Cele mai mari șase salarii la stat din România

Autor

-

28 decembrie 2021

Se știe că multe salarii de la stat sunt mari.

Și nu, nu vorbim despre salariații de rând. Vorbim despre posturile cu greutate.

Nu spun că, din anumite puncte de vedere, salariile mari nu sunt justificate. În funcție de responsabilități, sarcini și vizibilitate, e normal ca unele salarii să fie mai mari. Mai mari decât ale angajaților de rând.

Dar, vorbind de salarii, de câte ori mai mare e, deja, prea mare?

Să vedem.

Primele șase poziții sunt ocupate de către Mugur Isărescu (Guvernator BNR), Traian Halalai (preşedintele Băncii de Export Import a României (Eximbank), Florin Georgescu (prim-viceguvernatorul BNR), Eugen Nicolăescu (viceguvernator BNR), Mihaela Lucica Popa (prim-vicepreşedintă a CEC Bank) și Valer Dorneanu (președinte CCR).

Sumele câștigate de aceștia, conform declarațiilor de avere, în 2020, sar de 1.000.000 de lei.

Nu încercați să faceți calculul, e mult.

Fiecare dintre ei a câștigat, anual, de mai bine de 60 de ori mai mult decât un angajat pe salariul minim pe economie. Iar aceștia sunt aproximat 1.5 milioane, care trăiesc și lucrează în România.

Da, veți spune, dar oamenii ăștia au studii, ani de muncă în spate, o anumită prestanță. O grămadă de sarcini pe umerii lor. Responsabilitatea majoră nici nu poate fi luată comparată. Total de acord.

Dar vorbim, totuși, de un câștig de 60 de ori mai mare. Nu de 10 ori. Nu de 30. De 60 de ori. Matematica mea refuză să înțeleagă logica.

Mergem mai departe

Salariul minim net, în 2020, era 1.346 lei/lună. Încercați să calculați câte salarii minime intră într-o medie lunară de aproape 100.000 de lei/lună a salariilor menționate mai sus.

Bun, să vedem și cel mediu pe economie, care a fost de 3.176 lei/lună, în 2020. Că cei cu salariu mediu deja au, și ei, mai multe responsabilități. Nu cât cei șase despre care vorbeam, dar nici tocmai de lepădat.

Să ne amintim că un medic rezident în anul I câștiga, în 2020, 3.300 lei/lună. Un polițist debutant – 3.161. Un pompier (fără funcții de comandă, în noiembrie 2021, județul Alba) – 2.275 lei.

Vorbim despre locuri de muncă la care responsabilitatea este uriașă. Nu mai punem la socoteală pericolele. Dar… unele funcții sunt mai pompoase ca altele. Și de multe zeci de ori mai bine plătite.

A, da, și dacă tot vorbim de salarii, responsabilități, titluri, reamintesc, în încheiere. Un parlamentar român (și sunt 465) poate câștiga, lunar, până la 40.000 de lei/lună.

Vă las să faceți calcule. Nu, nu cu salariile lor. Cu cât mai rămâneți, după ce luați salariul/pensia și plătiți facturile. Să mă țineți la curent.

Franța introduce noi restricții din cauza COVID-19

Autor

Andrei NARIȚA

-

28 decembrie 2021

Ministrul Sănătății a anunțat că Franța va fi lovită de un „mega val” al pandemiei, provocat de varianta Omicron. Astfel, autoritățile au decis să restrângă intervalul pentru doza booster la trei luni, nu la patru cum a fost la început.

Mai mult, la începutul anului viitor, munca la distanță va fi obligatorie pentru cei care pot, iar adunările publice limitate la 2 mii de participanți în interior și 5 mii în exterior. Cu toate acestea, în noaptea de Anul Nou nu vor exista restricții de circulație.

Franța a înregistrat peste 100 de mii de noi cazuri de infectare cu COVID-19

Olivier Véran, ministrul Sănătății din Franța, a precizat că infecțiile cu coronavirus se dublează la fiecare două zile, relatează Digi24. Cluburile de noapte și discotecile rămân închise, iar la baruri, clienții pot fi serviți doar la masă, limita fiind de șase persoane. În toate centrele orașelor, masca va deveni obligatorie.

Conform unui proiect de lege ce trebuie aprobat de Parlamentul din Franța, din 15 ianuarie, persoanele care vreau să intre în spațiile publice trebuie să prezinte dovada vaccinării, nu doar a unui test negativ.

Franța a înregistrat sâmbătă peste 100.000 de noi cazuri de infectări zilnice, un record de la începutul pandemiei.

Și în Ungaria, spre exemplu, mai multe orașe au decis să își anuleze petrecerile cu participarea a mii de oameni pe străzi în noaptea de Anul Nou. Deciziile au fost luate la nivel municipal, în condițiile în care guvernul ungar nu a introdus noi restricții pentru festivitățile de Revelion.

