Senatorul PSD Florian Bodog, fost ministru al Sănătății în Guvernele Grindeanu și Tudose, s-a arătat nemulțumit de modul în care Ministerul Educației a înțeles să demareze testarea rapidă în școli.
Chiar dacă Educația este condusă până la urmă de un membru al PNL, partener în coaliției de guvernare, Bodog nu s-a sfiit să atragă atenția, succint, asupra faptului că, pe de o parte, testele sunt greu de asamblat și de utilizat, dar și că prețul de achiziționare este unul mult prea ridicat.
Invitat la B1 TV, Bodog a lăsat să se înțeleagă că ar fi ceva necurat la mijloc, în condițiile în care încă din weekend senatorul USR Ștefan Pălărie atrăgea atenția că în școli testele au ajuns dezasamblate și fără instrucțiuni de folosire.
„Achiziția acestor teste a fost coordonată de DSU. Aceste teste au venit vrac, sunt destul de grele de utilizat. În Anglia copiii se testează singuri. Cu aceste teste e aproape imposibil, trebuie să faci un lego ca să faci un test.
Nu știu care a fostmotivul. Prețul este peste prețul din piață”, a atras atenția Florian Bodog, pentru sursa citată.
Indiferent de critici, ieri ministrul Sorin Cîmpeanu a ieșit „pe sticlă” și a arătat cât de ușor este să asamblezi kitul și să faci un test de salivă, într-un filmuleț postat pe contul său de Facebook.
Mult promisele teste de salivă pentru depistarea Covid au ajuns joi în țară, iar distribuția lor către inspectoratele școlare și mai apoi în unitățile de învățământ a fost finalizată în weekend. Sau așa ar fi trebuit. Nu e totuși grabă, având în vedere că momentan copiii sunt încă în mini-vacanța de Sfântul Andrei – 1 Decembrie, astfel încât testele vor fi folosite cel mai devreme începând cu 2 decembrie.
Ministrul Muncii Marius Budăi susține că majorarea pensiilor prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență, de numai 9,4% din PIB, este insuficientă. Asta în contextul în care valul de scumpiri, în special la utilități, este cu mult mai mare, neputând să fie acoperit din creșterea pensiilor. Totodată, Budăi a explicat, la „Legile Puterii” de la Realitatea Plus, că este necesară o creștere a prestațiilor socale de cel puțin 11% din PIB, subliniind că și așa România s-ar afla departe de situația din UE, unde cheltuielile cu prestațiile sociale sunt chiar și de 13,5% din PIB.
„Nu sunt suficiente majorările, nu se îmbogățesc peste noapte pensionarii cu aceste majorări. Cheltuielile cu plata pensiilor în România este de 9,4% din PIB. Asta s-a negociat la UE de către domnul Cristian Ghinea (n.r. – fostul ministrul al Fondurilor Europene). Noi am mers cu o marjă de 11%. În majoritatea statelor UE cheltuielile bugetare cu prestațiile sociale este de 13,5%. Acest lucru trebuie rediscutat cu Comisia Europeană”, a declarat Marius Budăi, la Realitatea Plus.
De asemenea, ministrul Muncii a revenit pe marginea subiectului legat de vârsta de pensionare, în paralel cu speranța de viață, în situația în care speranța de „viață sănătoasă” în România este de 59-60 de ani.
„Nu se poate ca noi să ne dorim ca cetățenii noștri să fie săraci. În fața acestui val de scumpriri uriașe, în primul rând în energie, aceste măsuri de majorare a pensiilor sunt extrem de necesare. Când speranța de viață este de 70 de ani și 7 luni, nu putem scoate la pensie oamenii la 70 de ani”, a mai spus Budăi.
Sărăcia și autocenzura de consum a românilor
Situația este una alarmantă, spun economiștii, după ce datele oficiale anunță că un sfert dintre români se află în pragul sărăciei, iar situația se va agrava în această iarnă, pe fondul creșterilor mari la energie, care se va regăsi în fiecare produs achiziționat.
În România, rata sărăciei relative a fost de 23,4%, în anul 2020, aproape la fel de mare ca înainte de criza sanitară, transmite TVR. Astfel, peste 4,5 milioane de români au trăit cu mai puțin de 60% din media veniturilor. Dintre aceștia, cei mai afectați sunt copiii și tinerii cu vârstă până în 24 de ani, iar 3 din 10 s-au aflat sub pragul sărăciei.
„Trebuie să găsim o soluție, or acum mie-mi e foarte greu să spun ce ar trebui făcut pentru că putem să intrăm într-o situație cu două elemente importante. Va exista o autocenzură de consum: multe familii își vor cenzura consumul, asta înseamnă că scade calitatea vieții. Nu nivelul de trai, mai mult, calitatea vieții, fapt ce nu e admis în UE, la valorile ei”, a afirmat economistul Mircea Coșea, la B1 TV.
Ministrul Afacerilor Interne este taxat de Sindicatul Europol în urma unei postări a acestuia pe Facebook, în care se „laudă” cu realizări ale… Ministerului Transporturilor.
Deși deține de ceva timp portofoliul Internelor, Lucian Bode pare a nu avea ceva coerent de scris despre ministerul pe care îl conduce – subliniază organizația sindicală, tot pe Facebook.
Postarea Europol are și o poză sugestivă, cu un porc înaripat, zburând peste sigla Guvernului României, cu o explicație simplă: „Domnule Bode, între asumarea unor proiecte de infrastructură rutieră și porci zburători, mai facem și noi puțină treabă la MAI dacă tot avem acest portofoliu?”.
„În timp ce în alte state cu un potențial economic mult mai redus decât al României, miniștrii afacerilor interne se ocupă de „interne” și modernizează constant infrastructura, serviciile sau condițiile de muncă ale polițiștilor, Lucian Bode al nostru este melancolic.
Încă nu a reușit să treacă peste șocul psihologic din momentul în care a fost remaniat de la Ministerul Transporturilor.
Înțelegem deopotrivă frustrarea, dar și dorința acestuia de a ajunge înapoi în poziția pe care și-o dorește atât de mult, însă până atunci suntem obligați să îi reamintim că este ministrul de interne, iar infrastructura de la noi mai are pe inventar toalete în fundul curții ascunse după cireș, unități de poliție în prag de prăbușire, fără apă curentă sau rețea de canalizare”, se arată în postarea Europol.
Nu ar fi pentru prima dată când organizația sindicală îl ia „pe sus” pe Bode. În septembrie, ministrul a fost taxat după ce a fost surprins într-o fotografie fără mască, la UNTOLD: „Ministrul de interne, ministrul justiției și ministrul transporturilor «wanna be», Lucian Bode, unicul ministrul 3 în 1, a fost surprins la UNTOLD fără mască de protecție. Sigur, pentru poza oficială, a folosit-o, dar ulterior și-a dat-o jos.
