Liderul PNL, Florin Cîțu a început un turneu prin toate filialele PNL, deoarece „alegerile din 2024 sunt foarte aproape”. Fostul prim-ministru a precizat că e nevoie de o schimbare în interiorul partidului și a modului în care se raportează față de români.
Totodată, fostul premier a fost întrebat dacă primarul liberal din Zlatna, care a semnat pentru demisia lui Iohannis, va fi exclus din partid. Acesta a spus ferm că orice membru care acționează împotriva PNL și a parteneriatului pe care îl are cu președintele României nu mai poate face parte din partid.
Anul trecut, pe 25 septembrie, Florin Cîțu l-a învins în competiția internă pe Ludovic Orban pentru șefia partidului, obținând 60,2% din totalul voturilor. În discursul pe care l-a avut după ce a fost ales președintele partidului, Cîțu a declarat că PNL va rămâne un „partid de centru-dreapta, care are drept curente principale liberalismul, creștin-democrația și conservatorismul.”
Florin Cîțu și viitorul PNL
Totodată, Cîțu a discutat și despre greva de la STB și blocarea Bucureștiului, acesta menționând că nu știe foarte bine detaliile, dar e adeptul dialogului, ceea ce duce la rezolvarea oricărei situații.
„(…) Știu că liderul sindical este un membru al PSD. Poate că ar trebui să fie o discuţie cu preşedintele Marcel Ciolacu, să am o discuţie, pentru că până la urmă suferă bucureştenii. Şi ar trebui să găsesc un compromis, să vedem, eu sunt omul care întotdeauna voi spune că dialogul va rezolva orice problemă”, a spus Cîţu, relatează Digi24.
De asemenea, liderul PNL a mai precizat că Ciolacu ar putea avea o discuție cu liderul sindical și să îi spună „să-i lase pe bucureșteni să meargă cu autubuzul, cu mijloacele de transport în comun.”
Reamintim că joi dimineață, angajații STB au declanșat o grevă, fiind nemulțumiți de faptul că nu au fost luați în seamă când au cerut o mărire salarială. Cu toate acestea, Tribunalul București a dispus suspendarea grevei, dar decizia a fost ignorată de sindicaliști, care au continuat protestul și vineri.
foto-Elena Udrea, la inaugurarea Băile Boghis. foto- Facebook
Deși nu mai este politician și nu are vreo activitate constantă cunoscută, Elena Udrea se bazează pe fostele investiții, de pe vremea în care era „regina” pe tocuri din Parlament.
În timp ce așteaptă cu sufletul la gură verdictele în mai multe dosare de corupție în care figurează inculpată, fosta ministră a Turismului a început să-și „târască” fostele partenere de afaceri la instanță, cu scuza că trebuie să-și recupereze banii.
Elena Udrea își târăște fosta parteneră de afaceri la Tribunal
Totul are legătură cu stațiunea „Băile Boghiș”. Elena Udrea a deținut 50% din firma care administrează această stațiune(n.r perioada 2013-2018). Ulterior, Udrea, sufocată de acuzațiile procurorilor și după divorțul de Dorin Cocoș(n.r cunoscut om de afaceri) a cesionat creanța(suma de 1,6 milioane de lei) către fosta sa „aliată”, Veronica Stanca.
Udrea s-a plâns judecătorilor „că își vrea banii înapoi” abia în noiembrie 2021, când stațiunea „Băile Boghiș” era foarte aproape de a cere falimentul. Fosta consilieră a lui Traian Băsescu și-a amintit că Veronica Stanca nu i-a returnat „investiția” de la Băile Boghiș în 2021, nu în termen de șase luni de la cesionarea creanței!
Cum vrea Elena Udrea să facă bani și din falimentul stațiunii Boghiș
În dosarul privind „răspunderea contractuală”, deschis de Elena Udrea, figurează și Nadine Magda Stanca, deoarece cea din urmă a preluat o parte din afacerea Boghiș de la mama sa, Veronica Stanca.
Potrivit jurnalul.ro, în ianuarie 2014, fiica Veronicăi Stanca, Nadine Magda, a preluat de la mama ei calitatea de creditoare a Băi Boghiș, după care, în septembrie 2017, societatea, administrată chiar de bunica ei, a garantat împrumutul către nepoată, cu tot patrimoniul societății.
Patrimoniu era, la acel moment, sub sechestru penal instituit de DNA, dar și care era executat silit, într-un proces civil, de către SC Construcții Erbașu.
Mai exact, este vorba de aproximativ 73.000 de metri pătrați de teren intravilan și de multe căsuțe de vacanță construite pe el. În februarie 2019, Băi Boghiș SRL și-a cerut insolvența, iar familia Stanca s-a constituit creditor cu pretenții la patrimoniul stațiunii, menționează sursa citată.
