Comisia Europeană ar fi transmis României, potrivit Știri pe Surse, un punct de vedere asupra proiectului de lege al pensiilor speciale, în cadrul unei evaluări preliminare.
În condițiile în care oficialii asigură că se lucrează intens la o variantă care să se încadreze în obligațiile asumate de țara noastră în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, până acum „eforturile” nu par a fi suficiente.
Conform sursei citate, la acest moment Comisia Europeană „recomandă cu tărie” să fie analizat și mai bine proiectul de lege privind pensiile de serviciu, până la o eventuală adoptare, astfel încât să fie integrate evaluările din studiul de impact al Băncii Mondiale, în condițiile în forma actuală actul normativ „are un impact foarte limitat asupra reducerii cheltuielilor cu pensiile”.
Legat de pensiile militare, punctul de vedere ar fi că „proiectul de lege prevede o creștere a perioadei de referință a veniturilor salariale de la 6 la 12 luni consecutive în ultimii 5 ani de serviciu”, ceea ce înseamnă că „nu ar avea aproape niciun impact asupra reducerii cheltuielilor cu pensiile”.
Nici reglementările care privesc o altă categorie a pensionarilor „speciali”, magistrații, nu sunt pe placul Comisiei, recomandările fiind să se aibă „în vedere o durată mai mare a serviciului, un cuantum al pensiei mai mic și alinierea indexării la sistemul general pentru a alinia pensiile speciale ale magistraților la principiul contributivității și pentru a face sistemul mai echitabil”.
„În proiectul de lege există încă diferențe substanțiale între categoriile de pensii speciale în ceea ce privește criteriile de eligibilitate propuse, prestația țintă și baza de calcul pentru prestațiile de pensie.
Înțelegem, de asemenea, că în Senat sunt introduse amendamente (de exemplu, reducerea vârstei de pensionare pentru diplomați de la 65 la 60 de ani), care ar exacerba diferențele dintre categoriile de pensii speciale.
Reiterăm faptul că raționalizarea categoriilor de pensii speciale înseamnă armonizarea criteriilor de eligibilitate, a cuantumului pensiei (ratei de înlocuire a veniturilor) și a bazei de calcul (definiției veniturilor luate în considerare) între diferitele categorii”, e de părere Comisia Europeană.
Fost președinte peste liberali, fost premier și fost eurodeputat, Theodor Stolojan a discutat ieri despre posibilitatea ca PNL și PSD să meargă împreună la alegerile din 2024, ipoteză vehiculată tot mai des de liderul social democraților, Marcel Ciolacu.
Însă în opinia lui Stolojan, exprimată la RFI, nici nu se poate pune problema de așa ceva. Potrivit propriilor declarații, la acest moment nu sunt discuții în acest sens în PNL – probabil nici în forul de conducere din interiorul partidului, din care de altfel Stolojan nu este parte.
Stolojan și-a menținut constant opinia că actuala coaliție de guvernare PNL-PSD este una de compromis major, dat fiind că nu era o altă perspectivă, însă în continuare consideră că lucrurile nu trebuie să meargă mai departe. Chiar și așa, de câteva luni, Marcel Ciolacu avansează această idee, anume că, în perspectiva alegerilor din 2024, este posibilă chiar o alianță între cele două partide. Alianță pe care însă Stolojan nu o poate vedea ca fiind benefică. Sau realizabilă:
„Noi nu am discutat în PNL încă această problemă, dar punctul meu de vedere personal e categoric împotrivă ca cele două partide să meargă împreună în campania electorală. Atunci sigur că punem sub semnul întrebării și democrația din România și multe altele.
Până la urmă, de ce avem nevoie de treaba asta și nu revenim la un partid unic în România, dacă PSD și PNL vor să meargă împreună în alegeri? Ele trebuie să meargă separat și rezultatele alegerilor vor arăta mai departe ce trebuie făcut”.
Stolojan însă știe, pe moment, că relația actuală din PNL și PSD trebuie să continue, cu referire la rotativa de luna viitoare.
„Această rotativă trebuie făcută cât mai repede și cât mai lin. Anul 2023 este un an extrem de important pentru România (…) este singurul an în care noi mai putem absorbi cele 7,5 miliarde de euro care provin din exercițiul financiar european 2014-2020.
Nu mai vorbesc de PNRR, care trebuie să se desfășoare și care conține o serie de reforme. Practica PSD și PNL de a se gândi fiecare cum face un nou program de guvernare la rotativă, pe care pe urmă să-l negocieze coaliția e pierdere de timp și mă bucur foarte mult că atât președintele PNL-ului, cât și președintele PSD-ului în ultima vreme au dat mesajele că de fapt ceea ce trebuie făcut la rotativă e doar să actualizăm programul de guvernare cu care a fost învestit Guvernul Ciucă”, a mai spus fostul lider PNL pentru sursa citată.
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Petre Daea asigură că face eforturi pentru ca România să obțină de la Comisia Europeană compensații mai mari pentru fermierii care au avut de pierdut în urma războiului din Ucraina, în condițiile în care abilitățile sale de negociere la acest capitol au și fost criticate recent.
Potrivit declarațiilor făcute de Daea la B1 TV, nu doar România a fost nedreptățită, ci mai multe state din Uniunea Europeană, cu accent pe faptul că din start suma prevăzută per total, 56 de milioane de euro, care „trebuia să fie repartizată la șase state”, este „insuficientă pentru nevoile fermierilor noștri”.