Conform EFE, cu toate că varianta Omicron este prezentă în Ungaria, situația epidemiologică în țară este bună. Mai exact, în ultimele 24 de ore au fost raportate 1.300 de noi cazuri de COVID-19 și 151 de decese. Mai mult, rata de vaccinare în Ungaria cu schema completă este de peste 62%, iar cea cu doza „booster” de 32%.

Reamintim că de astăzi, 28 decembrie, germanii vor avea dreptul să se întâlnească în grupuri de cel mult 10 persoane. Mai mult, festivitățile de Anul Nou au fost anulate din cauza numărului mare de noi cazuri de coronavirus.

Franța interzice călătoriile neesențiale ale persoanelor care vin din Marea Britanie

Guvernul va modifica plafonul veniturilor până la care pensionarii beneficiază de compensarea medicamentelor

Autor

Sonia Baciu

-

28 decembrie 2021

ciuca — Premierul Nicolae Ciucă (foto captură video)

Plafonul veniturilor până la care pensionarii vor putea beneficia de compensarea cu 90% din prețul medicamentelor se va majora de la 1.299 de lei la 1.429 de lei, ca urmare a creșterii punctului de pensie cu 10%. Potrivit premierului Ciucă, această modificare a plafonului a fost necesară pentru că astfel „aproape jumătate de milion de pensionari riscau să piardă dreptul la compensarea medicamentelor odată cu majorarea cu 10% a punctului de pensie începând cu data de 1 ianuarie”, a declarat premierul înaintea ședinței de guvern de marți. „Vom creşte plafonul veniturilor până la care pensionarii vor beneficia de compensare cu 90% a medicamentelor. Începând cu 1 ianuarie 2022, pensionarii cu venituri până la 1.429 de lei pe lună inclusiv, vor beneficia de această măsură de sprijin”, a completat Ciucă.

Astfel, conform proiectului de hotărâre privind Programul pentru compensarea cu 90% a prețului de referință al medicamentelor pentru pensionari, de la 1 ianuarie 2022, pensionarii cu venituri din pensii şi indemnizaţie socială de până la 1.429 lei/lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri, vor beneficia de compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor.

Pensii mai mari, dar întârziate

Pensiile pentru luna ianuarie vor fi virate cu un decalaj de două zile, anunță Poșta Română, explicând acest lucru prin faptul că „banii pentru drepturile sociale vor fi virați în conturile Poștei Române începând cu 4 ianuarie”, așa cum se întâmplă la fiecare început de an.

„Într-o lună obișnuită, Poșta Română primește prima parte a banilor de pensii cu trei zile înainte de prima zi lucrătoare a lunii în care pensiile sunt livrate. Partenerii noștri de la Casa Națională de Pensii Publice vor vira contravaloarea drepturilor de protecție socială, în conturile Poștei Române, cu o decalare de câteva zile, ca la orice început de an. Transformarea acestora în cash și distribuirea în gențile fiecărui factor poștal durează aproximativ trei zile”, se arată în comunicatul Poștei Române.

Potrivit aceluiași document, calendarul de achitare al pensiilor dun sistemul public de pensii (pensii de asigurări sociale de stat, agricultori, veterani de război, văduve și văduve de război, IOVR) va fi următorul: la domiciliu, în perioada 6-17 ianuarie 2022, respectiv, la ghișeele subunităților poștale, până în 19 ianuarie.

„Salariații Poştei Române vor lucra la capacitate maximă pentru a face posibilă distribuirea pensiilor într-un timp cât mai scurt, având în vedere situația specială în care ne aflăm în luna ianurie, ca urmare a închiderii de an din instituțiile statului. Este o situație excepțională și subliniem faptul că Poşta Română își respectă, intotdeauna, angajamentul asumat în conformitate cu convenţia încheiată cu Casa Națională de Pensii Publice”, a declarat Valentin Ștefan, Directorul General al Poştei Române.

Reaminitim că în luna ianuarie 2022, pensionarii cu pensii mai mici de 1.600 de lei vor primi un ajutor din partea statului, astfel încât niciun pensionar să nu aibă veniturile aferente acestei luni sub 2.200 de lei.

Marius Budăi (M. Muncii) îi liniștește pe pensionarii români

Șofer de TIR, amenințat cu pistolul de un polițist

Autor

Andrei NARIȚA

-

28 decembrie 2021

Un polițist a fost surprins pe Autostrada A1 Deva-Nădlac cum a îndreptat o armă spre un șofer de TIR, imaginile devenind virale pe rețelele de socializare.

În videoclip, polițistul coboară șoferul din cabină și începe să îl verifice. Înregistrarea surprinde momentul în care polițistul avea pistolul îndreptat spre șofer.

„Evenimentul a avut loc la data de 26 decembrie, în vecinătatea bretelei de urcare de pe DN 7 pe autostrada A1 Deva – Nădlac. În aceste momente, Biroul de poliţie Autostrada A1 Deva – Nădlac efectuează verificări, pentru stabilirea cu exactitate a circumstanţelor în care s-a petrecut evenimentul, în vederea luării măsurilor care se impun”, a transmis, marţi, Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Arad , relateză Agerpres.

