22 C
București
marți, 12 mai 2026
Acasă Blog Pagina 847

Concurs cu dedicație pentru angajarea directorului clubului de handbal al CJ Prahova

Silviu Crângașu este președintele interimar al CS Activ Prahova Ploiești, clubul de handbal al Consiliului Județean Prahova. Angajat inițial ca și consilier personal al președintelui CJ Iulian Dumitrescu, Crângașu a fost detașat rapid în funcția de șef al echipei de handbal fete a Consiliului. Se întâmpla la finalul lunii aprilie 2021. 

Acum, Consiliul Județean Prahova scoate la concurs postul de director al clubului de handbal, dar condițiile sunt mai mult decât discriminatorii, fiind fix pe studiile făcute de Silviu Crângașu.

CJ Prahova solicită studii în domeniul sportului, finalizate cu diplomă de licență, și master în administrație publică. Exact studiile făcute de Crângașu, așa cum anunța presa locală în urmă cu trei ani, atunci când acesta își depusese dosarul pentru jobul de director al CSM Ploiești. 

CITEȘTE ȘI  Verde Ornamental sau cum se dau tunuri cu bani publici la CSM Ploiești!


Concursul va avea loc pe 5 și pe 8 octombrie, dar Silviu Crângașu nu va avea nicio problemă, deoarece foarte puține persoane au combinația de studii solicitată de CJ Prahova pentru angajarea șefului suprem de la handbal.


Cine este Silviu Crângașu


Silviu Crângașu este de 20 de ani președintele Asociației Județene de Fotbal Prahova, funcție pe care o deține și în prezent. Chiar dacă jobul din fruntea echipei de handbal a Consiliului Județean Prahova îi ocupă mai mult de opt ore pe zi, Crângașu nu a renunțat nici la funcția de la fotbal, birjărind în continuare competițiile de amatori din județ. Cu alte cuvinte, omul este extrem de harnic, dacă are timp să își dedice timpul atât handbalului, cât și fotbalului, ambele joburi fiind remunerate și plătite corespunzător. 

O adunare simplă arată că 8 ore la handbal plus 8 ore la fotbal fac 16! Deci îi mai rămân omului încă opt ore pentru somn, familie, relaxare și alte activități nelegate de sport! (Cumularea mai multor funcții, bine plătite este o meteahnă des întâlnită în Prahova, aici foarte multe personaje reușind să împace mai multe joburi plătite din bani publici, care ar necesita prezența zilnică la birou)

Pe lângă joburile din sport, Crângașu este și un veritabil traseist politic, de a lungul timpului bifând cam toate partidele politice. A fost apropiat de Grațiela Gravrilescu, fost ministru al Mediului, când aceasta conducea ALDE, a bifat intrarea în politică printr-o adeziune la PSD, iar acum fiind un…liberal de frunte, așa cum se laudă. Silviu Crângașu este bun prieten cu fostul senator PSD Emanoil Savin, ex primar al orașului Bușteni.

Acum, Crângașu nu ratează nicio ocazie de a anunța că este prieten cu Iulian Dumitrescu, președintele CJ Prahova.
De altfel, așa a reușit să câștige un nou mandat de președinte al AJF Prahova, făcând caz de amiciția cu șeful liberal al Consiliului Județean. 



Condițiile de angajare la CJ Prahova, funcția director CS Activ

Studiile lui Silviu Crângașu sunt fix cele solicitate de CJ Prahova!

Șeful judecătorilor din țară are o nouă preocupare: să amendeze o colegă (și) pentru că se duce la toaletă

foto: MainNews

Ziua și scandalul în Consiliul Superior al Magistraturii(CSM). Judecătorii „grei”, cu funcții înalte, s-au făcut de râsul curcilor și justițiabilii au devenit din ce în ce mai sceptici cu privire la corectitudinea lor.

Startul îl dă chiar Bogdan Mateescu, președintele CSM. Acesta a făcut parte dintr-un complet de cercetare disciplinară, zilele trecute, deși ar fi trebuit să se abțină conform Codului de Procedură Civilă. Mai exact, judecătorii Ileana și Petronel Alexandru împreună cu Neluța Tudorache sunt cercetați disciplinar cu privire la anumite aspecte care ar fi adus atingere Justiției. Înainte de dosarul celor trei magistrați, Bogdan Mateescu, George Șerban și un inspector judiciar au fost reclamați la Inspecția Judiciară. Or, din acest motiv, Mateescu ar fi trebuit să dea dovadă măcar de „eleganță”, dacă legea îi este străină.

Tragi-comedie la CSM. O judecătoare, amenințată cu amenda, dacă se mai duce la toaletă

Furia judecătorului Mateescu a dat „pe afară”, joi, 16 septembrie, când a amenințat-o pe Ileana Alexandru cu amenda, dacă se mai duce la toaletă. Pe parcursul celor cinci ore de judecată disciplinară, judecătoarea Ileana Alexandru a fost nevoită să meargă de două ori la toaletă. O nevoie fiziologică(…) a devenit motiv de amendă?!

Presiuni la televiziuni. Cum a fost retras un material de la difuzare

În cursul zilei de astăzi, 18 septembrie, la România TV(RTV) ar fi urmat să fie difuzat un material despre acest subiect. Numai că, imediat cum a fost anunțat pe burtieră, au și curs telefoanele din partea CSM pentru a fi scos de la difuzare. Sursele noastre sunt extrem de autorizate, așa că știm fiecare pas al președintelui CSM, mai ales când vine vorba despre exprimarea publică.

