, a declarat Cristian Popescu Piedone
„Proces verba de recepție, 14.12.2018, la finalizarea lucrărilor. La semnatari este și un reprezentant al RATB. Este păcat să acuzați pe cineva fără să aveți probe. Primăria Sectorului 5 doar întreține acel spațiu. Suntem în deplină legalitate. Suntem în anul 2021, dacă se întâmpla ceva se întâmpla în anii ăștia, dacă tot susțineți că firul de iarbă aruncă de pe șine ruginiturile dvs„ , a mai afirmat primarul Sectorului 5.
Nu te plictisești la Galați. Mereu apare câte ceva. De data aceasta, acel ”ceva” a apărut sub forma a 47.605 de somații de executare silită.
Motivul? Neplata taxelor și impozitelor locale. De precizat e faptul că vorbim despre prima tranșă, cea care trebuia plătită până la 31 martie.
Pe 7 iulie, Primăria Galați anunța că trece direct la executări silite dacă, în termen de 15 zile, prima tranșă nu e plătită. Anunța pe pagina de Facebook, și anunța și-n cutiile poștale ale ”rău-platnicilor”.
Și de aici, evident a urmat panică, nervi, dramă.
Primăria Galați acționează legal; dar e, oare, și moral?
Contextul: anul de grație 2021, al doilea an pandemic.
Ghișee mai puține, cozi imense, un ghișeu virtual care ori nu funcționează, ori mai mult încurcă. Nu poți plăti impozitele pentru altă persoană, dacă acea persoană nu are card pe numele ei. Și nu toți bătrânii au. Și nu toți bătrânii se pot deplasa, ca să stea la cozi.
Persoanele care se pot deplasa ar trebui să stea la coadă timp de câteva ore, la cele câteva locații disponibile, în Galați. Am auzit de stat la coadă și câte patru ore.
Reluăm: e pandemie. Nu e tocmai recomandat să faci schimbi de virusuri cu celelalte persoane care așteaptă, și ele, să-și plătească impozitele.
Așa că te lași păgubaș. Nu, nu te fofilezi de la datorii. Doar că aștepți o zi mai lejeră. O coadă mai scurtă. Finalul anului, când, oricum, trebuie să plătești ambele tranșe.
Primăria Galați preferă să nu înțeleagă acest lucru. Își vrea bani, și îi vrea acum!
Graba strică treaba, de obicei
Istoria ne arată că, la Galați, lumea își cam plătește, conștiincios, taxele și impozitele. Ba chiar, de câțiva ani încoace, se râde în fiecare ianuarie de cozile interminabile de la Taxe și Impozite Galați.
Îi avem pe veteranii care se întrec, în fiecare an, să fie primii, cu toate că termenul limită e 31 martie. Deci Primăria nu se poate plânge de rea-voință din partea locuitorilor.
Anul ăsta a fost mai special. Ne aducem aminte și că, anul trecut, Guvernul extindea termenul limită la 30 iunie. Pentru că era pandemie. Și în 2021 e. Guvernul nu s-a gândit, Primăria ar fi putut.
Argumentul suprem e că Primăria acționează în perfectă legalitate. Și că banii ăia trebuie să ajungă la bugetul local.
Corect. Dar o matematică simplă ne arată că, pentru deschiderea procedurii de executare silită, din bugetul local se duc destule fonduri. Fonduri care puteau fi salvate, cu puțină înțelegere.
Primăria are destui angajați. Puteau să treacă, cu toții, la telefoane și să-i sune pe ”infractori”. Să-i înștiințeze că le-a cam trecut termenul limită și să facă bine să binevoiască să plătească.
Poate nu și-ar fi ”recuperat” toate cele 47.605 de creanțe, dar în mod sigur ar fi economisit câte ceva. Niște bani din bugetul local și niște neuroni, ale celor care s-au panicat că-și pierd bunurile, pentru câteva sute de lei. Și ar fi câștigat și ceva simpatie. De care, oricum, cam duce lipsă.
