Șefa Senatului, Anca Dragu a afirmat că Birourile Permanete Reunite ale Parlamentului sunt cele care subminează parcursul moțiunii de cenzură depusă de USR PLUS și AUR, vineri seară, mai mult, că acest fapt este un atac la democrație și stat de drept.
Reaminitim că încă de vineri seară, repezentanții USR PLUS, cel care a anunțat acest demers, ca urmare a demiterii unilaterale a ministrului Stelian Ion (Justiție), precum și cei ai AUR, se „chinuie” să pună pe ordinea de zi moțiunea de cenzură împotriva Cabinetului Cîțu, fără succes însă, în niciuna dintre dăți nefiind întrunit cvorumul necesar.
„De cinci zile, Birourile Permanente Reunite subminează parcursul moțiunii de cenzură prin neprezentare la ședințe și, astfel, prin neconstituirea cvorumului necesar. Aceste tergiversări reprezintă atacuri la democrație și la statul de drept. Refuzul dezbaterii moțiunii de cenzură este o încălcare a principiului statului de drept și, implicit, a Constituției. Eu, ca președintă a Senatului, am obligația de a respecta legea fundamentală, Constituția, mai presus de orice”, a scris Anca Dragu pe pagina sa de Facebook.
Aceasta a ținut să sublinieze că joi, de la ora 16.00, va fi convocat plenul reunit al Senatului și Camerei Deputaților, în vederea citirii moțiunii de cenzură. „Am făcut apel la Constituție și la deciziile CCR. În cel mult 5 zile de la data depunerii, moţiunea de cenzură trebuie prezentată în şedinţa comună a celor două Camere, iar după 3 zile de la prezentare trebuie dezbătută și votată (art.113 alin.(3) din Constituţie). Dezbaterea și votul nu pot avea loc oricând pentru că astfel ar atrage caracterul iluzoriu al unui instrument prevăzut de Constituție, respectiv moțiunea de cenzură”, a mai scris al doilea om în stat.
Guvernul Cîțu a mai avut parte de o moțiune de cenzură în acest an, în luna iunie, „România EȘUATĂ. Recordul „fantastic” al Guvernului Cîţu”, ce a fost un demers al social democraților, respinsă. Au fost înregistrate 201 voturi „pentru” din cele 202 exprimate, în situația în care pentru trecerea acesteia erau necesare 234 de voturi „pentru”.
foto-Prosport. Brișan(stânga), Iliuță(centru), Dan Alexa(dreapta)
Fostul președinte al Clubului Dunărea Călărași, Florin Brișan, a acceptat să vorbească pentru Ziarul de Investigații(zin.ro), despre dosarele penale în care este implicat. Este trimis în judecată pentru delapidarea Asociației de Fotbal Dunărea Călărași, însă, susține că nu a creat niciun prejudiciu. Ba mai mult, s-ar fi luptat să aducă bani pentru bunăstarea echipei. Astfel, a ajuns să se împrumute și la cămătarul Vasile Boșnigeanu, zis Americanu’.
„ Eu ca să susțin echipa, am cerut bani apropiaților și nu au avut la acel moment. Și, da, am apelat în ultimă instanță și la Americanu’. În momentul în care l-au arestat pe el preventiv, eu deja achitasem tot. Nu știu cum au ajuns la el, eu nu l-am reclamat, probabil l-au luat pe el( n.r procurorii) dintr-o altă cauză”, a declarat Brișan.
Florin Brișan: „ Iliuță nu m-a obligat să aduc bani pentru echipă!”
La întrebarea explicită, ”cine v-a pus să vă împrumutați la cămătari, dacă acest club avea sponsori și alocări de la bugetul de la stat, v-a obligat Vasile Iliuță să faceți asta?”,Brișan susține că „nu”. A fost o dorință de a promova echipa în Liga 1, ceea ce s-a și întâmplat, sub coordonarea lui Dan Alexa. Mai exact, fostul președinte al AHC Dunărea Călărași spune că a pulsat pentru performanță. În ceea ce privește contractele cu jucătorii aduși de Anamaria Prodan, Brișan spune că nu s-au concretizat toate, iar din acest punct de vedere nu există prejudiciu.
Reporter Zin.ro: Totuși, unde sunt banii? Câți sponsori avea Dunărea Călărași?
Cu toate acestea, pentru a performa, pentru a juca la nivel de Liga 1, nu poți să fii modest financiar.
„ Am avut 46 de sponsori, Fortuna era cel mai important. Întotdeauna toate cheltuielile erau transparente. Am avut jucători care aveau 3500 de RON salariu și jucau în Liga 1. Acum, în Liga 2, au salarii de 3500-4000 RON, deși nu mai este aceeași performanță. Fișele de plată au fost vizibile, toate plățile au fost fundamentate, susține fostul președinte AFC Dunărea Călărași.
Eu când am venit la Dunărea, am moștenit și datorii și niște oameni care nu au fost prea încântați de sosirea mea”, explică Brișan. A refuzat să spună în mod clar cine„ i-a purtat sâmbetele” .
„ Primeam salariul minim pe economie!”
