Nistor, Ciuclea și Stoian. O poză cât o mie de articole - Foto Facebook-
Nistor, Ciuclea și Stoian. O poză cât o mie de articole - Foto Facebook-

În acest an a fost amendată pentru inundarea cu levigat a unor terenuri din Deva și Simeria. Anul trecut a fost amendată pentru că nu a realizat mai multe operațiuni prevăzute în autorizația de mediu și în contractul de zeci de milioane de lei.

Regula de bază a unui sistem de colectare a deșeurilor este ca înainte de depozitare deșeurile să fie sortate și tratate mecano-biologic, pentru recuperarea deșeurilor reciclabile, fiind redusă cu până la 60% cantitatea de deșeuri depozitate. Astfel e prelungită durata de funcționare a unui depozit ecologic, care costă zeci de milioane de euro. Asta e teoria. În practică, unele firme de salubrizare, printre care Supercom SA, au un singur scop: profitul!

„Ziarul de Investigații” a mai scris despre milioanele de lei încasate de Supercom în baza raportărilor false a cantităților de deșeuri menajere tratate mecano-biologic la Depozitul ecologic („deponeul”, cum spun localnicii) Bârcea Mare, de la marginea Devei. Există o corespondență între instituțiile statului în care se spune cu subiect și predicat că în stația de tratare intră anual 45.000 tone de deșeuri, dar Supercom SA raportează fictiv „tratarea” a încă 90.000-100.000 de tone.

Acum există și dovada concretă a raportărilor false, pentru că Supercom SA, firma fostului senator PSD Ilie Ciuclea, a fost amendată cu 100.000 lei de comisarii Gărzii de Mediu Hunedoara, care au găsit în Celula nr. 1 „depozitări de saci de plastic cu conținut de deșeuri municipale amestecate, ambalaje de plastic întregi, deșeuri de pet-uri întregi”. Deci angajații Supercom aruncau în celula depozitului sacii cu gunoi așa cum erau aduși de firmele care fac colectarea.

Controale de rutină ale Gărzii de Mediu Hunedoara la CMID Bârcea Mare, administrat de Supercom SA

Prin contract, Supercom SA se obligă să opereze stațiile de sortare și tratare mecano-biologică dar Garda de Mediu și APM Hunedoara au constatat că asta nu se prea întâmplă

În 2019, comisarii Gărzii de Mediu Hunedoara au efectuat mai multe controale la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) Bârcea Mare. Erau acțiuni de control planificate pentru verificarea modului în care Supercom SA își respectă obligațiile pe care le are la administrarea depozitului în baza Autorizației Integrate de Mediu nr 2/12.05.2017 și în contractul nr 5.323/24.04.2017, prin care CJ Hunedoara a delegat Supercom SA administrarea CMID. A fost verificat modul în care se fac sortarea și tratarea mecano-biologică a deșeurilor, cum este captat și epurat levigatul, lichidul rezultat prin descompunerea deșeurilor, dar și cum e captat biogazul din muntele de gunoaie. 

Spre exemplu, conform Autorizației de Mediu nr 2/15.05.2017, Supercom SA avea obligația ca până pe data de 1 iulie 2019 să monteze puțuri și conductele aferente instalației de colectare a biogazului emanat de gunoaiele depozitate. De fapt, sistemul de colectare a biogazului ar fi trebuit montat în momentul în care nivelul deșeurilor depozitate atingea înălțimea de 4 metri. Dacă nu este captat biogazul, există riscuri foarte mari de producere a unui incendiu.

Pentru prevenirea producerii unui incendiu, Garda de Mediu a mai notificat Supercom SA cu privire la „obligativitatea instalării puțurilor și conductelor de captare a biogazului și arderea acestuia controlat, prin unitatea de ardere existentă deja pe amplasamentul depozitului Bârcea Mare”.

Dovada raportărilor false la „deponeul” din Hunedoara! Comisarii Gărzii de Mediu au găsit în Celula 1 saci cu gunoi nesortat

Control al Gărzii de Mediu la Depozitul de deșeuri de la Bârcea Mare

Prin nota de constatare nr. 41/05.02.2019, Garda de Mediu a avertizat reprezentanții Supercom că e necesar să ia „măsuri de gestionare a deșeurilor admise la CMID astfel încât să atingă țintele stabilite prin legislația referitoare la reducerea cantității de deșeuri depozitată, reducerea cantității de fracție biodegradabilă, de la depozitare, și reciclarea deșeurilor de ambalaje”.