Asta pentru că Legea în România se împarte între «jmecheri» și «fraieri». Între cei care permit să se organizeze festivaluri cu zeci de mii de oameni care efectiv se iau în brațe în aglomerație și școlile unde nu se permite vizita părinților la prima zi de școală a copiilor lor”, au scris cei de la Europol.
În august, același Bode era arătat cu degetul că ține blocate concursurile în MAI, în condițiile în care Europol atrăgea atenția că fuseseră organizate „un procent scăzut din cele peste câteva sute de posturi de conducere vacante importante”, întrucât „de la vârful conducerii Ministerului Afacerilor Interne încă nu s-a primit ”dezlegare” (…) ministrul Lucian Bode tergiversând în mod constant ocuparea acestora, fiind foarte ocupat în ultima perioada cu campania pentru congresul din partidul din care face parte”.
Epidemiologul Octavian Jurma a explicat, la B1 TV, că potrivit ultimelor date Omicron, noua variantă de coronavirus apărută în Africa de Sud și deja răspândită în mai multe țări (cele din Sudul Africii, Canada, Spania, Marea Britanie, Italia, Suedia, dar și din Asia) este cu mult mai contagioasă decât tulpina Delta, cea care a făcut ravagii în valul patru al pandemiei, inclusiv în România.
„Momentan știm că e extrem de infecțioasă. Analizele statistice arată că e cu aproape 500% mai infecțioasă pentru cei care au trecut prin boală decât (n.r. – tulpina) Delta pentru cei trecuți prin boală. Deci e o tulpină care a evoluat în primul rând să ocolească imunitatea naturală dobândită după infectare, pentru că Africa de Sud tocmai a ieșit dintr-un val Delta devastator, asemănător celui din România, iar acest val nou apare la mai puțin de două luni, lucru care e atipic. În general durează cam șase luni până când scade suficient imunitatea după boală / vaccinare, așa încât să fie un val. Faptul că această tulpină a produs un val de infectări așa mare după Delta a fost un prim mare motiv de alarmă. Apoi analiza tehnică a mutațiilor pe care le are această variantă a stârnit un val de îngrijorare fără precedent. Nici Delta nu a galvanizat așa tare comunitatea medicală cum a îngrijorat Omicron”, a explicat Jurma, pentru B1 TV.
De asemenea, epidemiologul a precizat că specialiștii caută răspuns la o întrebare ce stârnește îngrijorarea, în privința contagiozității în rândul persoanele trecute prin boală, comparativ cu cea a persoanelor vaccinate.
„Dacă ocolește așa mult imunitatea naturală, pentru că Africa de Sud e o țară la fel de puțin vaccinată ca România, atunci ce se întâmplă în țările cu rată mare de vaccinare? Cât de mare protecție e vaccinarea? Avem prime informații că și în Africa de Sud majoritatea celor spitalizați sunt cei nevaccinați, deci se pare că există un grad de protecție vaccinală relativ bună, dar nu suficient de bună să oprească această variantă să disloce foarte rapid varianta Delta, care e acum dominantă. Omicron a înlocuit Delta mult mai repede decât Delta a înlocuit Alpha”, a mai afirmat Octavian Jurma.
Acesta a mai spus că varianta Omicron a acumulat mutații de la variantele de coronavirus Alpha, Beta, Gama și de la Delta. „Mai apar și niște mutații care au fost studiate doar în laborator, adică mutații teoretice care ar putea ocoli aproape complet vaccinul. Acesta e motivul major de îngrijorare, încă este unul teoretic, de laborator”, a continuat el.
Totodată, Jurma susține că este puțin probabil că „Omicron va ocoli complet vaccinarea mai ales la cei vaccinați după boală sau cei care-și fac boosterul”.
Pe aceeași linie a mers și Simona Ruță, șefa disciplinei de Virusologie de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, care și-a arătat îndoiala în privința anulării complete a eficacității vaccinurilor în cazul infectări cu varianta Omicron. „E adevărat că această variantă are o serie de mutații care produc îngrijorare din punct de vedere al capacității de evadare de sub recunoașterea sistemului imun. Este posibil să fie mai prost neutralizată și de imunitatea de după infecție, și de imunitatea de după vaccinare, dar chiar dacă acest lucru se va întâmpla, există un răspuns imun celular care este activ și este puțin afectat de toate mutațiile care sunt prezente în variante”, a declarat, luni, la Digi24, profesorul universitar Simona Ruță.
Vicepreședintele PNL Alina Gorghiu a afirmat, la Profit TV, că atacurile pe care social democrații le-au lansat la adresa liberalilor, chiar din ziua în care uma să se voteze Cabinetul Ciucă, un guvern al alianței PNL-PSD-UDMR și minorități naționale, nu fac decât să pună sub o lumină proastră misiunea comună pe care au acceptat-o pentru a scoate România din criză. Mai mult, le-a transmis și câteva sfaturi celor care vor prelua portofoliile, cu adevărat, după această mini-vacanță: „să servească un ceai de muşeţel şi să răspundă cu calm”.
„Într-o notă mai relaxată, le-aş recomanda tuturor care merg la ministere, indiferent că sunt de la PNL, PSD, UDMR şi sunt nervoşi sau simt nevoia să facă declaraţii contondente, să servească un ceai de muşeţel şi să răspundă cu calm. Orgoliul personal şi misiunea de a gestiona guvernarea României nu au niciun punct comun”, a spus Alina Gorghiu, la Profit TV, citat de Realitatea Plus.
De altfel, senatoarea a subliniat faptul că pentru această coaliţie important este ca lucrurile să funcționeze, nu „că trebuie să ne iubim şi nici să ne criticăm”, mai mult, că „eficienţa acestei guvernări se va vedea. Nu putem evalua acum, la câteva zile, de la învestirea guvernului, dar în câteva luni această eficienţă a guvernării va trebui evaluată, şi sunt convinsă că nu vom beneficia de acele luni de miere în care lumea are răbdare cu guvernarea. A fost o situaţie complicată, avem o luptă de dus cu pandemia”, a mai precizat Alina Gorghiu.
De asemenea, vicepreședintele PNL a reamintit necesitatea privind „urgentarea votului pe certificatil verde”, în contextul în care vaccinarea a coborât sub 10.000 pe zi, dar mai ales, cu pericolul iminent al tulpinii Omicron, ce a devenit prezentă și în Europa. „Nu cred că ne putem permite să nu rezolvăm această problemă până va veni noul val. Controversele şi disputele publice vor trebui ţinute la nivelul coaliţie pentru că imaginea coaliţie ca conta foarte mult”, a mai arătat senatoarea PNL, aceasta precizând că o altă prioritate importantă a noului guvern este construirea bugetului pentriu anul 2022.