Prima participare a României la Jocurile Olimpice a fost în 1900, deși Comitetul Olimpic și Sportiv Român a fost înființat abia în 1914. Pe tot parcursul competiției, România a absentat la trei ediții, două de vară, în 1932 – Los Angeles și 1948 – Londra, respectiv la una de iarnă, în 1960, Squaw Valley. Totodată a bifat și o bornă istorică, în 1984, când a fost singura țară din blocul comunist care nu a participat la boicotul inițiat de Uniunea Sovietică și s-a prezentat la Jocurile Olimpice de la Los Angeles. În urma acestei participări, România a încheiat pe locul secund în clasamentul țărilor medaliate, cu 53 de medalii: 20 de aur, 16 argint și 17 bronz.
De la singura prezență la CIO și COR
În 1900, când a avut loc a doua ediție a Jocurilor Olimpice moderne, un singur sportiv a reprezentat România. De altfel, aceea a fost și prima participare românească la o competiție de asemenea anvergură. Gheorghe Plagio a concurat la proba de tir, pe care a încheiat-o pe locul 13 din 51 de participanți, potrivit Eurosport.
Din 1924 până în 2016, la jocurile de vară, România a fost reprezentată de 2.353 de sportivi. În privința Jocurilor Olimpice de la Tokyo reprogramate din 2020 în 2021, din cauza pandemiei, numărul „tricolorilor” este de 100 de sportivi, calificați la 17 discipline.
305 medalii la JO de vară, una singură la cele de iarnă
Dacă Gheorghe Plagio a bifat prima prezență la Jocurile Olimpice, în 1900, prima medalie a venit abia în 1924, la Paris. Echipa de rugby a României a câștigat medalia de bronz, după clasarea pe locul trei din trei țări participante: SUA, Franța și România. Prima medalie olimpică de aur a fost obținută de Iosif Sîrbu, la ediția Jocurilor Olimpice din 1952 de la Helsinki, la proba de tir (armă liberă, calibru redus, 40 de focuri, poziția culcat).
România are în palmares 305 de medalii (din care 89 de aur, 94 de argint și 122 de bronz) câștigate de sportivii români la Jocurile Olimpice de vară, de la prima ediție, Paris, 1924 până la ediția Rio 2016, la care se adaugă medalia de bronz obținută la Jocurile Olimpice de iarnă de la Grenoble, din 1968.
Ediția cu cele mai multe medalii a fost cea din 1984, de la Los Angeles, unde România a obținut 53 de medalii (20 de aur, 16 de argint și 17 de bronz), cu care a reușit să încheie competiția pe locul secund la numărul de medalii, după SUA. „Podiumul” medaliilor este completat cu JO de la Montreal, din 1976, cu 27 de medalii, respectiv cu Syndey, din 2000, cu 26 de medalii.
După 2000, doar la ediția din 2004, de la Atena, România a mai reușit să obțină mai mult de zece medalii (19, mai exact), ca apoi, la Beijing, în 2008, să câștige 9 medalii (4 aur), la Londra, în 2012, 7 medalii (2 aur) iar cele mai puține, din ultimii aproape 70 de ani, au fost obținute la ediția din 2016, de la Rio de Janeiro, când România și-a trecut în palmares numai 4 medalii (una de aur, una de argint și două de bronz).
Montreal și Syndey, momentele de ținut minte „o viață și încă puțin”
Printre momentele memorabile cu privire la participarea României la Jocurile Olimpice, ediția din 1976, de la Montreal este cea care ne vine tuturor în minte, după ce Nadia Comăneci primea nota 1.00, sistemul de notare nefiind capabil să afișeze „10”-le perfect pe care l-a obținut gimnasta, considerată „cea mai bună gimnastă a secolului XX” și una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile.