În opinia lui Brișan, datoriile clubului, inclusiv restanțele salariale ale jucătorilor sunt din perioada în care nu a fost președinte al AFC Dunărea Călărași. Crede că Justiția din România va sesiza că nu se face vinovat de delapidare.
„ Da, fotbalul mi-a zdruncinat viața. Trebuia să mă opresc la timp. Eu, în calitate, de președinte, primeam salariul minim pe economie”, mărturișeste cu regret Florin Brișan.
Brișan este parte vătamată în dosarul penal care îl vizează direct pe Vasile Boșnigeanu, acuzat de cămătărie. A fost înregistrat pe rolul Tribunalului Călărași la data de 3 septembrie ac.
Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a menționat pentru zin.ro că, nu vede nimic suspect, dacă AFC Dunărea Călărași este în insolvență. Crede că a alocat bani din bugetul județului ori de câte ori clubul a cerut-o.
„ E o procedură normală, legală de plată a debitelor. Se eșalonează debitele prin adminsitratorul special. Domnul Ganea(…) Să-i spuneți domnului Ganea că nu a venit de la muncă și nu și-a primit salariul! Ne place legea doar când luăm bani și nu venim la muncă? El a creat situația asta! Nu cumva el a fost manager sportiv?”, susține Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași.
Din informațiile noastre, sunt deschise dosare de executare silită pentru recuperarea datoriilor a căror valoare ajunge la 100 000 de euro.
Ganea arată cu degetul spre Iliuță
Ionel Ganea, fostul antrenor al călărășenilor, susține că vinovat de această situație jalnică a echipei și a oamenilor care au lucrat pentru ea, este Vasile Iliuță, actualul președinte al CJ Călărași.
” Sunt peste 20 de procese deschise pentru restanțe financiare. Nici eu nu am primit salariul de 5 luni. Da, mă voi înscrie la masa credală, când voi fi notificat de club. Nu s-a dorit nimic! Iliuță nu a vrut să dea bani de salarii și nu doar mie, tuturor! La Dunărea Călărași, randamentul s-a văzut chiar și cu burta goală. Cu burta goală au ajuns să joace la baraj pentru Liga1, a menționat pentru Ziarul de Investigații. golgheterul României, Ionel Ganea
Ganea a venit la Dunărea Călărași în perioada 2014-2015, când a și promovat-o în eșalonul secund. A revenit în sezonul 2020-2021, când clubul se confrunta, deja, cu probleme mari financiare.
AFC Dunărea Călărași a fost pe pierdere din 2015. Procurorii au analizat și investițiile făcute de Consiliul Județean Călărași pentru modernizarea stadionului
Ziarul de Investigații a obținut detaliile financiare ale AFC Dunărea Călărași. Datele contabile arată că exista piederi imense încă din 2015, când Brișan nu se ocupa de club.
Spre exemplu, în anul 2015 a raportat o pierdere de 289 812 lei. În anul următor, când a jucat la baraj pentru Liga 1, pierderea a fost de 16 278 de lei. Pe minus a continuat și în anul 2017. Pierderea a fost de 121 681 de lei.
Brișan:„ Salariile jucătorilor au fost plătite din drepturile de televizare!”
Brișan a menționat că salariile jucătoriilor au fost plătite din drepturile de televizare în timpul mandatului său:„ Eu nu mai mă ocup de club de doi ani, însă, salariile jucătorilor au fost achitate total. Gândiți-vă la drepturile de televizare. Acum, că nu și-au primit salariile după ce am plecat eu, nu știu ce să zic(…) Dar, să le dai aceleași salarii în Liga 2?!”, este nelămurit Florin Brișan.
În anul 2018, AFC Dunărea Călărași a încasat din drepturi de televizare(n.r transmisia jocurilor) suma de 2 558 006 lei. În anul 2018, CJ Călărași a alocat clubului suma totală de 5 700 000 de lei. Din această sumă, suma de 3 700 000 de lei a fost alocată pentru modernizarea stadionului din Călărași. Verificările procurorilor se referă și la investițiile făcute de CJ, oficialii CJ fiind direct responsabili de acest lucru: instalație mocturnă, instalație de degivrare. Din acest motiv, este dubios cum doar Florin Brișan a fost trimis în judecată pentru delapidarea clubului.
Brișan:„ Eu nu m-am văzut cu procurorul”
Brișan a dat de înțeles că toate acuzațiile procurorilor au venit lanț. S-a văzut doar cu polițistul de caz, nu și cu procurorul. Cum i s-a adus la cunoștință calitatea din dosar, a și fost înregistrat la instanță, menționează fostul oficial al AFC Dunărea Călărași.
Ziarul de Investigații a făcut mai multe demersuri pentru a afla detalii de la actuala conducere a clubului. Ni s-a promis că ni se va răspunde în timp util.
Situația de față arată, însă, că administrația locală din Călărași a fost incapabilă să gestioneze sportul local. O situație similară s-a înregistrat și cu echipa de handbal. Detalii puteți citi aici. Dunărea Călărași joacă, la acest moment, în Liga 2.
