Parcul Olimpic din Montreal (Foto Sonia Baciu)
Advertisement

Prima participare a României la Jocurile Olimpice a fost în 1900, deși Comitetul Olimpic și Sportiv Român a fost înființat abia în 1914. Pe tot parcursul competiției, România a absentat la trei ediții, două de vară, în 1932 – Los Angeles și 1948 – Londra, respectiv la una de iarnă, în 1960, Squaw Valley. Totodată a bifat și o bornă istorică, în 1984, când a fost singura țară din blocul comunist care nu a participat la boicotul inițiat de Uniunea Sovietică și s-a prezentat la Jocurile Olimpice de la Los Angeles. În urma acestei participări, România a încheiat pe locul secund în clasamentul țărilor medaliate, cu 53 de medalii: 20 de aur, 16 argint și 17 bronz.

De la singura prezență la CIO și COR

În 1900, când a avut loc a doua ediție a Jocurilor Olimpice moderne, un singur sportiv a reprezentat România. De altfel, aceea a fost și prima participare românească la o competiție de asemenea anvergură. Gheorghe Plagio a concurat la proba de tir, pe care a încheiat-o pe locul 13 din 51 de participanți, potrivit Eurosport.

Gheorghe Plagio a fost al doilea român, după Prințul Ghica, cooptat ca membru al Comitetului Internațional Olimpic (CIO), în anul 1908. Acesta a făcut parte și din Comitetul Olimpic și Sportiv Român, timp de 24 de ani, de la înființarea CIO până în 1938.

Din 1924 până în 2016, la jocurile de vară,  România a fost reprezentată de 2.353 de sportivi. În privința Jocurilor Olimpice de la Tokyo reprogramate din 2020 în 2021, din cauza pandemiei, numărul „tricolorilor” este de 100 de sportivi, calificați la 17 discipline.  

305 medalii la JO de vară, una singură la cele de iarnă

Dacă Gheorghe Plagio a bifat prima prezență la Jocurile Olimpice, în 1900, prima medalie a venit abia în 1924, la Paris. Echipa de rugby a României a câștigat medalia de bronz, după clasarea pe locul trei din trei țări participante: SUA, Franța și România. Prima medalie olimpică de aur a fost obținută de Iosif Sîrbu, la ediția Jocurilor Olimpice din 1952 de la Helsinki, la proba de tir (armă liberă, calibru redus, 40 de focuri, poziția culcat).   

România are în palmares 305 de medalii (din care 89 de aur, 94 de argint și 122 de bronz) câștigate de sportivii români la Jocurile Olimpice de vară, de la prima ediție, Paris, 1924 până la ediția Rio 2016, la care se adaugă medalia de bronz obținută la Jocurile Olimpice de iarnă de la Grenoble, din 1968.

Ediția cu cele mai multe medalii a fost cea din 1984, de la Los Angeles, unde România a obținut 53 de medalii (20 de aur, 16 de argint și 17 de bronz), cu care a reușit să încheie competiția pe locul secund la numărul de medalii, după SUA. „Podiumul” medaliilor este completat cu JO de la Montreal, din 1976, cu 27 de medalii, respectiv cu Syndey, din 2000, cu 26 de medalii.

După 2000, doar la ediția din 2004, de la Atena, România a mai reușit să obțină mai mult de zece medalii (19, mai exact), ca apoi, la Beijing, în 2008, să câștige 9 medalii (4 aur), la Londra, în 2012, 7 medalii (2 aur) iar cele mai puține, din ultimii aproape 70 de ani, au fost obținute la ediția din 2016, de la Rio de Janeiro, când România și-a trecut în palmares numai 4 medalii (una de aur, una de argint și două de bronz).   

Montreal și Syndey, momentele de ținut minte „o viață și încă puțin”

Printre momentele memorabile cu privire la participarea României la Jocurile Olimpice, ediția din 1976, de la Montreal este cea care ne vine tuturor în minte, după ce Nadia Comăneci primea nota 1.00, sistemul de notare nefiind capabil să afișeze „10”-le perfect pe care l-a  obținut gimnasta, considerată „cea mai bună gimnastă a secolului XX” și una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile.

În octombrie 2017, Parcul Olimpic din Montreal a avut câteva îmbunătățiri. Astfel, plăcile de bronz pe care erau trecute numele campionilor olimpici au fost restaurate și re-instalate, iar Place des Vainqueurs a devenit Place Nadia Comăneci, ca un nou semn de recunoștință a valorii sportivei din România.

Nadia Comăneci, nota perfectă de la JO MOntreal 1976 (preluare foto DigiSport)

„Obţinerea primului 10 din istorie a fost un lucru mare, însă faptul că nici măcar tabela electronică nu şi-a putut da seama cum să afişeze scorul, a făcut povestea şi mai istorică”, spunea Nadia la 43 de ani de la  acel episod istoric.

