2.9 C
București
marți, 23 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 217

Orban prevede scandal la rotativa guvernamentală: „PSD nu vrea să dea Ministerul Transporturilor”

Sursa foto: Facebook

Ludovic Orban, din opoziție, vede disensiuni în interiorul coaliției de guvernare, disensiuni care vor „exploda” la momentul în care se va ajunge la rotativa guvernamentală.

Din perspectiva lui Orban, care a subliniat că știe foarte bine ce prevede acordul încheiat la momentul formării actualului Guvern, PSD are unele rețineri în a renunța la Ministerul Transporturilor, ceea ce va arunca în aer rotaţia premierilor, aşteptată în luna mai.

Explicațiile au fost oferite de liderul partidului Forța Dreptei aseară, la Prima News TV, potrivit Știri pe Surse, în condițiile în care în luna mai ar trebui schimbat premierul și miniștrii de Finanțe, Justiție, Transporturi, Investițiilor și Proiectelor Europene, plus Secretariatul General al Guvernului, ca urmare a înțelegerii privind rotativa.

Va fi un subiect de scandal, în protocolul coaliţiei este prevăzut foarte clar ce se întâmplă, vicepremierul PSD dispare din schemă şi este înlocuit de un vicepremier PNL, pentru că PSD preia premierul, SGG-ul pleacă de la PSD la PNL, că aşa a fost negocierea, Ministerul de Finanţe pleacă de la PSD se duce la PNL şi mai există un schimb, prevăzut în protocol, Ministerul Transporturilor, care pleacă de la PSD şi se duce la PNL şi ministerul Fondurilor Europene care pleacă de la PNL la PSD. (…)

Este clar că PSD nu vrea să dea Ministerul Transporturilor, pentru că ministerul este foarte puternic şi are foarte multă influenţă. (…) Va fi un moment de tensiune pentru că aici e clar că PNL îşi va dori ministerul Transporturilor”, a spus Orban.

Cu toate aceste previziuni, cea de-a treia „voce” din coaliție, liderul UDMR Kelemen Hunor, a asigurat zilele trecute că „în acest moment, nu există nicio discuţie de a nu respecta înţelegerea semnată de liderii coaliţiei. (…) O coaliţie înseamnă şi conflicte, înseamnă şi dispute şi polemici, dar vom avea coaliţie în continuare. Coaliţii politice la nivel guvernamental şi parlamentar, nu vorbesc la nivel local, pentru că acolo lucrurile sunt mai nuanţate. Deci asta va fi”.

EXCLUSIV Ziarul de Investigații – Liberalizarea pieței de energie, un eșec previzibil. Cine își asumă consecințele?

Energie electrica -Foto pixabay - ColiN00B -

Liberalizarea pieței de energie în țările Uniunii Europene s-a făcut în urma presiunilor puternice venite de la Comisia Europeană care și-a făcut, încă din anii ’90, un obiectiv major din această strategie.

Bruxellesul a susținut aceste reforme fundamentale  motivând că vor aduce creșterea competiției orizontale și verticale între jucătorii de pe piață, prin urmare vor atrage o mai bună bunăstare, atât din punct de vedere social, cât și în problemele de mediu.

Totuși, costurile sociale ale reformelor au facut ca până și economiile dezvoltate să amâne măsurile vizând liberalizarea pieței.

Azi, când războiul din Ucraina a adus explozia prețurilor din energie, care determinat o inflație istorică și o scădere fără precedent a nivelului de trai în Uniunea Europeană și Marea Britanie, tot mai multe din forțele economice ale Europei iau măsuri vizând naționalizarea companiilor energetice.

Acutizarea unei probleme cronice

Războiul nu a făcut însă decât să acutizeze o problemă cronică, costurile energiei fiind în plin proces de majorare încă înainte de invadarea Ucrainei de către Federația Rusă.

Lipsa de reglementare și proasta reglementare au făcut ca numeroșii intermediari apăruți pe traseul de la producerea energiei până la consumatorul final să majoreze costurile facturilor de utilități. Mai mult decât atât, în unele cazuri monopulul de stat a fost înlocuit după privatizare de un monopol privat, care a adus de asemenea facturi mai mari decât înainte de liberalizare.

Politica vizând decarbonatarea și emiterea certificatelor vrezi, care au ajuns să fie tranzacționate pe burse, reprezintă o altă cauză a majorării artificiale a costurilor.

Modelul adoptat de Uniunea Europeană pentru liberalizare piețelor de energie electrică este cel britanic, pus în aplicare pentru prima dată în urmă cu patru decenii de guvernul condus de Margaret Thatcher, ca parte a unei campanii de privatizare în masă a mai multe din industriile naționalizate de guvernele laburiste anterioare.

Planul consta în reforme efectuate în șase etape: 1 -crearea unei piețe competitive pentru energie electrică, 2- ruperea furnizării monopolizate astfel încât fiecare consumator să își poată selecta furnizorul, 3 – separarea întreținerii rețelei de producție, 4 – separarea furnizării directe de producerea de energie electrică, 5 – crearea unei structuri pentru a stabili prețurile de piață în concurență monopolistă și 6-  privatizarea activelor deținute de state.

Invocând teoriile neo-liberale vizând piața liberă concurențială, adepții acestui model au susținut că principalul câștig pentru consumatori va fi scăderea prețului energiei, în urma concurenței de pe piață care îi va face pe vânzători să vină cu oferte cât mai avantajoase.  

Prin urmare, țările europene au fost nevoite să își cumpere energie de pe bursele de profil, cum sunt cele de la Amsterdam sau Viena. Anomaliile de reglementare și manipulările din piață au condus însă la situația aberantă pentru o piață liberă ca țările producătoare de energie, cum e cazul Marii Britanii sau al României, să nu benefieze de un preț mai mic decât cele care nu produc și sunt nevoite să cumpere.

România, cu cea mai mare producție de gaze și a treia producție de petrol din Uniunea Europeană, este cel mai potrivit exemplu, în condițiile în care în vara lui 2022 țara noastră importa cea mai scumpă energie din UE!

De vină sunt și intervențiile discreționare ale Comisiei Europene, care, în timp ce clamează piața liberă, dă directive care încalcă libera concurență, cum este și cea din 2018, în care obliga România să își mărească de 40 de ori capacitatea de a livra gaze naturale spre piețele externe, FĂRĂ A MAJORA TARIFELE PENTRU EXPORT.

Mimarea pieței

Fostul ministru de Finanțe al Greciei, Yanis Varoufakis, un economist foarte respectat, cu vederi de stânga, a declarat, în vara anului trecut, într-un interviu acordat pe youtube:

”De ce prețurile la electricitate în țări aproape autosuficiente cresc aproape la fel de mult ca în țările care sunt total dependente de importuri, în special de importurile din Rusia despre care se vorbește atât de mult? Răspunsul vine chiar din Marea Britanie, de la privatizările din perioada Thatcher. În urmă cu patru decenii a fost susținută ideea că privatizarea este bună pentru oamenii simpli, nu pentru oligarhi, pentru că piața, nu statul cu birocrația lui, știe cel mai bine cum să reducă prețurile. Modelul britanic este relevant, pentru că ulterior s-a impus în întreaga Comunitate Economică Europeană, în actuala UE.

Primul pas al acestui proces a fost ca guvernul să garanteze un plafon al prețului pentru consumator. Apoi a urmat privatizarea. Dacă piața reușește să reducă prețul, atunci consumatorul câștigă. Dacă piața nu reușește asta, atunci consumatorul este protejat de plafonarea prețului. Consumatorul nu avea cum să piardă, iar acest a fost un argument foarte puternic.

A doua fază a acestui proces este cea mai toxică – aceasta este cauza sărăciei energetice din Europa.

În loc ca politicienii sau tehnocrații din guverne și de la Bruxelles să decidă un preț maximal la energie, a fost preferată varianta simulării unei piețe.

Când vine vorba despre electricitate nu putem avea o piață, pentru că ar trebui să existe zeci de sisteme de transport al energiei și în casă să ne intre vreo 50 de cabluri.

Dar nu intra decât unul singur. Prin urmare, trebuie să ne prefacem că există o piață(…).