Placa de bronz pe care este trecut numele „Zeiței de la Montreal” în Parcul Olimpic (foto Sonia Baciu)
Place Nadia Comăneci, inaugurată în octombrie 2017 (foto Pagini Românești)
În octombrie 2017, Parcul Olimpic din Montreal a avut câteva îmbunătățiri. Astfel, plăcile de bronz pe care erau trecute numele campionilor olimpici au fost restaurate și re-instalate, iar Place des Vainqueurs a devenit Place Nadia Comăneci, ca un nou semn de recunoștință a valorii sportivei din România.
Nadia Comăneci, nota perfectă de la JO MOntreal 1976 (preluare foto DigiSport)
„Obţinerea primului 10 din istorie a fost un lucru mare, însă faptul că nici măcar tabela electronică nu şi-a putut da seama cum să afişeze scorul, a făcut povestea şi mai istorică”, spunea Nadia la 43 de ani de la acel episod istoric.
„Zeița de la Montreal” obţinea la aceea ediţie a Jocurilor Olimpice de şapte ori scorul perfect, câştigând trei medalii de aur (la individual compus, bârnă și paralele), o medalie de argint (echipă compus) și una de bronz (sol).
Logo-ul Jocurilor Olimpice de la Sydney, din 2000, a fost „Îndrăznește să visezi”, iar gimnastica românească a făcut acest lucru. Din cele 26 de medalii obținute, 6 au fost câștigate de gimnaști. Marius Urzică a luat aurul la cal cu mânere, tot aur a obținut și echipa feminină formată din Simona Amânar, Loredana Boboc, Florența Andreea Isărescu, Maria Olaru, Claudia Presecan și Andreea Răducan, în timp ce Simona Amânar a obținut aurul la individual compus, respectiv bronzul de la sol. Medalii de argint au câștigat Maria Olaru, la individual compus, și Andreea Răducan, la sărituri.
Concursul de gimnastică a fost cel care a ținut prima pagină a presei internaționale după ce Andreea Răducan a fost descalificată și-a pierdut aurul olimpic la individual compus, o premieră pentru gimnastica românească de a avea podiumul tricolor.
Podiumul românesc de la Sydey 2000, înainte de descalificarea Andreei Răducan
Comitetul Olimpic Internațional (CIO) i-a retras acesteia medalia din cauza unei pastile de Nurofen luate înainte de concurs. Și chiar dacă substanța găsită în sânge, pseudoefedrină, nu îi îmbunătățea performanțele, CIO a luat decizia de a o descalifica pe româncă.
La mai bine de 20 de ani după acest episod, care avea să fie unul dintre cele mai mari scandaluri din istoria gimnasticii, cu o decizie profund greșită, Andreea Răducan speră să i se facă dreptate și să primească înapoi medalia pe care a câștigat-o la Sydney.
Nu vor să îşi asume faptul că au luat o decizie controversată, nu tocmai corectă pe care o pot repara. Este munca unui copil, a unui sportiv, suntem şi noi conştienţi că acest medicament pentru răceală şi gripă nu te face campion olimpic. Asta cred eu, aşa privesc eu lucrurile. Am ales mai departe şi această poveste, extrem de neplăcută, să o folosesc într-un mod cât se poate de constructiv.
Istoria sportului românesc contemporan s-a scris sub ochii actualei generații, din care s-au născut, au crescut și s-au afirmat marii performeri, sportivii de elită ai României.
În această „carte de aur” sunt înscrise numele: Nadia Comăneci – cea mai bună sportivă a secolului al XX-lea (9 medalii olimpice: 5 aur, 3 argint, 1 bronz), Elisabeta Lipa – canotoarea secolului XX (8 medalii olimpice: 5 aur, 2 argint, 1 bronz), Ivan Patzaichin – „amiralul” flotei de kaiac-canoe (7 medalii olimpice: 4 aur, 3 argint), Georgeta Damian (canotaj, 6 medalii olimpice: 5 aur, 1 bronz), Doina Ignat (canotaj, 6 medalii olimpice: 4 aur, 1 argint, 1 bronz), Ecaterina Szabo (gimnastică, 5 medalii olimpice: 4 aur, 1 argint), Viorica Susanu (canotaj, 5 medalii olimpice: 4 aur, 1 bronz) Daniela Silivaș (gimnastică, 6 medalii olimpice: 3 aur, 2 argint, 1 bronz), Simona Amânar (gimnastică, 7 medalii olimpice: 3 aur, 1 argint, 3 bronz), Constanța Burcică (canotaj, 5 medalii olimpice: 3 aur, 1 argint, 1 bronz).