Curtea de Apel Cluj a admis procedura de intrarea în faliment a stațiunii „Băile Boghiș” în urmă cu două zile.
Băile Boghiș, în faliment din cauza Elenei Udrea. Procurorii confirmă
Dacă în 2014, Udrea anunța cu mare fast, inclusiv pe rețelele de socializare că, a inaugurat „Băile Boghiș” din Sălaj și își dorește ca vizitatorii să devină „dependenți”, în prezent, stațiunea cu reale resurse naturale a „intrat la apă”. Ziarul de Investigații a probat, astăzi, 21 ianuarie, dacă se pot face rezervări la numărul afișat public. Nu răspunde nimeni. În fapt, telefonul este închis.
Așa se lăuda Elena Udrea la inaugurarea stațiunii „Băile Boghiș”
Documentele consultate de zin.ro arată, de asemenea, că principalul vinovat de situația economică jalnică a stațiunii „Băile Boghiș” este, de fapt, Elena Udrea.
Potrivit DNA, în noiembrie 2015, Elena Udrea a cerut sechestru pe terenurile și imobilele stațiunii Boghiș, pentru a plăti cauțiunea de 5 milioane de lei. Ea acuzată de corupție, alături de prietena ei, Alina Bica, fosta șefă DIICOT.
Udrea s-a temut că va ajunge la închisoare, unde „va fi controlată din nou chiar și la sutien” și a „girat” libertatea cu patrimoniul Băile Boghis.
Udrea și-a „girat” libertatea cu patrimoniul Băile Boghiș
„La data 13 noiembrie 2015, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie au admis cererea inculpatei Udrea Elena Gabriela de instituire unei garanţii reale imobiliare asupra imobilelor SC Băi Boghiş SRL (două terenuri având suprafeţe de 67.258 m.p., respectiv de 15.917 m.p. şi construcţiile aferente) pentru constituirea cauţiunii de 5.000.000 lei, stabilită prin Ordonanţa din data de 30.10.2015 şi au dispus luarea măsurii asiguratorii constând în indisponibilizarea bunurilor imobile ale S.C. Băi Boghiş S.R.L., bunuri în valoare de 5.000.000 lei (…)
La data de 12.11.2015, asociaţii SC Băi Boghiş SRL au hotărât constituirea unei garanţii reale imobiliare asupra bunurilor imobile ale societăţii în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie în vederea constituirii de către Udrea Elena Gabriela a cauţiunii stabilită prin Ordonanţa din data de 30.10.2015”, au transmis reprezentanții DNA.
Elena Udrea a țintit această investiție imediat cum a ieșit de la conducerea Ministerului Turismului. Privatizarea acestor stațiuni cu potențial natural atât de mare arată, încă o dată, neputința statului român de a gestiona și de a valorifica destinațiile turistice din România.
Udrea așteaptă decizia finală în cazul finanțării campaniei electorale pentru fostul președinte, Traian Băsescu. A fost condamnată la 8 ani de închisoare cu executare în acest dosar, dar procurorii DNA vor 12 ani de închisoare cu executare în acest caz. Decizia finală o va lua Înalta Curte de Casație și Justiție.
Orice condamnare pentru Udrea înseamnă închisoare cu executare. A primit mai multe decizii de condamnare cu suspendare, în alte cazuri de corupție.
În mod dubios, fosta consilieră a lui Băsescu a demarat un proiect nou imobiliar, la Cluj. Mai exact, construiește apartamente aproape de un cimitir. Nu se cunosc(încă) adevăratele surse de finanțare.
Obligativitatea PLF-ului la intrarea în țară a fost hotărâtă, prin Ordonanță, la 15 decembrie 2021.
Astfel, cei care intră în România trebuie să completeze un formular digital. Motivul?
”În vederea identificării contacților unei persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2 și pentru prevenirea expunerii persoanelor la COVID-19, cu cel mult 24 de ore înainte de intrarea pe teritoriul României, toate persoanele au obligația de a completa Formularul digital de intrare în România;
Completarea se realizează în format digital, cu cel mult 24 de ore înainte de intrarea pe teritoriul României, a formularului prin accesarea adresei web plf.gov.ro”.
Până aici, nimic ciudat. Bineînțeles că au fost destui care au refuzat sau au uitat să completeze formularul cu pricina, drept urmare au fost amendați. Lucru logic și corect.
Și, atunci, de ce vrea USR anularea amenzilor PLF?
Pentru că, pe lângă cei care și-au luat amendă pe bună dreptate, au fost și alții care au primit amendă degeaba. Ba chiar mai multe amenzi.