Soluția? Abandonarea imediată a modelului de piață. Închiderea licitațiilor din Olanda. Plafonarea prețurilor atât la producător, cât și la consumator, pentru ca prețul plătit să fie prețul mediu plus un procent mic pentru profitul companiilor. Sa încetăm cu fundamentalismul de piață, să renunțăm la iluzia pieței, pentru că nu poate exista o piață a electricității odată ce din perete îți iese un singur cablu. Simularea pieței înseamnă escrocherie”.

Germania da, Franța ba

Comisia Europeană a preluat acest plan vizând liberalizarea piețelor de energie în țările membre UE și a adoptat în 1996, 2003 și 2009 mai multe seturi de directive prin care a impus ferm statelor europene implementarea de măsuri la nivel național pentru spargerea companiilor energetice în mai multe companii care să se ocupe separat de producerea, distribuția și furnizarea energiei, care apoi să fie privatizate.

Citește și ADI „Deșeuri” Hunedoara, amendată cu 1.000.000 de lei pentru atribuirea ilegală a unui contract Supercomului lui Ciuclea

Germania a devenit prima țară europeană care și-a transformat sistemul energetic dintr-un monopol de stat într-o piață liberă, însă rezultatul a fost că prețul la electricitate pentru gospodării a fost de două ori mai mare decât înainte de liberalizare, chiar înainte de începerea crizei energetice declanșate de războiul din Ucraina.

Franța, cealaltă mare economie a Uniunii Europene, a fost mai puțin doritoare să adopte modelul neo-liberal britanic, făcând pași mult mai timizi, în principal în urma presiunilor venite de la Bruxelles.

Astfel, Franța a început procesul de liberalizare a pieței de energie în 1999. În 2012, 64% din energie era încă vândută la prețuri reglementate.

Piața de energie din Franța are un grad înalt de concentrare, dat fiind faptul că în mixul energetic o parte însemnată este deținută de energia atomică. 95% din rețeaua de distribuție a energiei în Franța continentală este deținută de autoritățile centrale sau locale.

Comisia de reglementare a energiei stabilește tarife pentru vânzarea de gaze către consumatorii casnici.

Val de naționalizări

În urma crizei energetice fără precedent cu care se confruntă UE, guvernul de la Paris a anunțat în vara anului trecut că oferă 9,7 miliarde de euro pentru a achiziționa și cele 16% din EDF – compania unică de energie –  pe care nu le deținea deja.

Franța a început deja procesul de a aduce în totalitate compania de energie a statului în proprietate publică – altfel spus, să o naționalizeze, arată Reuters.

Germania, la rândul său, a adoptat în 2022 un plan de naționalizare a companiilor energetice în caz de urgență, scrie Reuters.

Prin urmare, guvernul de la Berlin a plasat companiile de energie ale Germaniei sub administrare specială. În plus, filiala Gazprom din Gemania a fost naționalizată.

Afacerea din domeniul tranzacţionării, stocării şi transportului energiei a fost transferată la Autoritatea de Reglementare în Energie din Germania (Bundesnetzagentur).

În plus, Germania a naționalizat rafinăriile de petrol ale colosului rus Rosneft, pentru a-și asigura aprovizionarea cu carburanți.

Statul german și-a exprimat intenția de a prelua și compania locală Uniper, precum și alți doi importatori germani de gaze naturale, pentru a înpiedica falimentul acestora și declașarea unui haos suplimentar pe piața de energie.

Dacă în Franța naționalizarea companiei naționale de energie face parte dintr-un plan definitiv, preluările făcute de statul german sunt declarate a fi cu titlu provizoriu, doar până ce trece criza energetică din Europa. Rămâne însă de văzut cât va dura acest provizorat.

Nici Italia nu s-a lăsat mai prejos și a naționalizat, cu același titlu de provizorat, o rafinărie Lukoil. ”Intervenţia de urgenţă urmăreşte să protejeze atât un pol energetic naţional strategic, cât şi nivelurile de ocupare a forţei de muncă atât de importante pentru Sicilia şi întreaga ţară”, a comentat potrivit Agerpres premierul Giorgia Meloni decizia din decembrie 2022.

În Ungaria, compania de stat MVM a devenit de anul trecut, după o serie de achiziţii agresive chiar şi în străinătate, furnizorul naţional universal de electricitate, pe care o produce, o distribuie şi o vinde. În Polonia există mai multe companii de petrol, gaze şi electricitate, dar cele mai mari sunt ale statului.

Marea Britanie a fost în 2022 scena unor ample dezbateri publice vizând naționalizarea companiilor din energie. S-au lansat petiții publice, s-au făcut interpelări parlamentare.

”Guvernul trebuie să preia din nou proprietatea activelor strategice din zona de energie. Trebuie să accepte că piața liberă a eșuat în sectorul energetic și că ține de interesul național să renaționalizeze activele energetice. Guvernul trebuie să acționeze și să naționalizeze toate aceste active.”, se arată în petiția semnată de peste o sută nouă mii de oameni.

Gvernul de la Londra a răspuns negativ solicitărilor, motivând că ”nu este de acord cu o astfel de abordare legată de naționalizarea activelor din energie” și că ”o piață reglementată corespunzător este cea mai avantajoasă pentru consumatori, fiind în același timp un stimulent pentru eficiență și inovație”.

Presiunile sunt însă din ce în ce mai mari, în condițiile în care în perioada august 2021 (nota bene – înaintea începerii războiului din Ucraina) – august 2022 prețul gazelor naturale a crescut pentru consumatorii casnici cu 96%, iar al electricității cu 54%, în contextul în care prețurile en-gros ale energiei au adus falimentul a 29 de furnizori, potrivit commonslibrary.parliament.uk.

Prin urmare, mai mult de 50% din populația Marii Britanii, considerată până acum a cincea cea mai bogată națiune din lume, s-a confruntat la finele anului trecut cu sărăcia energetică.

Liberalizarea pieței în România

Liberalizarea pieței de energie pentru consumatorii casnici din România a început oficial la data de 1 iulie 2007, alături de alte 12 state ale Uniunii Europene, pentru a veni în acord cu normele europene.

Procesul a tot fost amânat, însă, de guvernele ulterioare, din cauza costurilor sociale greu de suportat într-o țară care se bate cu Bulgaria pe ultimele două locuri din UE în ceea ce privește nivelul de trai.

Ordonanța 114 de la finele lui 2018 a venit tocmai în acest sens, pentru a contracara presiunile tot mai mari făcute de Bruxelles pentru liberalizarea pieței de energie.

Startul liberalizării complete al pieței de energie a fost dat de guvernul condus de Ludovic Orban chiar în primele zile de mandat, la începutul lui 2020, după ce a fost anulată OUG 114.

Prin liberalizarea totală a pieței de energie, la 1 ianuarie 2021, guvernul de dreapta a promis o scădere a prețului final pentru consumatorul casnic, ca urmare eliminării îngrădirilor ce erau aduse până atunci legilor economiei de piață – cererea și oferta.

Dar eliminarea pieței reglementate nu numai că nu a adus scăderile de prețuri promise, din contră, facturile la energie electrică și gaze au explodat cu procente formate din două cifre, în vara lui 2021, inclusiv pe piața concurențială, atât de mult lăudată de exegeții pieței libere.

Legea consumatorului vulnerabil a fost din start o temă de discuție falsă, sau în cel mai bun caz insuficientă, în condițiile în care piața de energie a înregistrat creșteri de prețuri cu procente formate din două cifre.

La fel de afectați au fost și consumatorii casnici cu venituri medii, dar și economia națională, scăparea de sub control a prețurilor din zona de energie aducând un val de falimente în randul firmelor românești.

Acum, când liberalizarea bruscă și deloc pregătită a pieței de energie a făcut ca sumpirile din domeniu să se resimtă, într-un adevărat efect de avalanșă, normal dealtfel, la nivelul întregii economii, competitivitatea pe plan internațional a economiei autohtone a avut grav de suferit.

Iar scumpirile din energie s-au transferat cu o viteză mare, care i-s surprins și pe corifeii de la BNR, către mărfurile alimentare, traiul de zi cu zi pentru categoriile defavorizate devenind o adevărată problemă.