Chiar săptămâna trecută europarlamentarul Dan Ștefan Motreanu, prim-vicepreşedintele PNL, arăta că fermierii români afectaţi de importurile de grâne din Ucraina vor primi cea mai mică sumă drept compensație și considera că „toată responsabilitatea pentru modul în care s-au purtat negocierile revine Ministerului Agriculturii”. Însă, în ciuda acestor acuzații, Daea a asigurat că a făcut tot ce a putut pentru a obține o sumă corectă.
„Tot timpul sunt la colțul muncii și sunt la colțul muncii pentru țară și pentru fermieri. Sunt la colțul muncii din 26 septembrie, când am fost primul ministru din Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene când am discutat direct cu comisarul pe probleme de agricultură nevoia de a activa rezerva de criză pentru a ajuta fermierii români, știindu-se de implicațiile pe care le are importul de cereale în România, afectând acești fermieri, pe care i-am respectat și i-am reprezentat cu cinste tot timpul și peste tot.
Urmare a acestei intervenții pe care am avut-o atunci, iată că s-a declanșat acest sprijin de rezervă de criză. Din nefericire, această rezervă este foarte mică, insuficientă pentru nevoile fermierilor noștri. Este doar de 56 de milioane de euro. Această sumă trebuia să fie repartizată la șase state. (…)
Am convenit să regândim formula de calcul în așa fel încât ea să fie în consonanță cu nevoile țării. (…) Am acum răspunsul comisarului că vom regândi formula și așteptăm ca, împreună cu experții României, cei de la Comisia Europeană să facă din nou calcule, pe care le considerăm noi necesare în acest moment. Într-un cuvânt, așteptăm, decizia nu este luată.
Când ajung în țară, voi face o conferință de presă pentru a prezenta detaliile necesare în așa fel încât să informez corect opinia publică și pe fermierii români”, a spus ministrul Daea pentru sursa citată.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins ieri una dintre căile de atac extraordinare promovate de Elena Udrea în dosarul „Gala Bute”.
Chiar dacă probabil așteptările sale erau altele, Curtea Supremă a decis astfel ca soluția în dosarul în care Udrea a fost condamnată la 6 ani cu executare să rămână definitivă, motiv pentru care aseară, aceasta a reacționat.
Într-o postare pe Facebook, Udrea promite să „lupte” în continuare din Penitenciarul Târgșor, făcând referire inclusiv la situația familiei lui Rudel Obreja, preşedinte al Federaţiei Române de Box, care a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare cu executare în același dosar și care a murit pe 12 martie, la vârsta de 57 de ani. Practic, Elena Udrea se luptă pentru toți.
„Înalta Curte de Casație și Justiție a respins astăzi contestația la executare prin care ceream să se constate că execut o pedeapsă ilegală, pronunțată de un complet de judecători nelegal constituit și că, în consecință, stau ilegal în penitenciar.
Pentru că doar în cazul nostru în dosarul “Gala Bute” nu s-a respectat Decizia CCR nr.685/2018, doar noi am rămas condamnați de jucătorii puși cu „mâna” să ne execute de către binomul Coldea-Kovesi.
Rudel Obreja a murit din cauza acestui abuz. Eu continui să stau în penitenciar chiar dacă s-au încălcat Constituția, normele CEDO și CJUE… într-un cuvânt, toate legile posibile.
O mână spală pe alta și amândouă încearcă să spele urma. Mă voi lupta în continuare pentru dreptate și lege, pentru copilul meu, dar și pentru copiii lui Rudel Obreja. TREBUIE ca memoria tatălui lor să nu rămână profanată de acest uriaș și scandalos abuz criminal al justiției din România”, promite Udrea în postare.
Elena Udrea a fost găsită vinovată de luare de mită şi abuz în serviciu în dosarul Gala Bute și, chiar dacă înainte de pronunţarea sentinţei a părăsit țara, a fost prinsă în Bulgaria, lângă graniţa cu Grecia. De atunci a trecut aproape un an, perioadă în care Udrea a rămas încarcerată în Penitenciarul Târgșor. Chiar și în aceste condiții, fostul ministru al Turismului a deschis o serie de acțiuni la ÎCCJ, legate de condamnarea sa. Ultima hotărâre a Curții Supreme nu i-a fost însă favorabilă. Iar decizia este definitivă:
„Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatoarea condamnată Udrea Elena Gabriela împotriva sentinţei nr. 466 din data de 1 noiembrie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, în dosarul nr. 1201/1/2022. În baza art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, obligă contestatoarea condamnată la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În baza art. 275 alin. (6) din Codul de procedură penală, onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoare, până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 85 lei, rămâne în sarcina statului”.
Marius Budăi, ministrul Muncii și Protecției Sociale, asigură că va exista cât de curând o reformă pe Legea pensiilor speciale, care de altfel și reprezintă un jalon important de atins în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Conform unor declarații făcute de acesta în cadrul unei conferințe de presă, legea ar trebui definitivată în curând, iar în acest sens a transmis adrese miniștrilor de resort, pentru ca aceștia să vină cu eventuale amendamente.
Ministrul Budăi a avansat și termene. Astfel, până miercuri, miniștrii trebuie să transmită amendamente, pentru ca până la finele lunii martie legea să treacă în Senat. Ulterior, documentația ar trebui transmisă la Comisia Europeană, Marius Budăi afirmând că ar putea chiar să îl însoțească pe ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, atunci când se va depune cererea.