De ce? Simplu: pentru că, la momentul în care s-a dat Ordonanța, n-au fost luate în calcul toate scenariile.
Nu, argumentul USR conform căruia ”avalanșa de amenzi a început zece zile mai târziu (n. r. de la Ordonanță), timp insuficient pentru ca toți românii aflați peste granițe și care au vrut să se întoarcă în țară de sărbători să se poată informa corect și complet cu privire la noile îndatoriri pe care le au” nu stă în picioare.
Când știi că e pandemie și că regulile se schimbă de la o oră la alta, e de datoria ta să te informezi. Constant. Să știi la ce să te aștepți. Ignoranța nu e un motiv valid pentru anularea unei amenzi.
În schimb, restul argumentelor stau în picioare
Pe lângă amenzile date ”pe bună dreptate”, au existat, însă, și altele, cel puțin aberante.
Multe persoane nici nu au fost întrebate la graniță de PLF. Da, am spus că ignoranța nu e o scuză, ar fi trebuit să se informeze înainte. Dar, la fel de bine, și reprezentanții Statului aveau obligația să solicite formularul cu pricina.
Dacă e obligatoriu pentru intrarea în țară, faptul că nu a fost cerut la graniță reprezintă un soi de verificare făcută de mântuială. În stilul ăsta, am putea pune și întrebarea: buletinul/pașaportul l-or fi cerut?
Alte persoane au fost amendate pentru că au trecut ”frontiera mai multe zile la rând pentru a merge la lucru”, se precizează în proiectul de lege inițiat de deputaţii USR Silviu Dehelean şi Stelian Ion, împreună cu europarlamentarul USR Vlad Gheorghe.
”O absurditate la fel de mare îi vizează pe românii care fac naveta zilnic sau săptămânal în afara graniţelor ţării care au primit amenzi de mii de lei. Asta pentru că autorităţile statului par să fie impotente în a comunica unele cu celelalte”, completează iniţiatorii proiectului.
Cea mai aberantă situație este aceea a persoanelor care au primit amenzi pentru necompletarea formularului, la câteva săptămâni după trecerea graniței. Asta cu toate că au completat formularul. De ce? Pentru că Ordonanța presupune păstrarea formularului doar 15 zile în baza de date. Drept urmare, persoanele ale căror date au fost șterse au primit amenzi, cu toate că erau în legalitate.
Bun, și ce vrea USR prin acest proiect de lege?
”Anularea amenzilor contravenționale stabilite în baza art. 4 alin. (1) din OUG nr. 129/2021 privind implementarea formularului digital de intrare în România, precum și a obligațiilor fiscale accesorii acestora, neachitate până la acest moment.
Amenzile care au fost deja achitate, parțial sau integral, vor fi restituite persoanelor sancționate.
Datele cu caracter personal completate de românii care intră în țară vor fi stocate timp de 6 luni de la momentul completării formularului, față de cele 15 zile prevăzute acum în OUG 129/2021.”
Ar fi o reparare parțială. Sau, mai exact, ar rezolva efectul, nu cauza.
Înainte de a da o lege/ordonanță orice, e musai să te gândești la toate variabilele. Și să-ncerci să le acoperi pe toate, pentru a nu te trezi că sunt situații la care nu te-ai gândit. Cum e asta cu persoanele amendate, cu toate că au completat formularul.
Informezi cât mai bine populația despre o schimbare care îi va afecta. Pui afișe la graniță, în caz că unii chiar nu știu sau nu au avut acces la internet, pentru a afla exact ce trebuie să facă.
Te asiguri că personalul care trebuie să asigure respectarea legii este, și el, îndeajuns de informat despre ce are de făcut. Că știe ce procedură trebuie să urmeze și o și urmează.
Te asiguri că există comunicare și transparență între instituțiile Statului. Că fiecare știe exact care îi e misiunea. Că are acces la bazele de date de care are nevoie. Că vorbesc între ele, pentru a evita situații cel puțin stânjenitoare.
Cu alte cuvinte, acest proiect de lege e o picătură într-un ocean. Până nu e rezolvată cauza, vom continua să ne confruntăm, constant, cu probleme de genul acesta. Și vom continua să plătim amenzi pe care nu le merităm.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat că miercuri, 26 ianuarie, va avea loc ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru situația tensionată dintre Rusia și Ucraina.
„Pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la situația de securitate în Zona Extinsă a Mării Negre și pe Flancul Estic al NATO și măsuri privind dezvoltarea capacităților de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate și creșterea rezilienței”, se arată în comunicatul de presă al Administrației Prezidențiale.
Șeful statului a luat această decizie după o discuție avută cu premierul Nicolae Ciucă la Palatul Cotroceni. Ședința are loc în contextul în care tensiunile de la granițele Ucrainei s-au amplificat.