Guvernul a contracarat cu plafonări de prețuri care au fost aplicate însă doar consumatorului final, nu și producătorilor, prin urmare pe bugetul de stat s-a pus o mare presiune prin compensațiile (reprezentând diferența dintre prețul de producție și prețul la consumatorul final) plătite de Stat către producători.

 Au liberalizat și s-au căit

Dacă s-ar fi uitat la celelalte țări din regiune, susținătorii din România ai pieței libere în energie ar fi văzut că liberalizarea a fost un proces îndelungat și extrem de complicat, cu costuri sociale uriașe, care în cele mai multe cazuri nu a fost dus la finalizare, așa cum o cere Uniunea Europeană, nici după aproape 20 de ani.

O privire sumară la liberalizarea pieței de energie în țările din sud-estul Europei relevă faptul că nicăieri statele nu au cedat peste noapte total controlul, lăsând consumatorii la voia furnizorilor de energie.

În Bulgaria, Polonia sau sau Ungaria piața este numită liberalizată, pentru a face pe plac Comisiei Europene, dar există încă prețuri reglementate de stat pentru consumatorii casnici, iar producătorii publici de energie dețin cote importante pe piață, pe care o pot controla fără probleme.

Guvernanții actuali de la București ar fi putut să țină cont de exemplul Bulgariei, unde privatizarea companiilor de stat din energie și o liberalizare peste noapte a pieței au condus la masivele revolte de stradă din 2013, care s-au soldat cu căderea guvernului după mai multe luni în care zeci de mii de oameni au protestat în toate orașele importante ale țării.

Azi furnizarea energiei către consumatorii casnici nu este în întregime liberalizată în Bulgaria, cum cere Uniunea Europeană, existând prețuri reglementate prin care clienții sunt puși la adăpost de posibilele abuzuri ale companiilor din energie.

Bruxellesul face în continuare presiuni pentru eliminarea acestor prețuri reglementate, dar factorii de decizie de la Sofia sunt preocupați mai mult cu diversificarea ofertei de energie, în anii care au trecut apărând pe piață numeroși producători de energie verde.

În ciuda presiunilor făcute de Uniunea Europeană, consumatorii casnici au încă dreptul de a opta pentru prețurile reglementate de stat sau ofertele de pe piața liberă.

Trebuie menționat faptul că, alături de România, Bulgaria are cea mai săracă populație din punct de vedere energetic din Uniunea Europeană: sărăcia energetică face referire la dificultatea sau imposibilitatea consumatorilor de a-și achita facturile din energie. 

Și Ungaria a revenit asupra deciziei

În Ungaria există o continuă dezbatere asupra liberalizării pieței de energie pentru consumatorii casnici, care nu este considerată a fi suficient de matură pentru eliminarea oricărei forme de control al statului.

Plafoanele pentru prețurile la energie pentru clienții casnici au fost reintroduse în 2010, după doi ani de încercare eșuată a liberalizării complete, conform cerințelor Uniunii Europene.

În timp ce alte țări s-au avântat fără ezitări pe calea liberalizării pieței de energie, guvernul de la Budapesta a decis să reintroducă reglementări stricte impuse de stat pentru consumatorii rezidențiali, chiar după ce reformele fuseseră finalizate.

Există trei perioade legate de liberalizarea energiei în Ungaria: 2004 – 2008, în care s-a efectuat tranziția de la un sistem centralizat la unul liberalizat, 2008 – 2010, în care piața a fost complet liberalizată, respectiv 2010 – prezent, perioada post-liberalizare.

În Polonia, liberalizarea a urmat cerințele Uniunii Europene într-o măsură mai mare. Totuși, guvernanții de la Varșovia au opus și opun încă o rezistență hotărâtă în privința reformelor legate de mixul energetic al țării, bazat în mare măsură pe arderea cărbunelui, pentru că o accelerare a decarbonatării acestuia ar conduce la o creștere semnificativă a costurilor de producție a energiei.

Mai mult decât atât, dacă pentru producătorii de energie nu existau plafonări ale costului de producție impuse de stat, furnizorii de ultimă instanță către consumatorii casnici aveau fixate plafoane de preț pe care erau obligați să le respecte și înaintea declanșării războiului.  

Opt persoane din cadrul Biroului Vamal de Frontieră Sculeni și Poliției de Frontieră Borș, reținute de DNA

Sursa: Facebook

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – Serviciul teritorial Iași au reținut patru lucrători vamali dn cadrul Biroului Vamal de Frontieră Sculeni și patru agenți de poliție în cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Borș într-un dosar instrumentat în coordonare cu autorități judiciare din Republica Moldova și cu sprijinul Eurojust (Agenția Uniunii Europene pentru cooperare judiciară în materie penală).

În același dosar, alte 15 persoane au fost plasate sub control judiciar: cinci agenți de poliție în cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Iași – Sculeni, un agent de poliție în cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Oancea, doi agenți de poliție în cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Stânca, doi lucrători vamali în cadrul Biroului Vamal de Frontieră Albița, doi lucrători vamali în cadrul Biroului Vamal de Frontieră Sculeni, doi lucrători vamali în cadrul Biroului Vamal de Frontieră Oancea și un lucrător vamal în cadrul Biroului Vamal de Frontieră Stânca, toți cei 23 de inculpați fiind cercetați pentru luare de mită și trafic de influență, comise în formă simplă și continuată.

Ieri, au fost efectuate percheziții în 31 locații situate pe raza județelor Iași, Vaslui, Botoșani, Galați, Neamț și Bihor – cinci în puncte de trecere a frontierei, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice, iar după audieri procurorii anticorupție au dispus măsurile preventive. Astăzi, cei 8 inculpați reținuți urmează a fi să fie prezentați Tribunalului Vaslui cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

În perioada 2021-2022, inculpații menționați mai sus, lucrători vamali și polițiști de frontieră, în mod repetat, ar fi pretins și primit sume de bani cuprinse între 20 și 250 euro, de la persoane care efectuau activități de transport călători sau de mărfuri dinspre Republica Moldova în țări ale Uniunii Europene și invers.

În schimbul banilor primiți cu titlu de mită, inculpații și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu în sensul că ar fi favorizat trecerea persoanelor și/sau coletelor respective fără a dispune măsurile legale pentru nerespectarea dispozițiilor referitoare la transportul anumitor cantități de mărfuri/produse accizabile sau pentru nerespectarea perioadelor de ședere în Uniunea Europeană de către cetățeni extra-comunitari”, a detaliat DNA, cu precizarea că în cauză se mai fac cercetări și față de alte persoane.

Pe de altă parte, Procuratura Anticorupție a Republicii Moldova comunica ieri că „au fost documentate acțiunile de corupție comise de către angajații Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF) și ai Serviciului Vamal, exprimate prin pretindere, acceptare și primire, inclusiv prin estorcare a mijloacelor bănești pentru favorizarea trecerii mărfurilor peste frontiera de stat fără control vamal, sau după caz cu efectuarea unui control superficial.

La documentarea acțiunilor ilegale au fost folosiți agenți sub acoperire, cu ajutorul cărora pe parcursul a mai mult de un an, au fost documentate acțiunile ilegale a 14 angajați ai IGPF și 11 angajați ai Serviciului Vamal, pentru comiterea a 117 acte de corupție.
Sumele pretinse și primite variau între 100 și 900 euro
”.

Controale și demiteri dispuse de ministrul Energiei la CE Oltenia, după un accident de muncă soldat cu decesul a trei persoane

Sursa: captură video

Tragedie ieri după-amiază în interiorul Complexului Energetic Oltenia, la o exploatare minieră din județul Gorj, unde trei persoane au murit, iar altele au ajuns la spital în urma unui accident de muncă. Accidentul s-a produs după ce o maşină care transporta muncitori s-a răsturnat în cariera Jilţ Sud și, având în vedere numărul victimelor, a fost activat Planul Roşu de intervenţie.

În paralel, a fost deschisă o anchetă penală, iar ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunțat că vor fi făcute verificări prin Corpul de Control. Totodată, acesta a anunțat că așteaptă demisii.

