Președintele PSD Marcel Ciolacu și-a reafirmat aseară sprijinul pentru Gabriela Firea în perspectiva viitoarelor alegeri locale și a candidaturii la Primăria Capitalei.
Declarațiile au fost făcute la Antena 3, liderul social democraților subliniind că sprijinul va fi unul necondiționat, în condițiile în care „doamna Firea își dorește să candideze pentru un nou mandat”.
De altfel, și în iunie 2020, înainte de alegerile locale, Ciolacu afirma că Gabriela Firea „are toată susținerea mea și a partidului”, iar acum acesta a subliniat pentru sursa citată că scaunul de edil general al Bucureștiului a fost „pierdut într-un anumit context”. Însă, din punctul de vedere al lui Ciolacu, candidatul Firea va fi de departe cel mai puternic în 2024.
„Vedeți ce se întâmplă în acest moment în București. Eu sunt ferm convins că, în București, electoratul de stânga este mai numeros decât electoratul de dreapta. (…)
Trebuie să ai anumite calități să fii primarul Bucureștilor sau primar de sector, să faci administrație. Trebuie să-ți placă și să înțelegi acest lucru. Din punctul meu de vedere, cred că cel mai bun candidat, de departe, nu doar de la PSD, ci de la toate partidele, va fi Gabriela Firea”, a subliniat liderul PSD.
Cât despre o eventuală candidatură a actualului primar general, Nicușor Dan, și sprijinul pe care acesta îl va mai avea, Ciolacu a precizat că „cei mai în măsură să răspundă sunt colegii de la PNL și conducerea Partidului Național Liberal. Sprijinul meu sigur nu-l are, sub nicio formă. (…)
Dar să știți că mai există și onoare în politică. Și aceea se numește demisie. Când vezi că ai furat și s-a demonstrat că ai furat – chiar dacă nu există decizia unui magistrat – poți să-ți dai demisia de onoare. Sau în cazul în care se dovedește că ești un prost administrator public – cum este cazul lui Nicușor Dan – există demisia de onoare. Pleci acasă și recunoști: ‘Am crezut că se mănâncă cu altceva’„, a mai spus președintele PSD.
Federația SANITAS anunță că săptămâna aceasta Consiliul Național a decis calendarul acțiunilor de protest, pichetarea urmând a se desfășura trei zile consecutiv, săptămâna viitoare.
În urmă cu două săptămâni, aceeași Federație anunța că va declanşa forme de protest „în toate unităţile sanitare şi de asistenţă socială inclusiv deschiderea conflictului colectiv de muncă la nivel de sector”, iar „acțiunile de protest vor fi organizate și desfășurate gradual, în baza și conform noii legi a dialogului social”.
Potrivit SANITAS, revendicările sunt creșterea veniturilor cu un procent de minim 15%, pentru acoperirea inflaţiei, precum și declanșarea, de urgență, a negocierilor între Guvernul României și partenerii sociali, pe proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice.
Nu ar fi prima dată când sindicaliștii anunță pichetări, pe care le și pun în practică, pe aceleași considerente. Spre exemplu, în vara anului trecut sindicaliștii au anunțat un protest de amploare, pentru a „forța” respectarea Legii salarizării și continuarea dialogului social. De altfel, chiar luna trecută Uniunea Sindicatelor din Spitalele CFR, afiliată la Federația SANITAS, a pichetat Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
„Seria acțiunilor de protest pe care SANITAS o deschide săptămâna viitoare va continua până la soluționarea revendicărilor și la îmbunătățirea semnificativă a situației membrilor noștri de sindicat.
În zilele de 6, 7 și 8 februarie 2023, în intervalul orar 10.00 – 14.00, membrii SANITAS vor fi în Piața Victoriei pentru a cere public guvernanților să-și respecte obligațiile legale față de angajații din SĂNĂTATE și din ASISTENȚĂ SOCIALĂ. Atât timp cât cei aflați la putere ignoră nevoile reale ale celor două domenii, regulile elementare ale dialogului social și drepturile lucrătorilor, SANITAS va protesta folosind toate formele și instrumentele legale, inclusiv deschiderea conflictului colectiv de muncă la nivel de sector. Revendicările Federației SANITAS din România sunt:
Creșterea veniturilor tuturor salariaților din SĂNĂTATE și ASISTENȚĂ SOCIALĂ cu un procent de minim 15%, pentru acoperirea inflaţiei.
Declanșarea, de urgență, a negocierilor între Guvernul României și partenerii sociali, pe proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice.
Asigurarea unei finanțări corecte și suficiente pentru instituțiile medicale și de asistență socială”, a transmis Consiliul Naţional al Federaţiei SANITAS.
Ministrul PSD al Agriculturii Petre Daea a vorbit ieri despre ceea ce se întâmplă cu prețurile din piețe, dar și despre o eventuală criză alimentară, în contextul în care asigură că, din vizitele pe care le-a făcut prin țară, a constatat că lucrurile sunt pe un făgaș bun.
Potrivit declarațiilor acestuia, preluate de Știri pe Surse, nu sunt motive de îngrijorare în nicio privință, dat fiind că este de așteptat „o stagnare şi o scădere a preţurilor”, oferta fiind „constantă”. Totodată, ministrul Daea a arătat că nu există riscul ca anumite produse alimentare să dispară de pe piață.