Conform lor, niște canibali sataniști pedofili vor să supună lumea, iar Trump e singurul și unicul salvator al planetei.
Mai au și idei destul de puternice anti-semite, anti-vacciniste, anti-mască, fraternizează cu Noua Drepta și-nvârt niște teorii ale conspirației, mereu în schimbare. Le plac bocancii și pantalonii de camuflaj, iar FBI-ul a calificat mișcarea drept „potențială amenințare teroristă internă”.
N-ar fi nici prima, nici ultima mișcare cu idei cumva extremiste, cumva SF. Și, în plus, să fie la ei, acolo, am fi tentați să spunem. Doar că nu e chiar așa.
Qanon România – noua mișcare de nișă
Nu mă gândeam că mișcarea o să prindă și la noi. Pentru simplul motiv că e ilogic să trăiești aici, și să-ți imaginezi că Trump va salva planeta. La nivel de conspirații, avem deja conspiraționiștii noștri cu tradiție, nu știu cum de a mai fost loc pe piață și pentru alții.
Dar se pare că, din disperare că nu sunt băgați în seamă, unii români rezonează cu Qanon. Că-s așa, cumva duri, cumva sensibili, știu să accentueze ”patriotism” și ”credință” și, în plus, îți mai dau și tricou frumos și-ți oferă șansa de a deveni vedetă de Youtube.
Imnul Qanon România – veți râde, veți plânge, vă veți întreba ce tocmai ați vizionat
E bine știut faptul că Internetul adăpostește diverse. Câte ceva pentru fiecare. Dar videoclipul celor de la Qanon România e prea fabulos pentru a fi ocolit.
Începe așa, sumbru, puternic și tăcut, cu însuși liderul mișcării, Cornel Sabou, în prim-plan. La fel de sumbru, puternic și tăcut. Singur. În tricoul imprimat cu Qanon. Rând pe rând, i se mai alătură și alți adepți. De toate vârstele. Tot cu tricouri. Se-aud doar bocancii pe caldarâm. Cadența. Hotărârea.
Pe bune că mi s-a ridicat oleacă părul. De frică. Un soi de mișcare militară, deghizată în tricouri colorate. Uitați-vă doar la fazele cu bocanci, și-o să-nțelegeți.
Dup-aia, când, grupul e îndeajuns de mare, intervine discursul patriotic. ”Români”, ”talpa țării”, ”sfânt” ”ignorat”, ”sânge de patriot”, ”salvarea României”. Îndeajuns încât să te întrebi în care secol ne aflăm.
Și mărșăluiesc ei acolo, cântând fericiți, mai conving câte un sceptic, dându-i publicația Qanon tipărită, ăla se alătură grupului și cântă și el, de unde au rămas ceilalți.
”România nevaccinată” apare și ea pe acolo, că doar orice quanon veritabil știe că masca e nasoală și vaccinul vrea doar să te prostească sau să te omoare. Și nu, nu glumesc, ”quanonii” este chiar un substantiv pe care-l folosesc pentru a se identifica ei, pe ei.
Maximă e faza în care Cornel se așează în mijlocul unui Q mare, desenat pe iarbă, și i se alătură și alți quanoni.
Totul se termină apoteotic cu ”Avem spatele asigurat. De Dumnezeu!” și cu ei, mergând în continuare. Drumul ăla pare să fie foarte lung. Sper să nu fi făcut febră musculară.
Rezumatul nu se compară cu realitatea
Tocmai v-am economisit trei minute și cincizeci de secunde din viață. Păcat de linia melodică.
Bineînțeles, indicat ar fi să nu mă credeți pe cuvânt și să vă convingeți singuri. Eu nu pot decât să mă-ntreb cât de ignorat trebuie să te simți, ca să aderi la genul ăsta de mișcare. Și cât de supărat să fii, încât să îngroși rândurile unei ”asociații” destul de extremiste, care mizează pe patriotismul românesc, în timp ce-l recunoaște pe Trump ca Mesia.
Liderul liberalilor, Ludovic Orban susține în continuare că nu va vota moțiunea de cenzură împotriva Guvernului PNL. Totodată, acesta face un apel la implicarea liderilor politici pentru detensionarea crizei actuale, mai ales în contextul în care una s-a promis în campania electorală și alta se întâmplă, când în loc de anii de pace și stabilitate, românii au parte de crizele unor „copii răsfățați”, așa cum i-a numit premierul Cîțu pe miniștrii care și-au dat demisia de la guvernare.
„Am promis în campania electorală 4 ani de pace, stabilitate, în care să ne concentrăm pe dezvoltarea României și să punem în practică reformele de care are nevoie România, 4 ani de creștere economică. Trebuie să ne reîntoarcem la ceea ce am promis românilor. Astăzi, românii se uită la noi și nu înțeleg de ce a apărut această criză politică, de ce problemele cu care se confruntă nu sunt soluționate așa cum se așteaptă ei”, a spus miercuri președintele PNL, Ludovic Orban.