Potrivit CE Oltenia, „în data de 17.01.2023, în jurul orei 13.00, în perimetrul carierei Jilț Sud, personalul care a participat la intervenția mecanică la Excavatorul 1400-05 a urcat într-un mijloc auto pentru a se deplasa la sediu. În timpul coborârii pe o pantă, înaintea podului de traversare a transportatorului cu banda T 204, autovehicolul a derapat pe pod și a căzut peste transportor, impactul soldându-se cu 16 victime. Printre acestea se număra 14 salariați ai CE Oltenia, din care 3 au decedat.

Evenimentul a fost comunicat organelor abilitate pentru a fi cercetate și stabilite cu exactitate cauzele și împrejurările producerii acestuia. Conducerea și colectivul CE Oltenia își exprimă regretul față de tragicul eveniment care a avut loc și transmite sincere condoleanțe familiilor îndurerate”.

Ieri, Virgil Popescu promitea că „nu putem lăsa o asemenea tragedie fără răspuns”, iar în urma vizitei efectuate în Gorj, la câteva ore de la tragedie, a anunțat că vor veni și primele măsuri:

„Decizii în urma tragediei de la CEO. Familiile îndoliate și cei răniți vor primi sprijinul total din partea Complexului Energetic Oltenia. Acesta este primul lucru care trebuie să se întâmple din partea Complexului Energetic Oltenia. Mâine voi întreba cum au fost ajutați!

Corpul de control al Ministerului Energiei va fi mâine la CEO pentru evaluarea securității muncii de la nivelul Complexului și a nivelului de respectare a tuturor procedurilor.

Am cerut conducerii CEO demiterea directorul sucursalei miniere, a directorului exploatării și a șefului carierei Jilț-Sud. Acest cel fel de tragedii nu trebuie să se mai întâmple!”.

  • Ministrul Energiei a punctat că nu prea dorește să facă declarații „la cald”, cu atât mai mult cu cât „este o anchetă a parchetului”.
  • Cu toate acestea, a arătat că mașina în care se aflau victimele „nu era omologată pentru transportul persoanelor. Era vorba despre 16 persoane, cu mult peste posibilitatea de transport a acestei mașini, unde era vorba despre 3 oameni”.

Percheziții într-un dosar de evaziune fiscală; prejudiciul estimat – peste 1,4 milioane de lei

bani

Acțiune amplă la această oră, în 6 județe, într-un dosar de evaziune fiscală în care prejudiciul estimat până la acest moment este de peste 1,4 milioane de lei.

Sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice – IGPR și prim procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Târgu Mureș, poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din Mureș efectuează 18 percheziţii domiciliare în judeţele Mureș, Cluj, Alba, Ilfov, Prahova, Galați și în municipiul București, la persoane bănuite că, timp de mai mulți ani, au derulat afaceri prin firme fantome.

În acţiune au fost angrenați totodată și luptătorii de intervenţie din cadrul inspectoratelor de poliţie judeţene Mureș, Cluj și Galați, în timp ce suportul de specialitate este asigurat de Direcția Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române.

Din cercetări a reieşit că, în perioada 2013 – 2017, mai multe persoane, în calitate de reprezentanţi legali ai unei societăţi comerciale din judeţul Mureș, ar fi dispus înregistrarea în contabilitate a unor facturi fiscale fără conținut economic real, de la 2 societăți comerciale de tip fantomă.

Prejudiciul cauzat astfel bugetului de stat este de peste 1,4 milioane de lei”, arată polițiștii.

D&B Pharma lansează patru produse noi

D&B Pharma lansează pe piața din România patru noi produse – Euflora Advance All Free, D&B Urinary, Proskur Advance și Immunoday Baby, în cadrul unui eveniment programat a se desfășura joi, 19 ianuarie.

Potrivit companiei, fiecare dintre cele patru noi produse are particularități importante.

Astfel, Euflora Advance All Free conține o formulă îmbunătățită cu fibre solubile, conține Lactobacillus Reuteri, Rhamnosus și Plantarum, tulpini studiate clinic, D&B Urinary (cu D-Manoza în concentrație de 1.000 mg/plic) conține extract standardizat din fructe de merișor canadian d.e.tit 40% proantocianidine, suc de merișor, extract de grapefruit și coacăz negru, având un mecanism complex de acțiune la nivelul tractului urinar, Proskur Advance are o formulă avansată care menține structura și funcția normală a prostatei, conține semințe de dovleac, ”vergea de aur”, urzică, zinc și Vitamina E, în timp ce Immunoday Baby este conceput pentru susținerea imunității și recuperarea organismului copilului. Immunoday Baby conține Zinc și Vitamina C care contribuie la funcționarea optimă a sistemului imunitar și la protejarea celulelor de ”stresul oxidativ”.

Evenimentul de lansare de joi a Euflora Advance All Free, D&B Urinary, Proskur Advance și Immunoday Baby se va desfășura începând cu orele 13.30, la Hotel Capital Plaza (Bulevardul Iancu de Hunedoara 54), în Sala de Conferințe ”Ion Mincu”, fiind așteptați să participe persoane cu expertiză importantă în domeniul medical și din industria farmaceutică.

Invitați speciali sunt Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru, Șef Disciplină de Geriatrie și Gerontologie, U.M.F. ”Carol Davila” Facultatea de Medicină, Președinte Fundația „Ana Aslan” Internațional, Medic Primar Medicină Internă, Geriatrie și Gerontologie, Gerontopsihiatru la Spitalul de Boli Cronice ”Sf. Luca”, Lector Univ. Dr. Iulia Florentina Țincu, Medic Primar Pediatrie, Medic Specialist – Gastroenterologie Pediatrică la Spitalul Clinic de Copii Doctor ”Victor Gomoiu”, Conf. Dr. Radu Țincu, medic primar secția Terapie Intensivă – Toxicologie, Spitalul Clinic de Urgență București (unica sectie de acest gen din țară), Prof. Univ. Dr. Monica Cîrstoiu – Șef Clinică Obstetrică – Ginecologie – Spitalul Universitar de Urgență București, Dr. Bogdan Ioan Furtună, Manager Spitalul Clinic Colțea, alături de numeroși medici specialiști, antreprenori și de gazdele și organizatorii evenimentului: Ionuț Băcanu, Founder & CEO D&B Pharma și Livia Mărculescu, General Director D&B Pharma, ambii cu experiență de peste 15 ani la companii de top din industria pharma”, se arată într-un comunicat de presă.

USR a lansat site-ul bodedemisia.ro, care a fost atacat cibernetic de pe adrese IP mascate prin Rusia, China sau India

Scandalul din jurul ministrului de Interne Lucian Bode și teza sa de doctorat plagiată este departe de a se stinge.

După petiția online lansată de polițistul Marian Godină, ieri USR a anunțat că a fost creat un site dedicat prin intermediul căruia lui Bode îi poate fi cerută demisia, site care în câteva ore a strâns mii de semnături. Însă, în doar câteva minute, site-ul ar fi fost atacat cibernetic… fără succes, a precizat liderul USR Cătălin Drulă.

Aseară, Drulă a scris pe Facebook că peste 4.000 români „i-au transmis lui Lucian Bode să plece acasă”, în ciuda atacurilor cibernetice:

La ora 12:00, am lansat site-ul https://bodedemisia.ro, iar la ora 12:02 a început un atac cibernetic de proporții asupra lui.
Atacurile de tip DDOS și Brute Force au venit de pe adrese IP mascate prin Rusia, China sau India. Operațiunea a durat până spre ora 18:00.

Le mulțumim tuturor celor care au trimis mesaje de încurajare către Bode în aceste condiții nu tocmai ușoare.
Iar mesajul nostru către el: Nu ne oprim. Site-ul e tot acolo, în ciuda încercărilor de a-l da jos sau de a-l face nefuncțional. Și știm că presiunea pentru demisie va crește.

Iar pentru Klaus Iohannis crește presiunea de a-l demite”.

Explicația de pe site este că „verdictul de plagiat a fost dat chiar de Universitatea Babeș Bolyai din Cluj. Dar ministrul Bode ezită să își dea demisia și se agață de funcție. Hai să-l ajutăm să se hotărască”.