„Sper să fie gata până la finalul lunii decembrie, ca parlamentar al acestei coaliţii. Ar fi un gest de mare responsabilitate pentru Guvernul Ciucă să lucreze şi Parlamentul să vină cu votul până la finalul anului. Toţi din Guvern ar trebui să se concentreze pe aceste lucruri”, a mai precizat Alina Gorghiu.
Nistor, Ciuclea și Stoian. O poză cât o mie de articole - Foto Facebook-
În acest an a fost amendată pentru inundarea cu levigat a unor terenuri din Deva și Simeria. Anul trecut a fost amendată pentru că nu a realizat mai multe operațiuni prevăzute în autorizația de mediu și în contractul de zeci de milioane de lei.
Regula de bază a unui sistem de colectare a deșeurilor este ca înainte de depozitare deșeurile să fie sortate și tratate mecano-biologic, pentru recuperarea deșeurilor reciclabile, fiind redusă cu până la 60% cantitatea de deșeuri depozitate. Astfel e prelungită durata de funcționare a unui depozit ecologic, care costă zeci de milioane de euro. Asta e teoria. În practică, unele firme de salubrizare, printre care Supercom SA, au un singur scop: profitul!
„Ziarul de Investigații” a mai scris despre milioanele de lei încasate de Supercom în baza raportărilor false a cantităților de deșeuri menajere tratate mecano-biologic la Depozitul ecologic („deponeul”, cum spun localnicii) Bârcea Mare, de la marginea Devei. Există o corespondență între instituțiile statului în care se spune cu subiect și predicat că în stația de tratare intră anual 45.000 tone de deșeuri, dar Supercom SA raportează fictiv „tratarea” a încă 90.000-100.000 de tone.
Acum există și dovada concretă a raportărilor false, pentru că Supercom SA, firma fostului senator PSD Ilie Ciuclea, a fost amendată cu 100.000 lei de comisarii Gărzii de Mediu Hunedoara, care au găsit în Celula nr. 1 „depozitări de saci de plastic cu conținut de deșeuri municipale amestecate, ambalaje de plastic întregi, deșeuri de pet-uri întregi”. Deci angajații Supercom aruncau în celula depozitului sacii cu gunoi așa cum erau aduși de firmele care fac colectarea.
Controale de rutină ale Gărzii de Mediu Hunedoara la CMID Bârcea Mare, administrat de Supercom SA
Prin contract, Supercom SA se obligă să opereze stațiile de sortare și tratare mecano-biologică dar Garda de Mediu și APM Hunedoara au constatat că asta nu se prea întâmplă
În 2019, comisarii Gărzii de Mediu Hunedoara au efectuat mai multe controale la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) Bârcea Mare. Erau acțiuni de control planificate pentru verificarea modului în care Supercom SA își respectă obligațiile pe care le are la administrarea depozitului în baza Autorizației Integrate de Mediu nr 2/12.05.2017 și în contractul nr 5.323/24.04.2017, prin care CJ Hunedoara a delegat Supercom SA administrarea CMID. A fost verificat modul în care se fac sortarea și tratarea mecano-biologică a deșeurilor, cum este captat și epurat levigatul, lichidul rezultat prin descompunerea deșeurilor, dar și cum e captat biogazul din muntele de gunoaie.
Spre exemplu, conform Autorizației de Mediu nr 2/15.05.2017, Supercom SA avea obligația ca până pe data de 1 iulie 2019 să monteze puțuri și conductele aferente instalației de colectare a biogazului emanat de gunoaiele depozitate. De fapt, sistemul de colectare a biogazului ar fi trebuit montat în momentul în care nivelul deșeurilor depozitate atingea înălțimea de 4 metri. Dacă nu este captat biogazul, există riscuri foarte mari de producere a unui incendiu.
Pentru prevenirea producerii unui incendiu, Garda de Mediu a mai notificat Supercom SA cu privire la „obligativitatea instalării puțurilor și conductelor de captare a biogazului și arderea acestuia controlat, prin unitatea de ardere existentă deja pe amplasamentul depozitului Bârcea Mare”.
Dovada raportărilor false la „deponeul” din Hunedoara! Comisarii Gărzii de Mediu au găsit în Celula 1 saci cu gunoi nesortat
Control al Gărzii de Mediu la Depozitul de deșeuri de la Bârcea Mare
Prin nota de constatare nr. 41/05.02.2019, Garda de Mediu a avertizat reprezentanții Supercom că e necesar să ia „măsuri de gestionare a deșeurilor admise la CMID astfel încât să atingă țintele stabilite prin legislația referitoare la reducerea cantității de deșeuri depozitată, reducerea cantității de fracție biodegradabilă, de la depozitare, și reciclarea deșeurilor de ambalaje”.
La un nou control al Gărzii de Mediu Hunedoara, pe 11 decembrie 2019, comisarii au consemnat în procesul verbal că Supercom SA nu furniza „refuzul de sortare”, adică materialele reciclabile colectate în urma sortării, unui operator specializat în valorificarea energetică a reciclabilelor, conform art 8, litera (o), din contractul încheiat între CJ Hunedoara și Supercom. Din acte rezulta că firma nu are niciun contract cu un astfel de operator. Mai mult de atât, comisarii au descoperit că angajații Supercom nici nu făceau sortarea deșeurilor, pentru că în Celula nr 1 erau depozitate peturi și pungi de plastic.
„1. Neexistența (până la data de 1 aprilie 2019) a unui contract încheiat de către Supercom SA în vederea reducerii cantităților de deșeuri de la depozitare finală prin operațiunea de valorificare energetică cu un operator specializat și autorizat;
2. Nepredarea spre valorificarea energetică a refuzului de sortare rezultat de la Stația de sortare deșeuri și ambalaje;
3.Existența pe depozitul conform a deșeurilor a ambalajelor de folie de polietilenă, precum și deșeuri de PET-uri”, se spunea în procesul-verbal.
Din cauză că în celulă erau aruncate și deșeuri reciclabile, volumul deșeurilor depozitate era cu mult mai mare decât cel planificat. În 2019, după doi ani de la punerea în funcțiune a CMID Bârcea Mare, stratul de deșeuri din prima celulă ajunsese la înălțimea de 11 metri. Stratul de deșeuri ar fi trebuit tasat sistematic, pentru a se reduce volumul depozitat. Nu s-a făcut nici asta.