„Săptămâna trecută a avut loc prima şedinţă a grupului de lucru referitor la respectarea jalonului din PNRR cu privire la reforma pensiilor speciale. Acolo s-a decis şi un calendar al grupului de lucru, ţinând cont de faptul că noi, PSD, ne dorim urgentarea depunerii şi a Cererii numărul 3 dar şi de termenul de 31 martie, termen la care adoptarea tacită în Senat urmează să se întâmple.
A reieşit necesitatea ca toţi miniştrii de linie să vină, în scris, cu amendamentele care au reieşit atât din raportul final al Băncii Mondiale, dar şi din discuţiile cu Comisia Europeană. În acest sens, sub coordonarea domnului prim-ministru, vineri am întocmit adrese de solicitare către toţi miniştrii de linie cu termen până săptămâna aceasta, miercuri, ora 12.00, de a se depune aceste amendamente care să respecte prevederile din cadrul PNRR.
Apoi, la finalizarea şedinţei de Guvern, vom avea încă o întâlnire a grupului de lucru unde să participe şi miniştrii de linie care au în coordonare aceste legi speciale, să agreăm acele amendamente pe care ulterior să le depunem către coaliţie spre decizie”, a explicat Budăi.
Noi contre între Marcel Ciolacu și primarul USR din Sectorul 1 al Capitalei, Clotilde Armand, după o … invitație lansată de aceasta din urmă și pe care liderul PSD a acceptat-o.
Invitația consta într-o plimbare prin Sectorul 1, dat fiind că pe 8 martie, Clotilde Armand îi dedica lui Ciolacu o postare pe Facebook, îmbiindu-l cu „un traseu frumos, de primavară”.
Zilele trecute Marcel Ciolacu a admis că nu a putut refuza invitația primarului de sector, cu mențiunea că și-a ales propria cale, iar ceea ce a găsit l-a făcut să concluzioneze că Clotilde Armand este „perfect compatibilă cu dezastrul administrativ, cu gunoiul și cu risipa”.
Liderul PSD a atașat și poze cu gunoiul din Sectorul 1 și a subliniat inclusiv faptul că a ales să se plimbe ziua, deoarece „noaptea Sectorul 1 e patria șobolanilor”.
„8 pubele pline ochi, tronând nederanjate în soare, în mijlocul zilei și-n mijlocul străzii, chiar lângă Sala Palatului, mi-au amintit că doamna Clotilde Armand m-a provocat la o plimbare prin București. De ce nu? – mi-am zis. Trebuie să fie multe de văzut în Sectorul1, odată cel mai frumos sector al Bucureștiului.
N-am ales traseul propus de doamna Armand, știind că toți cei care au urmat-o regretă acum enorm încrederea acordată doamnei.
Am pornit așadar în plimbare într-o tăcere asurzitoare – niciun zgomot de șantier, nicio schelă pe vreun bloc nereabilitat termic sau la o școală sau grădiniță, la oricare dintre investițiile cele promise în urmă cu doi ani. Nimic din cele cu care vă lăudați pe Facebook, nu există în realitate, doamnă Armand!
Cu toate acestea, de unde atâtea deșeuri din construcții pe Drumul Stegarului, doamnă? Știu, veți spune că am ales o zona de periferie, plină de tone de gunoi, doar ca să vă ponegresc. E drept, Drumul Stegarului e departe, dar pe unde altundeva să ne plimbam dacă Promenada VERDE, promisă în campanie, e doar o vorbă goală și restul gunoi?
Să ne plimbăm pe străzi, prin cartiere, doamnă Armand? E la fel! Sacii de gunoi stau de zile întregi pe Strada Pajurei 7A, pe Nadeș e mai rău decât pe Stegarului. În capăt, pe Strada Mânăstirea Dealul, gunoi. După colt, pe Bucureștii Noi 202, iar gunoi. În față la SNSPA, pe Bld. Expozitiei 30, alți saci de gunoi. Practic, oriunde ai merge, ceea ce odată se numea Sectorul Verde este acum plin de mult praf, bănci și coșuri de gunoi rupte sau lipsă și, peste toate, multă, foarte multă mizerie. Un Sector al gunoaielor!
Las mai jos fotografiile făcute în plimbare. Nu pentru dumneavoastră, cei care locuiți în Sectorul 1 și care vă izbiți zi de zi de munții de gunoaie. Ci pentru doamna Armand care, neobișnuită să meargă pe stradă, poate va vedea strada aici, pe Facebook.
P.S. Nu vă mulțumesc pentru invitație, doamnă Armand! Deși incompatibilă cu funcția publică pe care o dețineți, plimbarea făcută mi-a arătat un lucru clar: că sunteți perfect compatibilă cu dezastrul administrativ, cu gunoiul și cu risipa. Probabil îi urâți extrem de mult pe locuitorii acestui Sector încât să-i pedepsiți atât de rău!”, a scris Ciolacu pe Facebook.
Politologul Alina Mungiu-Pippidi a comentat aseară la B1 TV un moment care se apropie, respectiv alegerile prezidențiale din 2024.
Cutuma partidelor este ca președintele formațiunii să fie automat și candidatul „de succes”, însă Mungiu-Pippidi consideră că în PNL este o problemă, cu atât mai mult cu cât actualul șef liberal al statului, Klaus Iohannis, nu mai este tocmai un etalon pentru nimeni, cu atât mai puțin pentru alegători.