Din ce explica purtătorul de cuvânt al USR, Ionuţ Moşteanu, prin intermediul site-ului bodedemisia.ro „din două click-uri, orice român poate trimite un mail civilizat domnului Bode şi domnului Iohannis”, mesajele fiind transmise la Ministerul de Interne, la Preşedinţie şi pe adresa de deputat a lui Lucian Bode. Este formulat de asemenea şi un mesaj prestabilit: „Vă cer să vă daţi demisia din funcţia de ministru al Afacerilor Interne. Plagiatul este furt. Nu pot fi de acord ca în guvernul ţării mele să fie miniştri care au furat. Sper că veţi înţelege şi veţi face ce este corect”.

Un alt demers anunțat de USR este acela de a depune, în februarie, o nouă moțiune simplă împotriva ministrului Bode.

Au trecut 5 zile de când Universitatea „Babeș-Bolyai” a spus că ministrul Lucian Bode a furat la doctorat. Ministrul Bode este încă în funcție. Nici premierul Ciucă, nici președintele Iohannis nu au avut nicio reacție pe subiect.

Un plagiator, aranjor de joburi la stat și licitații trucate, care nu a reformat deloc Poliția Română, așa cum promitea, și șef de serviciu secret cu apucături de poliție politică nu are voie să mai conducă un minister. Sau să reprezinte România pe plan extern la negocierile despre Schengen”, se arăta într-un comunicat al USR.

Ciolacu, despre prezidențiale: „Poate că PSD nu va veni neapărat cu un om politic, ci cu un intelectual”

Captură video: Facebook/Marcel Ciolacu
Captură video: Facebook/Marcel Ciolacu

Chiar dacă ne mai desparte un an până la alegeri, inclusiv cele prezidențiale, în spațiul public se fac discuții vizavi de viitorii candidați pe care vor „paria” partidele.

Un răspuns clar încă nu există, aparent fiind în continuare prea devreme, cel puțin în tabăra social democrată, care anunță însă că are planuri mari.

Explicațiile au fost oferite aseară de liderul PSD Marcel Ciolacu la România TV, care a reluat retorica pe care a adoptat-o de când conduce partidul: social democrații iau în calcul o cu totul strategie, pentru a fi sigură reușita la prezidențiale.

Am anunțat în interiorul partidului și în spațiul public foarte clar că desemnarea candidatului pentru funcția de președinte al României din partea PSD se va face cu totul altfel. Nu o să mai fie o decizie a unui număr mic de oameni.

Întâi să mă hotărăsc dacă eu voi intra în această competiție. Cu certitudine cred că România are nevoie de un președinte de stânga. Un om care împărtășește principiile de stânga. E nevoie de o schimbare după 20 de ani pentru cel care va ocupa funcția de președinte al României. Sunt oameni de stânga în România care pot ocupa cea mai înaltă funcție.

Când avem discuția de candidaturi tot timpul ne gândim numai la oameni politici. Poate că PSD de această dată nu va veni neapărat cu un om politic, ci cu un intelectual. (…)

Partidul alege. Va exista o competiție internă în care se va înscrie cine dorește. Eu doresc să poată candida și alte personalități care nu sunt neapărat în partid. Lumea s-a schimbat.

Partidul s-a maturizat mult în ultima perioadă și a învățat foarte mult din propriile greșeli și din greșelile celorlalți lideri. Partidul are maturitatea să-și aleagă cel mai bun candidat”, a declarat Ciolacu pentru sursa citată.

Discuția, după cum s-a și subliniat, se face pe aceeași temă de mult timp. În mai 2021, Sorin Grindeanu asigura că PSD are în vedere pentru alegeri un candidat „ideal”. De pe atunci este avansat inclusiv numele lui Mircea Geoană – președintele pentru o noapte din 2009, care, în viziunea lui Grindeanu, ar fi fost de fapt adevăratul câștigător al alegerilor, și nu Traian Băsescu.

La acea vreme, Ciolacu asigura că se schimbă paradigma ca președintele PSD să fie și candidatul la prezidențiale, dat fiind că „schema” nu a mai funcționat de pe vremea lui Ion Iliescu, și că „am lăsat o uşă deschisă şi eventualităţii să aducem un candidat apropiat Partidului Social Democrat, dar care în acest moment nu este actor în prima scenă a partidului”.

La un an distanță, în iulie 2022, purtătorul de cuvânt al PSD Radu Ștefan Oprea puncta însă că „este încă prea devreme să discutam acest subiect” – respectiv un candidat cert din partea PSD, fie chiar și Geoană.


ADI „Deșeuri” Hunedoara, amendată cu 1.000.000 de lei pentru atribuirea ilegală a unui contract Supercomului lui Ciuclea

Deviza șefilor salubrizării din Hunedoara - „Toți pentru unul”!

Pe 13 ianuarie, Tribunalul București a amendat ADI „Deșeuri” Hunedoara cu 1.000.000 (un milion) de lei (adică aproximativ 200.000 de euro) pentru procedura ilegală de negociere directă prin care i-a atribuit Supercom SA un contract în valoare de zeci de milioane de lei, pentru colectarea deșeurilor din „zona 3 – Centru”, a județului Hunedoara.

Din 2020, Nistor și Stoian au dus un lung război pentru rezilierea contractelor operatorului Brai Cata SRL, care realizează din 2017 colectarea deșeurilor în 3 din cele patru zone din județ. În „zona 4 – Valea Jiului”, colectează deșeurile Supercom SA, care a primit fără licitație și contractul de administrare a depozitului ecologic de la Bârcea Mare. După ce au reziliat contractele cu Brai Cata, a urmat etapa atribuirii contractelor Supercomului. În acest context, firma lui Ciuclea a primit ilegal, prin negociere, un contract de zeci de milioane de lei.

22 octombrie 2022  – festivitate organizată de CJ Hunedoara cu prilejul preluării de Supecom SA a colectării deșeurilor în zona 3

Conform presei din Hunedoara, festivitatea prelurării de către Supercom a zonei 3 Centru a fost organizată de ADI „Deșeuri” în colaborare cu CJ Hunedoara

„Supercom şi-a intrat în pâine în Zona 3 Centru”, scria pe 23 octombrie 2022 ziarul „Mesagerul Hunedorean”, care relata despre faptul că „de astăzi, SC Supercom SA a pre­luat Zona de colectare 3 Centru, ope­ratorul de salubritate prezentându-și flota de autospeciale din dotare”.

Este normal ca un operator să prezinte echipamentele cu care va derula un serviciu public, dar din relatare aflăm că de fapt festivitatea nu a fost organizată de Supercom SA, ci de „Asociația de Dezvoltare Intercomuni­tară Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor – Județul Hunedoara” adică ADI – SIGD sau ADI „Deșeuri” Hunedoara, în colaborare cu Consiliul Județean (CJ) Hunedoara.

Acțiunea a fost organizată de Asociația de Dezvoltare Intercomuni­tară Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor – Județul Hunedoara, în colaborare cu Consiliul Județean Hunedoara. Au fost prezenți repre­zen­­tanți ai mediului administrativ-eco­nomic, oficialități locale și jude­țene, parlamentari, precum și diverși invitați”, scria din nou „Mesagerul Hunedorean. De ce au organizat șeful CJ Hunedoara, Laurențiu  Nistor și directorul ADI „Deșeuri”, Dan Stoian, acea festivitate cu șefi de instituții, politicieni, parlamentari, oameni de afaceri?

Asta se întâmpla în condițiile în care în 2022 CJ Hunedoara și ADI „Deșeuri” se judecau cu Supercomul lui Ciuclea care nu voia să plătească ratele anuale pentru provizionul de 16 milioane de lei pentru închiderea Celulei nr 1 de la depozitul „Bârcea Mare ”, deși valoarea provizionului era inclusă în tariful Supercom. Ca să nu mai vorbim de raportările false ale Supercom SA (Ziarul de Investigații – 26 mai 2021) la tratarea mecano-biologică a deșeurilor de la depozitul Bârcea Mare, care înseamnă bani dați, din impozitele hunedorenilor, pe tratarea fictivă a peste 90.000 de tone de deșeuri.