Mai mult, ministerul rus de externe a transmis, înaintea discuțiilor de la Geneva dintre șefii diplomației americane și rusești, că NATO trebuie să își retragă trupele din România și Bulgaria.
MAE a anunțat că solicitarea rușilor nu poate face obiectul unei negocieri
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis un mesaj clar cerințelor Moscovei, precizând că forțele armate ale Alianței reprezintă „o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Rusiei în vecinătatea estică.” Mai mult decât atât, MAE a mai precizat că NATO va continua politica de cosolidare a securității și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici.
Reamintim că președintele Franței Emmanuel Macron a declarat în urmă cu câteva zile că este disupus să trimită trupe pe teritoriul țării noastre în cadrul misiunilor Alianței Nord-Altantice. De asemenea, și președintele american Joe Biden a dat de înțeles că în cazul unei invazii rusești asupra Ucrainei va trimite soldați în România.
Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a salutat declarația președintelui francez, afirmând că anunțul lui Macron este rezultatul eforturilor lui Iohannis.
“Anunțul important al președintelui Emmanuel Macron privind disponibilitatea Franței de a participa la prezența militară NATO în România pe Flancul Estic e rezultatul notabil al eforturilor constante ale Președintelui Klaus Iohannis”, a scris Bogdan Aurescu pe Twitter.
Totodată, și președintele României a saluat anunțul făcut de Emmanuel Macron și Joe Biden.
În România, procesul de reciclare este, în prezent, tratat cu superficialitate.
Ţara noastră reciclează foarte puține ambalaje și riscă amenzi dacă nu îndreaptă situația.
Concluzia a fost prezentată şi la RFI, fiind dezbătută de redactorul-șef al publicației online CursDeGuvernare.ro, Cristian Grosu.
Afirmaţiile vin înaintea unei dezbateri organizate de acest portal cu ministrul Mediului, un eurodeputat Renew Europe și mai mulți actori din industrie.
WWF România: O lege poate schimba fundamental reciclarea în România
Reprezentanţii WWF România au precizat, într-un anunţ publicat pe pagina de Facebook, că marți, 25 ianuarie, va avea loc conferința Economia Reciclării.
Conferinţa va pune accent pe decalajele pe care trebuie să le recupereze ţara moastră şi va fi găzduită de CursDeGuvernare.ro.
“Sistemul #GaranțieReturnare este așteptat să aibă un impact puternic pe tot lanțul de reciclare – de la consumatori și retaileri până la reciclatori și cei care oferă infrastructura de reciclare – creând premisele unei economii circulare competitive.
La conferință participă oficiali și decidenți, experți și reprezentanți ai industriilor din România și Europa. Discuția va fi o analiză cu legile și cifrele lanțului de reciclare pe masă: de la producătorii de ambalaje, la cei care distribuie aceste produse, la mentalitatea civică, până la infrastructura de retragere de pe piață, la industria de reciclare efectivă și la reîntoarcerea materialelor în ciclul economic”, arată WWF, în anunţul publicat pe contul de socializare.
Comunicarea lipseşte, iar acest aspect duce la indiferenţă şi lipsă de informare
Cristian Grosu a explict de ce trebuie pus pe agenda publică subiectul legat de reciclarea ambalajelor.
Acesta a declarat că legea privind garanția și returnarea ambalajelor se află în plin proces de implementare.
Astfel, este vorba, în principal, de recipiente, sticle și, mai ales, PET-uri.
“E puțină comunicare pe zona asta și ea va avea un impact sau ar trebui să aibă un impact semnificativ. Statele care au implementat acest sistem de garanție/returnare au avut creșteri spectaculoase din perspectiva reciclării”, a declarat Cristian Grosu.
Deputatul USR Stelian Ion a declarat că proiectul ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, de desființare a Secției Speciale (SIIJ) „știrbește” competența DNA de a ancheta cazurile de corupție în care sunt implicați magistrați. Mai mult, acesta a menționat faptul că Predoiu acționează în mod conștient pentru slăbirea DNA și a luptei anticorupție.
„Preşedintele Iohannis şi coaliţia pe care a instalat-o la butoane vor magistraţi slabi, timoraţi, care să răspundă comenzilor politice. Proiectul de desfiinţare a SIIJ prezentat de Predoiu încalcă flagrant una dintre cerinţele principale ale rapoartelor MCV şi avizele Comisiei de la Veneţia, şi anume refacerea competenţelor parchetelor specializate, DNA şi DIICOT”, a scris Stelian Ion pe o rețea de socializare.