Polițiștul urmează să fie audiat

Din primele cercetări, IPJ Arad a precizat că șoferul TIR-ului nu a reacționat la semnalele polițistului. Șoferul a fost oprit ulterior pe DN 7, la intersecție cu breteaua de coborâre de pe A1.

„Conducătorul auto, un cetăţean turc, a coborât din autoutilitară şi a devenit agresiv prin vorbe şi comportament, motiv pentru care agentul de poliţie a întins mâna pentru a păstra o distanţă de siguranţă. Totodată, a scos pistolul din toc, arma fiind orientată în plan vertical”, a transmis, marţi, IPJ Arad.

Cetățeanul turc i-a înmânat polițistului documentele solicitate, iar în urma verificărilor nu au fost constate nereguli.

Polițiștii Biroului de Poliție Autostradă A1 Deva-Nădlac continuă cercetările pentru a stabili dacă au fost încălcate regulile deontologice, notează sursa citată.

Conform legii în vigoare, folosirea armelor se face numai după avertizarea și somarea, prin mijloace de amplificare sonoră, a participanților la dezordine asupra necesității respectarii legii și ordinii publice.

Reamintim că în urmă cu două săptămâni, un copil de doar 13 ani a fost împușcat, fără intenție, de oamenii legii din Tulcea. Ei se aflau pe urmele unui șofer băut, iar glonțul a ricoșat în abdomenul minorului după ce polițiștii au tras zece focuri de armă, în încercarea de a-l opri pe șofer.

La puțin timp după urmărirea acestuia, șoferul a ieșit din autoturism, în încercarea de a scăpa de urmele polițiștilor.

API: „Mult prea des Poliția Română privește cu nepăsare”

Redactorul-şef de la Sputnik a murit, în urma căderii de la fereastră

Autor

Cristina Antal

-

28 decembrie 2021

Yegor Prosvirnin a fost redactorul-şef de la Sputnik şi Pogrom. Jurnalistul a decedat, în urma căderii de la fereastra situată la etajul al patrulea al unui imobil de pe bulevardul Tverskoy, din centrul Moscovei.

Datele au fost furnizate de agenția rusă de ştiri TASS, care citează surse din cadrul organelor de anchetă.

La momentul incidentului, jurnalistul era în stare de ebrietate şi sub influenţa drogurilor

Agenția rusă de ştiri a ținut să adauge că Yegor Prosvirnin se afla în stare de ebrietate şi sub influenţa drogurilor.

”Yegor Prosvirnin, în vârstă de 38 de ani, şi familia sa au închiriat un apartament la etajul al patrulea al unui imobil din centrul Moscovei. Potrivit datelor preliminare, la momentul incidentului se afla sub influenţa drogurilor”, au arătat surse din TASS, citate de Adevărul.

De asemenea, potrivit sursei citate, înainte de moartea sa, Prosvirnin s-a comportat inadecvat, fiind chemată şi o ambulanţă.

Redactorul-şef de la Sputnik închiriase un apartament, împreună cu familia

Înainte de moartea sa, Yegor Prosvirnin s-a comportat inadecvat, mai explică TASS. Prosvirnin s-a închis în camera lui, a aruncat pe jos lucruri şi a spart mobilă. Pentru a ajunge acolo, oamenii legii au fost nevoiţi să urce prin balconul alăturat.

Anterior, raportarea iniţială a incidentului raporta că un bărbat gol a murit după ce a căzut pe fereastra unei case de pe bulevardul Tverskoy. El s-a dovedit a fi redactorul-şef al ziarului Sputnik şi Pogrom, Yegor Prosvirnin.

În mâinile defunctului au fost găsite un recipient cu gaz şi un cuţit

Pentru a stabili circumstanţele morţii lui Prosvirnin, va fi efectuată o examinare medico-legală.

Prosvirnin a fost redactorul şef al revistelor Sputnik şi Pogrom, lansate în 2012. Printre scopurile sale se numără:

proclamarea Rusiei în stat naţional al poporului rus;
trecerea la standardele şi principiile de bază europene;
democraţia;
egalitatea tuturor în faţa legii;
separarea puterilor şi principiul ”statul este pentru ruşii, nu ruşii pentru stat”.

Maia Sandu, despre unirea cu România: „Un asemenea proiect trebuie să fie susținut de o majoritate covârșitoare”

Autor

Andrei NARIȚA

-

28 decembrie 2021

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat pentru Pro TV Chișinău că există un număr destul de mare de moldoveni care își doresc unirea cu România, precizând că un astfel de proiect se poate face doar cu susținere majoritară.

„Știm că există un număr mare de oameni și, probabil, în creștere care sprijină ideea Unirii. În același timp există o altă parte din societate care este speriată de ideea Unirii, ori, un asemenea proiect major se poate face doar cu susținere majoritară, suficientă în societate. O să urmărim sondajele, o să vede cum se întâmplă lucrurile”, a declarat Maia Sandu, relatează g4media.ro.