După câteva luni, în 2020, la un nou control al Gărzii de Mediu la CMID Bârcea Mare, comisarii constatau că situația nu se schimbase cu nimic și în continuare era depozitat gunoi menajer amestecat cu materiale reciclabile: „s-au constatat depozitări de saci de plastic cu conținut de deșeuri municipale amestecate, ambalaje de plastic întregi, deșeuri de PET-uri întregi”!
Din moment ce erau saci cu deșeuri menajere, peturi și pungi de plastic, era evident că acei saci cu gunoi menajer erau aruncați în Celula depozitului așa cum erau aduși de firmele care colectează deșeurile din localitățile hunedorene.
Supercom raportează fictiv „tratarea” a 90.000 – 100.000 de tone de deșeuri menajere
„Ziarul de Investigații” a mai scris despre faptul că Supercom SA nu realizează procesarea deșeurilor înainte de depozitare. Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Hunedoara a avertizat cu privire la raportările false, care rezultau din analiza cifrelor declarate chiar de Supercom SA:
„Comparând aceste declarații cu raportările în SIM/ANPM/APM Hunedoara ale operatorului Supercom SA, rezultă că anual s-au tratat circa 45.000-50.000 tone deșeuri și s-a raportat tratarea fictivă pentru încă circa 90.000-100.000 tone deșeuri în anii 2019 și 2020. Tratarea necorespunzătoare a deșeurilor intrate la CMID este confirmată și de cantitatea nesemnificativă de deșeuri recuperate, de gradul de umplere a Celulei 1 a Depozitului și de lipsa compostului, respectiv a materialului valorificabil în agricultură sau lucrări de îmbunătățiri funciare”, se spunea în adresa nr 3.992/12.05.2021, semnată de Viorica Georgeta Barabas, director executiv al APM Hunedoara.
Captarea biogazului, o fantezie din punctul de vedere al firmei lui Ciuclea, deși e un pericol pentru locuitorii din Deva și Simeria
În procesul-verbal al controlului efectuat la CMID Bârcea Mare, comisarii Gărzii de Mediu consemnau că Supercom SA nu îndeplinise nici altă măsură, prevăzută la capitolul 6.1, din Autorizația de Mediu nr 2/2017, instalarea, atunci când stratul de deșeuri din celulă atinge înălțimea de 4 metri, a unui sistem de captare a biogazului format în muntele de gunoaie. Instalația de gestionare a gazului de depozit e formată din puțuri și conducte de colectare, stația de colectare a biogazului și unitatea de ardere a biogazului.
Potrivit comisarilor de la Garda de Mediu Hunedoara, lipsa sistemului de captare și ardere a biogazului din depozit crează riscuri imense pentru locuitorii din zonă, în special Deva și Simeria: „Pericolul concret al necaptării biogazului de pe deponeu generat de descompunerea deșeurilor constă în riscul apariției de incendii pe amplasamentul deponeului, fapt care ar conduce la afectarea iremediabilă, atât a mediului, cât și a sănătății populației rezidente în zonele învecinate, fiind în acest sens elocvent incidentul de mediu survenit din aceleași motive în anul 2011, când fostul deponeu al municipiului Deva a fost afectat de un incendiu de proporții, a cărui anihilare a durat mai mult de 2 săptămâni”.
Această măsură, „montarea puțurilor și conductelor de gaz aferente instalației de colectare a gazului de depozit a deponeului ecologic”, trebuia realizată de Supecom SA până pe 1 iulie 2019, dar în decembrie comisarii consemnau în procesul-verbal „neinstalarea puțurilor de captare a gazului de depozit după ce stratul de deșeuri depus a atins înălțimea de 4 metri, iar la data controlului înălțimea a ajuns la circa 11 metri”.
Garda de Mediu a constatat că „permeatul” rezultat în urma epurării levigatului, e folosit de Supercom „în alte scopuri”
La un nou control al Gărzii de Mediu la CMID Bârcea Mare era descoperită o altă boacănă a angajaților Supercom, care nu foloseau „permeatul”, lichidul rezultat din stația de tratare a levigatului, la stropirea deșeurilor depozitate, ci îl foloseau în alte scopuri. „…substanțele și concentratul ce rezultă din stația de tratare levigat se utiliza în alte scopuri nu doar pentru stropirea deșeurilor din depozit (permeat)/ dirijarea pe depozit (concentrat), conform prevederilor autorizației integrate de mediu”, se spune în procesul-verbal întocmit de comisarii Gărzii de Mediu.
Legea prevede că orice depozit ecologic este prevăzut cu stații de epurare a levigatului, lichidul care rezultă din descompunera deșeurilor. Levigatul trebuie să fie colectat din muntele de gunoaie printr-un sistem de conducte și e stocat într-un bazin, din care este pompat spre stațiile de epurare. Apa rezultată din stațiile de epurare, este colectată într-un bazin și e utilizată în scop tehnologic. Concentratul rezultat din procesul de epurare a levigatului este acumulat într-un bazin, din care este pompat printr-o conductă în celula de depozitare, fiind utilizat la stropirea deșeurilor din depozit.
Autorizația de Mediu nr 2/2017, în baza căreia Supercom SA administrează CMID Bârcea Mare prevedea ca tot concentratul rezutat din epurarea levigatului să fie utilizat la stropirea deșeurilor depozitate, dar oamenii Supercom foloseau concentratul de substanțe extrem de nocive în „alte scopuri”! No comment!
Garda de Mediu a aplicat amenda maximă, de 100.000 lei, pentru nerespectarea obligațiilor din Autorizația de Mediu
Toate aceste operațiuni, de la sortarea deșeurilor la captarea biogazului și a levigatului, erau obligații asumate de firma lui Ciuclea prin Autorizația de Mediu nr 2/2017 pentru administrarea CMID. Firma fusese notificată și la controalele anterioare cu privire obligațiile de a realiza aceste măsuri.
În aceste condiții, pentru neregulile descoperite, Garda de Mediu a aplicat Supercom SA o amendă în valoare maximă, de 100.000 lei: „Urmare a efectuării acestor acțiuni au fost constate neconformități, au fost aplicate sancțiuni contravenționale și au fost impuse măsuri. Societatea a fost sancționată contravențional cu amendă în valoare de 100.000 de lei pentru nerespectarea prevederilor OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului”, anunța Garda de Mediu Hunedoara printr-un comunicat.
Firma lui Ciuclea a dat în judecată Garda Națională de Mediu pentru anularea amenzii, dar a pierdut procesul
Ilie Ciuclea, administratorul și acționarul unic al Supercom SA, nu și-a pus angajații să realizeze operațiunile pentru care firma sa este plătită, dar nici n-a vrut să achite amenda aplicată de Garda de Mediu, deși 100.000 de lei este o sumă ridicolă în comparație cu zecile de milioane de lei încasate de Supercom în baza raportărilor false a sortării și tratării deșeurilor. Pe 6 ianuarie 2020, Supercom SA a dat în judecată Comisariatul General al Gărzii Naționale de Mediu și Garda de Mediu Hunedoara, pentru „anulare proces verbal de contravenţie GNM 01454”.