Cum îi place lui Mateescu: „ cu stimă și deosebită considerație”. Foto

Ziarul de investigații a relatat amplu despre acest scandal de la CSM, în repetate rânduri. Seria articolelor o puteți citi aici.

Ceea ce este absolut ridicol este formularea din adresa fostei președinte a Tribunalului Călărași(foto)„ Cu stimă și deosebită considerație”, o formulare tautologică, rușinoasă pentru un magistrat de carieră. Ne amintește de expresiile personajelor din Caragiale. Menționăm că adresa respectivă a fost trimisă șefului CSM în perioada în care aceasta nici măcar nu mai era judecător. Deci, sunt suspiciuni de fals în înscrisuri oficiale. Cornelia Iordache este una dintre persoanele-cheie care ar fi condus la fabricarea unor dosare de cercetare disciplinară a judecătorilor din Călărași, menționează sursele noastre.

Exclusiv. Șefa Casei de Cultură din Câmpia Turzii, implicată într-o escrocherie de zile mari. De ce tac organele de anchetă

foto: Facebook Ana Sevan

Ziarul de Informații a intrat în posesia unor informații explozive. Soții Ana și Ioan Sevan din Câmpia Turzii sunt cercetați în mai multe dosare penale privind înșelăciunea în formă continuată. În fapt, asta am descoperit pe parcursul anchetei jurnalistice, când am pornit de la un singur caz de înșelăcune privind vânzarea unor apartamente.

Ana Sevan este directoarea Casei de Cultură din Câmpia Turzii, susținută de PNL. Are sechestru asiguratoriu pe 10 apartamente, zeci de mii de euro de plată ca despăgubiri, însă, ANAF nu a putut pune în executare nicio hotărâre judecătorească definitivă de condamnare, deoarece procurorii nici măcar n-au trimis dosarele în judecată.

Care este mecanismul de înselăciune reclamat. Este implicată șefa Casei de Cultură din Câmpia Turzii 

Primul caz în care cei Ana și Ioan Sevan figurează reclamați este în anchetă. Prachetul de pe lângă Judecătoria Câmpii Turzii nu a dorit să comunice stadiul acesteia, invocând protecția datelor cu caracter personal. Numai că, Ziarul de Investigații a explicat că aspectele reclamate vizează indirect și o persoană în funcție publică(Ana Sevan), iar interesul public este justificat.

De altfel, la prima solicitare a zin.ro, procurorii din Câmpia Turzii s-au făcut că nu „găsesc dosarul” în care figurează reclamată familia Sevan.

Care sunt acuzațiile. Cum a fost implicată firma condusă de Ana Sevan

Una dintre persoanele vătămate este Lucian Folta. În anul 2009 a încheiat contract cu Ioan Sevan, întrucât s-a prezentat dezvoltator imobiliar. Lucian Folta, dorind să achiziționeze un apartament în Câmpia Turzii a plătit suma de 35 000 de euro lui Sevan. Construcția nu este finalizată nici la acest moment, iar Folta a rămas perplex, când a văzut că imobilul nu i-a fost predat, ci vândut fără știința sa exact firmei în care Ana Sevan( soția lui Ioan Sevan) este asociat unic, potrivit datelor de la Registrul Comerțului.

Iată un fragment din plângerea penală formulată de Folta. Procurorii au dorit să inducă în eroare zin.ro. Interesul public este justificat

În cuprinsul plângerii penale, Lucian Folta atașează documente din care reiese în mod clar vânzarea imobilului pentru care a dat bani în avans către firma deținută de Ana Sevan.

Imobilul a fost vândut societății SEV STRUCTURI SRL în care asociat unic figurează Huiban Mihai, fratele Anei Sevan, iar administrator chiar Ana Sevan. Prin urmare, conform regulilor de solicitare a informațiilor de interes public în faza de urmărire penală, interesul public este justificat. Calitatea de director al Casei de Cultură Câmpia Turzii generează acest drept.

O altă familie înșelată. ANAF nu a executat nimic

Potrivit unui extras de carte funciară în care apar toate imobilele deținute de soții Sevan, familia Folta nu este singura păgubită în acest sens. Am identificat și familia Sopran(n.r. foto)

Soții Roxana și Safton Sopron au de recuperat de la familia Sevan suma de 30 000 de euro și peste 8000 de lei cheltuieli de executare. În acest caz s-a emis somație de plată, însă, ANAF Cluj ne-a transmis că nu s-a executat silit nimic. O asemenea măsură este dubioasă, când de regulă, micii contribuabili se trezesc cu conturile blocate chiar și pentru banala sumă de 1 leu.

O nouă metodă de ”anchetă”. Sechestru până la partaj, pentru evitarea executării silite

Din sursele noastre autorizate, familia Sevan este „păsuită” de organele de anchetă, tocmai pentru a avea timp să facă partajul bunurilor, astfel încât executarea silită să nu-i afecteze pe amândoi. Având în vedere că au plângeri penale formulate chiar și din 2018 și nu s-a făcut nimic în afara sechestrului pe bunuri, ne îndoim de imparțialitatea celor abilitați să-i verifice.

Sărăcie mare în acte. Cum se întrețin soții Sevan

Potrivit ultimei declarații de avere postată pe site-ul Agenției Naționale de Integritate(ANI), soții Sevan ar trăi extrem de modest. Ana Sevan declară o casă moștenire și venituri în valoare de aproape 30 000 de lei anual. La rubrica soțului său, în dreptul venituri este trecut un venit de aproape 1162 de lei(anual înseamnă 13 944 de lei, iar Ioan Sevan se prezintă dezvoltator imobiliar. Cei doi conduc un Fiat Punto, cumpărat în 2020.