Peste 1 milion de cetățeni moldoveni au și cetățenie română

Potrivit statisticilor de la Chișinău, Republica Moldova are 2,7 milioane de locuitori, iar numărul celor care doresc unirea cu țara noastră este cuprins undeva între 30-40%. Maia Sandu a precizat că actuala guvernare accelerează parteneriatul cu România și că se construiesc legături puternice în mai multe domenii.

De asemenea, Maia Sandu a afirmat că Moldova nu are nicio intenție să adere la NATO, chiar dacă participă frecvent la exerciții militare comune.

„Constituţia noastră spune că suntem o ţară neutră. Nimeni nu a schimbat-o. Nu există astfel de iniţiative acum. Nu reprezentăm nicio ameninţare militară”, a declarat Sandu.

Totodată, Maia Sandu și-a exprimat îngrijorarea cu privire la conflictul dintre Rusia și Ucraina. Ea a afirmat că „este o problemă mai mare decât Republica Moldova.”

„Sunt implicate cele mai importante forțe și instituții în căutarea unor soluții pașnice. Urmărim ce se întâmplă, avem mecanisme de colectare a informațiilor, avem niște protocoale pe care le actualizăm pentru fiecare situația în parte, dar în caz de acțiuni militare, asta ne va afecta și va fi o situație gravă pentru toți cei din regiune. Sperăm să nu se ajungă acolo, contăm pe acțiunile diplomatice ale Occidentului și Rusiei”, a concluzionat Sandu.

La jumătatea lunii noiembrie, Maia Sandu s-a aflat la București, la invitația lui Klaus Iohannis, în contextul celebrării a 30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Moldova și România.

Maia Sandu, de Ziua Națională a României: “Mulțumim pentru prietenie”

România, stat în „faliment”. Cum au plătit românii peste 40 de milioane de euro pentru reaua-credință a unor magistrați

Autor

Georgiana DRAGOMIR

-

28 decembrie 2021

Când un stat este condamnat la CEDO, înseamnă că reclamantul nu a avut parte de Justiție în țara de origine. La CEDO nu se judecă niciodată fondul cauzei, ci se evaluează dacă magistrații unei țări au încălcat drepturi esențiale: dreptul la apărare, la un proces echitabil, dreptul la o anchetă veritabilă, dreptul la proprietate etc

Potrivit unei statistici oficiale, statul român a plătit prin Ministerul Finanțelor Publice despăgubiri de peste 44 de milioane de euro în urma condamnărilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), începând din 2017 și până 2021.

Am putea face un mic exercițiu de imaginație: cum ar fi arătat spitalele sau școlile cu 44 de milioane de euro în plus(?)

Cum plătesc românii reaua-credință a magistraților

În fapt, din motivările CEDO reiese că magistrații din România sunt vinovați de situația creată reclamanților. Astfel, le sunt oferite daune cu titlu compensatoriu, fie morale, fie materiale. Necunoașterea legii nu poate fi invocată în rândul judecătorilor sau procurorilor, așa cum ei înșiși obișnuiesc să spună justițiabililor. Astfel, rămân doar erorile și reaua-credință, pe care România are posibilitatea să le taxeze, însă „greul” cade pe spatele contribuabililor.

Nerespectarea dreptului de proprietate, tratamente inumane sau degradante, principalele cauze ale condamnării României de CEDO

Concret, judecătorii și procurorii români au păgubit justițiabilii și i-au privat de drepturi esențiale. Iată „bilanțul” cauzelor pentru care România a fost condamnată de CEDO

nerespectarea dreptului de proprietate – în 13 cauze

încălcarea dreptului părților la un proces echitabil – în 11 cauze

nerespectarea vieții private și de familie – în 10 cauze

aplicarea de către autorități a unui tratament inuman sau degradant – în 9 cauze

lipsa unei investigații efective – în 7 cauze

nerespectarea libertății de exprimare – în 4 cauze

nerespectarea dreptului părții la un remediu efectiv – în 3 cauze.

Trei condamnări la un milion de locuitori. Rusia și Turcia, superioare României

Raportat la numărul populaţiei, din cele 47 state europene care au semnat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, România se află pe locul 23 al celor mai reclamate state. Potrivit estimărilor realizate de Asociaţia „VeDem Just”, România este pe locul 12 la numărul de condamnări, cu trei condamnări la un milion de locuitori. Țări precum Ucraina, Federaţia Rusă şi Turcia sunt superioare României când vine vorba despre respectarea drepturilor.

Menționăm acest lucru, deoarece în clasamentul global al Curţii Europene pentru anii 1959–2020, România se află pe poziția a patra printre cele mai condamnate state, cu un număr total de 1.393 de condamnări din 1.578 de cauze soluționate, după Turcia cu 3.309 condamnări din 3.742 de cauze soluționate, Rusia cu 2.724 de condamnări din 2.884 de cauze soluționate și Italia cu 1.857 condamnări din 2.427 de cauze soluționate.

România este semnatară a Convenției din anul 1994 și a eliminat comunismul în decembrie 1989.