De altfel, a subliniat politologul pentru sursa citată, liberalii nu mai au de ceva timp „direcție”, dat fiind că „sunt oameni care nu au avut performanțe electorale, care sunt la guvernare împreună cu PSD și înainte au fost la guvernare singuri fără să fi câștigat pe bune niciun fel de alegeri” și care „niciodată dar absolut niciodată nu au reușit să câștige alegerile”.
Mai mult decât atât, Mungiu-Pippidi a explicat că, din perspectiva sa, liberalii au „o valoare care este foarte scăzută”, motiv pentru care în 2024 va fi un moment destul de delicat când va fi desemnat candidatul.
„Singurul fel în care reușesc să se agațe de guvernare este printr-un candidat prezidențial de succes. (…) Vorbim de oameni care nu au în marea lor majoritate, fac excepție poate niște primari și niște președinți de consilii județene, nu au performanțe electorale, nu au tracțiune electorală, nu au în țara asta oameni care să spună că îi vor pe ei la guvernare.
Este absolut vital pentru ei. Acum le fuge pământul de sub picioare cu Iohannis. Ce va fi în loc, cine îi va trage pe sus, cine îi va ține unde sunt? Din cauza asta vedem agitația aceasta. O soluție foarte bună nu au.
Dacă soluția e cineva din afară de ce ar împărți cu ei, de ce le-ar da lor ceva? Pe unde e candidatul lor miraculos sau care e înțelegerea miraculoasă care să le garanteze în continuare rentele pe care le au”, e de părere Alina Mungiu-Pippidi.
Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, a lansat un avertisment vizavi de istoria recentă a aderării țării noastre în Schengen, când statul austriac s-a opus, în opinia acestuia „răbdarea noastră” având o limită.
Culmea, avertismentul acestuia a fost lansat chiar în țara unde este ambasador, Austria, în cadrul unui interviu acordat publicației Profil.
Emil Hurezeanu a răspuns unor întrebări privind modul în care vede opoziția Austriei, precum și despre viitorul României în Schengen. Potrivit acestuia, pe acest subiect ar trebui luată „o decizie concretă în a doua jumătate a anului”, deoarece „anul viitor ar fi foarte complicat” din perspectiva alegerilor care urmează în mai multe state.
Oficial, Austria nu a văzut cu ochi buni intrarea României în Schengen ca „un apel de urgenţă” către Comisia Europeană, pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene pentru reducerea intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică. Însă Hurezeanu arată că migrația ilegală nu este nicidecum o problemă a României.
„Austriecii susțin că zeci de mii de migranți ilegali ajung în Europa prin România. Nu este adevărat. În România erau înainte mai puțin de două procente. Apoi au existat speculații: de ce au fost respinse România și Bulgaria, dar nu și Croația.
Poate austriecilor le place mai bine Croația. Ei își petrec vacanțele acolo. Înțeleg că se încearcă să mobilizeze cât mai mulți alegători înainte de alegerile regionale. Dar a câștigat Partidul Popular Austriac (ÖVP) alegerile din Austria Inferioară cu o politică de migrație mai strictă? Nu!”, a opinat ambasadorul.
Totodată, Hurezeanu a vorbit și despre stadiul negocierilor, mărturisind că „nu am auzit nimic concret dinspre zona politico-diplomatică”, exprimându-și speranța, sincer, ca ministrul de externe Alexander Schallenberg și ministrul pentru Europa Karoline Edtstadler să aibă „discuții mai serioase cu noi”.
„Știm că mulți politicieni de aici nu aprobă decizia. Vicecancelarul, primarul Vienei, ecologiștii. Toată lumea așteaptă votul cancelarului. Dar aceasta se lasă așteptată. (…)
Înțeleg că cancelarul Karl Nehammer trebuie să-și salveze imaginea. Până la urmă, el a spus la sfârșitul lunii ianuarie că veto-ul va rămâne. Care politician ar spune după două luni că: a fost o glumă, iar acum suntem în favoarea aderării?
La Bruxelles, politicienii austrieci vorbesc mereu despre solidaritate, unitate și răbdare strategică. Dar răbdarea noastră nu este fără sfârșit. Nu vrem să mai așteptăm doi sau trei ani. Avem nevoie de o foaie de parcurs”, a avertizat Hurezeanu, care a sfătuit să „lăsăm în urmă furia și emoțiile care au urmat veto-ului”.
Cu toate acestea, Emil Hurezeanu a mai subliniat că „nu vrem să așteptăm până când spațiul Schengen va fi reformat la nivelul UE. Suntem dispuși să lucrăm ca partener. (…) Vrem să fim tratați ca parteneri egali. Și vrem ca oamenii să ne spună că anul acesta mai există o posibilitate.”
Președintele USR Cătălin Drulă arată că ar putea fi dispuse verificări de către Comisia Europeană după achiziția de mașini BMW pentru Poliție, achiziție asupra căreia planează mai multe suspiciuni.
Avertismentul acestuia a fost lansat într-o emisiune de la România Europa Liberă, în contextul în care acesta a transmis sesizări încă din septembrie către Autoritatea de Management, Oficiul European de Luptă Antifraudă, Parchetul European şi Curtea de Conturi, reclamând achiziția celor 600 de mașini BMW prin Ministerul Afacerilor Interne, de la o companie fondată de unul dintre prietenii președintelui Klaus Iohannis.