Nadia Comăneci (1976, Perfect 10)
Elisabeta Lipă (COSR)
Ivan Patzaichin (COSR)
Lor li se alătură: tir, Iosif Sîrbu – primul campion olimpic român, Ion Corneliu; atletism – Iolanda Balaș, Lia Manoliu, Viorica Viscopoleanu, Maricica Puică, Paula Ivan, Gabriela Szabo, Maria Ciocan, Violeta Beclea, Constantina Diță; box – Nicolae Lincă, Francisc Vastag, Leonard Doroftei; caiac-canoe – Leon Rotman, Toma Simionov, Florin Popescu, Mitică Pricop, Vasile Dîba, Sanda Toma, Valeria Răcilă, Veronica Cochela, Rodica Arba, Olga Homeghi; scrimă – Laura Badea, Mihai Covaliu; gimnastică – Lavinia Miloșovici, Maria Olaru, Cătălina Ponor, Marius Urzică, Andreea Răducan, Sandra Izbașa; înot – Noemi Lung, Diana Mocanu, Camelia Potec; judo – Alina Dumitru; lupte – Ștefan Rusu, Nicolae Martinescu, Dumitru Pârvulescu, Gheorghe Berceanu; tenis de masă – Angelica Rozeanu, Ella Constantinescu, Maria Alexandru; tenis de câmp – Florin Mergea, Horia Tecău; handbal – Cristian Gațu, Cornel Oțelea, Gheorghe Gruia; haltere – Nicu Vlad; echitație – Henri Rang.
La sporturile de iarnă s-au remarcat: Mihai Bîra (schi), Alexandru Papana (bob), Ion Panțuru (bob) și Gheorghe Gîrniță (schi).
Gimnastica și canotajul, cele mai medaliate pentru tricolori
Dintre toate ramurile sportive, cele mai multe medalii au fost obținute de gimnastică (72 de medalii: 25 de aur, 21 argint și 26 de bronz), urmat de canotaj (38 de medalii: 19 aur, 10 argint și 9 bronz), respectiv de atletism (35 de medalii; 11 aur, 14 argint și 10 bronz), în timp ce câte o singură medalie olimpică a fost de bob, rugby, volei (bronz), respectiv tenis de câmp (argint).
Românii care vor merge la Tokyo
România va avea 100 de sportivi la 17 discipline, astfel: atletism (10): Florentina Iuşco (săritura în lungime), Alina Rotaru (săritura în lungime), Claudia Bobocea (1.500 m), Daniela Stanciu (săritura în înălţime), Alin Firfirică (aruncarea discului), Marius Cocioran (50 km marş), Rareș Toder (aruncarea greutății), Bianca Ghelber (aruncarea ciocanului), Andrea Miklos (400 m), Alexandru Novac (aruncarea suliței); baschet (4): (echipa feminină 3×3); box (2): Cosmin-Petre Gîrleanu (cat. 52 kg), Maria Claudia Nechita (cat. 57 kg); canotaj (36): patru rame masculin, patru rame feminin, dublu vâsle feminin – categorie uşoară, dublu vâsle masculin, dublu vâsle feminin, dublu rame feminin, dublu rame masculin, 8+1 feminin, 8+1 masculin; ciclism (2): Vlad Dascălu (mountain bike), (ciclism pe şosea); fotbal (18): echipa naţională olimpică; gimnastică artistică (3): Maria Holbură (individual compus), Larisa Iordache (individual compus), Marian Drăgulescu (sărituri); înot (4): Robert Glinţă (100 m spate), Daniel Martin (100 m spate), David Popovici (100 m liber), Bianca Costea – cel mai tânăr sportiv român calificat la JO; caiac-canoe (2): canoe-2 masculin pe 1.000 m; lupte (5): Alina Vuc (cat. 50 kg), Andreea Beatrice Ana (cat. 53 kg), Albert Saritov (cat. 97 kg – lupte libere), Alin Alexuc-Ciurariu (cat. 130 kg – lupte greco-romane); Kriszta Incze (cat. 62 kg); scrimă (2): Ana-Maria Popescu (spadă), Iulian Teodosiu (sabie); tenis de masă (4): echipa feminină (3 jucătoare), Bernadette Szocs (simplu, dublu mixt), Elizabeta Samara (simplu), Ovidiu Ionescu (simplu, dublu mixt); tenis de câmp (2): Monica Niculescu, Raluca Olaru (ambele la proba de dublu); tir sportiv (1): Laura Ilie (puşcă aer comprimat 10 m); tir cu arcul (1): Mădălina Amăistroaie; judo (3): Andreea Chițu (52 kg), Alexandru Raicu (73 kg), Vlăduț Simionescu (+100 kg); triatlon (1): Felix-Pierre Duchampt.