Niciun ministru al Justiției nu ține la banii și drepturile românilor

Statul român ar avea posibilitatea să recupereze banii plătiți din bugetul național, urmare a condamnărilor CEDO, însă(…) niciun ministru al Justiției nu se autosesizează.

Mai exact, în legea care reglementează răspunderea judecătorilor și procurorilor se menționează negru pe alb că:

„Răspunderea patrimonială a statului nu-i scutește pe judecători și pe procurori să răspundă în fața legii, dacă și-au exercitat funcția cu neglijență sau cu rea-credință ”.

Concret, Ministerul Finanțelor Publice ar putea executa silit magistrații din vina cărora CEDO a condamnat România. Fără proces penal. Pe principiul: legea e pentru toți, „cine greșește, plătește”

În realitate, erorile judiciare rămân nepedepsite. Magistrații din România nu au răspuns nici material, nici penal, pentru erorile judiciare pe care le-am achitat noi, toti românii contribuabili.

Citește și: Imaginea Justiției. Cel mai bogat secretar de stat în Ministerul Justiției și cea mai „bună” procuroare

Cum se ferește Inspecția Judiciară să-i cerceteze pe „greii” din CSM. Mărturii incredibile

Ani grei de închisoare pentru tăierile ilegale din munții Făgăraș

Autor

Cristina Antal

-

28 decembrie 2021

Tăierile ilegale din munții Făgăraș (zonele Arefu, Nucșoara și Lerești) fac obiectul infringementului Comisiei Europene pe păduri, în urma plângerilor Agent Green.

În cursul zilei de azi, reprezentanții Agent Green au precizat că, după cinci ani de procese, Tribunalul Argeș a dat sentința în dosarul Cheresteaua 1.

Principalii inculpați vor răspunde pentru tăieri ilegale, evaziune fiscală și spălare de bani

Ion Andrei, zis și Brânză, administratorul societății Andris SRL la momentul săvârșirii faptelor;
Vasile Uță, Daniel Ionuț Andrei (Brânză junior);
Liviu Gheorghiță Andrei, Gheorghe Andrei și firmele SC ANDRIS SRL–prin reprezentant legal Andreea Andrei și SC IONI LIV FOREST SRL, reprezentată de Livioara Andrei.

Rețeaua a operat în stil mafiot, distrugând pădurile de pe Valea Vâlsanului din Munții Făgăraș

Pedeapsa cea mai grea a primit-o Ion Andrei. Este vorba de un total de 7 ani și șase luni închisoare, în regim de detenție. Va răspunde pentru infracțiunile de tăiere, fără drept, de arbori din fondul forestier naţional. De asemenea, este condamnat pentru evaziune fiscală în formă continuată și spălare a banilor, tot în formă continuată.

Este urmat de pădurarul Vasile Uță. Acesta este condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare, cu executare, în regim de detenție. Uță va răspunde pentru comiterea infracţiunii de complicitate, în formă continuată, la infracţiunea de tăiere, fără drept, de arbori din fondul forestier naţional.

Daniel Ionuț Andrei (Brânză junior) a primit pedeapsa de 4 ani închisoare cu suspendare. Liviu Gheorghiță Andrei a primit pedeapsa de 4 ani închisoare cu suspendare. Lixandru Nicolae și Andrei Livioara au fost achitați, arată reprezentanții Agent Green, pe pagina de Facebook.

Jurnalul de Argeș: ”Sentința mai cuprinde și amenzi judiciare, toate fiind în sarcina condamnaților”

Conform rechizitoriului efectuat de procurori, instanța i-a obligat, în solidar, pe inculpații Ion Andrei și SC ANDRIS SRL, la plata datoriilor către partea civilă.

La aceasta se adaugă plata sumei de 2.546.990 lei, reprezentând obligația fiscală principală datorată (din care 708.036 lei, impozit pe salarii- 180.820 lei, CAS asiguraţi – 126.910 lei, CASS asiguraţi – 66.477 lei, şomaj asiguraţi – 6.043 lei, mai arată sursa citată.

Mihai Goțiu, despre condamnările în dosarul Cheresteaua 1: ”Sper că, la apel, sentințele vor fi și mai drastice. Pentru că măcelul făcut pe Valea Vâlsanului e uriaș”

În cursul zilei de ieri, 27 decembrie, fostul senator Mihai Goțiu (USR) a reacționat la sentința pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul Cheresteaua 1, în care principalii inculpați și-au primit pedepsele.

”<<O, CE VESTE MINUNATĂ>>, de Crăciun și Anul Nou! CONDAMNĂRI PENALE cu executare și despăgubiri și confiscări de peste 10 milioane de lei, pentru Mafia Pădurilor. Principalul condamnat m-a urmărit, anul trecut, în timp ce documentam tăierile ilegale de păduri de pe Valea Vâlsanului, pretinzând că ar fi… turist!”, a scris Goțiu pe contul de Facebook.