Astfel, Drulă arată că este foarte posibil ca Comisia Europeană să ia la „puricat” procedura privind achiziția automobilelor în momentul în care se va solicita rambursarea fondurilor. Cu toate acestea, liderul USR a subliniat că există și posibilitatea ca, pentru a ascunde eventuale nereguli, mașinile să fie achitate din bani de la bugetul de stat și nu din fonduri europene. În acest fel, Uniunea Europeană nu ar mai avea dreptul să verifice legalitatea achiziției.
„Comisia Europeană, i-am scris doamnei comisar Elisa Ferreira (…) spune același lucru, că vor verifica acest proiect la momentul în care se vor cere banii europeni, rambursarea lor. (…)
Dacă au început să fie livrate înseamnă că sunt niște facturi pe care Ministerul Afacerilor Interne, IGPR-ul trebuie să le plătească, apoi să ceară la rambursare banii europeni. Acesta este momentul în care se declanșează întreg mecanismul de control, Autoritate de Audit, Curte de Conturi”, a precizat Drulă pentru sursa citată.
Totodată, acesta a vorbit despre un document primit de la Directoratul pentru Politică Regională și Urbană al Comisiei Urbane, unde se arată că „Direcția Comună de Audit va include proiectul și procedura de achiziție subiacentă într-un audit viitor în România”.
Europarlamentarul Dan Ștefan Motreanu, prim-vicepreşedintele PNL, a taxat modul în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, condus de social democratul Petre Daea, a negociat anumite compensații.
Ca fost ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale în Guvernul Tăriceanu (6 decembrie 2006–5 aprilie 2007), Motreanu a analizat… pe Facebook modalitatea în care fermierii români afectaţi de importurile de grâne din Ucraina vor fi ajutați, subliniind că, potrivit informațiilor sale, România va primi cea mai mică sumă.
Dan Motreanu face comparații cu sumele alocate altor state din Uniunea Europeană la capitolul compensații, concluzia acestuia fiind că este „dezamăgit”, însă își arată speranța că lucrurile pot fi îmbunătățite, cu promisiunea că, în ceea ce îl privește, va face „demersuri”.
„Din primele informații, țara noastră va primi cea mai mică sumă, de 10 milioane de euro, comparativ cu Polonia, care primește 30 de milioane de euro și Bulgaria, care primește 16 milioane de euro.
Toată responsabilitatea pentru modul în care s-au purtat negocierile revine Ministerului Agriculturii. Aceste sume se bazează pe documentele pe care le-au prezentat ministerele agriculturii din cele trei țări. România este în mod clar dezavantajată, având în vedere că prin țara noastră a trecut cea mai mare cantitate de grâne din Ucraina.
Încă sper că lucrurile pot fi schimbate, pe baza argumentelor. Fermierii români sunt dezavantajați de concurența cerealelor provenite din Ucraina.
Vom continua demersurile pentru a suplimenta sumele pentru fermierii români. Recent, am solicitat Comisiei Europene, împreună cu colegul meu Daniel Buda, măsuri pentru sprijinirea producătorilor români de cereale. Ni s-au alăturat colegii din grupul PPE România și o serie de eurodeputați din statele învecintate. Chiar zilele acestea, am obținut promisiunea sprijinului pentru femierii români, din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la întâlnirea de la grupul PPE.
Susținerea politică pentru țara noastră este fără echivoc. Însă, negocierea, prezentarea datelor, partea tehnică sunt atribuții care revin Ministerului Agriculturii”, arată Dan Motreanu.
În același timp, europarlamentarul PNL explică și contextul, dat fiind că „cerealele din Ucraina se vând la prețuri mai mici în Uniunea Europeană, beneficiind de scutiri de taxe vamale”:
„Exporturile fermierilor români au scăzut cu aproximativ 1,5 milioane de tone de grâu, iar prețul unei tone de grâu a scăzut cu peste 100 de euro.
Fermierii din România, Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Bulgaria și Republica Moldova nu pot valorifica producția lor la prețuri care să acopere costul de producție, cu atât mai puțin să genereze profitul minim necesar pentru asigurarea traiului zilnic. În aceste condiții, fermierii nu își mai pot continua munca.
România a ajutat și ajută poporul ucrainean greu încercat, inclusiv prin facilitarea tranzitului grânelor ucrainene pe teritoriul țării noastre. În același timp, trebuie să apărăm interesele fermierilor români”.
Germanul Dominic Fritz a devenit primar al Timișoarei în urma alegerilor locale care s-au desfășurat în septembrie 2020, victoria sa fiind primită cu urale de timșoreni, care au ieșit pe străzi să strige ”victorie!”, la fel ca în timpul evenimentelor din 1989.
Fritz a făcut și o baie de mulțime, în Piața Victoriei din centrul orașului, după anunțarea rezultatelor din alegerile locale, transmițând că în Timișoara va începe o nouă revoluție, iar cuvinte ca ”nu se poate” vor fi șterse din vocabularul urbei.
”Astăzi, un oraș european a ales un primar european”, au fost primele sale cuvinte din postura de primar. Dominic Fritz a fost cu precădere favoritul tinerilor, al căror vot a făcut ca germanul, care a candidat din partea USR-PLUS, să câștige detașat alegerile, cu peste 53% din voturile exprimate.
Principalul său contracandidat, primarul în funcție la data desfășurării alegerilor, liberalul Nicolae Robu, nu a reușit să strângă nici măcar 30% din voturile exprimate.