Stelian Ion: „Adevărata problemă este slăbirea DNA”
Totodată, fostul ministru al Justiției e de părere că SIIJ nu se desființează, ci se „reînființează.”
„În plus, desemnarea procurorilor de la parchetele de pe lângă Curţile de Apel şi cei de la nivel central, de la Parchetul General, de către plenul CSM, nu doar de Secţia pentru procurori, va transfera şi asupra selecţiei acestora lipsa de credibilitate şi suspiciunile care planează acum asupra CSM, aflat într-o situaţie de blocaj”, a spus deputatul USR.
Mai mult, deputatul Stelian Ion îl acuză pe actualul ministru al Justiției că a fost preocupat, încă de la instalarea sa în funcție, să asigure „liniștea unor magistrați și reprezentanți CSM”, fiind imaginea politicianului gata să „tranzicționeze orice pentru pacea lui și a prietenilor politici.”
„De fapt, ministrul Predoiu a revenit la ceea ce l-a consacrat în mandatul trecut: băiatul de mingi al preşedintelui Iohannis”, a concluzionat Stelian Ion.
Reamintim că vineri, 21 ianuarie, ministrul Justiției Cătălin Predoiu a anunțat că preluarea competenţelor Secţiei de Investigare a Infracţiunilor în Justiţie (SIIJ) va fi realizată de 42 de procurori, dintre care 12 vor fi în Bucureşti. Mai mult, procurorii vor fi desemnați de plenul CSM.
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) este o structură operativă în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei activitate a devenit operațională în 2018.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a reacționat după ce și vineri, 21 ianuarie, autobuzele, troleibuzele și tramvaiele din București au rămas în depouri. Oficialul a declarat, într-o conferință de presă la Timișoara, că e nevoie de negocieri între administraţia locală şi liderii sindicali, îndemnându-i „să se așeze la masa dialogului” pentru a găsi o soluție cât mai rapidă.
„E nevoie de dialog, nu poţi să tratezi lucrurile în forţă. Soluţia potrivită e să ai dialog cu partenerii. Poate nu au dreptate sută la sută, dar poate au dreptate 50-10 la sută. Ca sfat, i-aş îndemna să se aşeze la masa dialogului pentru că Bucureştiul e blocat. Norocul e că metroul funcţionează, nu e în grevă”, a spus Grindeanu, relatează news.ro.
Nicușor Dan i-a convocat pe șefii de depouri și membrii de sindicat la o discuție
Mai mult, ministrul Transporturilor a amintit de greva CFR, de la finalul anului trecut, ce a bulversat tot traficul, chiar dacă a fost doar de câteva ore. De asemenea, demnitarul a mai spus că în această săptămână s-a întâlnit cu mai mulți lideri sindicali din domeniul transporturilor și urmează ca în zilele următoare să aibă un dialog și cu conducerea STB.
Totodată, Grindeanu a declarat că a aflat „pe surse”, cu o zi înainte de declanșarea grevei de la STB și s-a asigurat că metroul va funcționa în aceste zile.
„Am fost informat cu o zi înainte, cu 24 de ore înainte despre intenţia, pe surse venită, intenţia celor din Bucureşti de a face grevă. STB se numeşte societatea care ţine de Consiliul General. M-am asigurat că ceea ce ţine de Ministerul Transporturilor, metroul, să funcţioneze. Pentru că dacă intra şi metroul în grevă…”, a mai spus Sorin Grindeanu.
Reamintim că angajații STB au continuat și vineri protestul, astfel autobuzele, tramvaiele și troleibuzele au rămas în depozit, deși există o decizie a instanței prin care greva este suspendată, fiind declarată ilegală.
Protestatarii cer creșterea salariilor și îmbunătățirea condițiilor la locul de muncă, dar și demisia lui Adrian Criț, directorul societății.
Pogromul de la București a avut loc între 21 și 23 ianuarie 1941, la București.
În această perioadă a izbucnit o revoltă legionară care era condusă de Horia Sima, împotriva generalului Ion Antonescu.
Pogromul coincide cu această revoltă dusă împotriva “Conducătorului” şi reprezintă cel mai mare şi mai violent pogrom împotriva evreilor din istoria Munteniei.
Este momentul în care poliţia legionară asasina sute de intelectuali, doctori, o reală elită a intelectualitaţii evreieşti din România.
Asasinatele au avut loc în padurea de la Jilava şi în Abatorul de la Bucureşti. Acestea au continuat şi pe şoselele Fundeni şi Pantelimon.
Masacrul din pădurea Jilava: tortură, umilinţă şi jaf
Sursa foto: Wikipedia
90 de evrei, dintre cei torturați în centrele legionare de tortură, au fost încărcați în camioane, duși în pădurea Jilava, dezbrăcați și împușcați în cap.