De unde ar putea veni medaliile olimpice
Dacă în anii trecuți, gimnastica era cea care aducea cele mai multe medalii, pentru actuala ediție a Jocurilor Olimpice, una ce se va desfășura în condiții excepționale, din cauza pandemiei, dar și a amânării cu un an a evenimentului, cele mai mari șanse de medalii vin dinspre lotul de canotaj, atletism, posibil înot și judo.
Medalii, torțe și logo-uri
Pe pagina de Instagram a Jocurilor Olimpice puteți vedea evoluția în timp a logo-urilor, torțelor și medaliilor olimpice, de aur. Atât de frumoase, încât putem să îi înțelegem pe sportivii care visează, nu doar să ajungă la cea mai prestigioasă competiție la nivel mondial, cât mai ales să și obțină o astfel de medalie.
Senatorul Alexandru Nazare a avut prima reacție după demiterea din funcția de ministru al Finanțelor.
Nazare a postat pe pagina sa de Facebook mai multe precizări referitoare la discuţiile avute cu premierul Cîțu pe tema revocării sale de la Ministerul Finanțelor. Acesta spune că i s-a cerut demisia exact cu o zi înainte ca România să realizeze o serie de împrumuturi de pe piețele externe.
Politicianul susține că a preferat să nu-și dea demisia deoarece “o demisie, înaintea unei emisiuni de eurobonduri, ar fi afectat condițiile pe care România le-ar fi putut obține pe piețele externe, condiții și așa vitrege”.
Alexandru Nazare i-a solicitat lui Florin Cîțu să pună în discuție decizia legată de evaluarea și retragerea mandatului său în forurile de decizie ale PNL, “conform protocolului asumat în coaliție”.
“Astăzi, înainte de ședința de Guvern, mi-a confirmat că va trimite propunerea de remaniere. Am menționat că remanierea nu se impune dacă analizăm rezultatele; a replicat că această decizie nu are legătură cu rezultatele, ci cu “echipa”. Posibil s-a referit la faptul că nu m-am alăturat echipei care să îl susțină în campania pentru poziția de președinte al PNL. Am considerat că o atitudine neutră, prin prisma poziției de ministru de Finanțe, este cea mai înțeleaptă în raport cu interesele românilor, cu țintele asumate de România și cu imaginea PNL”, a scris fostul ministru pe Facebook.
Peste 100.000 de moldoveni din diaspora s-au înscris la scrutinul de duminică, din Republica Moldova, relatează Gazeta Românească. La alegerile prezidențiale din toamna lui 2020, un rol extrem de important l-au avut moldovenii din diaspora. Atunci au votat la nivelul întregului mapamond, nu mai puțin de 260.000 de basarabeni stabiliți peste hotare. Motiv pentru care au și fost făcute cereri pentru a se suplimenta numărul de secții deschise în afara granițelor și de această dată acestea ajung la 150.