Totodată, Orban a făcut un apel la toți liderii politici,în vederea analizării situației existente, dar mai ales în implicarea pentru detensionarea acestei crize politice. Din punctul său de vedere, pentru acest lucru există o singură soluție, onorabilă, refacerea coaliției de guvernare stabilită după alegerile din decembrie 2020.
De asemenea, Orban a ținut să sublinieze că ordinea de zi a ședinței plenului reunit al Parlamentului, convocată pentru joi, în vederea prezentării moțiunii de cenzură depusă de USR PLUS și AUR, nu intră în atribuțiile șefilor celor două Camere. „Nu este regulamentar că președinții, când fac convocarea, să facă și ordinea de zi. Pentru ordinea de zi vom convoca Birourile Permanente Reunite”, a afirmat Orban.
Cîțu, sesizare la CCR în privința moțiunii de cenzură
Guvernul va sesiza Curtea Constituţională pe tema moţiunii de cenzură, a anunţat premierul Florin Cîţu, miercuri, la finalul BPN al PNL. „Există dubii şi în modul în care au fost depuse aceste semnături. A doua oară au revenit cu semnăturile, deci asta înseamnă acceptare tacită a faptului că prima dată au fost semnăturile nelegale. Vom sesiza Curtea Constituţională, care trebuie să se pronunţe dacă Parlamentul respectă Constituţia, până la urmă este singura instituţie care se pronunţă asupra respectării Constituţiei”, a precizat Florin Cîţu.
Premierul a subliniat că PNL nu se opune dreptului constituţional ca un partid parlamentar „care are semnături legale” să depună o moţiune de cenzură, de altfel, acesta a și fost unul dintre principalele motive pentru care a acceptat demisiile miniștrilor USR PLUS, de a nu fi nevoiți să voteze împotriva unui Guvern din care făceau parte.
Klaus Iohannis a semnat, astăzi, decretele de revocare din funcție a celor cinci miniștrii USR PLUS, precum și pe cea a vice-premierului Dan Barna, dar și decretele de desemnare ale interimarilor ce vor prelua aceste portofolii, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale. Aceste decrete urmează să fie publicate în Monitorul Oficial.
Astfel au fost revocați din funcții Dan Barna (co-președintele USR PLUS), Cristian Ghinea de la Fonduri Europene a fost înlocuit de Florin Cîțu, care va asigura interimatul pentru cel mult 45 de zile, potrivit legislației în vigoare, Dan Vîlceanu (Finanțe) a preluat interimatul la Transporturi, în locul lui Cătălin Drulă, Virgil Popescu (Energie) în locul lui Claudiu Năsui, la Economie, Tanczos Barna (Mediu) în locul lui Ciprian Teleman, la Cercetare, Inovare și Digitalizare, iar Cseke Attila (Dezvoltare, fost ministru al Sănătății) în locul Ioanei Mihăilă, la Sănătate.
De altfel, premierul Florin Cîțu a anunțat miercuri dimineață că a trimis la președintele Klaus Iohannis demisiile miniștrilor USR PLUS din Guvern, împreună cu propunerile de interimari care îi vor înlocui.
Am trimis acele decizii astăzi la președinte pentru că am vrut să-i scot eu din ridicol pe colegii de la USR, să nu aibă moțiune depusă împotriva propriilor oameni. Nu se poate ca un parlamentar să depună moțiune împotriva sa. Dragnea a făcut acest lucru, i-am scos eu din ridicol, am acceptat demisiile și astăzi vor să depună o moțiune, care este împotriva propriului guvern, dar cel puțin ei nu mai sunt în Guvern.
a declarat Florin Cîțu, în cadrul unei conferințe de presă
Joi, convocare pentru prezentarea moțiunii de cenzură
Întrebat dacă vor urma și demisiile prefecților, subprefecților ori a secretarilor de stat din partea USR PLUS, premierul a precizat că formațiunea este cea care trebuie să decidă dacă este la putere sau în opoziție.
„USR trebuie să decidă dacă este la guvernare sau în opoziţie. Eu vă spun că sunt îngrijorat pentru români, atunci când aduce la guvernare AUR şi PSD, pentru că a menţine aceşti oameni la guvernare înseamnă să menţii la guvernare AUR şi PSD. Astăzi, în România, avem o coaliţie AUR-PSD-USR, o coaliţie toxică, care s-a format, care vrea să-şi pună un premier nou, înţeleg că domnul Ciolacu se erijează în noul premier al coaliţiei USR – PSD – AUR”, a mai spus Florin Cîțu.
Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban (PNL), și cel al Senatului, Anca Dragu (USR PLUS), au convocat pentru joi, de la ora 16.00, plenul reunit al Parlamentului pentru prezentarea moțiunii de cenzură susținute de USR PLUS și AUR împotriva Cabinetului Cîțu.
Cetățenii care încă sperau că în Sectorul 1, cel mai mare și mai cunoscut al Capitalei, se vor remedia lucrurile, primesc încă o veste proastă. Ca și cum nu era destul faptul că sectorul zace de luni bune în gunoaie, acum nici siguranța publică nu mai e atât de… sigură, întrucât Poliția Locală a anunțat că este nevoită să-și suspende temporar activitatea.