În stilul care îl caracterizează, ministrul Agriculturii a ținut să îi felicite pe cei „care întorc brazda ţării”, neuitând să sublinieze și sprijinul oferit de Guvern. „Într-un an agricol greu, foarte dificil, un an cu mari probleme din punct de vedere al climei, au putut să obţină prin munca lor rezultate de producţie care i-au conferit României posibilitatea să aibă cantitatea de cereale necesare. Practic să aprovizioneze ţara cu principalele produse agroalimentare. Pe de altă parte, iată că şi legumicultorii, prin programele speciale care au fost instituite şi păstrate de-a lungul vremii, cu subvenţii de la bugetul statului au putut oferi pe piaţă legume tot timpul”, a arătat Petre Daea.
„M-am uitat în pieţe, indiferent unde am fost în ţară şi am constatat că există oferte constante care asigură nevoia de hrană a românilor şi preţurile sunt preţuri de respect faţă de munca celor care întorc brazda ţării şi lucrează în spaţiile acestea zootehnice, îngrijind animale şi hrănindu-le pentru a obţine producţiile zilnice şi atât de necesare pentru populaţie. (…)
Este momentul şi trebuie să îl stimulăm şi prin vorbe şi prin fapte, spunând să folosim produsele româneşti, să le creăm culoare de valorificare, indiferent unde se află şi prin ce mijloace, în aşa fel încât să dăm o mână de ajutor fermierilor români, cumpărându-le produsele şi răspunzând pretenţiilor şi gusturilor consumatorilor, care se îndreaptă mai tot timpul către produsele româneşti, fiind de mai bună calitate, mai sigure, mai gustoase şi mai ieftine, să ştiţi”, a mai spus ministrul Agriculturii.
Ludovic Orban, aflat la masa „oamenilor mari” în momentul punctat de procurorii anticorupție vizavi de ilegalitățile care se întâmplau la Romarm, asigură că la urechile sale de premier al României nu au ajuns niciun fel de informații sensibile.
Deși conducea Guvernul în anul 2020, atunci când au avut loc achiziţiile care sunt cercetate în dosarul care îl vizează pe directorul Romarm, Gabriel Ţuţu, pe selecţionerul Victor Piţurcă şi pe fiul acestuia, Orban a încercat să convingă aseară la Realitatea.net că nu a fost avertizat asupra neregulilor.
Urmând această logică, actualul lider al Forța Dreptei a mai spus și că nu a avut vreo implicare în numirea directorului Țuțu, în condițiile în care acesta, fost ofiţer în cadrul Serviciului Român de Informaţii, a primit postul din „mâna” ministrului PNL al Energiei – Virgil Popescu, om de bază cândva pentru Orban, cu o precizare: „Nu este obligatoriu ca cine l-a numit să şi fi ştiut de ce face Ţuţu”. „Dacă aş fi ştiut nu le-aş fi permis”, a asigurat Ludovic Orban, referindu-se la ilegalitățile cercetate acum de procurori.
„Cum să ştiu de afacerile pe care le face Ţuţu? Nu am avut absolut niciun fel de ştire despre vreo ilegalitate care se comite la Romarm, absolut nicio informaţie, nu am avut nicio relaţie cu Romarm decât nişte relaţii care au fost în două sau în trei evenimente publice, în care media a fost de faţă, unul dintre ele a fost la UPS Dragomireşti şi cam atât. (…)
Am fost invitat de ministrul Economiei şi Energiei din perioada respectivă la lansarea producţiei. Era practic prima capacitate de producţie de măşti FFP2 chirurgicale şi am onorat această invitaţie. Maşinăria a funcţionat acolo, în prezenţa noastră, cu toată echipa de la Romarm: directorul general, directorul UPS Dragomireşti – care ulterior a făcut nişte comentarii, în presă, dar ulterior. La momentul respectiv niciunul nu a scos un sunet. Am avut o discuţie legată de utilaje, utilajele au funcţionat în prezenţa mea”, a explicat Orban pentru sursa citată.
Totodată, din postura în care se află acum, Orban afirmă că toți cei care au greșit trebuie să plătească. Mai mult decât atât, chiar dacă susține că nu știe nimic despre nimic, Orban a dat asigurări că va colabora cu procurorii anticorupție, dacă i se va cere:
„Toți cei care au furat în pandemie trebuie pedepsiți drastic. (…) Orice anchetă DNA, dacă apelează la mine să colaborez, să furnizez informaţii, o fac cu cea mai mare plăcere, dacă am aceste informaţii”.
Social democrații par a nu avea cine știe ce dialog cu partenerii liberali ai coaliției de guvernare, către care au „îndreptat” astăzi un comunicat de presă.
Prin intermediul comunicatului, PSD lansează un soi de ultimatum către PNL, vizavi de taxa de solidaritate, despre care consideră că se fac declarații contradictorii. În acest context, PSD afirmă că are o poziție clară, dat fiind că taxa de solidaritate este o măsură asumată și dorită de social democrați.
Din ce explică social democrații în comunicatul de presă, „taxa de solidaritate susținută de PSD vizează în special companiile care și-au multiplicat veniturile prin creșterea speculativă a unor prețuri, în actualul context inflaționist. Contrar criticilor unor lideri PNL, taxa de solidaritate are ca efect descurajarea acestor comportamente speculative care au afectat în mod nejustificat puterea de cumpărare a cetățenilor români”.
Încă din luna mai a anului trecut, senatorul PNL Daniel Fenechiu confirma că se discută introducerea taxei pe solidaritate, însă arăta că liderul UDMR, Kelemen Hunor, „a aruncat pe piaţă această propunere”, cu precizarea că în coaliţie se discută ”despre o impozitare specială, pe o durată temporară, numită taxă de solidaritate, pe veniturile foarte mari, dar nu s-a luat o decizie”.
Și cum o decizie privind această impozitare nu s-a luat nici acum, PSD cere imperativ ca lucrurile să fie tranșate:
„PSD solicită colegilor de la PNL să-și definească poziția față de taxa de solidaritate aplicabilă companiilor cu venituri mari și foarte mari. Nu este clar dacă susțin sau se opun acestei taxe.
