Cum ajungem să plătim „taxa pe gunoi” de trei ori mai mult

Lipsa gropilor de gunoi din țară, nerespectarea Hotărârilor de Consiliu Local privind aprobarea tarifelor pentru salubrizare și lipsa noastră de informare ne fac să plătim „taxa pe gunoi” de trei ori mai mult decât ar fi necesar.

Unii primari din Capitală au înțeles că nu mai pot face față cheltuielilor pentru salubrizare și au căutat alte soluții, astfel încât oamenii să nu fie păgubiți și să nu rămână cu gunoiul la „ușă”.

Sectoarele 4 și 6 din București au fost împuternicite să înființeze societăți proprii de salubrizare, după ce studiile tehnice și financiare fi arătat că tarifele sunt mai mici iar activitatea mai eficientă a decât serviciille operatorilor externi.

Consiliul Local Sector 6 a respins, însă, proiectul de hotărâre în sensul acesta, vineri 26 noiembrie.

În lipsa acestuia, suntem în imposibilitatea de a scoate la licitație serviciul de colectare selectivă, de transport al deșeurilor la stația de sortare. Trebuie să facem o companie mică, limitată, dar fâșneață, să facă treabă.

Suntem al doilea Sector după Sectorul 1 care plătește mult pentru salubritatea stradală. Pe baza studiului făcut, dacă nu delegăm serviciul de salubrizare, costul va crește cu 20 de milioane de lei pe an”(n.r costul de gestionare a deșeurilor) a declarat primarul Ciprian Ciucu, înainte ca proiectul să fie suspus aprobării.

 Proiectul a fost respins. A primit doar 10 voturi pentru, opt împotrivă și șapte abțineri. Consilierii locali PSD au votat împotrivă și s-au raportat la alte sectoare care au implementat această măsură, iar costurile finale sunt aproape triple.

Cum ajungem să plătim „taxa pe gunoi” de trei ori mai mult

Aleșii locali care au votat împotriva acestui proiect de hotărâre spun că nu există nicio reducere a costurilor.

Spre exemplu, în Sectorul 3, cheltuielile pentru salubrizarea cu firma Primăriei depășesc 200 de milioane de lei, în anul 2021.

Graficul cheltuielilor din Sectorul 3 anul 2021

Și anul trecut acestea au fost ridicate, la aproape 170 de milioane de lei, așa cum reiese din graficul atașat.

Cheltuielile cu salubrizarea în anul 2020

Potrivit datelor noastre, Primăria Sectorului 3 plătea aproximativ 140 de milioane de lei, când de salubrizare se ocupa firma Rosal. Garda de Mediu a transmis, la solicitarea noastră, că și în sectorul 3 au fost date amenzi firmei înființată de Primărie, pentru că a lăsat zeama de gunoaie pe străzi(n.r. levigatul)

Direcția de Salubrizare și Deszăpezire din cadrul Primăriei Sector 3 a fost amendată cu suma de 90 000 de lei, pentru că a depozitat deșeurile la voia întâmplării.

În Sectorul 1, scandalul privind „gunoiul” este de notorietate. Garda de Mediu ne-a transmis că, firma Romprest a fost amendată cu suma de 70 000 de lei, tot pentru scurgerea levigatului.

Operatorul de salubrizare Romprest susține că are facturi restante în valoare de opt milioane de euro, încă de anul trecut, după ce primarul Clotilde Armand a refuzat plata acestora pe motiv că „sunt umflate”.

Zăpadă peste gunoi în Sectorul 1

Reprezentanții Romprest susțin că nu au încheiat nici măcar contract pentru deszăpezire, iar iarna a sosit deja.

Suntem in imposibilitate de a mai susține activitatea de deszăpezire din Sectorul 1 datorita lipsei de bani.(…)Pentru utilajele respective trebuie să existe șoferi, parcul cuprinde 100 de utilaje. Nu mai zic de carburant, reviziile, defecțiunile care apar”, a spus Sorin Velicu, director operațional ROMPREST, potrivit Antena 3

Taxa pe gunoi și „statul în stat”

Deși primarii sectoarelor 4 și 6 au făcut „front comun” pentru înființarea unor companii de salubrizare în subordinea directă a primăriilor, măsura a fost aspru criticată de Violeta Alexandru, deputat PNL. Ea spune că nu este normal să se limiteze concurența pe piața gunoaielor.

Se votează o societate a primarului Băluţă, de la Sectorul 4 şi una a primarului Ciucu de la Sectorul 6. Sunt mirată de abordarea unui liberal, care este primarul de la 6, de a înfiinţa companii. Reamintesc consilierilor generali PNL că noi, în campania electorale şi dinaintea campaniei electorale, prin consilierii generali, am militat pentru desfiinţarea companiilor, nu pentru înfiinţarea altora noi”, a precizat Violeta Alexandru, potrivit Agerpres.

În Sectorul 2 intervine Protecția Consumatorului

Radu Mihaiu, primarul sectorului 2 București, este revoltat de modul în care a acționat firma de salubritate Supercom SA. El a explicat că a depistat 1000 de contracte încheiate ilegal, care nu respectă hotărârile Consiliului Local, ci conțin clauze de natură să-i facă pe bucureșteni să scoată mai mulți bani din buzunare.