La un nou control al Gărzii de Mediu Hunedoara, pe 11 decembrie 2019, comisarii au consemnat în procesul verbal că Supercom SA nu furniza „refuzul de sortare”, adică materialele reciclabile colectate în urma sortării, unui operator specializat în valorificarea energetică a reciclabilelor, conform art 8, litera (o), din contractul încheiat între CJ Hunedoara și Supercom. Din acte rezulta că firma nu are niciun contract cu un astfel de operator. Mai mult de atât, comisarii au descoperit că angajații Supercom nici nu făceau sortarea deșeurilor, pentru că în Celula nr 1 erau depozitate peturi și pungi de plastic.

Citește și – UPDATE – Eco Sud SA a jefuit bucureștenii prin tarifele la gunoi. Document

„1. Neexistența (până la data de 1 aprilie 2019) a unui contract încheiat de către Supercom SA în vederea reducerii cantităților de deșeuri de la depozitare finală prin operațiunea de valorificare energetică cu un operator specializat și autorizat;

2. Nepredarea spre valorificarea energetică a refuzului de sortare rezultat de la Stația de sortare deșeuri și ambalaje;

3.Existența pe depozitul conform a deșeurilor a ambalajelor de folie de polietilenă, precum și deșeuri de PET-uri”, se spunea în procesul-verbal.

Din cauză că în celulă erau aruncate și deșeuri reciclabile, volumul deșeurilor depozitate era cu mult mai mare decât cel planificat. În 2019, după doi ani de la punerea în funcțiune a CMID Bârcea Mare, stratul de deșeuri din prima celulă ajunsese la înălțimea de 11 metri. Stratul de deșeuri ar fi trebuit tasat sistematic, pentru a se reduce volumul depozitat. Nu s-a făcut nici asta.

După câteva luni, în 2020, la un nou control al Gărzii de Mediu la CMID Bârcea Mare, comisarii constatau că situația nu se schimbase cu nimic și în continuare era depozitat gunoi menajer amestecat cu materiale reciclabile: „s-au constatat depozitări de saci de plastic cu conținut de deșeuri municipale amestecate, ambalaje de plastic întregi, deșeuri de PET-uri întregi”!

Din moment ce erau saci cu deșeuri menajere, peturi și pungi de plastic, era evident că acei saci cu gunoi menajer erau aruncați în Celula depozitului așa cum erau aduși de firmele care colectează deșeurile din localitățile hunedorene.

Supercom raportează fictiv „tratarea” a 90.000 – 100.000 de tone de deșeuri menajere

„Ziarul de Investigații” a mai scris despre faptul că Supercom SA nu realizează procesarea deșeurilor înainte de depozitare. Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Hunedoara a avertizat cu privire la raportările false, care rezultau din analiza cifrelor declarate chiar de Supercom SA:

„Comparând aceste declarații cu raportările în SIM/ANPM/APM Hunedoara ale operatorului Supercom SA, rezultă că anual s-au tratat circa 45.000-50.000 tone deșeuri și s-a raportat tratarea fictivă pentru încă circa 90.000-100.000 tone deșeuri în anii 2019 și 2020. Tratarea necorespunzătoare a deșeurilor intrate la CMID este confirmată și de cantitatea nesemnificativă de deșeuri recuperate, de gradul de umplere a Celulei 1 a Depozitului și de lipsa compostului, respectiv a materialului valorificabil în agricultură sau lucrări de îmbunătățiri funciare”, se spunea în adresa nr 3.992/12.05.2021, semnată de Viorica Georgeta Barabas, director executiv al APM Hunedoara.

Captarea biogazului, o fantezie din punctul de vedere al firmei lui Ciuclea, deși e un pericol pentru locuitorii din Deva și Simeria

În procesul-verbal al controlului efectuat la CMID Bârcea Mare, comisarii Gărzii de Mediu consemnau că Supercom SA nu îndeplinise nici altă măsură, prevăzută la capitolul 6.1, din Autorizația de Mediu nr 2/2017, instalarea, atunci când stratul de deșeuri din celulă atinge înălțimea de 4 metri, a unui sistem de captare a biogazului format în muntele de gunoaie. Instalația de gestionare a gazului de depozit e formată din puțuri și conducte de colectare, stația de colectare a biogazului și unitatea de ardere a biogazului.

Potrivit comisarilor de la Garda de Mediu Hunedoara, lipsa sistemului de captare și ardere a biogazului din depozit crează riscuri imense pentru locuitorii din zonă, în special Deva și Simeria: „Pericolul concret al necaptării biogazului de pe deponeu generat de descompunerea deșeurilor constă în riscul apariției de incendii pe amplasamentul deponeului, fapt care ar conduce la afectarea iremediabilă, atât a mediului, cât și a sănătății populației rezidente în zonele învecinate, fiind în acest sens elocvent incidentul de mediu survenit din aceleași motive în anul 2011, când fostul deponeu al municipiului Deva a fost afectat de un incendiu de proporții, a cărui anihilare a durat mai mult de 2 săptămâni”.