„Stimati cetateni! Din cauze medicale, respectiv infectarea cu virusul Sars cov 2 a unei parti a angajatilor din cadrul Serviciului Dispecerat, ne vedem nevoiti sa suspendam pentru o perioada limitata de timp activitatea Serviciului Dispecerat”, au scris reprezentanții Poliției Locale din Sectorul 1, pe pagina oficială de Facebook a instituției.
Cu alte cuvinte, în mod oficial, orice cetățean va avea o problemă care poate fi rezolvată numai de Poliția Locală, poate să renunțe la idee, încât nu se poate.
Evenimentul a fost observat și comentat inclusiv de fostul edil al Sectorului 1, Dan Tudorache. „S-a închis la nonstop. Atât s-a putut! Mai exact, nu s-a putut asigura permanența unuia dintre cele mai importante servicii din poliția locală. Pentru că… pe Madamarmand nu o interesează. Le doresc însănătoșire grabnică celor afectați și le urez multă sănătate colegilor lor!”, a scris acesta pe Facebook, alăturat unei capturi de ecran a anuțului Poliției Locale.
Social democratul Mihai Tudose intervine în scandalul cu multe epidoade al perioadei de față. Acesta acuză USR PLUS de ipocrizie, de vreme ce, spune Tudose, partidul lui Dan Barna și-al lui Dacian Cioloș ar fi ieșit de la guvernare doar cu numele, întrucât în țară există încă membrii ai USR PLUS care ocupă funcții importante.
Mihai Tudose: „Eu întreb așa: când a fost moțiunea PSD împotriva Guvernului Grindeanu, PNL și USR a spus că nu se bagă că nu e treaba noastră”
„Atunci ei aveau un plan cu Dragnea?”, a mai întrebat Mihai Tudose, afirmând, de asemenea, că în momentul de față ar fi un „concurs pentru desemnarea celui mai fraier din clasă”.
Mai mult, social democratul se îndoiește de intenția celor de la USR PLUS de a ieși de la guvernare. „Au în continuare secretarii de stat care fac toate tâmpeniile posibile prin Guvern, au prefecți, au șefii de agenții. La mine, la Brăila, este prefect USR. Au ieșit de la guvernare? Au ieșit cele șase persoane din desene animate și au aplaudat că au plecat. Toată țara aplaudă că pleacă, dar să plece de tot. Despre asta este vorba”, a mai spus Mihai Tudose.
Comentariul acestuia vine după ce PSD a fost acuzat că ar face „blat” cu PNL și ar pune piedici „pe sub masă” moțiunii de cenzură împotriva premierului Florin Cîțu. PSD neagă zvonurile. Pe de altă parte, premierul Florin Cîțu susține că nu va forma niciodată un guvern alături de social democrați.
Omul de afaceri Nelu Iordache a fost condamnat definitiv, în cursul zilei de astăzi, la 11 ani și 9 luni de închisoare cu executare în dosarul autostrăzii Nădlac – Arad. Cu toate că, într-o primă instanță, Tribunalul București l-a condamnat pe acesta la 6 ani și 3 luni de închisoare în contul mai multor infracțiuni comise, apelul i-a purtat ghinion lui Nelu Iordache, magistrații Curții de Apel București aproape dublându-i sentința.
Nelu Iordache va ajunge după gratii pentru fraude cu fonduri europene, printre altele
Nelu Iordache a intrat în vizorul Direcției Naționale Anticorupție în primavara anului 2013, în urma unei anchete care nu a durat mai mult de jumătate de an. La momentul respectiv, fiind administratorul societății SC ROMSTRADE SRL, acesta ar fi schimbat destinația sumei de 31.519.960 lei, aceasta fiind parte din avansul încasat de la CNADNR SA în contul proiectării și execuției lucrărilor la primul tronson din autostrada Nădlac – Arad – 22,3 km, cu aproximație.
Consecința schimbării destinației fondurilor din avansul încasat pentru realizarea autostrăzii Nădlac – Arad a fost blocarea proiectului, dar și suspendarea plăților din partea Comisiei Europeană, a acuzat, la momentul respectiv, DNA – potrivit G4Media.ro.
Timp de 91 de termene desfășurate în patru ani, Iordache s-a ales cu 6 ani și 3 luni de închisoare, sentință pe care a contestat-o ulterior, fără prea mare succes, însă – ba chiar dimpotrivă!
Pete Buttigieg este primul politician declarat gay din Statele Unite ale Americii, totodată primul membru al comunității LGBTQ+ care ajunge să ocupe o funcție publică în guvernul american. Acesta a anunțat pe Twitter că el și soțul său, Chasten Glezman Buttigieg au devenit părinții unor gemeni, de curând. Fotografia celor patru a făcut, deja, înconjurul lumii.
Pete Buttigieg, extrem de fericit alături de soț și de cei doi copii
„Suntem încântaţi să îi primim pe Penelope Rose şi Joseph August Buttigieg în familia noastră”, a scris Pete Buttigieg, pe Twitter, alăturat fotografiei.