Până la postarea acestei informații, familia Sevan nu a putut fi contactată, însă, vom relua comunicarea cu aceasta, pentru un punct de vedere.

Licențe de antrenor false sub sigla Federației de Fotbal din Moldova, folosite de români pentru a antrena în țări arabe!

Mai mult, numele acestora nu apar pe lista oficială a antrenorilor licențiați în Moldova, listă publicată pe siteul Școlii Federale de Antrenori de la Chișinău.

Ziarul de Investigații a intrat în posesia unor astfel de licențe. Surse din fotbalul românesc ne-au informat că respectivele carnete de antrenor sunt false. Se pare că există o adevărată rețea care eliberează astfel de documente. Pe siteul Școlii Federale de Antrenori de la Chișinău sunt publicate listele cu toți antrenorii care au urmat cursurile din Republica Moldova și cu data la care au obținut licența respectivă.  Surse din cadrul Federației de Fotbal din Moldova ne-au confirmat faptul că licențele respective sunt false, dar nimeni nu își explică sursa falsurilor respective.

Printre cei care au obținut licențe false de antrenor se numără și nepotul lui Gigi Becali, Teodor Chiacu.

Există însă așa ziși antrenori care au folosit falsele licențe UEFA pentru a obține joburi bine plătite în țări din Asia, încasând sume frumușele de la șeicii iubitori de fotbal. 

Surse din lumea fotbalului ne-au povestit că o licență respectivă a fost folosită în Laos de antrenorul român Mihai Dinu, un necunoscut pentru fotbalul din țara noastră. Dinu a obținut în acest an licența UEFA A în Spania, dar până acum a folosit falsa licență de Moldova pentru a antrena. Faptă foarte gravă o reprezintă folosirea licenței respective în cadrul unor meciuri internaționale intercluburi, iar dacă situația va fi depistată și de Federația de Fotbal din Laos, echipa ar putea fi retrogradată din campionat. FC Master 7 activează în Liga Națională din Laos. 

Dinu antrenează acum în Oman, echipa Al Rustaq, echipă aflată pe locul 6 în campionatul național din țara respectivă. În Oman, antrenorul în vârstă de 34 de ani, a folosit proaspăta licență UEFA A, obținută în vara acestui an în Spania (online).


Oricum este un fals grosolan, iar antrenorul bucureștean ar putea fi acuzat la orice moment de fals în acte publice. 

Vom continua subiectul, urmând a publica punctul de vedere al Federației de Fotbal din Moldova, dar și cel al Federației din Laos. Poate că Federația Română de Fotbal ar trebui să declanșeze o anchetă serioasă despre toate aceste cazuri, pentru că pseudo antrenorii de acest tip fac rău sportului rege! 


Licență UEFA A Mihai Dinu

Chiacu este nepotul lui Gigi Becali

Garda Forestieră Suceava: „Nu au fost identificate tăieri ilegale de arbori și nici alte abateri de la legislația silvică”

Imagine reprezentativă (Foto Silva News)

Garda Forestieră Suceava a anunțat, vineri seară, după ce au făcut verificări la Ocolul Silvic Dealu Negru că nu au fost găsite nereguli și nici nu au fost identificare tăieri ilegale de arbori, relatează Ziarul de Suceava. Verificările au vizat suprafața de pădure (proprietate privată) în vecinătatea căreia s-au produs agresiunile asupra activistului de mediu Tiberiu Boșutar și a celor doi jurnaliști, iar în urma controlului s-a constatat că au fost constituite două partizi de exploatare, una în anul 2020 și alta în anul 2021.

AUR se implică în scandalul furtului de lemne din Suceava

„În teren nu au fost identificate tăieri ilegale de arbori și nici alte abateri de la legislația silvică. Nu au fost aplicate sancțiuni. Facem mențiunea că din datele ce le deținem prezența activistului de mediu Tiberiu Boșutar și a echipei de filmare s-a datorat unei solicitări din partea unei persoane fizice. Această solicitare viza legalitatea modului de exploatare a arborilor care au fost marcați în cursul anului trecut. Precizăm că în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare și cu prevederile amenajamentelor silvice, exploatarea masei lemnoase se face și în anul următor momentului în care arborii au fost marcați”, au transmis reprezentanții Gărzii Forestiere Suceava, citați de Ziua de Suceava.

Totodată, aceștia au atras atenția cu privire la situația celor trei bărbați agresați joi, adresând rugămintea ca pentru orice neclaritate privind legislația silvică, persoanele interesate să se informeze de la Ocoalele Silvice, respectiv Garda Forestieră. „De asemenea, în calitate de instituție cu atribuții în domeniu, nu încurajăm și ne disociem de orice faptă sau activitate  menită să intimideze sau să obstrucționeze demersurile de bună credință realizate cu scopul de a semnala orice posibila încălcare a legislației din domeniul silvic”, a mai transmis Garda Forestieră Suceava.

Potrivit Poliției Române, au fost identificați 11 dintre agresori, toți aceștia fiind aduși pentru audieri. Ancheta este îngreunată de lipsa plângerilor prealabile, însă în cursul zilei de joi polițiștii s-au sesizat din oficiu și au întocmit un dosar penal, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de lovire sau alte violențe și distrugere. Totodată, polițiștii au precizat că „pentru punerea în mișcare a acțiunii penale și dispunerea măsurilor legale, în cazul celor două infracțiuni, era necesar ca persoanele vătămate să depună plângere prealabilă, conform Codului de Procedură Penală”.