În dosarul nr 23.221/2020, înregistrat pe rolul Judecătoriei Deva, procesul a fost unul de lungă durată, pentru că activitatea instanțelor judecătorești a fost restricționată din cauza pandemiei de Covid-19. După 8 amânări, instanța s-a pronunțat pe 29 decembrie 2020, respingând cererea Supercom SA de a fi anulat procesul-verbal prin care firma fusese amendată. „Instanța respinge cererea formulată de petenta SC Supercom SA în contradictoriu cu intimatul Comisariatul General al Gărzii Naționale de Mediu cu sediul procesual ales la Serviciul Comisariatul Judeţean Hunedoara, având ca obiect anulare proces verbal de contravenţie seria GNM nr. 01454 din 11/12/2019, ca neîntemeiată”, se spune în sentința nr 2.166/29.12.2020 a Judecătoriei Deva.
Supercom SA a făcut recurs și pe 2 iunie 2021 dosarul nr 23.221/2020 a ajuns pe rolul Tribunalului Hunedoara. Instanța de contencios administrativ s-a pronunțat pe 19 octombrie, respingând acțiunea Supercom ca nefondată. Cum decizia nr 1306/19.10.2021 a Tribunalului Hunedoara este definitivă, Supercom SA nu mai are nicio cale de atac și Ilie Ciuclea trebuie să treacă la „cheltuieli” și amenda aplicată de Garda de Mediu Hunedoara trebuie platită.
Tertipuri. Supercom SA n-a negat constatările Gărzii de Mediu, dar ar fi vrut ca și amenda să fie plătită tot de CJ Hunedoara
În cursul judecării litigiului la Tribunalul Hunedoara, reprezentanții Supercom nu au negat că neregulile constatate de comisarii Gărzii de Mediu, dar au încercat să convingă instanța că nu firma Supercom SA e vinovată de aceste nereguli, ci CJ Hunedoara, proprietarul CMID Bârcea Mare: „Tribunalul reține că, așa cum rezultă și din susținerile apelantei (Supercom – n red), aceasta nu neagă faptele materiale descrise în raportul de inspecție, însă susține că nu se face vinovată de faptele contravenționale reținute în sarcina sa, acestea neputând să-i fie imputate”, se spune în motivarea sentinței nr 1306/19.10.2021.
Tribunalul Hunedoara a respins cererea Supercom SA, de a-i fi anulată amenda de 100.000 de lei aplicată de Garda de Mediu
În instanță, reprezentanții Supercom au invocat faptul că nu puteau preda deșeurile reciclabile, peturile și foliile de plastic, unui operator specializat deoarece echipamentele de la CMID Bârcea Mare, puse la dispoziție de proprietarul depozitului, CJ Hunedoara, nu permit pregătirea materiei prime pentru valorificare, linia de sortare nefiind prevăzută cu un sistem de balotare. Practic, din punctul de vedere al Supercom SA, tot CJ Hunedoara ar fi trebuit să plătească și amenda.
Instanța a respins această explicație, pentru că respectarea obligației din Autorizația de Mediu îi revenea în mod direct Supercom SA, iar dacă firma se confrunta cu lipsa echipamentelor de balotat, soluțiar ar fi să solicite CJ Hunedoara achiziția echipamentelor, nu să ignore obligațiile din autorizația de mediu: „Această apărare nu poate fi reținută întrucât, din înscrisurile depuse la dosar, nu rezultă că apelanta ar fi solicitat Consiliul Județean Hunedoara suportarea costurilor și/sau permiterea efectuării lucrărilor pentru o astfel de instalație de balotat și, în plus, apelantei îi revenea obligația de a face toate demersurile pentru respectarea măsurilor impuse de Garda de Mediu, iar nu Consiliului Județean Hunedoara”, se spune în decizia Tribunalului Hunedoara.
De fapt, dacă instanța ar fi acceptat eschiva Supercom SA, nu Consiliul Județean era cel care ar fi trebuit să plătească amenda, ci hunedorenii, pentru că în bugetul CJ nu sunt bani căzuți din cer, ci sunt bani din impozitele plătite de hunedoreni.
Tupeul cu care reprezentanții Supercom tratează un întreg județ poate fi explicat prin pasivitatea președintelui CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor, șeful instituției care a acordat firmei Supercom SA, fără licitație, contractul de administrare a „deponeului” Bârcea Mare, iar acum nu are nicio reacție față de constatările Agenției de Mediu și Gărzii de Mediu Hunedoara, că firma lui Ciuclea este plătită cu milioane de lei pentru raportări false la sortare și tratare, inundații cu levigat și chiar un eventual incendiu devastator, provocat de biogazul emanat de muntele de gunoaie, care ar pune în pericol sănătatea locuitorilor din Deva și Simeria.
Liderul PMP Cristian Diaconescu a anunțat decizia privind înființarea unei comisii de monitorizare a implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cel care de altfel se află și sub „supravegherea” lui Dan Vîlceanu de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, supranumit „gardianul PNRR”.
Astfel, din comisia de monitorizare, a cărei funcționare va fi asemeni unui organism de control a modului în care sunt cheltuiți banii europeni, vor face parte președintele PMP, Cristian Diaconescu (fost ministru de Externe și al Justiției), Eugen Tomac (europarlamentar), Lucia Varga (fost ministru al Mediului), Cristian Petrescu (fost ministru al Turismului), Ion Ariton (fost ministru al Economiei), Petru Movilă (fost deputat în Parlamentul României), Gheorghe Ialomițianu (fost ministru al Finanțelor), Dorel Constantin Onaca (fost președinte al Comisiei Economice și Industrie a Senatului României) și Mihaela Natea (profesor universitar), potrivit unui comunicat al PMP, distribuit pe contul oficial de Facebook.
„Programul Național de Redresare și Reziliență este de fapt, programul de guvernare al noului Cabinet. PMP va sta, permanent, cu ochii pe cheltuirea banului public, național și european și va sesiza problemele care ar putea să apară în ceea ce privește folosirea fondurilor europene. Avem o șansă istorică de redresare economică și nu ne permitem să ratăm țintele impuse de PNRR”, a declarat președintele Cristian Diaconescu.