A doua zi, unii legionari s-au întors la fața locului pentru a aduna îmbrăcămintea celor uciși și lucrările dentare de aur.
Printre evreii asasinați în pădurea Jilava au fost farmacistul Alexandru Solomon, vicepreședinte al comunității evreiești din București, Ioshua Cuperștic, cantorul Templului Coral din București și Iacov și Iosef, fii rabinului Zvi Gutman. Rabinul Zvi Gutman a fost împușcat de două ori, dar a supraviețuit. Alt fiu al rabinului Zvi Gutman, rabinul Efraim Gutman este rabinul sinagogii „Iacov și Iosef Gutman” de la Tel Aviv.
Masacrul de la Abator: trupurile evreilor au fost agăţate în cârligele folosite pentru vite
Sursa foto: Wikipedia
O ceată de legionari a luat 15 evrei de la centrul de tortură de la Prefectura poliției Capitalei. Oamenii au fost duşi la abatorul Capitalei, unde au fost împușcaţi în ceafă.
Câteva trupuri de evrei au fost introduse în clădirea abatorului și atârnate de cârligele folosite pentru vite. Unor cadavre li s-au scos intestinele și au fost puse în jurul gâtului.
Scriitorul Virgil Gheorghiu consemnează următoarele: “În imensa sală a abatorului unde boii sunt agățați cu cârlige pentru a fi spintecați, erau suspendate acum cadavre de oameni goi. Era un spectacol oribil care întrecea în cruzime orice imaginație. Pe unele cadavre era însemnat cuvântul “CUȘER”. Erau cadavre de evrei.Sufletul mi-e murdărit. Mi-e rușine de mine însumi. Rușine, pentru că sunt român ca acei criminali din Garda de Fier.”
Pogromul legionar din București va fi comemorat, sâmbătă, la Teatrul Evreiesc de Stat
Teatrul Evreiesc de Stat comemorează 81 de ani de la Pogromul de la Bucureşti din 21-23 ianuarie 1941.
Un eveniment artistic va avea loc sâmbătă, de la ora 18,00, conform unui comunicat al organizatorilor. Intrarea la evenimentul „81 de ani de la Pogromul legionar de la Bucureşti” va fi liberă, în baza unei rezervări prealabile la 0743 215 998, potrivit Agerpres.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, susține că „este treaba NATO unde și în ce configurație” se așază prezența militară în țările NATO, după ce diplomația rusă a solicitat retragerea trupelor NATO din România și Bulgaria.
Potrivit unei declarații făcute de Geaonă, la Digi 24, Rusia realizează o „întoarcere în timp istoric”, mai mult, că amenințările acesteia, cu privire la incursiunea militară în Ucraina, reprezintă adevărata linie roșie.
„Răspunsul nostru a fost și rămâne la fel de clar și de transparent: nu există în niciun fel o modalitate de a negocia, de a compromite postura militară a NATO pe teritoriul țărilor NATO. Este treaba NATO unde și în ce configurație, în funcție de nevoile de securitate, ne așezăm prezența militară în țările NATO. Nu este problema Federației Ruse, așa cum noi nu spunem Federației Ruse unde să își pună sau să nu își pună propriile forțe pe teritoriul său. Ceea ce spunem Federației Ruse este că e totalmente anacronic și este o întoarcere în timp istoric către zone complicate ale istoriei europene, ideea că poți să ameninți cu incursiune militară un stat vecin, suveran, independent și democratic din Europa. Aceasta este linia cu adevărat roșie, nu cea pe care o spune șeful diplomației de la Moscova”, a declarat pentru Digi24 secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.
Moscova a cerut garanţii din partea NATO obligatorii din punct de vedere juridic potrivit cărora blocul militar va înceta să se mai extindă şi va reveni la graniţele sale din 1997. De altfel, propunerile de securitatea cerute de Rusia vor fi discutate din nou cu Statele Unite, vineri, la Geneva, unde secretarul de stat american, Antony Blinken se întâlnește cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, transmite Digi 24.
De asemenea, pe fondul acestor tensiuni, președintele Klaus Iohannis se întâlnește la această oră cu premierul Nicolae Ciucă, pentru a discuta situația de securitate de pe Flancul Estic, potrivit Administrației Prezidențiale. Discuția dintre Iohannis și Ciucă vine în contextul în care Rusia a masat peste 120.000 de militari la frontiera cu Ucraina.
Altfel, SUA a anunțat că ar putea trimite mai mulți militari în România și Polonia, în timp ce președintele Emmanuel Macron susține că țara sa este pregătită să suplimenteze forțele militare de pe Flancul Estic și să trimită soldați în România.