Curtea Constituțională a respins sesizarea USR privind bugetul de stat

Autor

Andrei NARIȚA

-

28 decembrie 2021

Curtea Constituțională (CCR) a respins marți, 28 decembrie, sesizarea depusă de Uniunea Salvați România (USR) împotriva legii bugetului de stat. Inițial, CCR a stabilit data de 29 decembrie pentru discutarea sesizării. Decizia este definitivă, iar legea va merge pentru promulgare la președintele României, relatează g4media.ro.

Vicepreședintele USR, Dan Barna, a anunțat în 24 decembrie că va ataca legea bugetului de stat, subliniind că primăriile conduse de USR nu au primit alocări în bugetul pe anul viitor.

Dan Barna, despre legea bugetului de stat: „Este o discrimare”

Deputatul Dan Barna a mai precizat că toate amendamentele depuse de USR au fost respinse pe bandă rulantă. „Este o discriminare faptul că unităţile administrativ-teritoriale cu primari USR nu au alocări în bugetul pentru anul viitor”, a spus Dan Barna în urmă cu câteva zile.

Reamintim că proiectul de lege al bugetului de stat a fost adoptat pe 23 decembrie cu 294 de voturi „pentru” și 120 „împotrivă”. De asemenea, proiectul de lege privind bugetul asigurărilor sociale a fost adoptat cu 291 de voturi „pentru” și 119 „împotrivă”.

Fondatorul partidului Forța Dreptei, Ludovic Orban, a afirmat că bugetul de stat pe 2022 este neserios și a fost făcut fără nici un fel de dezbatere publică și parlamentară. „Acest buget se va vedea în execuţia lui că nu este un buget construit serios, a fost făcut pe repede înainte, fără nici un fel de dezbatere publică şi fără nici un fel de dezbatere parlamentară”, a declarat fostul lider liberal în urmă cu o zi.

Președintele Partidului Social Democrat (PSD) Marcel Ciolacu a reacționat după ce USR a depus sesizarea la Curtea Constituțională, precizând că orice întârziere a bugetului reprezintă amânarea „nepermisă” a măsurilor care vin în sprijinul românilor.

„Pentru neruşinaţii de la USR care atacă la CCR bugetul le transmit că orice întârziere se traduce în amânarea nepermis de mult a măsurilor de sprijin pentru oameni! Românii nu se hrănesc cu pancarte şi postări pe reţele de socializare! BIG DISLIKE- ca să înţelegeţi mesajul”, a concluzionat șeful Camerei Deputaților.

Bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale au fost adoptate de Parlament

Ungaria și-a terminat partea din coridorul rutier Via Carpatia

Autor

Andrei NARIȚA

-

28 decembrie 2021

Ungaria a terminat lucrările care îi revin din coridorul rutier central-european Via Carpatia, relatează MTI. Coridorul rutier leagă șapte țări europene, creând astfel o legătură între porturile Mării Baltice, Mării Egee și Mării Negre.

Conform sursei citate, în urma finalizării elementului maghiar al coridorului, de la Budapesta se poate ajunge pe autostradă până în Kosice, Slovacia. Ungaria s-a achitat de toate sarcinile asumate cu cinci ani mai devreme decât era termenul limită al construcției Via Carpatia. Astfel, secțiunea maghiară a coridorului continuă cu autostrada M3, M35 în direcția Debrecen și cu M4, direcția Oradea.

Ungaria se apropie de 2.000 de km de autostradă

Tamás Schanda, secretar de stat în Ministerul Inovației și Tehnologiei, a precizat că rețeaua internă de autostrăzi se apropie de 2.000 de km.

„Ungaria a reuşit să îşi dezvolte singură infrastructura proprie de transport – datorită muncii depuse de cetăţenii săi, bazându-se pe creşterea economică. În 2010, lungimea totală a reţelei interne de autostrăzi a fost de sub 1300 de kilometri. Acum, ea se apropie de 2000 de kilometri”, a precizat Tamás Schanda.

Oficialul ungar a mai precizat că în ultimii 11 ani s-a investit enorm în autostrăzi.

„Vorbim, acum, de o legătură completă pe autostradă între capitala Ungariei şi cea a Slovaciei, Bratislava. Înainte de 2010, niciun drum de mare viteză nu ajungea la graniţa cu România, spre Transilvania, acum se lucrează, deja, la pregătirea celui de-al treilea”, a mai spus Tamás Schanda.

De asemenea, conform secretarului de stat, din 2019, rețeaua de drumuri de mare viteză din Ungaria a crescut cu aproape 100 de km în fiecare an.

Reamintim că Via Carpatia este un traseu european aflat în implementare, care face legătura între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee. Proiectul a fost aprobat în urmă cu 15 ani, iar miniștrii Transporturilor celor șapte țări europene au semnat, în 2010, o declarație de susținere prin care traseul a fost extins în România, Bulgaria și până la portul grecesc Salonic.

România are, în momentul de față, 942 de km de autostradă și drumuri expres deschise traficului rutier.