Această măsură, „montarea puțurilor și conductelor de gaz aferente instalației de colectare a gazului de depozit a deponeului ecologic”, trebuia realizată de Supecom SA până pe 1 iulie 2019, dar în decembrie comisarii consemnau în procesul-verbal „neinstalarea puțurilor de captare a gazului de depozit după ce stratul de deșeuri depus a atins înălțimea de 4 metri, iar la data controlului înălțimea a ajuns la circa 11 metri”.

Garda de Mediu a constatat că „permeatul” rezultat în urma epurării levigatului, e folosit de Supercom „în alte scopuri”

La un nou control al Gărzii de Mediu la CMID Bârcea Mare era descoperită o altă boacănă a angajaților Supercom, care nu foloseau „permeatul”, lichidul  rezultat din stația de tratare a levigatului, la stropirea deșeurilor depozitate, ci îl foloseau în alte scopuri. „…substanțele și concentratul ce rezultă din stația de tratare levigat se utiliza în alte scopuri nu doar pentru stropirea deșeurilor din depozit (permeat)/ dirijarea pe depozit (concentrat), conform prevederilor autorizației integrate de mediu”, se spune în procesul-verbal întocmit de comisarii Gărzii de Mediu.

Legea prevede că orice depozit ecologic este prevăzut cu stații de epurare a levigatului, lichidul care rezultă din descompunera deșeurilor. Levigatul trebuie să fie colectat din muntele de gunoaie printr-un sistem de conducte și e stocat într-un bazin, din care este pompat spre stațiile de epurare. Apa rezultată din stațiile de epurare, este colectată într-un bazin și e utilizată în scop tehnologic. Concentratul rezultat din procesul de epurare a levigatului este acumulat într-un bazin, din care este pompat printr-o conductă în celula de depozitare, fiind utilizat la stropirea deșeurilor din depozit.

Autorizația de Mediu nr 2/2017, în baza căreia Supercom SA administrează CMID Bârcea Mare prevedea ca tot concentratul rezutat din epurarea levigatului să fie utilizat la stropirea deșeurilor depozitate, dar oamenii Supercom foloseau concentratul de substanțe extrem de nocive în „alte scopuri”! No comment!

Garda de Mediu a aplicat amenda maximă, de 100.000 lei, pentru nerespectarea obligațiilor din Autorizația de Mediu

Toate aceste operațiuni, de la sortarea deșeurilor la captarea biogazului și a levigatului, erau obligații asumate de firma lui Ciuclea prin Autorizația de Mediu nr 2/2017 pentru administrarea CMID. Firma fusese notificată și la controalele anterioare cu privire obligațiile de a realiza aceste măsuri.

În aceste condiții, pentru neregulile descoperite, Garda de Mediu a aplicat Supercom SA o amendă în valoare maximă, de 100.000 lei: „Urmare a efectuării acestor acțiuni au fost constate neconformități, au fost aplicate sancțiuni contravenționale și au fost impuse măsuri. Societatea a fost sancționată contravențional cu amendă în valoare de 100.000 de lei pentru nerespectarea prevederilor OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului”, anunța Garda de Mediu Hunedoara printr-un comunicat.

Firma lui Ciuclea a dat în judecată Garda Națională de Mediu pentru anularea amenzii, dar a pierdut procesul

Ilie Ciuclea, administratorul și acționarul unic al Supercom SA, nu și-a pus angajații să realizeze operațiunile pentru care firma sa este plătită, dar nici n-a vrut să achite amenda aplicată de Garda de Mediu, deși 100.000 de lei este o sumă ridicolă în comparație cu zecile de milioane de lei încasate de Supercom în baza raportărilor false a sortării și tratării deșeurilor. Pe 6 ianuarie 2020, Supercom SA a dat în judecată Comisariatul General al Gărzii Naționale de Mediu și Garda de Mediu Hunedoara, pentru „anulare proces verbal de contravenţie GNM 01454”.

În dosarul nr 23.221/2020, înregistrat pe rolul Judecătoriei Deva, procesul a fost unul de lungă durată, pentru că activitatea instanțelor judecătorești a fost restricționată din cauza pandemiei de Covid-19. După 8 amânări, instanța s-a pronunțat pe 29 decembrie 2020, respingând cererea Supercom SA de a fi anulat procesul-verbal prin care firma fusese amendată. „Instanța respinge cererea formulată de petenta SC Supercom SA în contradictoriu cu intimatul Comisariatul General al Gărzii Naționale de Mediu  cu sediul procesual ales la Serviciul Comisariatul Judeţean Hunedoara, având ca obiect anulare proces verbal de contravenţie seria GNM nr. 01454 din 11/12/2019, ca neîntemeiată”, se spune în sentința nr 2.166/29.12.2020 a Judecătoriei Deva.