Unii lideri marcanți ai PNL au cerut cu vehemență ca taxa de solidaritate stabilită la nivel european să se aplice asupra unor mari companii din sectorul energetic din România. Alții, în schimb, critică taxa de solidaritate cu aceeași vehemență, pe motiv că ar afecta mediul de afaceri și ar crește prețurile la clienții finali. Colegii de la PNL trebuie să explice de ce taxa pe solidaritate e bună când o solicită PNL, dar nu mai e bună când o propune PSD.
De asemenea, cei din PNL trebuie să spună clar cetățenilor dacă acceptă comportamentul unor firme cu venituri foarte mari care își reduc obligațiile către stat, prin diminuarea artificială a profiturilor.
Taxa de solidaritate propusă de PSD impune acestor companii să plătească un impozit pe profit echivalent cu măcar 1% din cifra de afaceri, așa cum plătesc toate firmele mici din România. În prezent, sunt multe companii românești care raportează profiturile reale și plătesc impozite a căror valoare depășește 3-4% din cifra lor de afaceri”.
Șase polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Brașov sunt anchetați într-un dosar penal pentru luare și dare de mită, trafic de influență, abuz în serviciu și fals intelectual, în legătură cu modul în care își desfășurau atribuțiile de serviciu.
Oamenii legii ar fi comis faptele de mai sus pe parcursul a mai bine de un an, existând informații potrivit cărora cei șase cădeau la înțelegere cu șoferii care încălcau legea, în schimbul unor „atenții”.
Ancheta este coordonată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, ieri organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Covasna derulând în total 18 percheziții domiciliare, atât la locuințele celor șase polițiști din cadrul IPJ Brașov, precum și la sediul subunității de poliție unde aceștia își desfășurau activitatea.
„Lucrătorii de poliție judiciară din cadrul SJA Covasna au fost delegați să efectueze activități de urmărire penală cu privire la faptul că, în perioada decembrie 2021 – ianuarie 2023, cei șase lucrători MAI ar fi pretins și primit, de la diverse persoane, sume de bani, bunuri și alte valori, pentru nu-și îndeplini atribuţiile de serviciu, respectiv pentru a nu aplica măsuri contravenționale la regimul circulației rutiere”, a detaliat DGA.
Toate activitățile s-au desfășurat cu sprijinul lucrătorilor din serviciile anticorupție din județele Argeș, Buzău, Brașov, Dâmbovița, Harghita, Sibiu, Prahova, precum și al Grupării de Jandarmi Mobile „Burebista” Brașov și al Structurii centrale a DGA și de cel al DOS Brașov – BOS Covasna, din cadrul IGPR, dat fiind că, potrivit DGA, au fost puse în executare inclusiv 13 mandate de aducere a persoanelor implicate, pentru audieri.
Ministrul PNL al Educației, Ligia Deca, i-ar fi retras atribuțiile unui secretar de stat PSD, după ce acesta a criticat pe Facebook modul în care se „coc” Legile Educației.
Dezvăluirea a fost făcută chiar de secretarul de stat în cauză, Florin Lixandru, care aseară a explicat că gestul său nu a fost chiar atât de critic pe cât a părut, ci doar a solicitat „o dezbatere reală”. Totodată, secretarul de stat a precizat, la B1 TV, că ministrul PNL ar fi revenit asupra deciziei.
Lixandru făcea public că „pentru un delict de opinie” îi fuseseră retrase atribuțiile. „Delictul” consta în postarea de pe Facebook, unde Lixandru sublinia că „perspectiva PSD asupra Legilor Educației este ca sunt proiecte mult prea importante ce trebuie dezbătute temeinic, pe îndelete” și că „PSD va pune în discuția Coaliției stabilirea unui calendar extins de analiză publică și adoptare”. Aceasta în condițiile în care de ceva timp în spațiul public există discuții privind opacitatea de care dă dovadă coaliția de guvernare când vine vorba despre acestea.
Și, chiar dacă totul a părut o critică pentru ministrul Educației și o încercare a părții social democrate de a se plia pe cererile opiniei publice, Florin Lixandru a ținut să sublinieze că totul a fost doar o neînțelegere, care se va tranșa la masa coaliției.
„Până la acest moemnt nu știu ce s-a decis în coaliție, nu am fost prezent la ședința coaliției. Înțeleg că s-a revenit asupra deciziei, dar acum nu cred că mai lucrează nimeni în minister pentru că redarea atribuțiilor presupune redactea unui nou Ordin de ministru, care să stabilească atribuțiile.
După postarea pe care am făcut-o pe Facebook (…), azi dimineață am fost chemat la dumneaei (ministrul Deca) în birou și mi s-a spus că, urmare a acestei poziții avute pe Facebook, a decis să-mi retragă atribuțiile până când această problemă va fi tranșată în cadrul coaliției.
Ordinul inițial a fost abrogat – atribuțiile care țineau de învățământul preuniversitar și de relația cu Parlamentul.Teoretic merg la serviciu și aștept să mi se dea atribuții! Sarcini de serviciu din partea șefului ierarhic superior, ministrul Educației”, a declarat aseară Lixandru, pentru B1 TV.
USR și Forța Dreptei au anunțat astăzi că depun o nouă moțiune simplă împotriva ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode, chiar din prima zi a noii sesiuni parlamentare.
Motivele sunt explicate pe scurt de USR într-o postare pe Facebook, anume că „România merită mai mult decât hoți în funcții publice. Șeful Poliției este un hoț dovedit. A plagiat. A eșuat în procesul de aderare a României la Schengen. E timpul să plece”.