Persoane audiate de poliția din Vatra Dornei, după ce câțiva jurnaliști care filmau defrișările ilegale au fost bătuți

Florin Cîțu: „PNRR este aprobat pentru România”

Florin Cîțu (captură video)

Premierul Florin Cîțu a declarat vineri seară că Planul Național pentru Redresare și Reziliență (PNRR) al  României a fost aprobat la Bruxelles, iar el urmează să fie semnat de Ursula von der Leyen pe 27 septembrie, atunci când va veni la București.

„Astăzi, dna Ursula von der Leyen și-a anunțat programul și va veni în România pe 27 septembrie, ceea ce înseamnă că PNRR este aprobat pentru România, așa cum am spus, înainte de finalul acestei luni. Cealaltă veste bună este că din cei 48 de miliarde de euro din toate programele de dezvoltare, reziliență din Europa, 9,7 miliarde de euro sunt pentru transport. Așa cum am spus, o sumă importantă se alocă României pentru transport”, a declarat, vineri seară, Florin Cîțu, care a subliniat că Ursula von der Leyen se află în SUA până pe 25 septembrie, iar zvonurile legate de o întârziere a aprobării PNRR nu sunt fondate.

Totodată, premierul a precizat că primii bani prin PNRR vor ajunge în România până la finalul anului.

Vizita președintei Comisiei Europene are loc la două zile după Congresul PNL din 25 septembrie la care va fi aleasă noua conducere a partidului. Conform Comisiei Europene, 18 state au deja aprobat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar 12 dintre acestea au primit primele tranşe de bani pentru proiectele de investiţii. Este vorba despre Grecia, Letonia, Cipru, Danemarca, Germania, Franţa, Spania, Lituania, Italia, Belgia, Luxemburg şi Portugalia, relatează Hotnews.

România ar urma să primească prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) un total de 29,2 miliarde euro, din care 14,248 miliarde sub formă de granturi și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuturi. Prin PNRR ar trebui să fie făcute reforme și investiții în următoarele domenii: Transporturi; Mediul, schimbările climatice, energia, eficiența energetică și tranziția verde; Dezvoltarea localităților urbane, valorificarea patrimoniului cultural, natural și turism; Agricultura și dezvoltarea rurală; Sănătate; Educație; Mediul de afaceri; Cercetare, inovare, digitalizare; Îmbunătățirea fondului construit și Reziliență în situații de criză.

Florin Cîțu, mai optimist decât ar fi cazul: „În PNRR este prevăzută finanțarea a 60 de școli pilot”

ASF a retras autorizația de funcționare a City Insurance

Profit.ro

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunțat, vineri, deschiderea procedurii privind falimentul Societății de Asigurare-Reasigurare City Insurance SA, o companie ce deține 3 milioane de asigurați RCA.

Potrivit unui comunicat al ASF, a fost respins planul de finanțare pe termen scurt, dar și planul de redresare, motiv pentru care compania va intra în faliment.

De asemenea, ASF susține că nu a fost făcută dovada documentată a modului în care City Insurance „va deține permanent fonduri proprii eligibile pentru a acoperi cerința de capital de solvabilitate (SCR) și cerința de capital minim (MCR), precum și lipsa fondurilor proprii de bază eligibile să acopere pragul absolut al MCR, valoarea SCR calculată și valoarea MCR calculată”.

Astfel, a rezultat că Planul de finanțare pe termen scurt și Planul de redresare „sunt în mod evident neadecvate și nu asigură restabilirea situației financiare a societății și, pe de o parte, solvabilitatea societății este în continuă deteriorare iar, pe de altă parte, societatea se află în incapacitate vădită de plată”, se arată într-un comunicat al ASF.

Astfel, pentru protejarea asiguraților, Consiliul ASF a decis: „retragerea autorizației de funcționare a Societății Asigurare-Reasigurare City Insurance SA, în conformitate cu prevederile art. 110 din Legea nr. 237/2015, constatarea stării de insolvență a Societății Asigurare-Reasigurare City Insurance SA, astfel cum este definită de art. 5 alin. (1) pct. 31 lit. a) și lit. b) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare și promovarea de către ASF a cererii privind deschiderea procedurii falimentului împotriva societății, conform dispozițiilor art. 249 din legea referită”, se mai arată în comunicatul Autorității de Supraveghere Financiară.

Sinteza sancțiunilor impuse de ASF la City Insurance

În perioada 2014-2021, ASF a impus S.A.R. City Insurance S.A. următoarele sancțiuni:

Decizia 762/14.06.2021410.900 leiamendă în baza Legii 132/2017;
Decizia 714/03.06.20212.930.766 leiamendă şi stabilirea unor măsuri (plan de finanţare MCR şi plan de redresare SCR);
Decizia 716/03.06.20211.000.000 leiamendă şi retragerea aprobării domnului Renato Szilagyi, preşedinte al directoratului;
Decizia 717/03.06.2021 1.000.000 leiamendă şi retragerea aprobării domnului Buzerea Barbu Mircea, vicepreşedinte al directoratului;
Decizia 718/03.06.20211.000.000 leiamendă şi retragerea aprobării domnului Spyridon Stavros Mavrogalos Fotis, membru al directoratului;
Decizia 723/03.06.20211.000.000 leiamendă şi retragerea aprobării domnului Browne Woodthorpe Robert, preşedinte al Consiliului de Supraveghere;
Decizia 719/03.06.20211.000.000 leiamendă şi retragerea aprobării domnului Rossler Max Walter, vicepreşedinte al Consiliului de Supraveghere;
Decizia 722/03.06.20211.000.000 leiamendă şi retragerea aprobării domnului Pascale Cristian, membru al Consiliului de Supraveghere;
Decizia 721/03.06.20211.000.000 leiamendă şi retragerea aprobării doamnei Arampova Aelita, membru al Consiliului de Supraveghere;
Decizia 720/03.06.20211.000.000 leiamendă şi retragerea aprobării d-lui Papanikolaou Epameinondas, membru al Consiliului de Supraveghere;
Decizie 325/10.03.20212.600.000 leiamendă şi plan de redresare (SCR);
Decizia 83/25.01.2021530.000 leiamendă d-lui Renato Szilagyi, preşedinte directorat;
Decizia 84/25.01.2021 500.000 leiamendă d-lui Buzera Barbu Mircea, vicepreşedinte al directoratului;
Decizia 85/25.01.2021500.000 leiamendă d-lui Spyridon Stavros Mavrogalos Fotis, membru al directoratului;
Decizia 86/25.01.2021450.000 leiamendă d-lui Browne Woodthorpe Robert, preşedinte al Consiliului de Supraveghere;
Decizia 87/25.01.2021450.000 leiamendă d-lui Rossler Max Walter, vicepreşedinte al Consiliului de Supraveghere;
Decizia 88/25.01.2021450.000 leiamendă d-lui Pascale Cristian, membru al Consiliului de Supraveghere;
Decizia 89/25.01.2021450.000 leiamendă d-nei Arampova Aelita, membru al Consiliului de Supraveghere;
Decizia 90/25.01.2021 450.000 leiamendă d-lui Papanikolaou Epameinondas, membru al Consiliului de Supraveghere,
Decizia 3/13.01.2021 500.000 leiamendă aplicată societăţii în baza Legii nr.132/2017;
Decizia 458/06.04.2020100.000 leiamendă aplicată societăţii;
Decizia 1040/13.08.2019 –avertisment scris aplicat societăţii;
Decizia 1180/26.09.201950.000 leiamendă aplicată societăţii,
Decizia 123/25.01.2018avertisment scris aplicat societăţii;
Decizia 494/10.04.201730.000 leiamendă d-lui Cristian Pascale, membru CA;
Decizia 492/10.04.201730.000 leiamendă d-lui Dan Odobescu şi retragere aprobare membru, preşedinte CA;
Decizia 493/10.04.201720.000 leiamendă d-lui Dan Odobescu şi retragere aprobare director general;
Decizia 2315/21.12.201610.000 leiamendă d-lui Dan Odobescu, director general;
Decizia 2314/21.12.201630.000 leiamendă şi stabilire măsuri în sarcina societăţii;
Decizie 912/19.04.201640.000 leiamendă d-lui Papanikolaou Epameinondas, director adjunct;
Decizie 911/19.04.201610.000 leiamendă aplicată d-lui Claudiu Mândrilă, director de daune;
Decizie 910/19.04.201650.000 leiamendă aplicată d-lui Dan Odobescu, director general;
Decizie 902/18.04.2016100.000 leiamendă aplicată societăţii şi plan de măsuri;
Decizia 2307/29.12.201420.000 leiamendă aplicată d-lui Muşat Nicolae, director general;
Decizie 2309/29.12.201420.000 leiamendă aplicată d-nei Măzăreanu Ioana, director adjunct;
Decizia 198/23.05.2014avertisment scris aplicat d-lui Muşat Nicolae, director general;
Decizia 199/23.05.20145.000 leiamendă aplicată d-lui Claudiu Mândrilă, director daune;
Decizia 158/30.04.2014avertisment scris aplicat d-lui Claudiu Mândrilă, director daune.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a impus S.A.R. City Insurance S.A. şi următoarele măsuri:

Decizia 455/06.04.2020măsuri de remediere pentru deficienţe constatate în baza Legii 237/2015;
Decizia 457/06.04.202016.500.000 euromajorare de capital de solvabilitate aplicată societăţii.

Creșterea prețului la energie și gaz va fi subiectul unei anchete parlamentare

Oficial. Obligativitatea certificatului verde a fost aprobată de Guvern

Foto: Profimedia Images / preluare Digi24

Guvernul a aprobat, vineri, prin Hotărâre de Guvern, noile măsuri și restricții, care vizează persoanele nevaccinate. Astfel, autoritățile introduc obligativitatea prezentării certificatului Covid în localitățile unde incidența este între 3 și 6 cazuri la mia de locuitori. Această obligativitate face referire la o serie de activități, precum acesul la restaurante, spectacole, evenimente sportive. Certificatul verde face dovada de vaccinare, prezintă testul Covid negativ sau atestă trecerea prin boală, prin testul de anticorpi.

Față de măsurile recomandate, joi, de CNSU, în prezenta hotărâre este specificat faptul că în cazul copiilor sub 6 ani părinții nu trebuie să prezinte un certificat verde.

CNSU a aprobat certificatul verde ca „bilet de acces” la restaurante, cinematografe sau nunți

Concret, normele adoptate sunt următoarele:

Activități sportive, cinematografe, spectacole, nunți, botezuri

1. în spațiile închise sau deschise, competițiile sportive se pot desfășura pe teritoriul României cu participarea spectatorilor până la 30% din capacitatea maximă a spațiului, cu asigurarea unei distanțe de minimum 1 metru între persoane și cu purtarea măștii de protecție;

2. organizarea și desfășurarea activității în cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte sunt permise cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spațiului și cu purtarea măștii de protecție;

3. organizarea de evenimente private (nunți, botezuri etc.) cu un număr de participanți de maximum 200 de persoane în interior și cu asigurarea unei suprafețe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană;