 „Îngrijorarea vine de la faptul că 1.000 de contracte încheiate până acum de operatorul de salubritate rebuie refăcute, pentru că acel contract ce a fost votat de Consiliul local a fost înlocuit de operatorul de salubritate cu un altul care are prevederi mult mai nefavorabile cetăţenilor. Este o situaţie foarte gravă, pe care trebuie să o rezolvăm în puţinul timp rămas. (…) Vom face cu siguranţă o sesizare către Protecţia Consumatorului, să vedem cum am putut să ajungem în această situaţie”, a explicat Mihaiu, potrivit Agerpres.

Cum influențeză „taxa pe gunoi” lipsa gropilor pentru deșeuri

Existența unei singure gropi pentru depozitarea gunoiului din Capitală a făcut ca tarifele să explodeze. Firma care gestionează groapa de gunoi Vidra, Eco Sud SA are parte de controale pentru majorarea nejustificată a acestor tarife. De altfel, pe rolul instanțelor sunt mai multe litigii pentru anularea acestora.

Edilii din sectoarele 1,2,3 și 4 sunt extrem de revoltați și arată cu degetul spre Primăria Capitalei, pe care o acuză de nepăsare. Ei spun că s-a ajuns la nerespectarea Hotărârilor de Consiliu Local General. Mai exact, prin Hotărârea de Consiliu Local General din data de 6 iulie 2021, se stabilea tariful de depozitare la groapa Vidra: 24,9 euro pe tonă cu TVA, echivalentul a aproape 124 de lei. Eco Sud, firma care gestionează groapa de gunoi Vidra le-a dublat.

Oficialii acestei companii susțin că tarifele aplicate sunt exclusiv perioadei 2016 – 2017, calculat la un curs mediu euro din perioada 08. 2015 – 07. 2016. În opinia celor de la Eco Sud SA nu pot fi aplicate pentru alte perioade decât cele menționate. Lucrurile vor fi „tranșate” de instanțe.

Cum influențează colectarea selectivă „taxa pe gunoi”. Sibiul are cea mai mare taxă din țară

În Sibiu, „taxa pe gunoi” este formată din mai multe tipuri de abonamene. Potrivit Primăriei Sibiu, persoanele fizice plătesc 16 lei/lună, pentru un abomanent de „bază”.

Acesta presupune 26 de ridicări anuale ale pubelei negre, 36 pentru Bio (maro), 24 pentru plastic (galben) și 12 pentru hârtie (albastru). Primăria a justificat acest tarif din cauza „lipsei de educație ecologică”.

O familie cu trei membri poate ajunge să plătească 42 de lei pentru gunoi. Pentru cei care știu că nu vor „produce” gunoi mult, există abonamentul „ECO”. Acesta cuprinde 12 ridicări pentru pubela neagră, 24 pentru cea galbenă, 12 pentru cea albastră și 36 pentru cea maro. Cuantumul este de 32 de lei/lună.

Familiile numeroase au avut de optat și pentru abonamentul „MAXI” . Ajunge la  49,5 lei pe lună și include 36 de goliri pe an pentru tomberonul negru, 24 pentru plastic, 12 pentru hârtie și 36 pentru biodegradabil, potrivit datelor de la Primăria Sibiu.

Plătești pentru cât arunci

“Motivul principal pentru modificarea Regulamentului a fost necesitatea implementării instrumentului prevăzut de legislația națională în ceea ce privește colectarea deșeurilor – “plătește pentru cât arunci”. Scopul acestui instrument este acela de a reduce cantitatea de deșeuri reziduale colectate de la populație (pubela neagră), concomitent cu creșterea nivelului de reciclare”, a declarat Astrid Fodor, primarul orașului Sibiu, potrivit oradesibiu.ro.

În municipiul Cluj-Napoca, tariful este de 10,93 de lei de persoană. Chiar dacă în proiectul de hotărâre al Consiliu Local, tariful stabilit pentru o persoană fizică pe lună s-a majorat scriptic de la 10,93 la peste 14 lei, pe facturi încă apare prețul , ca urmare a subvenției acordate de la bugetul local, informează Primăria Cluj-Napoca. Colectarea selectivă a influențat prețul și în Oradea. Tariful pentru salubrizare este de 11,60 lei pentru o persoană, stabilit la 1 ianuarie 2020, când prețul a crescut simțitor, cu 7,63%.

Brașovenii plătesc 14,17 de persoană pentru salubrizare, tot din necesitatea de a colecta selectiv.

Dacă în celelalte orașe mari ale țării se aplică tariful „plătești cât arunci”, bucureștenii nu știu nici ce aruncă și nici unde vor mai arunca. Momentan, cea mai mare problemă pentru Capitală este găsirea de spații conforme pentru depozitarea gunoiului. Groapa de gunoi Vidra ar urma să fie închisă curând, potrivit surselor noastre autorizate.

Citește și: Groapa de gunoi Vidra, la un pas să fie închisă

Supercom a dat-o în bară. Au fost depistate 1000 de contracte încheiate nelegal

VIAZiarul de Investigații
SURSĂGeorgiana DRAGOMIR
Articolul precedentProtecția Consumatorului vine în sprijinul consumatorilor cu o aplicație prin care „afli ce mănânci”
Articolul următorMai mulți primari social democrați „rătăciți” la PNL se reîntorc în PSD
Pasionată de cuvinte, inspirată de oameni liberi în gândire. Pun întrebări incomode și detest ideile „împrumutate”