Cele două anunțuri au fost salutate, ieri, de președintele Klaus Iohannis, care a subliniat că „parteneriatul strategic dintre România și SUA și solidaritatea NATO sunt foarte puternice”.
Procurorii DNA au extins, vineri, urmărirea penală față de alte șase firme în dosarul Economat Sector 5, în care este cercetat fostul edil Marian Vanghelie, a anunțat DNA, ajungându-se astfel la 11 firme suspecte de implicare în „lanțurile comerciale de fraudare a SC Economat Sector 5”.
Cele mai noi șase firme cercetate sunt: S.C. Dap Team&Partners S.R.L, S.C. United Colors Team S.R.L, S.C. Miro Best Print S.R.L, S.C. Trade International Industry S.R.L, S.C. Grivin House S.R.L., S.C. Elsys Power S.R.L., acestea adăugându-se următoarelor: S.C. Games&Sports Distribution Romania S.R.L., S.C. City Bistro Management S.R.L., S.C. IDD Asset Management S.R.L., S.C. Daarm Partners S.R.L., S.C. Fortis Pugna S.R.L.
„Fiecare dintre societățile comerciale este suspectată de săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, săvârșită în vederea obținerii unui avantaj patrimonial de către altul”, se arată în comunicatul Direcției Naționale Anticorupție.
Reamintim că Marian Vanghelie este urmărit penal de procurorii DNA într-un dosar în care este acuzat de trafic de influență, constituire de grup infracțional organizat și instigare la abuz în serviciu, fiind pus sub control judiciar pentru următoarele 60 de zile.
Potrivit rechizitoriului DNA, procurorii îi acuză pe cei 22 de inculpați că ar fi efectuat achiziții nelegale, supraevaluate, realizate de Economat Sector 5, societate care are ca unic asocial Consiliul Local Sector 5, iar prejudiciul estimat este în valoare totală de peste 256 de milioane de lei.
„În perioada 2016-2019, suspectul Vanghelie Marian Daniel ar fi pretins de la un om de afaceri un procentaj de 50% din profitul pe care societatea acestuia urma să îl realizeze din vânzarea de mărfuri supraevaluate către S.C. Economat sector 5 S.R.L. și ar fi primit suma totală de 80.463.800 lei, pentru a-și exercita influența pe care a lăsat să se înțeleagă că o are asupra directorului general, Petre Marian Leonard, în scopul determinării acestuia să efectueze achizițiile respective și să asigure plata integrală, cu celeritate, a facturilor de vânzare”, se arată în rechizitoriul DNA.
Numele lui Marian Vanghelie este legat și de dosarul de mită de 30 de milioane de euro, tot în legătură cu Economat Sector 5, pentru care este condamnat la 11 ani și 8 luni. Acesta a făcut apel la decizia Tribunalului București, iar următorul termen îl are pe data de 8 februarie 2022.
Proiectul, sprijinit de Parlament, legalizează dispariția păsărilor sălbatice, prin vânătoare.
După două sezoane în care nu au avut “activitate”, vânătorii îşi fac propria lege, sprijiniţi de politicieni.
“Asociațiile de vânători s-au săturat să stea pe tușă. Timp de două sezoane nu prea au mai împușcat zburătoare. Asta din cauză că ordinele de ministru care stabileau cotele de recoltă au fost oprite în instanță. Fără bază științifică, acestea erau un fel de ala bala portocala. La suspendarea unui astfel de ordin am contribuit și noi, Comunitatea Declic, împreună cu Asociația OTUS”, arată reprezentanţii Declic.
Liber la uciderea păsărilor sălbatice: inițiatorul principal al proiectului este chiar un vânător, Gheorghe Nacov, deputat de Banat
Dacă legea sprijinită de Parlament intră în vigoare, cotele anuale se vor schimba în cote zilnice. Cea mai absurdă modificare este că fiecărui vânător îi revine o cotă/zi.
De exemplu, un vânător poate captura 50 de grauri, într-o zi. Poate face asta în fiecare zi a sezonului de vânătoare.
Pentru că inițiatorii legii au omis să spună câți vânători pot vâna într-o zi, înseamnă că pot toți. Adică fiecare dintre cele aproximativ 70.000 de persoane cu permis de vânătoare pot împușca 50 de grauri/zi. Și în următoarea zi încă 50, și tot așa, până nu mai rămâne nicio pasăre.
Parlamentarii au scurtat stagiul de pregătire pentru obținerea unui permis de vânătoare de la 1 an la 6 luni. Proiectul toxic a trecut de Parlament și a fost trimis spre promulgare
Acum nu doar că vor fi mai mulți vânători, dar vor fi și mai slab pregătiți. Iar când vor fi cu degetul pe trăgaci, nu vor ști să distingă o pasăre protejată de o alta.