Dominic Fritz s-a născut în Germania. A crescut într-un mic sat alături de cei 7 frați ai săi. La vârsta de 16 ani a plecat de acasă, după ce a câștigat o bursă oferită de Parlamentul Germaniei. Este absolvent de științe politice și studii post-conflict, dar și licențiat în științe administrative. Timp de 10 ani a condus cabinetul fostului președinte al Germaniei, Horst Köhler, care l-a și felicitat când a devenit noul primar al Timișoarei.
A venit în Timișoara în anul 2003 ca voluntar la un centru pentru copii defavorizați al Fundației Caritas. Și de atunci spune că nu a mai vrut să plece în Germania, iat spiritul cosmopolit și multiculturalitatea Timișoarei l-au făcut să se simtă ca acasă, scria digi24.ro.
”E un semnal foarte puternic, nu doar pentru România, ci pentru Europa.”, a declarat el, cuprins de euforia victoriei în alegeri.
Dar, imediat după preluarea fotoliului de primar, euforia a dispărut și Dominic Fritz s-a confruntat cu un val de critici, nemulțumiri și contestări ale deciziilor pe care le-a pus în practică.
Povestea frumoasă s-a sfârșit repede
Administrația condusă de Dominic Fritz s-a lovit, într-un mod destul de asemănător cu alți primari ai USR – PLUS din țară, de acuzații privind starea jalnică a parcurilor și a spațiilor verzi din oraș, legate de mizeria care a pus stăpânire pe Timișoara sau cu privire la faptul că nu respectă cetățenii orașului și nu pune interesele lor pe primul plan.
Primarul german este acuzat că a făcut o prioritate din interesele companiilor străine care activează în Timișoara și că a acordat posturile administrative din primărie și din instituțiile subordonate pe criterii clientelare.
O altă acuzație care îl vizează pe Dominic Fritz este legată de creșterea nejustificată a impozitelor și taxelor locale.
Mai multe petiții au fost lansate pe internet, prin care s-a încercat strângerea se semnături pentru declanșarea referendumului de demitere a lui Dominic Fritz.
Dar cea mai mare problemă cu care s-au confruntat timișorenii în mandatul germanului a fost lipsa căldurii și a apei calde.
Timișorenii, fără căldură și apă caldă
Cine mai este fericit în Timișoara condusă de USR?
Timișoara a intrat, la fel ca Bucureștiul condus de Nicușor Dan, într-o adevărată criză a sistemului public de termoficare, iar timișorenii au fost obligați să își petreacă deja două ierni în case neîncălzite, lipsiți de confortul agentului termic.
Astfel, compania de termoficare a Timișoarei, Colterm, a intrat în insolvenţă la puțin timp după de Dominic Fritz a devenit primar, în luna octombrie 2021, după constatarea faptului că nu își mai poate plăti datoriile față de furnizorii de gaz și cărbune.
Mărul discordiei îl reprezintă certificatele verzi (pentru gazele cu efect de seră), pe care administrația Fritz a refuzat să le mai cumpere pentru Colterm, motivând că cea care trebuie să le plătească este chiar compania.
Prin urmare Administrația Fondului pentru Mediu i-a aplicat companiei de termoficare o amendă uriașă de 21 de milioane de euro, în 2021 pentru certificatele de mediu neplătite aferente lui 2020, pentru ca a doua penalizare, de 14 milioane de euro, să fie acordată în 2022 pentru 2021.
Ar putea urma o a treia amendă din partea AFM, în cazul în care Colterm nu va cumpăra certificatele EUA aferente anului 2022 până în 30 aprilie. Însă cum compania se află în insolvență, obținerea de fonduri pentru certificate nu este un procedeu tocmai ușor. Odată cu a treia amendă, AFM poate cere intrarea în faliment a Coltermului, potrivit tion.ro.
În plus, Primăria Timișoarei a demarat și executat cu întârziere lucrări de retehnologizare a rețelei de distribuție care, deși au necesitat o finanțare generoasă, inclusiv de le bugetul local, nu s-au concretizat până acum cu creșterea temperaturilor în casele timișorenilor.
”Greaua moștenire”
Primarul Dominic Fritz a aruncat vina pe greaua moștenire lăsată de predecesorul său Nicolae Robu și pe lipsa asumării de responsabiliăți de către consiieri locali liberali, cert este însă că scandalul politic nu i-a ajutat cu nimic pe bolnavii din spitalele Timișoarei, obligați să stea în frig și să fie nevoiți să apeleze la pături și pilote pentru a se încălzi, nici pe timișorenii racordați la rețeaua Colterm, care stau mai mult în frig.
Școlile din oraș au fost nevoite să apeleze la învățământul on-line pentru ca elevii să nu înghețe în clase.
”Furnizorul nostru de gaze EON, care de 10-15 ani ne-a dat gaz, s-a retras, a făcut o notificare și ne-a somat să găsim altceva, fiindcă în cinci zile EON nu ne va mai livra gaz. A fost și un weekend în aceste cinci zile, deci efectiv am avut trei zile lucrătoare la dispoziție pentru a găsi un nou furnizor de gaz. Această somație a avut loc în același timp în care societatea locală de termoficare a intrat în insolvență și aceste trei zile nu au fost de ajuns (…).
Intrarea în insolvență este consecința managementului dezastruos și căpușării companiei din ultimii 10 ani iar retragerea furnizorului de gaz nu cred că a avut un motiv politic, ci mai degrabă economic. Cred, totuși, că în această situație disperată prin care a trecut Timișoara, până la urmă am găsit un furnizor privat la un preț destul de ridicat.