„Zeița de la Montreal” obţinea la aceea ediţie a Jocurilor Olimpice de şapte ori scorul perfect, câştigând trei medalii de aur (la individual compus, bârnă și paralele), o medalie de argint (echipă compus) și una de bronz (sol).

Logo-ul Jocurilor Olimpice de la Sydney, din 2000, a fost „Îndrăznește să visezi”, iar gimnastica românească a făcut acest lucru. Din cele 26 de medalii obținute, 6 au fost câștigate de gimnaști. Marius Urzică a luat aurul la cal cu mânere, tot aur a obținut și echipa feminină formată din Simona Amânar, Loredana Boboc, Florența Andreea Isărescu, Maria Olaru, Claudia Presecan și Andreea Răducan, în timp ce Simona Amânar a obținut aurul la individual compus, respectiv bronzul de la sol. Medalii de argint au câștigat Maria Olaru, la individual compus, și Andreea Răducan, la sărituri.

Concursul de gimnastică a fost cel care a ținut prima pagină a presei internaționale după ce Andreea Răducan a fost descalificată și-a pierdut aurul olimpic la individual compus, o premieră pentru gimnastica românească de a avea podiumul tricolor.

Podiumul românesc de la Sydey 2000, înainte de descalificarea Andreei Răducan

Comitetul Olimpic Internațional (CIO) i-a retras acesteia medalia din cauza unei pastile de Nurofen luate înainte de concurs. Și chiar dacă substanța găsită în sânge, pseudoefedrină, nu îi îmbunătățea performanțele, CIO a  luat decizia de a o descalifica pe româncă.

La mai bine de 20 de ani după acest episod, care avea să fie unul dintre cele mai mari scandaluri din istoria gimnasticii, cu o decizie profund greșită, Andreea Răducan speră să i se facă dreptate și să primească înapoi medalia pe care a câștigat-o la Sydney.

Nu vor să îşi asume faptul că au luat o decizie controversată, nu tocmai corectă pe care o pot repara. Este munca unui copil, a unui sportiv, suntem şi noi conştienţi că acest medicament pentru răceală şi gripă nu te face campion olimpic. Asta cred eu, aşa privesc eu lucrurile. Am ales mai departe şi această poveste, extrem de neplăcută, să o folosesc într-un mod cât se poate de constructiv.

declara Andreea Răducan, pentru Fanatik.ro.

Cine a scris istorie pentru România

Istoria sportului românesc contemporan s-a scris sub ochii actualei generații, din care s-au născut, au crescut și s-au afirmat marii performeri, sportivii de elită ai României.

În această „carte de aur” sunt înscrise numele: Nadia Comăneci – cea mai bună sportivă a secolului al XX-lea (9 medalii olimpice: 5 aur, 3 argint, 1 bronz), Elisabeta Lipa – canotoarea secolului XX (8 medalii olimpice: 5 aur, 2 argint, 1 bronz), Ivan Patzaichin – „amiralul” flotei de kaiac-canoe (7 medalii olimpice: 4 aur, 3 argint), Georgeta Damian (canotaj, 6 medalii olimpice: 5 aur, 1 bronz), Doina Ignat (canotaj, 6 medalii olimpice: 4 aur, 1 argint, 1 bronz), Ecaterina Szabo (gimnastică, 5 medalii olimpice: 4 aur, 1 argint), Viorica Susanu (canotaj, 5 medalii olimpice: 4 aur, 1 bronz) Daniela Silivaș (gimnastică, 6 medalii olimpice: 3 aur, 2 argint, 1 bronz), Simona Amânar (gimnastică, 7 medalii olimpice: 3 aur, 1 argint, 3 bronz), Constanța Burcică (canotaj, 5 medalii olimpice: 3 aur, 1 argint, 1 bronz).

Lor li se alătură: tir, Iosif Sîrbu – primul campion olimpic român, Ion Corneliu; atletism – Iolanda Balaș, Lia Manoliu, Viorica Viscopoleanu, Maricica Puică, Paula Ivan, Gabriela Szabo, Maria Ciocan, Violeta Beclea, Constantina Diță; box – Nicolae Lincă, Francisc Vastag, Leonard Doroftei; caiac-canoe – Leon Rotman, Toma Simionov, Florin Popescu, Mitică Pricop, Vasile Dîba, Sanda Toma, Valeria Răcilă, Veronica Cochela, Rodica Arba, Olga Homeghi; scrimă – Laura Badea, Mihai Covaliu; gimnastică – Lavinia Miloșovici, Maria Olaru, Cătălina Ponor, Marius Urzică, Andreea Răducan, Sandra Izbașa; înot – Noemi Lung, Diana Mocanu, Camelia Potec; judo – Alina Dumitru; lupte – Ștefan Rusu, Nicolae Martinescu, Dumitru Pârvulescu, Gheorghe Berceanu; tenis de masă – Angelica Rozeanu, Ella Constantinescu, Maria Alexandru; tenis de câmp – Florin Mergea, Horia Tecău; handbal – Cristian Gațu, Cornel Oțelea, Gheorghe Gruia; haltere – Nicu Vlad; echitație – Henri Rang.