Ultima moțiune împotriva lui Bode a fost introdusă în decembrie, ca reacție după rezultatul votului privind aderarea României la Schengen, USR și Forța Dreptei anunțând la unison că ministrul de Interne trebuie să plece.
Și, din ce arată acum USR într-un comunicat, moțiunea nu a avut sorți de izbândă deoarece „PSD și PNL au comis un abuz constituțional și au blocat dezbaterea și votarea acesteia”. Acum, USR avertizează că „România nu poate avea un șef al Poliției dovedit hoț”:
„Plagiatorul Bode nu ține ritmul, nici cu bunul simț, nici cu nevoile românilor. Am depus astăzi moțiune împotriva încă-ministrului și încă-doctorului Bode pentru că noi considerăm că România merită să aibă un șef al Poliției care să nu fie hoț și considerăm că România merită un negociator în dosarul Schengen care să fie privit cu respect de partenerii europeni. Domnul Bode trebuie să-și asume eșecul pe linie al mandatului său în fruntea MAI”, declară deputatul USR Cristian Seidler.
În același comunicat, USR subliniază că zeci de români au semnat pentru ca Bode să plece, pe site-ul pe care formațiunea l-a lansat:
„Chiar dacă a rămas până acum în funcție cu sprijinul direct al președintelui Klaus Iohannis și al liderului PSD Marcel Ciolacu, Lucian Bode nu mai poate reprezenta România sau românii în niciun fel de calitate. Fiecare minut pe care îl petrece într-o funcție de demnitate publică reprezintă un minut prea mult pentru onoarea țării și a guvernului ei.
După ce Universitatea Babeș-Bolyai a spus că ministrul Bode a furat în lucrarea sa de doctorat și în contextul în care atât liderii PSD și PNL, cât și președintele Klaus Iohannis au adoptat tactica struțului pe subiect, USR a lansat și un site (https://bodedemisia.ro), unde românii i-au putut transmite mesaje și solicita demisia. Până acum i-au cerut să plece de la conducerea MAI circa 62.000 de cetățeni”.
Tribunalul București a luat o decizie privind solicitarea procurorilor legată de arestările propuse în dosarul măștilor neconforme vândute Ministerul Apărării Naționale (MApN) în perioada pandemiei Covid-19.
Aseară, după audierea fiului selecționerului naționalei Victor Pițurcă, procurorii anticorupție au dispus reținerea acestuia, iar ulterior au decis să îl prezintei instanței cu propunere de arestarea preventivă, în condițiile în care deja aceeași solicitare urma să fie trimisă și în cazul directorului Romarm, Gabriel Țuțu.
Potrivit Gândul.ro, instanța a dispus punerea sub control judiciar a celor doi, aceeași măsură care fusese instituită chiar de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în cazul lui Victor Pițurcă. Tribunalul București a luat această decizie astăzi, în jurul orei 03.00 dimineața, soluția putând fi contestată de procurorii anticorupție.
Sursa citată arată că lui Alexandru Pițurcă i s-a adus la cunoștință faptul că s-a dispus „extinderea acțiunii penale față de el pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență (…), constând în aceea că, în data de 10.04.2020, cunoscând funcția deținută de Țuțu Gabriel în cadrul CN Romarm SA, a acceptat, în mod direct, pretinderea formulată de acesta, respectiv: să finanțeze din fonduri proprii achiziția materialelor de protecție împotriva Covid-19 importate din China;să cedeze o cotă de 40% din profitul rezultat în urma vânzării produselor către MApN;să accepte introducerea în acest circuit comercial a lui Hudea Andrei Alexandru, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare contractului de livrare de produse de protecție împotriva Covid-19 și să efectueze plata (prin SC Interarms Impex SRL) către acesta a unor sume de bani din cota de profit rezultată, sub aparența unui contract de consultanță, pentru ca Țuțu Gabriel să își exercite influența pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor funcționari din cadrul MApN (UM 02464, Direcția Medicală, Centrul Național Militar de Comandă, Secția legături cu forțele armate străine) pentru ca aceștia să își îndeplinească atribuțiile de serviciu în legătură cu contractul de furnizare nr A1775/21.04.2020, astfel încât contractul să se desfășoare fără probleme (finanțare, asigurare transport marfă în România, încredințare directă și fără proceduri publice a contractului de furnizare, recepție produse și achitare contravaloare facturi), profitul realizat fiind repartizat ulterior, conform înțelegerii prealabile, prin interpunerea formală și nesusținută de activități auxiliare aferente contractului menționat, a lui Hudea Andrei Alexandru, prin intermediul căruia i-a dat lui Țuțu Gabriel suma de 50.000 lei”.
Pe de altă parte, DNA arăta că Alexandru Pițurcă este acuzat de cumpărare de influență, respectiv că „în perioada 19.03.2020 – 10.04.2020, omul de afaceri ar fi acceptat, în mod direct, condițiile impuse de inculpatul Țuțu Gabriel în schimbul cărora acesta din urmă ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra unor funcționari din cadrul MApN și că îi va determina pe aceștia să încredințeze direct și fără proceduri publice contracte de furnizare produse de protecție împotriva coronavirusului asocierii din care făcea parte și societatea administrată de inculpat”.
În ceea ce îl privește pe Gabriel Țuțu, procurorii mai preciau că acesta „ar mai fi promis că îi va determina pe aceeași funcționari să efectueze recepția produselor respective, chiar dacă acestea erau neconforme și să achite la timp facturile emise în acest sens” și că, pentru efortul său, Țuțu ar fi primit printr-un intermediar 50.000 lei, „prețul traficului de influență”.