De altfel, la începutul lunii octombrie, Diaconescu și-a exprimat îngrijorarea privind faptul că guvernul interimar de la acel moment putea puen în pericol viitorul PNRR, care intrase în „linie dreaptă” în 27 septembrie. O lună mai târziu, în 28 octombrie a fost aprobat PNRR, iar până la la finalul lunii decembrie „cred că am putea folosi 1,2 miliarde de euro, bani rapid care intră în economia românească în zona privată”, potrivit lui Cristian ghine, fostul ministrul al Fondurilor Europene, cel care a lucrat la întocmirea PNRR.
România va primi din partea Uniunii Europene granturi de 14,2 miliarde euro, dar şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde euro în cadrul Facilității de Redresare şi Rezilienţă, care valorează în total 800 de miliarde de euro la nivelul UE.
Din cei 29,2 miliarde de euro, 41% sunt alocați tranziției „verde” și combaterii schimbărilor climatice și 21% pentru digitalizarea României.
Noua coaliție de guvernare are și alte efecte, cumva așteptate: social democrații care cândva i-au jurat credință lui Ludovic Orban pe când acesta conducea PNL, intrând astfel în echipa câștigătoare a liberarilor, se reîntorc la PSD.
Un pas în acest sens a fost anunțat de președintele PSD Giurgiu, deputatul Marian Mina.
Sub haștagul „PSD Giurgiu, tot mai puternic!”, Mina arată că patru primari care trecuseră de la PSD la PNL s-au realăturat echipei social democrate. Iar deputatul Mina explică și de ce edilii din câteva localități giurgiuvene au decis să se întoarcă „acasă”: au fost mințiți și dezamăgiți de PNL!
Președintele PSD a făcut chiar o conferință de presă pentru ca lumea întreagă să știe veștile bune din partid, avându-l alături pe unul dintre primarii care s-a reîntors la valorile social democrate – Aurel Enache, edilul comunei Comana. La vremea în care PNL „fura” social democrați, 6 primari PSD din Giurgiu şi-au schimbat culoarea, odată cu primarul din Comana: Constantin Stoica, primar al comunei Colibaşi, Cătălin Corbea, primar al comunei Prundu, Niţu Ion, primarul din Mihai Bravu, Surduleasa Florin, primarul din Greaca, și Silvian Manea, primarul comunei Hotarele.
„Atunci când au trecut la PNL, primarilor giurgiuveni li s-au promis proiecte pentru comunităţile lor, bani pentru dezvoltare, li s-a promis marea cu sarea, dar, de fapt, au fost minţiţi cu neruşinare.Nicio promisiune nu s-a materializat şi, astfel, edilii aleg să vină alături de mine, să se întoarcă în echipa celor care au făcut cu adevărat multe lucruri bune pentru dezvoltarea întregului judeţ.
Astăzi, în conferinţă de presă, l-am avut alături pe primarul comunei Comana, Aurel Enache. Îi mulţumesc pentru încredere, pentru susţinere şi curaj! Vreau să precizez faptul că alături de PSD Giurgiu sunt şi primarii din Colibaşi, Prundu şi Clejani. Pentru că toţi sunt sătui de umilinţe, de păcăleli şi de bătaia de joc a liberalilor!
Le cer public celor din PNL Giurgiu să îi lase pe primari să aleagă echipa din care vor să facă parte şi, de asemenea, să înceteze cu hărţuirea, cu presiunile şi cu „pedepsirea” celor care nu mai vor să lucreze cu ei!”, a scris Marian Mina pe Facebook.
Unii primari din Capitală au înțeles că nu mai pot face față cheltuielilor pentru salubrizare și au căutat alte soluții, astfel încât oamenii să nu fie păgubiți și să nu rămână cu gunoiul la „ușă”.
Sectoarele 4 și 6 din București au fost împuternicite să înființeze societăți proprii de salubrizare, după ce studiile tehnice și financiare fi arătat că tarifele sunt mai mici iar activitatea mai eficientă a decât serviciille operatorilor externi.
Consiliul Local Sector 6 a respins, însă, proiectul de hotărâre în sensul acesta, vineri 26 noiembrie.
„În lipsa acestuia, suntem în imposibilitatea de a scoate la licitație serviciul de colectare selectivă, de transport al deșeurilor la stația de sortare. Trebuie să facem o companie mică, limitată, dar fâșneață, să facă treabă.
Suntem al doilea Sector după Sectorul 1 care plătește mult pentru salubritatea stradală. Pe baza studiului făcut, dacă nu delegăm serviciul de salubrizare, costul va crește cu 20 de milioane de lei pe an”(n.r costul de gestionare a deșeurilor) a declarat primarul Ciprian Ciucu, înainte ca proiectul să fie suspus aprobării.
Proiectul a fost respins. A primit doar 10 voturi pentru, opt împotrivă și șapte abțineri. Consilierii locali PSD au votat împotrivă și s-au raportat la alte sectoare care au implementat această măsură, iar costurile finale sunt aproape triple.
Cum ajungem să plătim „taxa pe gunoi” de trei ori mai mult
Aleșii locali care au votat împotriva acestui proiect de hotărâre spun că nu există nicio reducere a costurilor.
Spre exemplu, în Sectorul 3, cheltuielile pentru salubrizarea cu firma Primăriei depășesc 200 de milioane de lei, în anul 2021.
Graficul cheltuielilor din Sectorul 3 anul 2021
Și anul trecut acestea au fost ridicate, la aproape 170 de milioane de lei, așa cum reiese din graficul atașat.
Cheltuielile cu salubrizarea în anul 2020
Potrivit datelor noastre, Primăria Sectorului 3 plătea aproximativ 140 de milioane de lei, când de salubrizare se ocupa firma Rosal. Garda de Mediu a transmis, la solicitarea noastră, că și în sectorul 3 au fost date amenzi firmei înființată de Primărie, pentru că a lăsat zeama de gunoaie pe străzi(n.r. levigatul)
Direcția de Salubrizare și Deszăpezire din cadrul Primăriei Sector 3 a fost amendată cu suma de 90 000 de lei, pentru că a depozitat deșeurile la voia întâmplării.
În Sectorul 1, scandalul privind „gunoiul” este de notorietate. Garda de Mediu ne-a transmis că, firma Romprest a fost amendată cu suma de 70 000 de lei, tot pentru scurgerea levigatului.
Operatorul de salubrizare Romprest susține că are facturi restante în valoare de opt milioane de euro, încă de anul trecut, după ce primarul Clotilde Armand a refuzat plata acestora pe motiv că „sunt umflate”.
Zăpadă peste gunoi în Sectorul 1
Reprezentanții Romprest susțin că nu au încheiat nici măcar contract pentru deszăpezire, iar iarna a sosit deja.