La fel cum se întâmplă și în cazul României, care nu are o eviență clară a populației aflate în afara granițelor, nici Republica Moldova nu stă prea bine la acest capitol. Aici fiind și mai dificil, mulți dintre basarabeni având și cetățenie românească.
Astfel, pentru alegerile de duminică peste 100.000 de basarabeni care s-au înscris în prealabil pentru a participa la votul din 11 iulie. Dintre cele 150 de secţii, 12 secţii vor fi organizate în România. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe din Republica Moldova, pentru acest scrutin vor fi disponibile 31 de secţii de votare în Italia, 17 în Federaţia Rusă, 13 în Statele Unite ale Americii şi 10 în Franţa.
Duminică, alegeri anticipate, cu 23 de formațiuni în cursă
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu a anunţat, pe 28 aprilie, că a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului şi a convocat alegeri legislative anticipate pentru data de 11 iulie.
Decizia a fost luată după ce magistraţii Curţii Constituţionale au declarat neconstituţională starea de urgenţă, în timpul căreia legislativul nu putea fi dizolvat şi astfel nu se puteau convoca alegeri parlamentare anticipate.
Premierul Florin Cîțu a trimis la Palatul Cotroceni cererea de revocare a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, potrivit unei declarații făcute în conferința de presă după ședința de guvern de joi. Totodată, Cîțu a precizat că Nazare „a avut posibilitatea să își dea demisia”, însă a ales să fie revocat.
„Decizia am luat-o după o analiză la șase luni. Avem proiecte întârziate la ministerul Finanțelor”, a spus premierul, întrebat fiind care sunt motivele revocării ministrului finanțelor. „Mă voi asigura că toate proiectele întârziate sunt repornite și vom corecta greșelile”, a mai spus Florin Cîțu.
De altfel, acesta l-a ironizat pe fostul ministru, spunând că „poate organizează și acesta o conferință de presă după șase luni de zile”, făcând aluzie la lipsa lui Alexandru Nazare din comunicarea guvernamentală.
De asemenea, Florin Cîțu a mai spus că la ministerul Finanțelor va fi efectuat și un control de către Corpul de Control al premierului.
Motivele revocării lui Nazare
Premierul Florin Cîțu a fost întrebat dacă unul dintre motivele remanierii ministrului de Finanțe îl reprezintă fondul de 7,5 miliarde de lei, bani care urmează a fi distribuiți către primari. Cîțu a precizat că oricum el ar fi semnat alocările din funcția de premier. „Oricum semnam pentru acești bani din funcția de premier, propunerile vin de la ministere. Deci, oricum eu semnam alocarea acestor fonduri, pentru că asta este procedura. Majoritatea propunerilor vor veni de la Ministerul Dezvoltării, nu de la Ministerul de Finanțe.”, a spus Florin Cîțu.
Potrivit unor surse politice, înlocuitorul lui Nazare ar urma să fie deputatul PNL Gorj, Dan Vîlceanu, care este și liderul filialei Gorj. Până va fi desemnat viitorul ministru al Finanțelor, interimatul acestui portofoliu va fi asigurat chiar de către Florin Cîțu, cel care a fost ministru de Finanțe în mandatul lui Ludovic Orban.
Acesta este al doilea ministru din actualul cabinet care a fost revocat, după cel de la Sănătate, Vlad Voiculescu, înlocuit de Ioana Mihăilă.
Instituția Prefectului Județului Prahova a trimis o adresă către Primăria Câmpina prin care anunță vacantarea mandatului de consilier local.
Conform noului Cod Administrativ, Judecătoria Câmpina va trebui să valideze un nou consilier local din partea Partidului Verde.
Cezar Grama a fost ales consilier local la alegerile din 2020 pe listele Partidului Verde. A fost numit președinte interimar al filialei Prahova, însă comportamentul arogant i-a atras criticile colegilor de partid, fiind demis de președintele la nivel național al formațiunii politice, actorul Florin Călinescu.
Grama are ștate vechi în politica prahoveană, fiind în trecut membru PDL și PNL.