Deși este greu de obținut acest titlu, Bucureștiul fiind condus de-a lungul timpului de diverși primari controversați, care au fost ținta unor aspre critici venite din partea locuitorilor orașului, Nicușor Dan este de departe cel mai contestat primar general pe care l-a avut Capitala.
După doar un an de mandat în spațiul public au apărut discuții și chiar o inițitivă privind strângerea de semnături pentru demiterea prin referendum a Primarului General. O petiție a fost lansată în acest scop pe internet, în prezent demersul având peste 1.400 de semnături.
Nici preluarea mandatului nu a fost una liniștită, existând acuze foarte grave cu privire la fraudarea votului, mai ales prin prisma desfășurării alegerilor locale în Sectorul 1, unde Clotilde Armand a ajuns în cele din urmă primar după un scandal monstru.
Cert este că la nici doi ani de la preluarea mandatului, Nicușor Dan era criticat din toate părțile, chiar și de către mulți dintre cei care spun că l-au votat, în cele mai multe din aspectele ce țin de managerierea Bucureștiului. Iar scandalurile continuă să se țină lanț.
Criticile vizează lipsa căldurii și a apei calde, scumpirea agentului termic, scumpirea spațiilor de parcare, traficul infernal, întârzierea lucrărilor de infrastructură, mizeria de pe străzi, parcurile publice murdare și neîngrijite, blocarea autorizațiilor de construcții, comportamentul abuziv și încălcarea voită a unor prevederi legale, tăierea sau reducerea ajutoarelor financiare oferite de Primăria Generală persoanelor defavorizate și, în urma decesului tragic al unei femei pe maidanele de lângă Lacul Morii, cauzat de atacul unor câini, proasta gestionare a situației câinilor fără stăpân din Capitală și deturnare fondurilor ASPA – Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor.
”Apă caldă de a doua zi”
Poate cele mai multe și mai vehemente acuzații i-au fost aduse actualului Primar General în privința lipsei căldurii și a apei calde în locuințele racordate la rețeaua publică de termoficare.
Cu atât atât mai mare a fost supărarea bucureștenilor cu cât Nicușor Dan a promis în campania electorală că va rezolva aceste probleme la puțin timp de la preluarea mandatului. În realitate însă, problemele s-au agravat și avariile survenite la rețeaua de termoficare au făcut ca în numeroase ocazii zeci de blocuri cu sute de apartamente să fie lipsite de apă caldă și căldură pentru săptămâni întregi, pe timp de iarnă.
Ulterior, Nicușor Dan a negat că a promis rezolvarea în termen scurt a problemelor, dar declarațiile și promisiunile sale rămân publice. Dincolo de afirmațiile făcute în campania electorală, Nicușor Dan a declarat în octombrie 2020, imediat după preluarea mandatului:
”Toată lumea va avea căldură şi apă caldă, dar o să avem câteva sute de avarii. Promisiunea este că în modul cel mai transparent o să le facem, o să le rezolvăm în cel mai scurt timp posibil. Asta este miza pentru aceste următoare săptămâni. Bineînţeles, începând cu primăvară, când vremea o permite, o să încercăm să luăm bani europeni şi o să încercăm să facem treaba serioasă de înlocuire a reţelei”.
El a promis că se va răspunde la telefon bucureştenilor care sună la compania de termoficare.
”Asta este o promisiune, că o să îmbunătăţim semnificativ relaţia cu bucureştenii pe această chestiune. În primul rând o să răspundă tot timpul cineva la telefon, în al doilea rând o să spunem foarte onest care este termenul în care se va rezolva acea avarie”, a mai precizat Dan, potrivit spotmedia.ro.
Cu aceeași ocazie, Nicușor Dan a mai afirmat că ”în doi ani îmbunătăţirile or să fie sensibile”, dar iarna 2022/2023 i-a prins pe bucureșteni într-o situație cel puțin la fel de rea ca în 2020. Peste 1.000 de blocuri și imobile din București nu au avut apă caldă și căldură la finele lui decembrie 2022 și trecerea în 2023, ceea ce înseamnă că 11% din sistemul de termoficare al orașului nu funcționa normal, potrivit aplicației mobile TermoAlert, conform ziare.com.
Termoenergetica a anunțat că 1.029 de imobile din oraș au avut probleme în ceea ce privește alimentarea cu agentul termic și cu apa caldă de consum, dintre care 457 de imobile/blocuri au prezentat deficiențe în alimentare, în timp ce 572 de imobile/ blocuri – au avut apa caldă și căldura complet oprite. Nicușor Dan a încercat să arunce vina pentru această situație pe ”greaua moștenire”, aruncând în totalitate vina pe predecesorii săi, pe care îi acuză că nu au făcut investiții pentru reabilitarea sistemului de termoficare.
Ironia este însă că, deși nu au avut apă caldă și căldură, bucureștenii au plătit facturi din ce în ce mai mari, prețul gigacaloriei pentru consumatorii casnici crescând mai mult decât dublu.
Astfel, prețul real al gigacaloriei este de 860 lei, iar diferența față de prețul plătit de populație este suportată de primărie. Doar că subvenția aprobată de Primăria Generală pentru energie termică pentru 2022/2023 este de circa 1 miliard lei, în condițiile unui necesar de 1,7 miliarde lei. Prin urmare, dacă în 2020-2021, la preluarea mandatului de către Nicușor Dan, prețul gigacaloriei era de 143,85 lei iarna și 163 de lei în restul anului, în 2022-2023 a urcat la peste 350 de lei.
Prigoana posesorilor de autoturisme
Era și greu ca Nicușor Dan să nu fie ținta unui val puternic de critici și acuze, în condițiile în care în București sunt înmatriculate oficial aproape 1,5 milioane de autoturisme, iar actualul Primar General a declarat practic război posesorilor acestora.