„Suntem in imposibilitate de a mai susține activitatea de deszăpezire din Sectorul 1 datorita lipsei de bani.(…)Pentru utilajele respective trebuie să existe șoferi, parcul cuprinde 100 de utilaje. Nu mai zic de carburant, reviziile, defecțiunile care apar”, a spus Sorin Velicu, director operațional ROMPREST, potrivit Antena 3
Taxa pe gunoi și „statul în stat”
Deși primarii sectoarelor 4 și 6 au făcut „front comun” pentru înființarea unor companii de salubrizare în subordinea directă a primăriilor, măsura a fost aspru criticată de Violeta Alexandru, deputat PNL. Ea spune că nu este normal să se limiteze concurența pe piața gunoaielor.
„Se votează o societate a primarului Băluţă, de la Sectorul 4 şi una a primarului Ciucu de la Sectorul 6. Sunt mirată de abordarea unui liberal, care este primarul de la 6, de a înfiinţa companii. Reamintesc consilierilor generali PNL că noi, în campania electorale şi dinaintea campaniei electorale, prin consilierii generali, am militat pentru desfiinţarea companiilor, nu pentru înfiinţarea altora noi”, a precizat Violeta Alexandru, potrivit Agerpres.
În Sectorul 2 intervine Protecția Consumatorului
Radu Mihaiu, primarul sectorului 2 București, este revoltat de modul în care a acționat firma de salubritate Supercom SA. El a explicat că a depistat 1000 de contracte încheiate ilegal, care nu respectă hotărârile Consiliului Local, ci conțin clauze de natură să-i facă pe bucureșteni să scoată mai mulți bani din buzunare.
„Îngrijorarea vine de la faptul că 1.000 de contracte încheiate până acum de operatorul de salubritate rebuie refăcute, pentru că acel contract ce a fost votat de Consiliul local a fost înlocuit de operatorul de salubritate cu un altul care are prevederi mult mai nefavorabile cetăţenilor. Este o situaţie foarte gravă, pe care trebuie să o rezolvăm în puţinul timp rămas. (…) Vom face cu siguranţă o sesizare către Protecţia Consumatorului, să vedem cum am putut să ajungem în această situaţie”,a explicat Mihaiu, potrivit Agerpres.
Cum influențeză „taxa pe gunoi” lipsa gropilor pentru deșeuri
Existența unei singure gropi pentru depozitarea gunoiului din Capitală a făcut ca tarifele să explodeze. Firma care gestionează groapa de gunoi Vidra, Eco Sud SA are parte de controale pentru majorarea nejustificată a acestor tarife. De altfel, pe rolul instanțelor sunt mai multe litigii pentru anularea acestora.
Edilii din sectoarele 1,2,3 și 4 sunt extrem de revoltați și arată cu degetul spre Primăria Capitalei, pe care o acuză de nepăsare. Ei spun că s-a ajuns la nerespectarea Hotărârilor de Consiliu Local General. Mai exact, prin Hotărârea de Consiliu Local General din data de 6 iulie 2021, se stabilea tariful de depozitare la groapa Vidra: 24,9 euro pe tonă cu TVA, echivalentul a aproape 124 de lei. Eco Sud, firma care gestionează groapa de gunoi Vidra le-a dublat.
Oficialii acestei companii susțin că tarifele aplicate sunt exclusiv perioadei 2016 – 2017, calculat la un curs mediu euro din perioada 08. 2015 – 07. 2016. În opinia celor de la Eco Sud SA nu pot fi aplicate pentru alte perioade decât cele menționate. Lucrurile vor fi „tranșate” de instanțe.
Cum influențează colectarea selectivă „taxa pe gunoi”. Sibiul are cea mai mare taxă din țară
În Sibiu, „taxa pe gunoi” este formată din mai multe tipuri de abonamene. Potrivit Primăriei Sibiu, persoanele fizice plătesc 16 lei/lună, pentru un abomanent de „bază”.
Acesta presupune 26 de ridicări anuale ale pubelei negre, 36 pentru Bio (maro), 24 pentru plastic (galben) și 12 pentru hârtie (albastru). Primăria a justificat acest tarif din cauza „lipsei de educație ecologică”.
O familie cu trei membri poate ajunge să plătească 42 de lei pentru gunoi. Pentru cei care știu că nu vor „produce” gunoi mult, există abonamentul „ECO”. Acesta cuprinde 12 ridicări pentru pubela neagră, 24 pentru cea galbenă, 12 pentru cea albastră și 36 pentru cea maro. Cuantumul este de 32 de lei/lună.
Familiile numeroase au avut de optat și pentru abonamentul „MAXI” . Ajunge la 49,5 lei pe lună și include 36 de goliri pe an pentru tomberonul negru, 24 pentru plastic, 12 pentru hârtie și 36 pentru biodegradabil, potrivit datelor de la Primăria Sibiu.
Plătești pentru cât arunci
“Motivul principal pentru modificarea Regulamentului a fost necesitatea implementării instrumentului prevăzut de legislația națională în ceea ce privește colectarea deșeurilor – “plătește pentru cât arunci”. Scopul acestui instrument este acela de a reduce cantitatea de deșeuri reziduale colectate de la populație (pubela neagră), concomitent cu creșterea nivelului de reciclare”, a declarat Astrid Fodor, primarul orașului Sibiu, potrivit oradesibiu.ro.
În municipiul Cluj-Napoca, tariful este de 10,93 de lei de persoană. Chiar dacă în proiectul de hotărâre al Consiliu Local, tariful stabilit pentru o persoană fizică pe lună s-a majorat scriptic de la 10,93 la peste 14 lei, pe facturi încă apare prețul , ca urmare a subvenției acordate de la bugetul local, informează Primăria Cluj-Napoca. Colectarea selectivă a influențat prețul și în Oradea. Tariful pentru salubrizare este de 11,60 lei pentru o persoană, stabilit la 1 ianuarie 2020, când prețul a crescut simțitor, cu 7,63%.
Brașovenii plătesc 14,17 de persoană pentru salubrizare, tot din necesitatea de a colecta selectiv.
Dacă în celelalte orașe mari ale țării se aplică tariful „plătești cât arunci”, bucureștenii nu știu nici ce aruncă și nici unde vor mai arunca. Momentan, cea mai mare problemă pentru Capitală este găsirea de spații conforme pentru depozitarea gunoiului. Groapa de gunoi Vidra ar urma să fie închisă curând, potrivit surselor noastre autorizate.
Protecția Consumatorului (InfoCons) vine în sprijinul consumatorilor cu o aplicație inedită, menită să îi ajute pe aceștia să își selecteze produsele pe care le achiziționează, nu doar prin prisma mărcii sau a prețului, mai mare sau mai mic, în funcție de buget, cât mai ales prin cât de sănătos este acel produs.