Conform Declic, există o șansa pentru a salva păsările, legea fiind atacată la CCR. Miercuri, 26 ianuarie, judecătorii o vor dezbate.
Să-i lași pe vânători să facă legea vânătorii e ca și cum ai pune lupul paznic la oi
Împreună cu avocații Declic, a fost pregătit un Amicus Curiae. Prin acesta, reprezentanţii vor argumenta de ce proiectul este nociv pentru păsări.
“Un astfel de memoriu îi permite oricărui cetățean să susțină un punct de vedere, chiar dacă nu este parte din proces. Într-un fel, acest Amicus este superputerea cetățenească într-o problemă la nivel înalt. Dacă va fi trimis de mulți membri Declic, documentul va putea opri inițiativa vânătorilor”, se mai arată în comunicatul Declic.
Oricine poate trimite un memoriu către judecători, pentru a salva păsările migratoare. Mai sunt doar câteva zile pentru a trimite cât mai multe sesizări.
Astfel, judecătorii vor afla cât de mulți oameni sunt împotriva acestei legi.
Ministerul Energiei a publicat, vineri, Ordonanța de Urgență a Guvernului prin care se stabilește noua schemă de compensare și plafonare a facturilor la energie electrică și gaze naturale, ce va intra în vigoare de la 1 februarie.
Potrivit noilor reguli, pentru consumatorii casnici, plafoanele de preț vor scădea, la 0,8 lei/kWh (energie) și 0,31 lei/kWh (gaz), în timp ce va crelte plafonulde consum, la 500 kWh/lună (energie) și 1.500 kWh/limita pentru cele cinci luni de iarmă în care se aplică prevederile Legii 259/2021. De asemenea, va crește și gradul de compensare al facturii la gaze, la 40%.
Concret, preţul final facturat al energiei electrice se plafonează la cel mult 0,8 lei/kWh, în scădere de la plafonul actual de 1 leu/kWh. Plafonul de consum crește până la 500 kWh/lunar, de la plafonul anterior de 330 kWh (300 plus marja de 10%). Clienţii casnici vor primi o compensaţie unitară în valoare de cel mult 0,291 lei/kWh, în cazul energiei electrice, valoarea rămâne astfel neschimbată față de vechea măsuri de sprijin. Compensația se acordă tuturor celor care se încadrează în plafonul de consum.
Preţul final facturat al gazelor naturale se plafonează la cel mult 0,31 lei/kWh, de la nivelul de 0,37 lei/kWh. Crește pragul de consum până la care se acordă compensarea, la 1.500 de metri cubi pe perioada 1 noiembrie 2021-31 martie 2022 (adică 300 metri cubi lunar), de la 1.000 de metri cubi, anterior.
Noile reguli prevăd că pentru clienţii casnici se va acorda o compensaţie unitară în valoare de cel mult 40% din valoarea componentei preţului gazelor naturale din contractul de furnizare al clientului beneficiar. În prezent, compensarea se ridică la 33%. Compensația se acordă tuturor celor care se încadrează în plafonul de consum.
Totodată, „în vederea regularizării sumelor aferente schemei de sprijin, operatorii de distribuţie de energie electrică/gaze naturale au obligaţia ca, în perioada aprilie-iunie 2022, suplimentar faţă de citirile stabilite conform reglementărilor în vigoare, să efectueze citirea indexului contorului la clienţii casnici si sa transmita furnizorilor de energie electrică/gaze naturale datele de măsurare ale acestora, în vederea aplicării schemei de sprijin tuturor clienților casnici care se încadrează în limitele de consum prevăzute”, se mai arată în Ordonanța de Urgență.
Pe de altă parte, Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă, susține că limita lunară de consum de gaze naturale pentru care statul acordă reducerea de 40% din factură este prea mică.
„Plafonul lunar până la care se acordă compensarea în factura de energie electrică este de 300 kWh (n.r. în varianta inițială a schemei de compensare și plafonare), de 2,4 ori mai mare decât consumul mediu lunar de energie, de 125 kWh. Aplicând această cifră la consumul mediu lunar de gaze ar rezulta că plafonul la gaze ar trebui stabilit la un nivel de 400 mc/lună”, a explicat Chisăliță pentru G4Media.ro.
O nouă captură a procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, într-un dosar în care sunt cercetate mai...
Actorii din cadrul Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București au protestat ieri în stradă, după o idee anunțată de ministrul Culturii, care îi viza....
Plenul Curții Constituționale a României ar trebui să discute astăzi excepția de neconstituționalitate vizavi de Legea privind pensionarea magistraților.
Pe 5 decembrie, Înalta Curte de...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