4.organizarea de cursuri de instruire și workshopuri pentru adulți, inclusiv cele organizate pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, este permisă cu un număr de participanți de maximum 150 de persoane în interior și de maximum 200 de persoane în exterior, cu asigurarea unei suprafețe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măștii de protecție și cu respectarea normelor de sănătate publică stabilite prin ordinul ministrului sănătății;

5. organizarea de conferințe este permisă cu un număr de participanți de maximum 150 de persoane în interior, cu asigurarea unei suprafețe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măștii de protecție și cu respectarea normelor de sănătate publică stabilite în ordinul ministrului sănătății;

6. în condițiile Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, republicată, organizarea de mitinguri și demonstrații este permisă cu un număr de participanți de maximum 100 de persoane;

Restaurante, baruri, discoteci, săli de jocuri de noroc, piscine

7. activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor, precum și la terase este permisă până la 50% din capacitatea maximă a spațiului în intervalul orar 5:00 – 2:00;

8. activitatea în baruri, cluburi și discoteci este permisă fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului în intervalul orar 5:00 – 2:00;

9. – activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc este permisă până la 50% din capacitatea maximă a spațiului;

10. – activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de administrare a piscinelor interioare este permisă fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului;

11. – activitatea operatorilor economici care administrează locuri de joacă pentru copii în spații închise este permisă fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului și în intervalul orar 5:00 – 24:00;

12. – activitatea operatorilor economici care administrează săli de jocuri este permisă fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului în intervalul orar 5:00 – 2:00;

13. – activitățile sportive și recreative în aer liber sunt permise cu participarea a maximum 10 persoane care nu locuiesc împreună, în condițiile care vor fi stabilite prin ordin comun al ministrului Culturii și ministrului Tineretului și Sportului.

De asemenea, în cazul județelor/localităților cu incidența cuprinsă între 4 și 6 la mia de locuitori, operatorii economici care desfășoară activitatăți cu publicul în spații închise în domeniul sălilor de sport și/sau fitness pot funcționa fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului, cu asigurarea unei suprafețe de minimum 7 mp pentru fiecare persoană.

La o scurtă privire a restricțiilor putem spune că nu sunt vizate activități esențiale, ca accesul la magazine alimentare, de exemplu.

De altfel, premierul Cîțu declara, joi, că nu vede o restrângere a drepturilor. „Aici îi las pe socialiști să se pronunțe. Până atunci, vom folosi această metodologie. Și acum dacă mergi la spital, faci test COVID. A fost folosit acest certificat verde în toată Europa, toată vara, nimeni nu a spus că este o restrângere a unor drepturi. Nu văd de ce ar fi o restrângere a unor drepturi aici, în România”.

Pe de altă parte, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării Asztalos Csaba a afirmat că prezenta formulă a HG încalcă art 53 din Constituție, cu privire la Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, care prevede că „exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege”. „Aceste măsuri și eu le consider a fi necesare pentru gestionarea pandemiei COVID-19. În parte, trebuie analizată fiecare măsură, dar ele pot trece testul nediscriminării dacă urmăresc un scop legitim – și este clar că urmăresc: prevenirea răspândirii pandemiei COVD-19”, a arătat Asztalos Csaba, citat de Digi 24.

Acelai lucru l-a susținut și fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, care a afirmat că „dacă vor să pună restricții, limite, la libera circulație, la liberul acces în anumite locuri trebuie făcut prin lege, pentru că asta nu se face pe vecie, se poate face doar pe o anumită perioada de timp, cât este necesar”.

Dacian Cioloș se delimitează de discursurile anti-vacciniste ale AUR

Paul Stănescu despre criza guvernamentală, care se află „sub zodia ciolanului”

Paul Stănescu / Preluare foto: Capital.ro

Secretarul general al PSD, Paul Stănescu a afirmat că social democrații au acționat „corect și înțelept” prin neimplicarea în scandalul din interiorul coaliției de guvernare, spunând despre premierul Florin Cîțu „și-a dat arama pe față”, după ce a recunoscut că sunt șanse mai mari ca USR PLUS să revină la guvernare decât să fie format un guvern minoritar.

Kelemen Hunor face apel la compromis pentru depășirea crizei politice

„Să fie foarte clar, PSD nu va fi niciodată folosit ca să rezolve reglările de conturi ale găștilor de dreapta. Cu excepția celor care ne tot dau lecții că trebuie să scoatem coaliția dreptei ratate din noroiul în care s-a afundat, sunt foarte mulți oameni care au înțeles bine cum stă înșelătoria. Aceștia sunt membrii și simpatizanții PSD. Au înțeles că scandalul dintre USR și PNL este un conflict între găști, între interesele lor. Au înțeles foarte bine de ce PSD a luat această decizie de a sta departe de acest conflict”, a precizat Paul Stănescu, potrivit unui comunicat al PSD.

De altfel, Stănescu a precizat că social democrații se ocupă cu adevărat de „agenda cetățenilor”, fiind mai aproape de nevoile românilor: creșterea prețului la energie și gaz, precum și veniturile acestora. „Ne luptăm pentru toți românii, chiar și din opoziție. Am venit cu un proiect care plafonează prețurile la energie și gaze, reduce costul facturilor cu 50% din scumpirea existentă și impozitează profiturile producătorilor de energie și gaze. Și vom continua cu presiuni pentru creșterea pensiilor și a salariului minim. Dar și alte măsuri sociale și pentru mediul de afaceri”, a mai precizat Stănescu, adăugând că este important ca românii să înțeleagă care este misiunea politică a social democraților.