13 ianuarie 2023. Tribunalul București a amendat cu 1.000.000 de lei „succesul” sărbătorit în octombrie 2022

Bucuria care i-a animat pe șefii CJ Hunedoara în luna octombrie a fost de scurtă durată. A „ținut” doar două luni și jumătate. Vineri, 13 ianuarie 2023, Tribunalul București s-a pronunțat în dosarul nr 33.447/3/2022, anulând procedura în baza căreia fusese încheiat contractul dintre ADI „Deșeuri” și Supercom SA pentru colectarea deșeurilor în „zona 3 – Centru” și aplicând ADI „Deșeuri,” condusă de Dan Stoian, o amendă judiciară de 1.000.000 de lei .

„Instanța: Respinge excepţia tardivităţii şi lipsei de interes ca neîntemeiate. Admite în parte cererea. Constată nulitatea procedurii de achiziţie publică finalizată cu încheierea Contractului LOT3 nr. 44/10.10.2022. În temeiul art. 58 alin. (3) lit. a) şi lit. b) din Legea nr. 101/2016 aplică următoarele sancţiuni alternative: – limitează efectele contractului, în sensul că reduce termenul de execuţie la 1.05.2023, dată la care contractul încetează; – aplică pârâtei ADI Hunedoara o amendă judiciară în cuantum de 1.000.000 lei”, se spune în decizia Tribunalului București de pe data de 13 ianuarie.

Sentința nu-i definitivă, poate fi atacată în apel, dar e greu de crezut că la Curtea de Apel va fi schimbată decizia instanței de fond. E vorba de atribuirea prin negociere directă a unui contract de zeci de milioane de lei, care trebuia atribuit prin licitație. Amenda de 1.000.000 de lei e un record absolut și în același timp o premieră absolută în România! Dar meritat!

CNSC a refuzat să judece litigiul și a trimis dosarul ilegalităților din Hunedoara la Tribunalul București

Prin Decizia 2.461, CNSC și-a declinat competența și a trimis dosarul la Tribunalul București

Dosarul a ajuns la Tribunalul București de la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC). Brai Cata SRL a transmis la CNSC contestația nr. 53072/31.10.2022 prin care a contestat procedura de atribuire prin „negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare” a contractului având ca obiect „Lot 3 – «Prestarea serviciului de salubrizare în zona de colectare 3 Centru» inițiată de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor Județul Hunedoara”, ca autoritate contractantă.

Brai Cata SRL a mai solicitat anularea procedurii de atribuire pentru încălcări grave ale legislaţiei achiziţiilor publice și anularea tuturor actelor anterioare emise de autoritatea contractantă care au stat la baza sau în legătură cu aplicarea procedurii de atribuire. După studierea cererii Brai Cata SRL, membrii CNSC și-au declinat competența, considerând că ilegalitățile semnalate trebuie judecate de o instanță. Prin Decizia 2461/C5/2630 din data de 22.11.2022, CNSC a dispus trimiterea dosarului la Tribunalul București.

„Consiliul decide: Admite excepția de necompetență materială a Consiliului, invocată din oficiu și declină competența de soluționare a contestației formulată de Brai Cata SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor Județul Hunedoara, în favoarea Tribunalului București – Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal. Dispune trimiterea de îndată a dosarului către Tribunalul București – Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal.
Fără cale de atac”
, se spune în Decizia nr 2461/C5/2630/22.11.2022 a CNSC.

Trebuie să remarcăm în Decizia 2461 a CNSC formularea „trimiterea de îndată a dosarului către Tribunalul București”, în care cuvintele „de îndată” înseamnă urgență maximă, nicio amânare, ca urmare a gravității ilegalităților constatate.

Graba strică treaba. Șefii CJ și ADI „Deșeuri” au ars etapele ca să atribuie un nou contract Supercomului lui Ciuclea

Nu s-ar fi ajuns ca Tribunalul București să aplice amenda record de 1.000.000 de lei dacă nu ar fi fost comisă o ilegalitate flagrantă la atribuirea contractului. S-a ajuns în această situație, din cauză că cei doi decidenți în salubrizarea din Hunedoara, președintele CJ, Laurențiu Nistor și șeful ADI „Deșeuri”, Dan Stoian, nu au avut răbdare să se deruleze toate etapele juridice în rezilierea vechilor contracte și atribuirea noilor contracte prin procedurile legale.

Brai Cata SRL deținea din 2017 contractele de colectare a deșeurilor din „zona 1 – Brad”, „zona 2 – Hațeg” și „zona 3 -Centru”, iar Supercom deține contractul de colectare din „zona 4 – Valea Jiului”, din 2019, când CJ Hunedoara i-a atribuit fără licitație administrarea Depozitului ecologic „Bârcea Mare”.

În 2020, CJ Hunedoara a început războiul împotriva Brai Cata SRL, încercând să obțină rezilierea contractelor de colectare în zonele 1-2 și 3. Contractele cu Brai Cata SRL au fost reziliate anul trecut, dar, potrivit legii, Brai Cata SRL trebuie să continue colectarea deșeurilor încă o perioadă, de 180 de zile în zonele 1 și 2 și de 90 de zile în „zona 3 Centru”.

Șeful ADI „Deșeuri”, Dan Stoian s-a grăbit să încheie primul contract cu Supercom SA. A fost organizată o primă licitație, care a fost ratată. Lipsea concurența. În aceste condiții, Stoian a schimbat procedura și s-a mers pe „negociere directă fără publicarea unui anunț”.

În octombrie, ADI „Deșeuri” a încheiat cu Supercomul lui Ciuclea contractul nr 44/10.10.2022, pentru colectarea deșeurilor în „zona 3 -Centru”. După două săptămâni, pe 23 octombrie, Laurențiu Nistor, Dan Stoian și Ilie Ciuclea, organizau festivitatea triumfală prin care sărbătoreau primul pas către monopolul Supercom SA în salubrizarea din Hunedoara.

De ce vrea Supercom SA contractele de colectare deținute de Brai Cata? Pentru că reprezintă o miză de 450 milioane lei

Valoarea estimată a contractelor pentru zonele 1-2 și 3 pe următorii zece ani este de 442.661.156 lei

Firesc, se pune întrebarea de ce reprezentau o miză contractele de colectare a deșeurilor din zonele 1-2 și 3, deținute de Braicata SRL? Răspunsul îl găsim într-un studiu realizat în 2021 de EPMC Consulting Cluj, firmă abonată la contractele CJ Hunedoara pentru strategii de salubrizare. Este vorba de „Studiul de oportunitate pentru delegarea activităților serviciului de salubrizare în cadrul Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Hunedoara” așa cum Ziarul de Investigații a scris încă din februarie anul trecut -Pregătiri pentru atribuirea „cu dedicație” a contractelor de colectare a deșeurilor în Hunedoara. Miza „operațiunilor”, 450 de milioane de lei!-

Deși titlul se referă la „Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) în Județul Hunedoara”, în care colectarea deșeurilor se face în patru zone (zona 1 – „Brad”, zona 2 – „Hațeg”, zona 3 – „Centru” și zona 4 – „Valea Jiului”), în text autorii susțin că atribuirea unor noi contracte de colectare a deșeurilor ar trebui să se facă doar în „zonele 1, 2 şi 3, cum sunt ele definite ȋn cadrul SMID”.

De ce nu e luată în calcul atribuirea contractului de colectare și în zona 4 – „Valea Jiului”? Răspunsul e simplu. În zona 4, contractul de colectare a fost încheiat de ADI „Deșeuri” cu Supercom SA, deci nu e necesară schimbarea operatorului. Vor fi atribuite noi contracte numai în zonele 1-2 și 3, în care colectarea era realizată din 2017 de Brai Cata SRL și ar trebui ca noul operator să devină Supercomul lui Ilie Ciuclea. 

Care e miza? Vreo 450 de milioane de lei. La capitolul „5.3. Previziuni privind valoarea estimată a contractului de delegare”, nu apare deloc „zona 4 – Valea Jiului”, dar sunt estimate valorile contractelor pentru zonele 1-2 și 3 pentru o perioadă de 10 ani.