„Eu şi Chasten suntem mai mult decât recunoscători pentru toate urările primite după ce am anunţat că am devenit părinţi”, a mai scris ministrul Trasporturilor din Statele Unite ale Americii. Mesajul său a primit sute de mii de aprecieri pe rețeaua de socializare.
Chasten and I are beyond thankful for all the kind wishes since first sharing the news that we’re becoming parents. We are delighted to welcome Penelope Rose and Joseph August Buttigieg to our family. pic.twitter.com/kS89gb11Ax
Politicianul a devenit cunoscut în toată lumea în momentul în care a fost ales ministrul Transporturilor. Acest lucru a fost posibil odată cu schimbarea administrației centrale din SUA, atât președintele Joe Biden, cât și vicepreședintele Kamala Harris fiind aprigi susținători ai comunității LGBTQ+.
Cu toate că Pete Buttigieg este primul politician declarat gay din SUA, el nu este primul din lume. O listă a personalităților politice gay poate fi găsită aici.
Până la noi ordine, miniștrii de încredere ai lui Florin Cîțu preiau portofoliile vacantate de USR PLUS, însă aceasta nu îl împiedică pe Claudiu Năsui să sublinieze ceea ce el și colegii săi, care și cum au fost interesați de subiect, au tot susținut: nu este o soluție creșterea salariului minim, care ar duce automat la majorarea tuturor salariilor și implicit a pensiilor.
Și, chiar dacă și-a semnat singur demisia și a părăsit Guvernul, fostul ministru al Economiei are probabil un ultim sfat „liberal” în ceea ce privește creșterea salariului minim.
Năsui scrie în această dimineață că mai corectă față de cei cu venituri mici ar fi măsura de a nu impozita „primii 200 de lei”, pentru a nu căsca inechitățile și așa resimțite de populație. În acest context, Năsui dezvăluie și cam cât și-ar băga în plus premierul Cîțu imediat după ce salariul minim brut va crește cu imensa sumă de 100 de lei: 1.150 de lei pe lună.
„Politicienii vor creșterea salariului minim brut pentru a ne lua mai mulți bani din buzunar și a-și crește propriile venituri. Creșterea salariului minim brut este o armă a statului pentru a lua mai mulți bani din privat.
Salariul minim care contează este salariul minim net. Acela care ajunge să fie mic pentru că statul îți ia jumătate din el. Creșterea salariului minim brut înseamnă automat creșterea tuturor salariilor bugetarilor. De ce? Pentru că toate salariile la stat sunt multiplii de salariu minim.
De exemplu, premierul are de 11.5 ori salariul minim. Dacă crește salariul minim brut cu 100 de lei, automat va crește salariul premierului cu 1.150 de lei pe lună. Și nu doar al lui, al tuturor bugetarilor. E chiar mai tare. Creșterea salariului minim brut înseamnă și creșterea pensiilor speciale. Pentru că mai toate pensiile speciale sunt bazate pe nivelul salariilor în sectorul din care provin, care la rândul lor sunt bazate pe salariul minim brut.
Dacă un guvern chiar vrea să ajute românii să iasă din sărăcie, nu ar mai crește salariul minim brut. Ar reduce povara fiscală pe muncă. De exemplu, ar face primii 200 de lei neimpozitabili. Creșterea salariului net ar fi aceeași doar că nu ar mai crește toate cheltuielile statului. Soluția liberală pentru a crește salariile este reducere impozitării muncii”, e de părere Năsui.
Dacă în urmă un deceniu, pe fondul austerității bugetare impuse de criza economică, indemnizațiile membrilor CA-urilor de la societățile primăriilor erau reduse la sume modice, de câteva sute de lei, între timp restricțiile au fost ridicate și în general, un membru CA de la o regie locală încasează indemnizații lunare de 2.000-2.500 lei. Dar au apărut și excepții de la această regulă, cazuri în care sunt plătite indemnizații uriașe.
Spre exemplu, la societatea Apă Canal SA Galați, un membru CA încasează o indemnizație lunară de 8.100 lei, asta însemnând un venit anual de 20.000 de euro. Pare un record, dar nu este. Tot la Galați, la societatea de transport local Transurb SA, membrii CA ajung să încaseze, în funcție de rezultatele societății, indemnizații în valoare de 58.000 de euro, iar la Administrația Piețelor Galați, membrii CA încasează anual din indemnizații în valoare de 46.000 de euro!
La Administrația Piețelor indemnizația lunară fixă este de 9.624 lei
Clientelismul politic, un troc pe banii publici
Potrivit DEX, termenul „clientelism” definește un „complex de relații între persoane unite din interes sau care încearcă să obțină favoritisme” și „.politica bazată pe astfel de relații”. Cuvântul cheie în definirea unei astfel politici este „interes” extins la „interese comune” și așa cum s-a manifestat la noi după 1990, de cele mai multe ori rezolvarea acestor interese presupune acordarea, la limita legii, a unor recompense financiare și privilegii unor personaje a căror principală „calitate” este că dețin un carnet de partid și și-au demonstrat în campaniile electorale devotamentul pentru victoria partidului în alegeri.