„Nu se rezumă nici în a favoriza gașca lui Cîțu sau a lui Orban, nici cea a lui Barna. Ei se ceartă pe ciolan, ei se împacă. Pe noi ne interesează ce măsuri putem lua rapid pentru a îmbunătăți viața românilor, care s-a înrăutățit cumplit în această scandaloasă guvernare a dreptei”, a concluzionat Stănescu.

Virgil Popescu explică de ce plafonarea prețurilor nu ar fi o opțiune

În România, demascarea furtului de lemn se pedepsește cu răngi și topoare

Sursă foto: www.libertatea.ro
Sursă foto: www.libertatea.ro

România importă tone de deșeuri și exportă tone de lemn.

Tot în România, filmarea unui documentar internațional despre tăierile de păduri este pedepsită cu răngi și topoare.

După furt, după acte ilegale, după absența unui control, după corupție și după indiferența repetată a autorităților, pădurea din România a devenit și martorul abuzului. Nu pentru prima oară.

Jurnalistul și regizorul Mihai Dragolea a fost bătut crunt în Coșna, Suceava, în timp ce filma un material despre tăierile ilegale de lemn. Activistul de mediu Tiberiu Boșutar a fost bătut, dezbrăcat și silit să-și părăsească mașina.

Printre cei 20 de agresori se află proprietarul pădurii și șeful ocolului silvic.

Cu alte cuvinte, o ilegalitate duce la alta, iar acțiunea de a descoperi și demonstra adevărul este pedepsită.

De la filmat lemn, la a fi bătut cu lemnul nu e decât un pas

E aproape ireal că astfel de scene se pot întâmpla într-o țară care are pretenția de a fi civilizată. Și care, contrar anumitor păreri, nu se mai află în anul  1600. Și mai ireal e că, în ciuda faptului că au fost prinși și duși la poliție, agresorii continuă să amenințe.

Mi-au spus că dacă scot o vorbă vin peste mine la Moldoviţa”, a declarat Tiberiu Boşutar.

Cel care m-a bătut cel mai tare le-a spus poliţiştilor că data viitoare mă leagă de maşină şi mă trage până rămâne doar piciorul”, completează acesta.

La asta se ajunge, atunci când politicienii sunt mai ocupați de războaiele lor interne și, cumva, închipuite, în timp ce oamenii de rând suferă consecințele. Se pare că, într-o țară în care furtul începe să devină rege, demascarea lui înseamnă să fii lăsat în sânge. Efectiv și fără exagerare.

Propuneri de înăsprire a controalelor și a legislației au fost făcute, în nenumărate rânduri. Doar că nu au fost luate în seamă. Sau, dacă au fost aprobate, până la a fi puse în practică, e cale lungă.

Pentru că nu doar agresorii au de câștigat din furtul de lemn. Rețeaua e mai mare, mai importantă și mai secretă. Și nu se știe, exact, ce persoane importante au deranjat, de fapt, cei trei agresați, în cercetările lor.

Când violența e recurentă, dreptatea cum se mai face?

Nu reclam un pădurar. Reclam un sistem depăşit de situaţie. Nu mor eu din asta şi nu mă las. […]E interesant că proprietarul nu a spus nimic. Singurii care ne-au bătut au fost pădurarii şi i-am recunoscut că şi în anii trecuţi aceeaşi oameni ne-au ameninţat şi ne-au bătut. Probabil că, data viitoare, veţi vorbi cu familia dacă ţara nu înţelege despre ce e vorba”, spune Tiberiu Boşutar.

Chiar e nevoie de mai multe victime pentru ca autoritățile să ia măsuri adevărate? Câte păduri mai trebuie să fie tăiate ilegal și cât sânge trebuie să mai curgă, până ca statul să-și facă datoria de a proteja? Și păduri, și oameni.

În momentul în care ”legea” se face cu pumnul, avem nevoie de control absolut și permanent, nu doar de sancționarea superficială a celor vinovați. Avem nevoie de o lege reală care să descurajeze spiritul de trib. Care să specifice, clar și răspicat, că furtul se pedepsește. La fel și violența.

AUR se implică în scandalul furtului de lemne din Suceava

George Simion și Claudiu Târziu (copreședinții AUR); preluare Digi 24.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) se implică în scandalul furtului de lemne din județul Suceava și cere Guvernului să pună capăt complicității cu mafia pădurilor, mai mult, să și ia măsuri pentru identificarea și sancționarea tuturor vinovaților de agresarea celor doi jurnalişti şi a activistului de mediu care filmau un documentar despre tăierile ilegale de păduri din Bucovina, se arată într-un comunicat de presă al celor de la AUR.

„Tot mai mulți activiști implicați în depistarea cazurilor de tăieri ilegale de păduri și de transport ilegal de lemn, dar și pădurari, sunt victime ale complicității dintre instituțiile statului, parlamentari și companii străine. De data aceasta, activistul de mediu Tiberiu Boșutar şi doi jurnalişti au ajuns la spital, după ce au fost atacaţi în Vatra Dornei de un grup de 20 de persoane, în timp ce filmau un documentar internațional despre jaful din pădurile noastre. În fieful liberalului Gheorghe Flutur, mafioții fac legea, iar ministrul de Interne Bode se face că plouă”, a declarat senatorul Claudiu Târziu, co-președinte AUR.

Totodată, AUR cere sancționarea grupurilor mafiote care se ocupă de defrișările ilegale din pădurile României. Pe lânga acest lucru, reprezentanții AUR vor creșterea suprafețelor împădurite, precum și monitorizarea tealp a tăierilor și transporturiloe de masă lemnoasă, dar și interzicerea proceselor tehnologice excesiv de poluante utilizate de marile companii de prelucrare a lemnului care operează în România. „Dorim oprirea exploatărilor la scară industrială de către companii din alte state membre UE, care au interzis defrișările pe propriul teritoriu, și protejarea comunităților locale și întreprinderilor mici și mijlocii care folosesc lemnul ca sursă principală de combustibil sau materie primă”, a precizat deputatul George Simion, co-președinte AUR.