O primă variantă este de atribuire, pentru 10 ani, a unui singur contract pentru toate cele trei zone. În primul an, valoarea contractului este de 36,89 milioane lei, în al doilea an valoarea crește la 40,03 milioane, în anul trei se ajunge la 41,31 milioane lei și tot așa, până în al 10-lea an, când e estimată o valoare a contractului pentru cele trei zone (1-2 și 3), de 49,9 milioane de lei. Pentru toți cei 10 ani, valoarea totală (fără TVA) a contractului este de 442.661.156 de lei.

În varianta atribuirii a câte unui contract pentru fiecare zonă, valorile totale pentru întreaga perioadă de 10 ani sunt următoarele: pentru zona 1, valoarea totală a contractului este de 53.079.765 lei, în zona 2 contractul e de  45.312.109 lei, iar în zona 3 valoarea contractului este de 344.269.281 lei. Ajungem la aceeași valoare, de 442 milioane de lei. Fără TVA!

Tactica și strategia. CJ s-a ocupat de reziliere, iar Supercom a refuzat să încheie contract cu Brai Cata

CJ Hunedoara a declarat război operatorului Brai Cata SRL în urmă cu doi ani. În ședința de pe 30 iunie 2020 CJ Hunedoara a aprobat „demararea procedurilor de reziliere a Contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare în Zonele de colectare 1 Brad, 2 Hațeg, și 3 Centru”.

În același timp, Supercom SA, care deține contractul de administrare a depozitului ecologic de la Bârcea Mare a refuzat să încheie contract cu Brai Cata SRL pentru depozitarea la Bârcea Mare a deșeurilor colectate de această firmă din zonele 1-2 și 3. Deșeurile aduse de Brai Cata SRL erau primite la Depozitul Bârcea Mare, dar numai cu plata cash, fără să existe un contract cu Supercom.

În lipsa unui contract cu depozitul care să preia deșeurile colectate, operatorul Brai Cata SRL nu mai îndeplinea condițiile din autorizația de mediu. Prin adresa 4.365/21.05.2020 , Agenția de Mediu Hunedoara a notificat Brai Cata SRL ca „în termen de 60 de zile de la data încetării stării de alertă, să depună copii ale contractelor încheiate cu operatorul CMID în vederea tratării și eliminării deșeurilor menajere colectate din zonele 1,2 și 3 ale județului Hunedoara”.

Cum Brai Cata SRL nu avea semnat un contract cu administratorul depozitului de la Bârcea Mare, adică cu Supercomul lui Ciuclea, i-a fost suspendată autorizația de mediu.

Ultimul pas a fost făcut de CJ Hunedoara, condus de Laurențiu Nistor. Pe 17 decembrie 2021, CJ Hunedoara a aprobat Hotărârea nr 340/2021, prin care au fost reziliate contractele încheiate de ADI „Deșeuri” cu Brai Cata pentru colectarea deșeurilor din „zona 2 Hațeg” și „zona 3 Centru”. Era ultimul pas, care dădea „undă-verde” atribuirii noilor contracte.

Legea prevede că prejudiciile aduse banului public trebuie plătite de cei care au luat deciziile ilegale

Decizia Tribunalului București. Instanța „aplică pârâtei ADI Hunedoara o amendă judiciară în cuantum de 1.000.000 lei”

Evident, se pune întrebarea cine va plăti amenda de 1.000.000 de lei prin care ADI „Deșeuri” Hunedoara a fost sancționată de Tribunalul București. Legea prevede că pagubele produse banului trebuie plătite de cei care au luat decizia greșită. Avem un precedent chiar în județul Hunedoara.

Curtea de Conturi a constatat că fostul primar din Deva, Petru Mărginean a produs o municipalității o pagubă de 525.196 lei. „Ziarul de Investigații” a scris despre acest caz în articolul „Una vorbim, alta plătim. Deva încă plăteşte mizeriile <<administraţiei Mărginean>>” și fostul primar a dat în judecată publicația, pentru că i-ar fi afectat imaginea publică. „Ziarul de Investigații” a câștigat procesul cu Mărginean, pentru că informațiile publicate erau corecte, fiind preluate din raportul Curții de Conturi.

La proces, Petru Mărginean a recunoscut autenticitatea Procesului verbal de constatare nr. 43.515/21.11.2016 încheiat de Curtea de Conturi la Primăria Deva, dar și că valoarea estimativă a prejudiciului era de 525.196 lei. În 2020, Primăria Deva a început acțiunea de recuperare a prejudiciului prin „acționarea în judecată a ordonatorului de credite aflat în funcție în perioada producerii prejudiciului, respectiv în mandatul de primar al lui Petru Mărginean”.

Un caz similar este al celebrului Nicolae Bacalbașa. În 2004, când era directorul Spitalului Județean de Urgență din Galați, Bacalbașa a reziliat unilateral contractul pentru implementarea sistemului „Hospital Manager”, lăsând spitalul fără sistem informatic. Firma a dat în judecată spitalul, iar „Înalta Curte” a obligat spitalul să plătească daunele. CJ Galați, care are spitalul în administrare, a întocmit Raportul de audit 8.528/07.11.2011, în care se cerea conducerii spitalului „stabilirea persoaneloir răspunzătoare de producerea prejudiciului în sumă de 1.078.337 lei și acționarea în instanță în vederea recuperării acestuia”.

Nicolae Bacalbașa a mai fost dat în judecată și pentru consumul exagerat de caburanți din perioada în care era președintele CJ Galați și se deplasa cu mai multe mașini de serviciu. În 2013, a depășit cu 293% cota de benzină alocată deplasărilor sale, iar în 2014 Bacalbașa a parcurs în total cu mașinile de serviciu 42.750 km, mai mult decât circumferinta Pământului la Ecuator,de 40.076 km.

În 2015, Curtea de Conturi a constatat pagube de 230.028 lei produse banului public prin consumul de carburanți „peste normativul legal” și a obligat CJ Galați să recupereze prejudiciul. Ulterior, Bacalbașa a fost dat în judecată de CJ Galați, care în dosarul 2.491/121/2018 de la Tribunalul Galați, a cerut instanței să îl oblige pe Bacalbașa la plata 357.000 lei, prejudiciul plus penalitățile.

Amenda de 1.000.000 de lei trebuie plătită de Dan Stoian, directorul ADI „Deșeuri” Hunedoara

Laurentiu Nistor - Ilie Ciuclea - Dan Stoian
Laurentiu Nistor – Ilie Ciuclea – Dan Stoian

Revenind la cazul amenzii de 1.000.000 de lei, cine ar trebui să o plătească? Probabil că șeful ADI „Deșeuri” Dan Stoian și președintele CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor, vor spune că amenda va fi plătită de instituția amendată, adică de ADI „Deșeuri”. Dar bugetul ADI este constituit din impozitele și taxele plătite de locuitorii din Hunedoara, iar în această ipoteză de lucru, amenda de 1.000.000 ar fi plătită de hunedoreni. Dar ce vină au hunedorenii, de ce să plătească pentru ilegalitatea comisă de un funcționar?

Cel care trebuie să plătească este Dan Stoian, cel care a luat decizia atribuirii contractului prin „negociere directă”. Se știe că legea interzice ca un contract de zeci de milioane de lei să fie atribuit prin negociere, fiind obligatorie organizarea unei licitații.

A fost amendată ADI-SIGD, adică ADI „Deșeuri”, formată din CJ Hunedoara și primăriile din județ, dar niciun primar și niciun consilier local nu are vreo răspundere juridică în legătură cu procedura de atribuire a contractului, pentru că în mandatele de reprezentare aprobate de consiliile locale era vorba doar de aprobarea „Documentației de atribuire a contractelor de servicii pentru Lotul 1, Lotul 2 și Lotul 3, pe durată nedeterminată”, care cuprindea „instrucțiuni pentru ofertanți”, „documentul descriptiv”, modelul de contract și formularele. În documentație nu era vorba de procedura de atribuire, care a fost hotărâtă de șeful ADI „Deșeuri”, Dan Stoian.