În marile orașe, alegerile locale sunt urmate de negocierea mandatelor de membri în consiliile de administrație ale societăților de servicii publice ale primăriilor. „Membru CA” este cea mai vânată funcție de către atârnătorii de partid, pentru că nu presupune decât participarea la una sau două ședințe pe lună, dar aduce idemnizații de la câteva mii de lei la câteva zeci de mii de euro.
Vechiul record: la Apă Canal SA Galați, un membru CA încasează anual 20.000 de euro
„Ziarul de Investigații” a relatat în urmă cu câteva luni despre indemnizațiile lunare de 8.100 lei, adică 1.600 de euro, pe care le încasează lunar membrii Consiliului de Administrație (CA) de la SC Apă Canal SA Galați. Membrii CA-ului de la această societate încasează în cursul unui an indemnizații în valoare totală de 97.394 lei, echivalentul a aproape 20.000 euro. Atunci, le consideram indemnizații record, pentru erau uriașe în comparație cu indemnizațiile lunare lunare între 2.000 și 2.500 lei plătite membrilor CA de la alte societăți locale de apă-canal din țară.
Un detaliu interesant este că membrii CA-ului Apă Canal SA Galați au profesii și ocupații diferite. Din CA fac parte o profesoară de discipline tehnice, un contabil, vreo trei ingineri, o funcționară din primărie și un fost director la „Administrația Piețelor”. Ei au în comun faptul că toți sunt membri PSD și explicația este că au fost recompensați de partid prin această „racordare” la banii publici. Această regulă se respectă și în cazurile prezentate aici. Până acum, mai făceau parte din CA-uri și reprezentanți ai PNL, UNPR și ALDE, dar în urma alegerilor locale de anul trecut PSD și-a asigurat la Galați o majoritate comfortabilă, care le permite liderilor locali ai PSD să nu mai împartă puterea cu alte partide.
La societatea de transport Transurb SA Galați, un membru CA are o indemnizație lunară „fixă” de 10.490 lei, adică 2.100 euro
Recordul pe care îl semnalam în urmă cu câteva luni la Apă Canal SA Galați a fost spulberat la o altă societate a Primăriei Galați, respectiv la societatea de transport local de persoane Transurb SA, la care un membru CA ajunge să încaseze indemnizații anuale de peste 58.000 de euro.
Pe 25 august, Consiliul Municipal Galați a aprobat numirile noilor membri ai CA-urilor la patru din cele cinci societăți ale Primăriei Galați, respectiv la societatea de transport Transurb SA și SC Gospodărire Urbană SRL, SC Industrial Parc SRL, Administrația Zonei Libere și Administrația Piețelor Agroalimentare.
Odată cu numirile noilor „administratori neexecutivi”, adică membri CA, au fost stabilite și indemnizațiile pe care le vor încasa aceștia în conformitate cu prevederile Ordonanței 109, referitoare la Guvernanța Corporativă a Întreprinderilor Publice.
Cuantumul componentei variabile este echivalentul a 12 indemnizații fixe
Aparent, valoarea „indemnizației fixe” pentru administratorii neexecutivi ar fi de 2.300 lei brut lunar, adică valoarea unui salariu minim brut pe țară, la aceasta adăugându-se o „componentă variabilă”. Dar potrivit documentațiilor aferente proiectelor de hotărâri referitoare la numirile și retribuirea membrilor CA de la societățile Primăriei Galați, chiar și indemnizațiile fixe sunt cu mult mai mari decât salariul minim brut lunar, care este o valoare de referință, care poate fi respectată sau nu, pentru că legea prevede că o indemnizație lunară fixă a unui membru CA nu poate fi mai mare decât dublul salariului mediu brut pe țară în domeniul respectiv de activitate.
Potrivit Raportului de specialitate al Primăriei Galați, indemnizația fixă a unui membru CA de la Transurb SA este de două ori mai mare decât câștigul mediu brut
În Raportul de specialitate nr 160.988/05.08.2021, al Hotărârii Consiliului Municipal Galați nr 477/25.08.2021 referitoare la numirea și retribuitrea membrilor CA de la Transurb SA Galați, se spune că „indemnizația fixă nu poate depăși de două ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de societate”.
Potrivit Institutului Național de Statistică, câștigul salarial mediu brut în transportul local este de 5.245 lei, iar condiția „indemnizația fixă nu poate depăși de două ori media câștigului salarial mediu brut lunar” determină calculul indemnizației „fixe”, care înseamnă 5.245 lei înmulțit cu 2, adică 10.490 lei. Așa s-a ajuns ca un membru CA la societatea de transport local din Galați să încaseze o indemnizație lunară fixă de 10.490 lei, adică 2.098 euro.
„Componenta variabilă” dublează indemnizațiile lunare la 20.980 lei. Anual un membru al CA-ului Transurb încasează 58.800 de euro
Până aici ne-am referit doar la indemnizația lunară „fixă”, dar la veniturile membrilor CA se adaugă și o „componentă variabilă” prevăzută de Ordonanța 109 pentru plata peformanțelor administrative în funcție de rezultatele economice obținute de societate. Componenta variabilă se achită o singură dată, după încheierea bilanțului anual, dar se cuantumul ei se calculează pentru cele 12 luni ale anului.