”Chiar dacă am avea o cantitate nelimitată de bani în momentul ăsta, nu am putea să organizăm, să concepem şi să executăm acele piste de biciclete pe care toată lumea le aşteaptă, pentru că oraşul acesta este sufocat de maşini parcate şi pe trotuar şi pe prima bandă.”, a declarat Dan.
Prin urmare, Compania Municipală Parking București SA, una dintre societățile Primăriei Capitalei, va amenda mașinile parcate ”fără drept” la bordura străzilor cu sens unic sau cu două sensuri. În 2022, Nicușor Dan a lansat cu surle și trâmbițe o așa-zisă ”revoluție a parcărilor”, prin care a declarat că dorește să nu se mai poată parca fără plată în București. În condițiile unui deficit acut de locuri de parcare, noi spații în care bucureștenii să își poată parca autoturismele nu au fost însă create decât prin deja consacrata metodă de a trasa noi linii cu vopsea pe asfalt.
De data aceasta au fost trasate linii albastre pe orice colț de asfalt rămas liber, inclusiv peste liniile albe ale parcărilor de reședință din Centrul Capitalei, mulți din cei care locuiesc în zonele centrale rămânând fără posibilitatea de a avea rezervat un loc de parcare.
Nicușor Dan a anunțat că astfel capitala va intra în rândul marilor orașe europene, cu 11.000 de noi locuri de parcare devenite parcari cu plată în București. Costul parcărilor de reședință a fost de asemenea crescut foarte mult, devenind prohibitiv pentru veniturile medii încasate de populația din București.
Întreaga campanie a Primăriei Generale cu privire parcările publice a fost însoțită de numeroase ezitări și incoerențe, inclusiv legate de tarifele și zonele de parcare, așa că o nouă ”revoluție a parcărilor” a fost anunțată pentru 2023. Nicușor Dan pare hotărât să îi pună la grea plată pe posesorii de automobile clasice, în schimb posesorii de mașini electrice și hibride înmatriculate în București vor putea parca gratuit pe locurile publice cu plată, dar numai dacă se vor înscrie în Registrul Informatic al autoturismelor electrice și hibride pe care îl va ține Compania Municipală Parking SA.
Cât privește creșterea reală a numărului de locuri de parcare, Primarul General a anulat orice speranță pentru posesorii de autoturisme: ”Noi avem în București 1,5 milioane de mașini. Nu vom avea atâtea locuri de parcare, nu se întâmplă în nici un oraș din Europa”, a spus Nicușor Dan, în contextul în municipalitatea a declanșat cu furie amendare șoferilor care parchează în locuri nepermise.
Controversa companiilor municipale
Nu doar locurile de parcare sunt o problemă pentru București, ci lucrările de infrastructură în general, în condițiile în care în primul an de mandat al lui Nicușor Dan cele mai multe din șantiere au fost înghețate, pe fondul preocupării de căpătâi a Primarului General de a desființa companiile municipale. Nicușor Dan a promis încă din campania electorală că va desființa companiile municipale înființate în perioada 2017-2018 la propunerea primarului general de atunci, Gabriela Firea.
Motivația era una de ordin doctrinar, pentru a combate ideea ”socialistă” a existenței unor companii municipale, ce ar trebui înlocuite cu firme private care să efectueze lucrări de interes public în urma câștigării unor licitații deschise. Nicușor Dan arăta că modelul companiilor municipale este unul generator de corupție și risipă a banului public, uitând desigur să amintească faptul că în toate marile capitale europene există astfel de companii municipale.
Doi ani mai târziu, din cele 25 de companii înființate, 13 sunt în continuare active, 8 sunt în faliment și 4 în dizolvare. În ceea ce privește numărul de angajați, în 2020 acestea aveau 19.108 angajați, iar acum au 15.248 de angajați, incluzând STB și Termoenergetica. Adică au fost concediați sau au plecat 3.860 de angajați, potrivit hotnews.ro.
Companiile în lichidare sunt: CM Agrement București S.A., CM Întreținerea Arborilor și Spațiului Verde București S.A., CM Protecție Civilă și Voluntariat București SA, CM Publicitate și Afișaj București S.A., iar companiile în faliment sunt: Compania Municipală Consolidări SA, Compania Municipală Dezvoltare Durabilă București SA, Comania Municipală Medicală București SA, Compania Municipală Pază și Securitate București SA, Compania Municipală Sport Pentru Toți București SA, Compania Municipală Străzi, Poduri și Pasaje București SA, Compania Municipală Tehnologia Informației București SA și Compania Municipală Turistică București SA.
Unul din cele mai cunoscute exemple de șantiere înghețate, pe fondul falimentării companiei municipale de străzi, poduri și pasaje, este cel al pasajului suprateran de la Doamna Ghica, ce este proiectat să traverseze Șoseaua Colentina și care trebuia dat în exploatare în 2020. Actualul termen de finalizare este, potrivit Primăriei Generale conduse de Nicușor Dan, vara anului 2023, deci întreaga zonă a fost practic blocată timp de trei ani de zile din cauza problemelor organizatorice, pe fondul controverselor din jurul companiilor municipale.
De asemenea, au existat numerose semnale și apeluri publice legate de starea deplorabilă a parcurilor și spațiilor verzi din Capitală, lăsate practic în paragină pentru lungi perioade de timp, în același context al desființării / reorganizării companiilor municipale.