Mi-aș fi dorit însă ca în această situație, de exemplu compania de stat Romgaz, care vinde gaz inclusiv la București, să fi venit în ajutor în acel moment critic. Nu vreau să speculez, dar au fost alții care au zis că această situație a fost cumva și un fel de pedeapsă pentru Timișoara. Mai ales că, încă din septembrie, am făcut un memoriu către Guvern, în care am spus foarte clar ce se va întâmpla. Apoi, după ce au fost alegerile din PNL, a fost dată hotărârea de guvern în care executivul a distribuit sume importante administrațiilor locale, dar Timișoara nu a fost pe listă.
Doar primăriile PNL și PSD au primit bani și abia ulterior, după ce s-au produs scandalul și catastrofa din Timișoara, guvernul a mai dat încă o sumă de bani pentru orașele aflate în dificultate. Atunci a intrat și Timișoara printre beneficiari. Cred că dacă din start acest fond de rezervă ar fi fost folosit pentru urgențele adevărate, fără considerente politice, atunci situația s-ar fi rezolvat încă din septembrie.”, a justificat Dominic Fritz situația Colterm, într-un interviu acordat în februarie 2022 dw.com, insinuând că el însuși este o victimă politică a PSD și PNL.
”Există tentația de a folosi politic criza energetică împotriva mea”, s-a lamentat cu această ocazie cel care le promitea timișorenilor că vor fi șterse din vocabularul orașului cuvinte ca ”nu se poate” și care a cerut cel puțin un mandat pentru a asigura orașul din punct de vedere energetic.
Contre cu PNL
Ca și în cazul altor primari celebri susținuți de USR, relația lui Dominic Fritz cu liberalii, cu care se presupunea că va fi aliat politic, la nivelul consiliului local, s-a deteriorat la puțin timp după alegeri, ajungându-se la vorbele grele aruncate public între cele două tabere.
În septembrie 2021, Dominic Fritz a lansat acuzații dure împotriva consilierilor locali ai PNL, despre care a spus cu subiect și predicat că blochează termoficarea orașului doar pentru a pune activitatea primăriei într-o lumină proastă:
”Consilierii locali ai PNL blochează activitatea Colterm, în prag de iarnă, fără să le pese de condițiile de viață ale timișorenilor și cu unicul obiectiv de a mă pune pe mine și administrația pe care o conduc în dificultate.
Au absentat la ședința AGA a Colterm și s-au aliat cu PSD, așa cum au făcut și în urmă cu o săptămână, la AGA Horticultura. Ne-au lăsat din nou fără cvorum, în ședința în care urma să votăm noul Consiliu de Administrație al Colterm și să dezbatem pregătirile pentru o iarnă grea, din punct de vedere economic.
Timișorenii ne-au votat să fim prezenți atunci când se iau decizii importante pentru comunitate. Or, ceea ce a făcut PNL astăzi este fugă de responsabilitatea față de oraș, delegată lor de către cetățeni (și găsirea unui țap ispășitor pentru tot dezastrul financiar lăsat la Colterm, în alte societăți din subordine și în instituție).
Hotărârile se iau prin vot, nu prin absență de la vot! (…)
Dacă din nou e vorba despre lupta pentru putere din partid, în care românii și-au învestit votul și încrederea, și care a afectat deja buna guvernare a României, e timpul ca PNL să își clarifice disputele și consilierii PNL să se hotărască dacă vor să lucreze pentru timișoreni sau pentru jocurile unor grupuri interne.
Cerem PNL Timiș și președintelui Alin Nica să dea dovadă de responsabilitate și să revină la ședințele unde se iau decizii pentru Timișoara.”, scria Dominic Fritz pe Facebook.
De amintit că, imediat după încheierea alegerilor din septembrie 2020, Dominic Fritz a anunțat că se ajunsese la finalul unor negocieri cu PNL, după trei zile bune de discuții despre proiectele comune, astfel încât să se formeze o alianță politică între liberali și USR – PLUS în consiliul local al Timișoarei.
Liberalii au anunțat însă în ultimul moment că renunță la acest parteneriat, nemulțumiți de declarațiile publice făcute de deputatul USR de Timiș Cătălin Drulă, declarații care ”au subminat negocierile”.
Ulterior, Dominic Fritz a ajuns să dea un termen liberalilor pentru finalizarea negocierilor, lucru ce l-a determinat pe președintele ales al Consiliului Județean Timiș, Alin Nica, lider al filialei Timiș a PNL, să vorbească despre ”frustrarea și imaturitatea politică” a primarului.
”Mă întristează să văd cum frustrarea şi imaturitatea politică minează o relație de colaborare care ar putea aduce beneficii Timişoarei şi întregului judeţ. Deşi sunt conştient că majoritatea partenerilor de discuţii de la USR PLUS sunt lipsiţi de experienţă în administraţie publică, mărturisesc că a fost o surpriză neplăcută pentru mine să observ că partenerii noştri au abandonat negocierile când am cerut să amânăm cu o săptămână discuţia despre funcţii.”, a scris liderul PNL Timiș pe Facebook.
Fostul primar, ”pe cai mari”
În prezent, în timp ce la nivel local PSD a bătut palma cu PRO România pentru pregătirea viitoarelor alegeri, ce vor avea loc în 2024, PNL îl curtează intens pe fostul primar Nicolae Robu, pentru a-i susține candidatura la postul de primar al Timișoarei.