Ce spune ministrul Mediului

Tanczos Barna, ministrul Mediului, condamnă agresiunea la care au fost supuși cei doi jurnaliști, alături de activistul de mediu, și a solicitat tuturor structurilor din sistemul silvic și de mediu să ofere cooperare totală în vederea anchetei penale care va avea loc în această situație. „Lucrurile au ajuns însă mult prea departe! Nu putem accepta asemenea fapte reprobabile, care pun în pericol integritatea și chiar viața celor care apără pădurea. Condamn orice agresiune de acest fel și îmi doresc ca toți autorii acestor fapte împotriva activistului Tiberiu Boșutar și a jurnaliștilor care îl însoțeau să fie identificați și să suporte consecințele legale maxime. Iar dacă se va confirma că o parte dintre agresori sunt personal silvic, ei trebuie să fie excluși imediat din această breaslă”, a declarat Tanczos Barna, citat de Ministerul Mediului.

De altfel, Iulian Bulai, președintele Comisiei de cultură, arte și mijloace de informate în masă, l-a invitat pe ministrul de Interne, Lucian Bode, în această comisie, ca urmare a atacului violent asupra jurnaliștilor.

„Securitatea jurnaliștilor este importantă. Poliția și Jandarmeria trebuie să ia măsuri cu precădere pentru categoriile sociale și profesionale expuse riscului la violență. Protecția jurnaliștilor este o problemă la nivel european, iar Statul român trebuie să ia în serios această provocare”, a scris Iulian Bulai pe pagina sa de Facebook, adăugând că ședința acestei comisii va avea loc pe 21 septebrie, de la ora 15.30, mai mult, că speră ca ministrul Bode să dea curs invitației.

Persoane audiate de poliția din Vatra Dornei, după ce câțiva jurnaliști care filmau defrișările ilegale au fost bătuți

Ovidiu Vizante și-a dat demisia de la CFR Călători

Ovidiu Vizante (foto Club Feroviar)

Ovidiu Vizante și-a dat demisia de la conducerea CFR Călători, funcție pe care o ocupa din aprilie 2021, relatează Economedia. Potrivit sursei menționate, mandatul lui Vizante va înceta la 1 octombrie.

Vizante a atras atenția în luna iulie, după deblocarea trenului de persoane ce a stat în câmp mai bine de 8 ore, în tren aflându-se și mai mulți copii, și care a ajuns la destinație după multe alte ore, în care a staționat într-o pădure, când le-a spus reporterilor: „Încercați dumneavoastră să găsiți la ora aceea soluții, transbordare la 12 noaptea la o mie de călători. Eu sunt în funcție, eu iau deciziile. De ce trebuie să veniți dumneavoastră să îmi spuneți ce trebuia să fac dacă vă spun că nu se putea face?”

„Trenul groazei” de pe ruta Mangalia – Timișoara încă nu a ajuns la destinație

Acest lucru a revoltat opinia publică, premierul Cîțu cerându-i demisia încă de atunc, ca urmare a proastei gestionări a unor situații apărute pe calea ferată, accidentul de la Fetești, în care a fost implicat un tren de marfă, respectiv deblocarea trenului de persoane.

„Decizia de a demite este a ministrului Transporturilor, dar eu cred că nu trebuie să deconteze o întreagă guvernare pentru un singur director”, a spus Cîțu, la acel moment, Vizante fiind însă susținut atât de ministrul de la acea vreme, Cătălin Drulă, cât și de vicepremierul Dan Barna.

„Actul de management se judecă așezat, la rece, nu după o declarație, oricât de nefericită a fost. Domnul director de la CFR Călători a prezentat scuze ieri (n.r. 29 iulie) și pentru mine subiectul a încheiat. Dar există o evaluare a mandatului său, la patru luni, termenul se împlinește pe 19 august”, a declarat Drulă, după ședința de la Ministerul Transporturilor, în timp ce Barna a considerat subiectul „încheiat”, iar ieșirea lui Vizante, „o formulare nefericită, într-adevăr”.

Printre obiectivele pe care și le fixase Ovidiu Vizante, la începutul mandatului său, s-a aflat digitalizarea: a proceselor companiei, simplificarea proceselor de achiziționare a biletelor sau creșterea parcului de vagoane-cușetă și de dormit.

Cîțu insistă cu demiterea lui Vizante din vârful CFR

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
cer senin
22 ° C
22.1 °
22 °
46 %
7.2kmh
0 %
mar
22 °
mie
18 °
J
17 °
vin
21 °
S
25 °

Ultimul articol

Theodor Stolojan crede că șeful statului trebuie să nominalizeze un candidat PSD la funcția...

Cândva președinte al PNL, Theodor Stolojan dovedește că nu ține partea nimănui în criza politică prin care trece țara noastră și crede că viitorul...

Ex-primarul Vanghelie, trimis în judecată în dosarul Economat Sector 5

Anchetă finalizată în dosarul fostului primar Marian Vanghelie legat de activitatea Economat Sector 5.Nici nu a durat mult, dat fiind că, în urmă cu...

Nicușor Dan crede că am putea avea un guvern cu premier tehnocrat

Premier tehnocrat - pare să fie principala calitate a potențialului viitor șef al Guvernului, varianta aceasta fiind tot mai des adusă în discuție. Până și...