Scandalul autorizațiilor de construcție
Dacă în ceea ce privește politica privind creșterea tarifelor pentru locurile de parcare și interzicerea posibilitiății de a parca în București fără sa achiți o sumă de loc de neglijat Nicușor Dan a explicat că este nevoie de creșterea sumelor încasate la bugetul local, nu a arătat că ar avea asemenea preocupări într-o altă mare controversă a mandatului său, refuzul de a mai acorda autorizații de construire în Capitală.
El este acuzat că, prin suspendarea Planurilor Urbanistice Zonale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi prin refuzul de a emite autorizaţii de construcţie şi de urbanism în baza planurilor respective, a blocat derularea unor investiţii publice şi private de peste 4 miliarde euro, afectând puternic produsul intern brut al Capitalei și chiar pe cel național. Paul Racoviţă, şeful Inspectoratului de Stat în Construcţii, susține că ”Primăria Capitalei, arhitectul-şef şi Direcţia de Urbanism inventează lucruri care sunt pe lângă lege”.
”Astăzi există un cadru opţional pe site-ul Primăriei Capitalei la documentaţia care stă la baza eliberării certificatului de urbanism, cadru care nu e prevăzut nicăieri în legislaţie. Primarul general a fost sancţionat de mai multe ori pentru neemiterea certificatelor şi autorizaţiilor de construcţie pentru depăşirea termenelor prevăzute de lege. Există o modalitate la nivelul executivului Primăriei Capitalei – pentru a întârzia emiterea autorizaţiilor – de a bombarda Inspectoratul de Stat în Construcţii cu suspiciuni la emiterea nelegală a unor autorizaţii sau certificate, adrese la care noi am răspuns că emiterea cu întârziere a certificatelor înseamnă abuz de drept. Pentru asta, Primăria Capitalei mi-a făcut plângere penală şi m-a reclamat la minister”, a precizat Paul Racoviţă, potrivit bursa.ro.
Primăria Capitalei a eliberat în 2021 doar 236 de autorizaţii, în care sunt incluse şi cele privind branşarea la utilităţi, faţă de 2.000 autorizaţii ce reprezintă media anuală anterioară preluării de către Nicuşor Dan a mandatului de primar general.
”Blocajul este evident; vorbim despre un minus de 3,5 miliarde euro privind investiţiile, iar aici nu mă refer la cele private, ci la investiţiile publice. Din aceeaşi cauză, anul trecut am înregistrat un minus de 48 milioane la taxe şi impozite locale, minus cauzat de neeliberarea documentelor solicitate de constructori şi dezvoltatorii imobiliari. Vorbim despre subminarea economiei naţionale, pentru că Bucureştiul generaza 27% din PIB, procent din care 45% reprezintă investiţii în construcţii”, acuză Marius Pavel, consilier general din partea PSD, membru în Comisia de urbanism a CGMB, potrivit sursei citate.
Iar reprezentanţii companiilor din domeniul real-estate au acuzat faptul că Primarul General al Capitalei interpretează legislaţia în vigoare într-o manieră proprie, care nu este conformă cu practica şi cu normele actelor normative. Nu este dealtfel singura speță în care Nicușor Dan este acuzat că a încălcat în mod flagrant legea, actualul Primar General fiind acuzat în mai multe rânduri că și-a acordat de unul singur atribuții legale de manageriere a unor domenii din subordinea Primăriei Capitalei.
Deși a ajuns primar ca urmare a valului de antipatie la adresa administrației PSD, creat de forțele de dreapta care l-au susținut electoral, PNL și USR, care au acuzat lipsa de transparență și practicile abuzive de la nivelul Primăriei Generale, Nicușor Dan se confruntă la jumătatea mandatului cu acuzații mult mai puternice decât predecesoarea sa, vizând același comportament abuziv și lipsit de tranparență.
Tragedia de la Lacul Morii
Nicușor Dan a devenit în cele din urmă Primar General abia la a treia participare în alegerile locale. El a avut încercări nereușite în 2012 și 2016, când a fost susținut de partidul la fondarea căruia a participat, Uniunea Salvați Bucureștiul – USB, devenit ulterior USR – Uniunea Salvați România. Foarte activ în cadrul societății civile, Dan și-a făcut un nume în rândul activiștilor de mediu și pentru drepturile animalelor, care l-au susținut frenetic în toate cele trei candidaturi.
Ultima dintre ele, cea din 2020, a avut succes, spre deosebire de eșecurile din 2012 și 2026, ca urmare a unei susțineri foarte largi primite din partea formațiunilor de dreapta de pe eșicherul politic. Foarte simpatizat și susținut a fost și rămâne Nicușor Dan în rândul ONG-urilor care luptă pentru drepturile animalelor, cu precăderea ale câinilor fără stăpân.
Puțini dintre acești activiști știu probabil că în 2012 Nicușor Dan a semnat, în cadrul unei dezbateri electorale organizate de gandul.info, un angajament public în care a declarat că: ”Eu, Nicușor Dan, promit să îmi dau demisia din funcția de Primar General în situația în care câinii comunitari nu vor fi strânși de pe stradă în totalitate în primele 6 luni de mandat. București, 16.05.2012, Nicușor Dan”.
Promisiunea lui Nicușor Dan
Cert este că ulterior poziția lui Nicușor Dan la adresa câinilor comunitari, poate și în urma influenței exercitate de asociațiile pentru protejarea drepturilor acestora, s-a îmbunătățit considerabil. În mandatul său a continuat reformarea ASPA – Autoritatea pentru Supraveherea și Protecția Animalelor, începută de Gabriela Firea, după anii triști în care, sub conducerea lui Sorin Oprescu, mii de câini fără stăpîn au fost omorâți în chinuri iar instituția din subordinea Primăriei Generale se transformase într-un adevărat abator al groazei.