Fost primar al orașului și lider al PNL Timiș, Nicolae Robu stă foarte bine în sondaje și, deși este încă simplu membru al partidului, pregătește o candidatură independentă, răspunzând cel puțin deocamdată negativ propunerilor de a se înscrie în lupta electorală internă a liberalilor.
Preşedintele PNL Timiş, Alin Nica, a avut o nouă discuţie cu Nicolae Robu, pe marginea unei eventuale candidaturi a fostului primar al Timişoarei pentru un nou mandat. Întâlnirea nu s-a terminat cu ceva concret, din cauza pretenţiilor lui Robu, dar astfel de discuţii ar putea să mai aibă loc, scrie debanat.ro.
Nicoale Robu susține că, potrivit sondajelor, ar câştiga primăria aproximativ cu acelaşi scor şi dacă ar candida pentru PNL şi dacă ar alege varianta ”independentă”.
Mai ales că s-a suit pe valul de nemulțumire al timișorenilor și este foarte activ în a posta pe internet imagini cu gunoaiele din Timișoara, acuzându-l pe Dominic Fritz că a transformat orașul într-o mare groapă de gunoi.
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, este acuzat că ar fi mințit Comisia Europeană cu privire la echipa curatorială selectată de curând de Centrul de Proiecte și întâlnirile ”lunare”, dar care nu au mai avut loc de jumătate de an.
”Cronica unui nou eșec, marca Fritz: Primarul Timișoarei a dezinformat Comisia Europeană în privința Proiectului Timișoara 2023. Dominic Fritz a intrat din nou în logica «reînvierii» – de data aceasta în proiectul Timișoara 2023- Capitală Europeană a Culturii.
După ce a «reînviat» termoficarea, organigrama, impozitele și taxele locale, curățenia, digitalizarea, transportul – domenii care abia mai respiră în oraș după experimentele useriste din ultimul an – primarul Timișoarei a anunțat că a venit rândul celui mai important proiect local de după Revoluția din 1989: Timișoara 2023-Capitală Europeană a Culturii”, a scris consilierul local PSD Radu Țoancă pe Facebook, acuzând că:
”Centrul de proiecte nu are în statut atribuții specifice proiectului Capitalei culturale europene și fiind Ordonator terțiar de credite are limitări legale severe privind tipul și plafonul cheltuielilor.
O parte din curatorii «selectați» de o comisie a acestui centru sunt sinecuriști de profesie, abonați la bani publici în Timișoara și nu numai. Una din «profesioniste» are chiar expertiză culturală pe Etiopia și locuiește în Stanciova, localitate vizată, conform presei, datorită aerului curat și de primar”.
Sorin Grindeanu, ministru Transporturilor și Infrastructurii, anunță că în curând este posibil să fie realizat „cel mai mare contract pentru infrastructura feroviară”.
Momentan, este vorba doar despre demararea procedurilor destinate reabilitării tronsonului de cale ferată Craiova-Drobeta Turnu Severin-Caransebeș, lucrare pentru care sunt alocate 10,5 miliarde de lei (fără TVA), prin Programul Transport.
Este vorba despre scoaterea la licitație a unui contract care totalizează 6 loturi și, din ce scrie ministrul Grindeanu pe Facebook, la acest moment au fost transmise spre SEAP pentru validare documentațiile pentru primele 3 loturi.
„Cele 3 loturi au o lungime însumată de 123,47 km de cale ferată modernă și o valoare totală estimată de 5,63 miliarde de lei (fără TVA).
Va fi dublată linia CF pe relațiile Strehaia – Ciochiuța, Ciochiuța – Tâmna, Tâmna – Igiroasa, Igiroasa – Prunișor, dar și în stațiile Igiroasa și Ciochiuța.
Vor fi construite noi variante de traseu pe relațiile Igiroasa – Prunișor Nouă, Prunișor – Drobeta Est Nouă, Drobeta Est Nouă – Drobeta Mărfuri, Drobeta Est Nouă – Dudașu.
Vor mai fi montați 4.750 m de panouri fonoabsorbante, vor fi modernizate instalațiile de semnalizare/centralizare/telecomunicații, va fi implementat sistemul european de management al traficului (ERTMS) și vor fi montate bariere automate la trecerile la nivel”, a detaliat Sorin Grindeanu.
Defalcat, lotul 1 (Craiova-Filiași), cu o lungime de 37,97 km, are o valoare estimată de 1,4 miliarde de lei (fără TVA) și trebuie finalizat în 54 de luni, lotul 2 (Filiași-Igiroasa), cu o lungime de 44,26 km, are o valoare estimată de 1,14 miliarde de lei (fără TVA) și trebuie finalizat în 60 luni, în vreme ce lotul 3 (Igiroasa- Drobeta Turnu Severin), cu o lungime de 41,23 km, are o valoare estimată de 3,08 miliarde de lei (fără TVA) și trebuie finalizat în 72 luni.
Potrivit aceleiași surse, pe traseu vor mai fi reabilitate sau construite 16 stații, 48 de poduri, 87 de podețe, 18 pasaje inferioare și superioare, un viaduct cu cale dublă în lungime de 900 m (peste Valea Baran), 16 treceri la nivel cu calea ferată și 4 noi puncte de oprire.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...
Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului
Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...
După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