La sporturile de iarnă s-au remarcat: Mihai Bîra (schi), Alexandru Papana (bob), Ion Panțuru (bob) și Gheorghe Gîrniță (schi).

Gimnastica și canotajul, cele mai medaliate pentru tricolori

Dintre toate ramurile sportive, cele mai multe medalii au fost obținute de gimnastică (72 de medalii: 25 de aur, 21 argint și 26 de bronz), urmat de canotaj (38 de medalii: 19 aur, 10  argint și 9 bronz), respectiv de atletism (35 de medalii; 11 aur, 14 argint și 10 bronz), în timp ce câte o singură medalie olimpică a fost de bob, rugby, volei (bronz), respectiv tenis de câmp (argint).

Românii care vor merge la Tokyo

România va avea 100 de sportivi la 17 discipline, astfel: atletism (10): Florentina Iuşco (săritura în lungime), Alina Rotaru (săritura în lungime), Claudia Bobocea (1.500 m), Daniela Stanciu (săritura în înălţime), Alin Firfirică (aruncarea discului), Marius Cocioran (50 km marş), Rareș Toder (aruncarea greutății), Bianca Ghelber (aruncarea ciocanului), Andrea Miklos (400 m), Alexandru Novac (aruncarea suliței); baschet (4): (echipa feminină 3×3); box (2): Cosmin-Petre Gîrleanu (cat. 52 kg), Maria Claudia Nechita (cat. 57 kg); canotaj (36): patru rame masculin, patru rame feminin, dublu vâsle feminin – categorie uşoară, dublu vâsle masculin, dublu vâsle feminin, dublu rame feminin, dublu rame masculin, 8+1 feminin, 8+1 masculin; ciclism (2): Vlad Dascălu (mountain bike), (ciclism pe şosea); fotbal (18): echipa naţională olimpică; gimnastică artistică (3): Maria Holbură (individual compus), Larisa Iordache (individual compus), Marian Drăgulescu (sărituri); înot (4): Robert Glinţă (100 m spate), Daniel Martin (100 m spate), David Popovici (100 m liber), Bianca Costea – cel mai tânăr sportiv român calificat la JO; caiac-canoe (2): canoe-2 masculin pe 1.000 m; lupte (5): Alina Vuc (cat. 50 kg), Andreea Beatrice Ana (cat. 53 kg), Albert Saritov (cat. 97 kg – lupte libere), Alin Alexuc-Ciurariu (cat. 130 kg – lupte greco-romane); Kriszta Incze (cat. 62 kg); scrimă (2): Ana-Maria Popescu (spadă), Iulian Teodosiu (sabie); tenis de masă (4): echipa feminină (3 jucătoare), Bernadette Szocs (simplu, dublu mixt), Elizabeta Samara (simplu), Ovidiu Ionescu (simplu, dublu mixt); tenis de câmp (2): Monica Niculescu, Raluca Olaru (ambele la proba de dublu); tir sportiv (1): Laura Ilie (puşcă aer comprimat 10 m); tir cu arcul (1): Mădălina Amăistroaie; judo (3): Andreea Chițu (52 kg), Alexandru Raicu (73 kg), Vlăduț Simionescu (+100 kg); triatlon (1): Felix-Pierre Duchampt.

 

De unde ar putea veni medaliile olimpice

Dacă în anii trecuți, gimnastica era cea care aducea cele mai multe medalii, pentru actuala ediție a Jocurilor Olimpice, una ce se va desfășura în condiții excepționale, din cauza pandemiei, dar și a amânării cu un an a evenimentului, cele mai mari șanse de medalii vin dinspre lotul de canotaj, atletism, posibil înot și judo.

Medalii, torțe și logo-uri

Pe pagina de Instagram a Jocurilor Olimpice puteți vedea evoluția în timp a logo-urilor, torțelor și medaliilor olimpice, de aur. Atât de frumoase, încât putem să îi înțelegem pe sportivii care visează, nu doar să ajungă la cea mai prestigioasă competiție la nivel mondial, cât mai ales să și obțină o astfel de medalie.

Istoria Jocurilor Olimpice – partea întâi

Advertisement
Articolul precedentAlexandru Nazare, prima reacție după demitere
Articolul următorExecutări silite la Galați – legal, dar nu tocmai moral