ASPA a devenit acum o instituție care se apleacă din ce în ce mai mult asupra drepturilor și nevoilor animalelor, metodele de prindere au devenit mai umane, au fost organizate campanii de conștientizare și sensibilizare a opiniei publice în vederea adoptării de câini fără stăpân, renunțării la abandon și a sterilizării animalelor, pentru a se preveni înmulțirea necontrolată.
Cu toate acestea, scandalul în care se presupune că o haită de câini fără stăpân a omorât o femeie pe maidanul de lângă Lacul Morii s-ar putea să devină cea mai grea piatră de moară atârnată de gâtul lui Nicușor Dan, deși nefericitul eveniment s-a petrecut într-o zonă limitrofă a Capitalei, cu mari neclarități în privința jurisdicției și a instituțiilor care ar trebui să își asume responsabilitatea.
Primarul General a declarat că nu se pune problema unei demisii și a anunțat o acțiune de microcipare și sterilizare gratuită a câinilor din București, proprietarii care se opun urmând să fie amendați. Primăria Capitalei va aloca în bugetul pe 2023 o sumă consistentă pentru sterilizarea și microciparea câinilor, dar și pentru creșterea capacității din adăposturi, a mai promis Nicușor Dan, refuzând să participe la aruncarea oprobiului public în spatele animalelor fără stăpân.
Mulți analiști și comentatori apreciază însă că scandalul va conta decisiv pentru noua candidatură, anunțată deja, a actualului Primar General, care nu mai are șanse pentru un nou mandat.
Rotativa guvernamentală se apropie, moment în care PSD ar urma să dea țării un premier, dar și să renunțe la unele ministere și să preia altele.
Nu este astfel de mirare că există planuri, dar și promisiuni, una dintre acestea fiind avansată de actualul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu.
Potrivit unor declarații făcute de ministrul Câciu la Antena 3, una dintre măsurile pe care PSD le are în vedere este creșterea salariului minim… aproape imediat ce social democrații vor avea premier. Totodată, Câciu a punctat și asupra numelui viitorului premier PSD, respectiv liderul formațiunii, Marcel Ciolacu.
Astfel, ministrul Finanțelor a arătat că există o „siguranță” că salariul minim va crește „din nou”, în acest moment PSD punând la cale toate măsurile pe care le va implementa în cadrul programului de guvernare cu care va veni Marcel Ciolacu atunci când va prelua funcția de premier. Și, conform afirmațiilor lui Câciu, alte măsuri luate în calcul sunt eliminarea TVA pentru alimentele de bază și impozite mai mari pentru companii.
„Ceea ce noi ne dorim este să creștem aceste deziderate. Să creștem veniturile oamenilor. Am spus că anul 2023 este un an de recuperare, astfel încât toată lumea să ajungă să nu mai aibă o lipsă de venituri din cauza inflației. (…)
Salariul cu siguranță va crește de la 1 ianuarie 2024. Ceea ce vrem noi să găsim este parteneriatul cu mediul de afaceri astfel încât acest salariu minim să crească amplu, cel puțin cum a crescut de la 1 ianuarie 2023.
Pe brut aproape 500 de lei, pe net mai mult de 300 de lei”, a explicat Câciu pentru sursa citată, admițând că un anumit cuantum va fi stabilit ulterior, anume că „o să vedem cum rezultă și din dialog, și din analizele pe care le facem, și din ceea ce înseamnă, de fapt, dezbaterea din coaliție”.
Continuă ancheta Direcției Naționale Anticorupție în cazul privind vânzarea de măști neconforme către Ministerul Apărării Naționale.
După ce procurorii anticorupție au dispus reținerea directorului Romarm Gabriel Țuțu și a lui Victor Pițurcă, astăzi a fost făcut public faptul că s-a dispus luarea unei măsuri și în ceea ce îl privește pe fiul acestuia din urmă, Alexandru Pițurcă. Inițial, Alexandru Pițurcă a fost chemat la audieri, ulterior procurorii dispunând ca acesta să fie reținut pentru 24 de ore. În schimb, s-a dispus punerea sub control judiciar a lui Victor Pițurcă, în vreme ce directorul Țuțu va fi prezentat instanței cu propunerea de arestare preventivă.
Potrivit DNA, Alexandru Pițurcă este acuzat de cumpărare de influență, respectiv că „în perioada 19.03.2020 – 10.04.2020, omul de afaceri ar fi acceptat, în mod direct, condițiile impuse de inculpatul Țuțu Gabriel în schimbul cărora acesta din urmă ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra unor funcționari din cadrul MApN și că îi va determina pe aceștia să încredințeze direct și fără proceduri publice contracte de furnizare produse de protecție împotriva coronavirusului asocierii din care făcea parte și societatea administrată de inculpat”.
În ceea ce îl privește pe Gabriel Țuțu, procurorii mai spun că acesta „ar mai fi promis că îi va determina pe aceeași funcționari să efectueze recepția produselor respective, chiar dacă acestea erau neconforme și să achite la timp facturile emise în acest sens”.
Pentru efortul său, Țuțu ar fi primit printr-un intermediar 50.000 lei, „prețul traficului de influență”. Un alt preț ar putea fi însă în cazul său arestarea preventivă, care se va decide la Tribunalul București. În continuare, DNA avertizează însă că „în cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane”.
O cerere care depășește un simplu calcul contabil
La nivel formal, documentul pare unul banal: o companie solicită eșalonarea unei datorii. În realitate, cererea depusă...
Președintele Nicușor Dan a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării.
David...
Cândva ministru al Apărării, acum portavoce a PSD, Mihai Fifor nu a putut să treacă pur și simplu peste declarațiile lui Radu Miruță, referitor...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