Sigur că și președintele CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor, are o mare parte din răspundere, pentru că în mod sigur Dan Stoian a acționat după ce s-a consultat cu Nistor, dar simpla consultare nu înseamnă și împărțirea răspunderii juridice, dacă nu există un document. Dacă Dan Stoian poate dovedi că a luat decizia împreună cu Laurențiu Nistor, cei doi ar putea împărți amenda „fifty-fifty”, 500.000 – Stoian, 500.000 – Nistor. Însă, în situația actuală, singurul care va plăti amenda de 1.000.000 de lei va fi șeful ADI, Dan Stoian.

Procurorii anticorupție dezvăluie cum se primește funcția de director general la CFR

Foto: CFR România
Foto: CFR România

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara fac cercetări într-un dosar în care sunt vizați atât directorul general interimar al Companiei Naționale de Căi Ferate (CNCF) CFR SA, precum și directorul general adjunct tehnic al companiei.

Cauza instrumentată de procurorii anticorupție are legătură cu modul în care și-a „câștigat” funcția directorul general interimar Alexandru Ion Simu, cu sprijinul adjunctului, dar și „eforturile” acestora de a ascunde ilegalitățile comise.

În CV-ul lui Simu se arată că este director general din decembrie 2021, iar între 2020 – 2021 a fost consilier la Sucursala Regională CF Timișoara. Anterior, între 2014 – 2020, acesta a fost director la Sucursala Regională de Căi Ferate Timișoara.

Acum, Simu este însă în dosarul procurorilor DNA suspect de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și instigare la uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. În același timp, Petru Ceșa, directorul general adjunct tehnic în cadrul CFR SA, este cercetat pentru abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată și uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

În cursul lunii aprilie 2022, suspectul Ceșa Petru, în calitatea menționată mai sus, la instigarea celuilalt suspect, și-ar fi arogat atribuțiile funcției de director general al CNCF CFR SA, cu toate că nu deținea această funcție sau o împuternicire în acest sens și a emis două decizii, prin cea de-a doua numindu-l pe Simu-Alexandru Ion la conducerea Sucursalei Regionalei de Căi Ferate Timișoara. Prin aceste două decizii privind traseul profesional al lui Simu-Alexandru Ion, suspectul Ceșa Petru ar fi urmărit să-i asigure primului stabilitatea unei funcții de conducere la nivel regional, după încetarea celei de director general interimar al CNCF CFR SA.

După apariția în spațiul public a uneia dintre acele decizii, suspectul Ceșa Petru, la instigarea celuilalt, în urma unei cercetări disciplinare formale, ar fi emis două decizii prin care unei subordonate, bănuită că ar fi remis presei documentul respectiv, i-ar fi fost desfăcut contractul individual de muncă din motive disciplinare, cu încălcarea prevederilor din Codul Muncii, motivând că „angajata nu a reușit să-și dovedească nevinovăția”.

Acționând în această manieră, cei doi directori ar fi urmărit să dea un exemplu celorlalți angajați din subordine pentru ca pe viitor suspecții să nu se mai vadă expuși „riscului” ca publicul, prin intermediul presei, să cunoască diferite aspecte nelegale/legale din actul de conducere al CNCF CFR SA”, a detaliat DNA câteva informații din dosarul care vizează conducerea CFR.

Cercetări pentru ucidere din culpă după ce un viceprimar UDMR a fost găsit spânzurat

Sursa: comunasuatu.ro

István Nagy, viceprimar UDMR al comunei Suatu, din Cluj, a recurs în weekend la un gest extrem.

Acesta a fost găsit duminică spânzurat, după ce inițial fusese dat dispărut de familie. În acest moment, în cauză a fost deschis un dosar penal, în care se efectuează cercetări pentru ucidere din culpă.

Viceprimarul comunei Suatu era consilier local din partea UDMR încă din anul 2008, iar după primul său mandat a fost ales în această funcție, pe care a ocupat-o timp de zece ani. Iar vestea morții sale a fost un șoc atât pentru comunitate și familie, cât și pentru colegi.

Ieri, liderul UDMR Kelemen Hunor a transmis un mesaj pe Facebook, preluat și de formațiunea politică:

Am fost întristați să auzim despre moartea colegului nostru István Nagy. Ne exprimăm compasiunea față de locuitorii orașului Magyarszovaát din județul Kolozs și familia viceprimarului decedat. Dumnezeu să-l odihnească în pace pe István Nagy, condoleanțe celor dragi!”.

Viceprimarul comunei Suatu avea 49 de ani, iar în dimineața zilei de 13 ianuarie fusese dat dispărut de fiica sa, care a făcut un apel pe Facebook. La acel moment, întreaga comunitate s-a mobilizat în echipe de căutări, împreună cu jandarmi și polițiști, fiind folosite inclusiv drone și câini pentru depistarea acestuia.

În final, István Nagy a fost găsit duminică, în jurul orei 10.30, fără viață, spânzurat, în extravilanul localității unde fusese viceprimar. Potrivit procedurii, trupul bărbatului a fost transportat la Institutul de Medicină Legală, în vederea efectuării necropsiei.

Alina Mungiu-Pippidi: „Plecarea domnului Bode e posibilă dar e improbabilă”

Lucian Bode (Facebook)

Scandalul creat în jurul acuzațiilor de plagiat aduse muncii doctorale depuse de ministrul de Interne încă ține aprinse discuțiile din spațiul public, în contextul în care tot mai multe voci consideră că Lucian Bode ar cam trebui să își dea demisia… sau să fie demis.

Însă acest gest va fi puțin probabil, consideră politologul Alina Mungiu-Pippidi, care a explicat aseară, potrivit B1 TV, atât situația de sine, cât și în ansamblul ei.

Conform sursei citate, Mungiu-Pippidi consideră că nu va fi cazul unei demisii „de onoare”, mai ales că acuzațiile de plagiat nu îl vizează doar pe Bode, ci sunt suspiciuni similare inclusiv în ceea ce privește teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă. Iar o demisie ar trebui să ducă la o alta.

Plecarea domnului Bode e posibilă dar e improbabilă. Nefiind o situație prea diferită de cea a premierului Ciucă nu ar face decât să deschidă o poartă pe care ar putea să intre lupii după șeful lui.

De aceea, în ciuda faptului că ar detensiona situația, pentru că Bode e prea vulnerabil, nu îi văd pe liberali făcând acest gest decât dacă iau decizia să scape de amândoi. Evident că nu e momentul potrivit. Nu sunt doar ei. Toată lumea aceasta care a ajuns în frunte în acest moment, toată lumea care este la intersecția între politică și statul paralel din păcate pentru ei toți au doctorate. (…)

Acești impostori nu s-au mărginit să fie niște actori care s-au cățărat acolo fără a avea elocință politică, fără a realiza ceva notoriu în viață, nu, ei au vrut să aibă și titluri academice, asta îi vulnerabilizează pe toți în masă.

Nu e niciun fel de conspirație, totul este pe față, bătălia a început contra lui Bode, din cauză că era cel mai vulnerabil. Au sărit și cei de la USR pentru că ei sunt nemulțumiți că sunt în opoziție și au sărit pe el că le era cel mai la îndemână. Nu e niciun fel de conspirație la mijloc”, a comentat Alina Mungiu-Pippidi.

De menționat că USR, prin vocea ex-ministrului Claudiu Năsui, a calificat situația ca fiind o „rușine”, subliniind că este vorba despre un „tupeu extraordinar”, deoarece „în orice altă țară un astfel de scandal, de obicei, se soldează cu cineva care face un pas în spate”.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
cer acoperit de nori
2.9 ° C
3.3 °
2.7 °
87 %
3.1kmh
100 %
mar
5 °
mie
8 °
J
4 °
vin
4 °
S
0 °

Ultimul articol

Ciucu a găsit la Primăria Capitalei un „buget „mâncat” de subvenții”

Ciprian Ciucu, primarul ales al Capitalei, așa cum au decis prin vot bucureștenii, a ajuns în noul său birou. Și pare că ce a găsit...

Urmează o nouă demisie în Guvern? Daniel David: „Am tot amânat plecarea de foarte...

S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul. Nu „pe...

Nicușor Dan vrea referendum în Justiție; CSM avertizează că nu va tolera „nicio formă...

Președintele Nicușor Dan a revenit în țară și anunță că a citit sesizările primite din partea magistraților, așa cum au fost transmise după documentarul...