Supercom SA a făcut recurs și pe 2 iunie 2021 dosarul nr 23.221/2020 a ajuns pe rolul Tribunalului Hunedoara. Instanța de contencios administrativ s-a pronunțat pe 19 octombrie, respingând acțiunea Supercom ca nefondată. Cum decizia nr 1306/19.10.2021 a Tribunalului Hunedoara este definitivă, Supercom SA nu mai are nicio cale de atac și Ilie Ciuclea trebuie să treacă la „cheltuieli” și amenda aplicată de Garda de Mediu Hunedoara trebuie platită.

Tertipuri. Supercom SA n-a negat constatările Gărzii de Mediu, dar ar fi vrut ca și amenda să fie plătită tot de CJ Hunedoara

În cursul judecării litigiului la Tribunalul Hunedoara, reprezentanții Supercom nu au negat că neregulile constatate de comisarii Gărzii de Mediu, dar au încercat să convingă instanța că nu firma Supercom SA e vinovată de aceste nereguli, ci CJ Hunedoara, proprietarul CMID Bârcea Mare: „Tribunalul reține că, așa cum rezultă și din susținerile apelantei (Supercom – n red), aceasta nu neagă faptele materiale descrise în raportul de inspecție, însă susține că nu se face vinovată de faptele contravenționale reținute în sarcina sa, acestea neputând să-i fie imputate”, se spune în motivarea sentinței nr 1306/19.10.2021.


Citește și Coșmarul salubrizării din Hunedoara. Supercom-ul lui Ciuclea, plătit din banii publici ca să inunde terenuri din Deva și Simeria cu „zeamă de gunoaie”

Tribunalul Hunedoara a respins cererea Supercom SA, de a-i fi anulată amenda de 100.000 de lei aplicată de Garda de Mediu

În instanță, reprezentanții Supercom au invocat faptul că nu puteau preda deșeurile reciclabile, peturile și foliile de plastic, unui operator specializat deoarece echipamentele de la CMID Bârcea Mare, puse la dispoziție de proprietarul depozitului, CJ Hunedoara, nu permit pregătirea materiei prime pentru valorificare, linia de sortare nefiind prevăzută cu un sistem de balotare. Practic, din punctul de vedere al Supercom SA, tot CJ Hunedoara ar fi trebuit să plătească și amenda.

Instanța a respins această explicație, pentru că respectarea obligației din Autorizația de Mediu îi revenea în mod direct Supercom SA, iar dacă firma se confrunta cu lipsa echipamentelor de balotat, soluțiar ar fi să solicite CJ Hunedoara achiziția echipamentelor, nu să ignore obligațiile din autorizația de mediu: „Această apărare nu poate fi reținută întrucât, din înscrisurile depuse la dosar, nu rezultă că apelanta ar fi solicitat Consiliul Județean Hunedoara suportarea costurilor și/sau permiterea efectuării lucrărilor pentru o astfel de instalație de balotat și, în plus, apelantei îi revenea obligația de a face toate demersurile pentru respectarea măsurilor impuse de Garda de Mediu, iar nu Consiliului Județean Hunedoara”, se spune în decizia Tribunalului Hunedoara.

De fapt, dacă instanța ar fi acceptat eschiva Supercom SA, nu Consiliul Județean era cel care ar fi trebuit să plătească amenda, ci hunedorenii, pentru că în bugetul CJ nu sunt bani căzuți din cer, ci sunt bani din impozitele plătite de hunedoreni.

Tupeul cu care reprezentanții Supercom tratează un întreg județ poate fi explicat prin pasivitatea președintelui CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor, șeful instituției care a acordat firmei Supercom SA, fără licitație, contractul de administrare a „deponeului” Bârcea Mare, iar acum nu are nicio reacție față de constatările Agenției de Mediu și Gărzii de Mediu Hunedoara, că firma lui Ciuclea este plătită cu milioane de lei pentru raportări false la sortare și tratare, inundații cu levigat și chiar un eventual incendiu devastator, provocat de biogazul emanat de muntele de gunoaie, care ar pune în pericol sănătatea locuitorilor din Deva și Simeria.

VIATudor BĂLĂNESCU
SURSĂZiarul de Investigații
Articolul precedentCristian Diaconescu (PMP) vrea monitorizarea implementării fondurilor ce vin prin PNRR
Articolul următorAlina Gorghiu, despre alianța cu PSD. „Orgoliul personal şi misiunea de a gestiona guvernarea României nu au niciun punct comun”