Ungaria obligă hipermarketurile străine să doneze nevoiașilor alimentele care expiră în 48 de ore

Beatrice Mahler: „Vaccinul este cel mai bun lucru care ni s-a întâmplat”

Autor

Andrei NARIȚA

-

28 decembrie 2021

Managerul Institului „Marius Nasta”, Beatrice Mahler, a vorbit pentru Digi24 despre vaccinul anti-Covid. Medicul e de părere că dacă nu ar fi existat vaccinul, lumea pe care o știm noi acum ar fi fost mult „mai tristă.” Totodată, ea a precizat că persoanele care s-au imunizat împotriva coronavirusului și au avut nevoie de spitalizare „au plecat acasă în marea lor majoritate.”

De asemenea, Beatrice Mahler a mai spus că neîncrederea în vaccin a românilor va avea consecințe negative în viitor.

„Nu mi-am imaginat că lumea va fi reticentă atunci când vorbim de un tratament profilactic. (…) Toată lumea așteaptă un tratament nou, inovativ, pentru a-i salva viața. (…) O parte din societate le-a privit cu foarte multă reținere, cu foarte multă suspiciune, cu neîncredere, iar neîncrederea aceasta s-a transmis către noi, corpul medical, și din păcate, ca societate și ca viitor, acest lucru nu ne face bine”, a menționat managerul institutului „Marius Nasta”.

După un an, doar 40 la sută dintre români sunt imunizați

Mai mult, Beatrice Mahler a precizat că românii nu sunt obișnuiți să meargă la doctor periodic.

„Ei nu au fost obișnuiți să meargă la doctor decât atunci când nu mai pot și din păcate, se vede acest lucru și acum. Cei care ajung în spitale ajung cu forme terminale de boală, pentru că nici acum, chiar dacă sunt multe spitale care pot să-i primească, nu ajung pentru un control de rutină”, a precizat medicul.

Totodată, ea a amintit că multe boli pot fi prevenite prin vaccinare, dar românii sunt sceptici când vine vorba de așa ceva.

„Avem și alte tipuri de vaccin, vaccinarea pneumococică, vaccinarea antimeningococică, avem foarte multe instrumente cu care putem să creștem sănătatea oamenilor și răspunsul sistemului imun, dar nu le folosim”, a mai spus Mahler.

Medicul a transmis un mesaj important cu privire la varianta sud-africană. Ea a afirmat că în cazul noii tulpini, pe lângă vaccinare, masca trebuie purtată „extrem de riguros.” Mai mult, vaccinul aduce un nivel de protecție ridicat, iar persoanele vulnerabile pot fi salvate.

„Vaccinul protejează, asta știm cu toții și vaccinul aduce un nivel de protecție care până la urmă ne salvează viața, cred că asta trebuie să reținem”, a concluzionat managerul institutului „Marius Nasta”.

Beatrice Mahler avertizează: „De mai bine de trei zile, suntem cu secția plină și numărul de pacienți COVID care au nevoie de asistență este în creștere, cu forme extrem de severe”

Patru polițiști din Maramureș, condamnați definitiv pentru luare de mită

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

28 decembrie 2021

Condamnări definitive pentru patru foști agenți de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Maramureș – Serviciul Poliției Rutiere, care în 2020 au fost trimiși în judecată pentru luare de mită, favorizarea infractorului și fals intelectual. Alături de aceștia, în judecată a fost trimisă și o femeie, pentru dare de mită.

Pe 23 decembrie Curtea de Apel Cluj a pus punct în cauză, respingând ca nefondate apelurile formulate de procurori și de unul dintre inculpați, astfel că sentința inițială, pronunțată de Tribunalul Maramureș, a rămas definitivă. Aceasta înseamnă că toți cei cinci inculpați din dosar au pedepse cu suspendare, în condițiile în care, în timpul judecății, au solicitat judecarea lor în procedura recunoașterii învinuirii.

Până să se ajungă aici, instanța deja încuviințase alte două acorduri de recunoaștere a vinovăției vizând doi agenți de poliție din cadrul I.P.J. Maramureș – Serviciul Poliției Rutiere, prin care unul dintre agenți a fost condamnat la 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare – pentru luare de mită în formă continuată (5 acte materiale), iar cel de-al doilea agent a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare – pentru luare de mită, ambii inculpați fiind să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile.

În instanță, pedepsele aplicate celor patru agenți care au ales să se județe au fost similare. Astfel, unul dintre agenți, acuzat de luare de mită în formă continuată (7 acte materiale) și fals intelectual, a primit 3 ani închisoare cu suspendare și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta, pe o durată de 2 ani. Totodată, instanța a dispus ca acesta să presteze 120 de zile de muncă în folosul comunității.

Potrivit hotărârii definitive, un alt agent de poliție a fost condamnat la 2 ani și 11 luni închisoare cu suspendare și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta, pe o durată de 2 ani, pentru luare de mită în formă continuată (2 acte materiale) și favorizarea făptuitorului, fiind totodată obligat să presteze 100 de zile de muncă în folosul comunității. Același număr de zile de „prestat” are și un al treilea agent, judecat pentru luare de mită în formă continuată (3 acte materiale) și fals intelectual. În același timp, pedeapsa principală a acestuia este de 2 ani și 11 luni închisoare cu suspendare, plus pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta, pe o durată de 2 ani.