Astfel, cunoscutele reclame privind „consumul de zahăr, zahăr și grăsimi” ajung la un al nivel de constientizare, mai mult, aplicația ce se poate descărca gratuit de pe Google Play (pentru Android) respectiv App Store (pentru Iphone) ne aduce, pe fiecare dintre noi la un „scan” distanță de un strop de sănătate.
Aplicația InfoCons (captură)
Potrivit site-ului oficial al Protecției Consumatorului, accesul la „lista de aditivi” se face printr-o simplă scanare a codului de bare al oricărui produs alimentar, de oriunde din lume. Iar informațiile pe care consumatorul le primește vin în sprijinul său și prin faptul că pe lângă aditivi sau ingrediente poate afla și unde să recicleze respectivul ambalaj.
Aplicația InfoCons (captură)
De asemenea, există posibilitatea salvării produselor într-o listă de unde poți afla cantitatea cumulată de aditivi, E-uri așa cum sunt mai cunocute popular, sare, zahăr, dar și calorii.
Cum trendul actual este pentru o viață sănătoasă, dar mai ales pentru un mediu mai curat, aplicația Info Cons le combină pe cele două și „promite”, însă decizia finală este a fiecăruia dintre noi.
Noul ministru la Finanțelor, Adrian Câciu a afirmat, la Antena 3, că urmează o lună plină pentru guvernul Ciucă, în privința construirii bugetului pentru anul viitor, în contextul în care de la 1 ianuarie vine o serie importantă de creșteri ale „pachetului social” anunțate potrivit programului de guvernare, program care a fost aprobat în vederea formării guvernului PNL-PSD-UDMR și minorități naționale.
„Luna decembrie este o lună plină. Pregătim bugetul pentru 2022, pregătim să stabilim care sunt prioritățile pe programul de guvernare, programele care vor fi finanțate în 2022. Avem pensiile care cresc, alocațiile care cresc, tot pachetul social care va intra în vigoare de la 1 ianuarie. Este foarte mult de lucru. Bugetul nu e rigid, dar e o chestiune foarte concretă. Banii sunt acolo, dar, de regulă, așa cum vedem în multe ocazii, chiar și în orașe nu sunt bine gestionați, dar ei sunt acolo și nu sunt eficient distribuiți. Se fac tot felul de erori în cadrul planificării bugetare, erori care la un moment dat te aduc în situația de a face rectificări”, a declarat Adrian Câciu, la Antena 3.
Cum săptămâna trecută a fost aprobată a doua rectificare bugetară din acest an, ministrul Câciu a făcut și câteva precizări în această privință. „Pentru cine nu știe, rectificările, deși au devenit o obișnuință, ar trebui să reprezinte situații excepționale cu privire la legea bugetului de stat. Un buget predictibil ar trebui să conțină toate elementele, astfel încât să nu fi nevoit să faci o rectificare”, a subliniat Adrian Câciu.
Decembrie vine cu facturi compensate, ianuarie cu prețuri mărite
Totdată, ministrul Finanțelor susține că facturile la energia electrică pentru populație vor veni mai reduse, din luna decembrie, facturi aferente lunii noiembrie, ca urmare a aplicării legii privind compensarea și plafonarea prețului la energie.
„Pentru populaţie a fost rezolvată problema în acest an, în rectificare au fost prinşi banii pentru compensaţii, pentru consumatorul vulnerabil. Consumatorii casnici şi noncasnici trebuie să primească facturile diminuate, urmând că furnizorii să fie finanţaţi pe diferenţe de către ministerul energiei, banii sunt în buget, nu sunt probleme”, afirmă ministrul Finanțelor.
Însă, în ciuda asigurărilor date de către oficiali, conform prevederilor „Legii compensației”, care plafonează prețurile la nivelul „actual”, cel din octombrie, furnizorii de energie electrică și-au anunțat clineții cu o majorare considerabilă a prețului începând de la 1 ianuarie. Concret, este vorba de două dintre „componentele” de preț pe care le regăsim în facturile de energie, prețul efectiv al energiei electrice, de la 0,32452 lei per kWh la 0,8955 lei per kWh, respectiv „contribuție cogenerare de înaltă eficiență” de la 0,01712 la 0,02554 lei per kWh, o creștere a prețului final de 92,62%.
Astăzi, 29 noiembrie, a început pelerinajul la moaștele Sfântului Andrei, în Galaţi.
Evenimentul se desfăşoară la Catedrala Arhiepiscopală, unde sunt depuse la moaștele Sfântului Andrei, dar și ale altor sfinți consideraţi a fi vindecători.
Urmând exemplul anului 2020, altarul a fost aşezat în spatele catedralei. Motivul este formarea unui circuit de intrare si de ieșire, cu scopul de a proteja enoriașii.
Pandemia și dorința de sănătate pentru ei și familii sunt gândurile principale ale enoriașilor, mulți dintre ei având rude răpuse de virus, precizează Monitorul de Galaţi.
Arhiepiscopul Galaţiului îndeamnă la calm şi se roagă pentru medici
Îndemn la calm și la respectarea normelor de protecție a fost și cuvântul arhiepiscopului, mai arată sursa citată. Acesta s-a rugat pentru sănătatea medicilor și a celor aflați pe patul de suferință sau în secțiile ATI.
„Fie ca energiile sfinte, priceperea medicilor, credința pacienților și lupta lor de a respecta toate normele de sănătate și de viață să ne scoată din durerea pandemiei, să ne aducă la bucuria frațietății și dragostei noastre, unității, în țară, la Dunărea de Jos și în toata Europa„, a spus Casian Crăciun, arhiepiscopul Dunării de Jos.
Evenimentul se va desfăşura pe o durată de 3 zile. Cu toate acestea, există mențiunea că moaștele sfântului nu vor mai fi lăsate peste noapte afară.
Sfântul Apostol Andrei este sărbătorit de Biserica Ortodoxă în data de 30 noiembrie
La noi în ţară, Sfântul Andrei se bucură de o atenţie deosebită, fiind considerat Apostolul românilor sau creştinătorul poporului român. Sfântul ar fi propovăduit Evanghelia în România. Mărturie stau toponimele din zona Dobrogei, unde se crede că a și locuit o vreme.
În ceea ce priveşte Galaţiul, apostolul este considerat patronul spiritual al oraşului de la Dunăre.
În enumerările apostolilor, Andrei este menționat mereu între primii patru.
Cine este Sebastian Ioan Hotca și ce funcții a ocupat în administrația publică
Sebastian Ioan Hotca este avocat, membru al Baroului Satu Mare, cu un...
S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul.
Nu „pe...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