Deputatul PSD, Dan Tudorache este critic la adresa primarului Sectorului 1, Clotilde Armand, în privința „Grădiniței de vacanță”, un proiect educațional-social aprobat de CL Sector 1, foarte apreciat de părinții din comunitate și care trebuia să înceapă de la 1 iulie.
Într-o postare făcută pe Facebook, fostul edil al Sectorului a precizat că în mandatul său a fost pus accent pe acest proiect, dezvoltat constant, iar an de an a crescut atât numărul de copii, cât și activitățile educative ale micuților, lucru apreciat de părinți.
„Din păcate, în ultima ședință de consiliu, Madam Armand a încercat să folosească acest proiect pentru a trece o rectificare bugetară, prin care lua bani de la școli și îi dădea Poliției Locale și ADP-ului. Cam aceasta este viziunea noii administrații, care nu a mai plătit nici bursele elevilor de peste jumătate de an. Deși rectificarea nu a fost votată de consilieri, directorul economic al primăriei, prezent la ședință, a confirmat că proiectul are finanțare, însă până astăzi nu s-a mișcat nimic”, a scris Dan Tudorache.
Totodată, acesta a precizat că nu se știe când sau dacă acest program va ma fi implement în acest an. „Dacă în educația copiilor nu investim, dacă din banii pacienților de la CM Caraiman tăiem, dacă locurile de parcare le taxăm ca la Paris, totuși… ce facem cu banii? Răspunsul e simplu: plătim pentru greșelile făcute de Madam Armand. Amenzi la Garda de Mediu, taxe pentru procese, dobânzi către prestatorul de servicii de salubritate și câte or mai fi”, a concluzionat fostul edil.
De altfel, acesta poate fi un motiv în plus ca primarul USR PLUS, Clotilde Armand să fie demisă, prin referendum. Reamintim că la nivelul Sectorului 1 va începe o strângere de semnături pentru organizarea acestui referendum, comunitatea reproșându-i edilului mizeria, invazia de rozătoare, dar și indiferența cu care tratează problemele din acest sector.
Ministerul Muncii pregătește o lege prin care se vor fiscaliza activitățile domestice prestate de zilieri, fie că ne referim la electricieni, instalatori, bone sau șoferi personali, relatează Digi 24.
Plata pentru munca prestată de zilieri se va face în baza unor tichete tipărite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Un tichet va valora 15 lei și va avea elemente specifice de siguranță, serie și număr unic, care vor permite individualizarea și urmărirea acestuia.
Ministrul Muncii, Raluca Turcan a precizat într-o postare pe Facebook că a fost dezbătută „reglementarea activităților casnice cu reprezentanții patronatelor și ai sindicatelor, având cu toții convingerea că acest demers va aduce o serie de avantaje pentru piața muncii și pentru sistemul public de pensii, dar mai ales pentru toți cei care astăzi muncesc în acest fel, fără a fi asigurați medical și fără a putea să obțină un drept de pensie.”
Potrivit acesteia, măsura vine în beneficiul a aproximativ 1,2 milioane de persoane (conform datelor INS) ar putea obține aceste drepturi odată ce activitățile casnice, care în prezent se desfășoară majoritar la negru, vor fi reglementate corespunzător.
De asemenea, pentru a descuraja munca la negru, Ministerul Muncii a stabilit facilități fiscale pentru cei care aleg să plătească muncitorii casnici cu tichete. Astfel, angajatorii ar putea beneficia de o reducere a impozitului pe venit în cuantum de 50% din valoarea tichetelor cumpărate.
Ideea în sine poate că pare bună, însă aduce cu sine și multă birocrație. Concret, cine are nevoie de serviciile unui meseriaș trebuie să ajungă la AJOFM pentru a „cumpăra” tichetele cu care va plăti lucrarea, iar prestatorul apoi va reveni la AJOFM, unde va „vinde” aceste tichete, la valoarea de 80% din total, diferența fiindu-i reținută sub formă de contribuții la sistemul de pensii, cel de sănătate și pentru impozit.
Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a declarat joi că nu exclude nicio măsură contra directorului MAI Christian Ciocan, aflat în centrul unui scandal declanșat de o înregistrare video postată de Sindicatul Europol. De altfel, Lucian Bode a precizat, în cadrul unei conferințe de presă, că a cerut un raport în această privință, mai ales că sunt câteva neclarități. Totodată, acesta s-a arătat deranjat de faptul că în spațiul public au apărut înregistrări făcute de polițiști.
Comisarul-șef Christian Ciocan, director în cadrul ministerului de interne a fost prins încălcând 7 prevederi legale, iar apoi a avut un comportament „scandalos” față de agenții care îl sancționau, a acuzat miercuri Sindicatul Europol din Poliția Română.
Șeful MAI a menționat că permisul lui Ciocan nu a fost reținut, dar vrea să vădă dacă „procesul verbal a fost întocmit cu obligația de a preda permisul în termenul legal”. Mai mult decât atât, Bode a ținut să menționeze că unele „atitudini, indiferent că ești director MAI sau agent de poliție, nu sunt normale. Ești polițist 24 de ore din 24 și atitudinea ta trebuie să fie una care să genereze respect și nu discuții în spațiul public”.
În ceea ce privește o posibilă demitere a comisarului-șef Ciocan, ministrul a răspuns că așteaptă să vadă raportul cu ce s-a întâmplat acolo, adăugând că nu exclude nicio măsură. „Categoric da, e una dintre măsurile pe care le iau în calcul. Dar trebuie să vedem ce spune raportul, astfel de ce am mai solicitat acel raport. Nu exclud nicio măsură, el e împuternicit pe funcția respectivă și nu ar fi o problemă să îi înceteze această împuternicire, dacă se confirmă”, a mai declarat Bode.
Sindicatul Europol a anunţat, pe Facebook, că directorul Unităţii de Politici Publice din Ministerul Afacerilor Interne, comisar şef Christian Ciocan, a fost amendat cu 6.000 de lei pentru şapte fapte, printre care intrarea pe o stradă cu accesul interzis, la volanul unei mașini care nu avea asigurare și cu ITP expirat. De asemenea, Sindicatul Europol a menţionat că atitudinea şi comportamentul manifestat de Christian Ciocan au fost scandaloase, el recurgând la ameninţări şi intimidări la adresa agenţilor.
Judecătorii Curții Constituționale a României au astăzi pe masa de lucru dosarul legat de retragerea Ordinului Național „Steaua României” lui Adrian Năstase, după ce acesta a ridicat o excepție în cadrul procesului pe care l-a intentat după ce a pierdut distincția.
După ce preşedintele Klaus Iohannis a semnat pe 11 decembrie 2019 decretul privind retragerea Ordinului Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce, conferit prin Decretul 960 din 28 noiembrie 2002 lui Adrian Năstase, acesta a solicitat instanței să îi facă dreptate.
În februarie, Curtea de Apel București a suspendat însă soluționarea „cauzei formulată de reclamantul Adrian Năstase până la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiei de neconstituţionalitate”, iar dosarul a plecat la CCR, unde pronunțarea s-ar putea da astăzi.
Adrian Năstase i-a chemat în judecată pe Klaus Iohannis şi pe Ludovic Orban – care era premier în vremea în care i s-a retras distincția, privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 17 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 11/1998 pentru reinstituirea Ordinului Naţional „Steaua României” şi ale art. 51 lit. a) din Legea 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României.
Lui Năstase nu i se pare corecte aceste norme, potrivit cărora „calitatea de membru al Ordinului Naţional „Steaua României” se poate pierde în următoarele situaţii: a) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate” și „calitatea de membru al unui ordin se poate pierde în următoarele situaţii: a) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la pedeapsa privativă de libertate”.
Decizie surprinzătoare a președintelui Consiliului Județean (CJ) Constanța, care ieri și-a anunțat demisia din funcție.
Într-un comunicat de presă, Florin Mitroi a explicat că renunță...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