Al patrulea agent de poliție inculpat a fost condamnat definitiv pentru luare de mită în formă continuată (5 acte materiale), la 2 ani și 8 luni închisoare cu suspendare și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta, pe o durată de 2 ani. Totodată, instanța a dispus ca inculpatul să presteze 80 de zile de muncă în folosul comunității. Femeia inculpată alături de aceștia, acuzată de dare de mită, a primit 2 ani și 11 luni închisoare cu suspendare și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, plus obligația de a presta 60 de zile de muncă în folosul comunității.

Potrivit informațiilor furnizate de Direcția Generală Anticorupție, dosarul penal a fost inițiat în baza sesizării Serviciului Județean Anticorupție Maramureș cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de corupție. În urma anchetei, a reieșit că agenții de poliție acționau pe sectorul de drum DN1C Baia Mare – Satu Mare, pe raza localității Săbișa, sau DN1C Baia Mare – Satulung – Șomcuta Mare, probându-se că, timp de câteva luni au primit sume între 600 și 1.200 de lei de la mai mulți conducători auto.

„Din cercetări a rezultat în esență că, în perioada septembrie – decembrie 2019, în timp ce se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în baza aceleiași rezoluții infracționale, mai mulți inculpați, agenți de poliție rutieră au pretins și primit diferite sume de bani sau produse de la mai multe persoane, fie pentru a nu aplica sancțiuni contravenționale cu privire la contravențiile comise, fie pentru a aplica sancțiuni contravenționale mai blânde (de regulă, fără măsura complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule)”, a detaliat DGA.

Ziarul de Investigații

Cele mai mari șase salarii la stat din România

Dar, vorbind de salarii, de câte ori mai mare e, deja, prea mare?

Mergem mai departe

Franța introduce noi restricții din cauza COVID-19

Franța a înregistrat peste 100 de mii de noi cazuri de infectare cu COVID-19

Guvernul va modifica plafonul veniturilor până la care pensionarii beneficiază de compensarea medicamentelor

Pensii mai mari, dar întârziate

Șofer de TIR, amenințat cu pistolul de un polițist

Polițiștul urmează să fie audiat

Redactorul-şef de la Sputnik a murit, în urma căderii de la fereastră

La momentul incidentului, jurnalistul era în stare de ebrietate şi sub influenţa drogurilor

Redactorul-şef de la Sputnik închiriase un apartament, împreună cu familia

În mâinile defunctului au fost găsite un recipient cu gaz şi un cuţit

Maia Sandu, despre unirea cu România: „Un asemenea proiect trebuie să fie susținut de o majoritate covârșitoare”

Peste 1 milion de cetățeni moldoveni au și cetățenie română

România, stat în „faliment”. Cum au plătit românii peste 40 de milioane de euro pentru reaua-credință a unor magistrați

Cum plătesc românii reaua-credință a magistraților

Nerespectarea dreptului de proprietate, tratamente inumane sau degradante, principalele cauze ale condamnării României de CEDO

Trei condamnări la un milion de locuitori. Rusia și Turcia, superioare României

Niciun ministru al Justiției nu ține la banii și drepturile românilor

Citește și: Imaginea Justiției. Cel mai bogat secretar de stat în Ministerul Justiției și cea mai „bună” procuroare

Cum se ferește Inspecția Judiciară să-i cerceteze pe „greii” din CSM. Mărturii incredibile

Ani grei de închisoare pentru tăierile ilegale din munții Făgăraș

Principalii inculpați vor răspunde pentru tăieri ilegale, evaziune fiscală și spălare de bani

Rețeaua a operat în stil mafiot, distrugând pădurile de pe Valea Vâlsanului din Munții Făgăraș

Jurnalul de Argeș: ”Sentința mai cuprinde și amenzi judiciare, toate fiind în sarcina condamnaților”

Mihai Goțiu, despre condamnările în dosarul Cheresteaua 1: ”Sper că, la apel, sentințele vor fi și mai drastice. Pentru că măcelul făcut pe Valea Vâlsanului e uriaș”

Curtea Constituțională a respins sesizarea USR privind bugetul de stat

Dan Barna, despre legea bugetului de stat: „Este o discrimare”

Ungaria și-a terminat partea din coridorul rutier Via Carpatia

Ungaria se apropie de 2.000 de km de autostradă

Beatrice Mahler: „Vaccinul este cel mai bun lucru care ni s-a întâmplat”

După un an, doar 40 la sută dintre români sunt imunizați

Patru polițiști din Maramureș, condamnați definitiv pentru luare de mită

Rămâi conectat

Ultimul articol

Judecătoare din Craiova, acuzată de CSM că a încălcat Codul deontologic, prin postări și...

Bărbat din Botoșani, închisoare cu suspendare pentru mai multe infracțiuni comise pe rețelele de...

Service-uri auto și societăți de asigurare, amendate de Consiliul Concurenței