Conform Raportului de specialitate nr 160.988/05.08.2021, „componenta variabilă se stabilește pe baza unor indicatori de performanță financiari și nefinanciari negociați și aprobați de adunarea generală a acționarilor, diferiți de cei aprobați pentru administratorii executivi, care urmăresc inclusiv sustenabilitatea pe termen lung a societății și asigurarea respectării principiilor de bună guvernanță. Cuantumul componentei variabile a indemnizațiilor membrilor neexecutivi nu poate depăși maximum 12 indemnizații fixe lunare”.
În concluzie, în cazul CA-ului Transurb „componenta variabilă” lunară nu poate fi mai mare de 10.490 lei, dar poate fi egală cu această sumă. Așadar și componenta variabilă a indemnizației unui membru CA de la societatea de transport local Transurb SA este de tot de 10.490 lei/lunar. În total, un membru CA are un venit lunar de 20.980 lei. Adică 4.900 euro/lună. Anual, totalul indemnizațiilor încasate ajunge la 58.800 euro.
La Administrația Piețelor din Galați, un membru CA încasează anual indemnizații în valoare de peste 46.000 de euro
Indemnizații aproape la fel de mari sunt încasate și de membrii CA-ului de la altă societate a Primăriei Galați, Administrația Piețelor Agroalimentare. Regulile sunt aceleași: un membru CA încasează 12 indemnizații lunare fixe, care nu pot fi mai mari decât dublul mediei câștigului salarial mediu brut lunar în domeniul administrării piețelor, adică de 4.812 lei înmulțit cu 2. Indemnizația lunară fixă este 9.624 de lei, iar în cele 12 luni ale anului un membru CA adună în conturi 115.488 lei, la care se adaugă aceeași sumă care reprezintă „componenta variabilă”. În concluzie, un membru CA de la „Piețe” saltă în fiecare din cei patru ani de mandat câte 230.976 lei, adică 46.195 euro.
La Parcul Industrial și ADP indemnizații anuale de 206.000 lei, adică 41.300 euro
La altă societate a municipalității, SC Industrial Parc SRL Galați, sunt indemnizații ceva mai mici, pentru că diferă valoarea „câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de societate”.
Pentru „parcuri industriale”, câștigul salarial mediu brut este de 4.303 lei. În aceste condiții, indemnizațiile fixe ale membrilor CA sunt de 8.606 lei. În cursul unui an de mandat, un membru CA încasează 12 indemnizații fixe, în valoare de 103.272 lei, plus o „componentă variabilă” de aceeași valoare. În total, anual un membru CA adună în conturi 206.000 lei, adică 41.300 euro.
La Societatea Gospodărire Urbană SRL Galați, prin care Primăria Galați administrează domeniul public, sunt aceleași indemnizații ca și la Parcul Industrial, deoarece sunt calculate la aceeași valoare a câștigului salarial mediu brut, de 4.303 lei. Așadar și membrii CA-ului de la ADP încasează anual 206.000 lei, adică 41.300 euro.
Un membru CA de la regiile Primăriile Galați, mai bine plătit decât președintele Iohannis
Datorită majorității deținute de PSD în Consiliul Municipal Galați aprobarea noilor indemnizații CA a fost o sinplă formalitate
Evident, „mega-indemnizațiile” membrilor CA au iscat revolta consilierilor opoziției PNL-USR/PLUS-PACT, care au ripostat la proiectele de hotărâri inițiate de viceprimarul PSD Sorin Enache pentru majorarea indemnizațiilor. „La Administrația Piețelor Agroalimentare vom avea o indemnizație brută lunară de 9.624 de lei, care va genera, la cei cinci membri, o cheltuială lunară de 48.120 de lei”, a spus Valeriu Onose, consilier municipal PNL.
Liberalul a adus și argumente care demonstrează că un membru CA de la societăție municipalității este chiar mai bine plătit decât președintele Klaus Iohannis: „Ni se par inoportune aceste indemnizații crescute. Dacă e să discutăm de cuantumul lor, un membru în CA participă la maxim una-două ședințe în cursul unei luni, ședințe care durează maximum două ore. Să presupunem că lucrează opt ore. Dacă împărțim la opt ore această indemnizație lunară, ajungem la o indemnizație orară de: 218 lei la Zona Liberă, 1.203 lei la Piețe, 1.076 de lei la Gospodărire Urbană și Industrial Parc și de 1.311 lei la Transurb.
Indemnizația primarului, raportată la 180 de ore, ajunge la 125 de lei pe oră. Președintele României, raportat la 180 de ore lucrate, are 148 de lei pe oră. De prim-ministru, ministru, parlamentar, nu are rost să mai spunem. Deja devine mai tentant să devii membru în CA decât să te lupți pentru a deveni parlamentar”, a adăugat consilierul PNL.
Explicațiile Primăriei Galați: „Ordonanța 109 impune acest model de conducere a activităților din societățile subordonate”
Viceprimarul Galațiului susține că indemnizațiile au fost majorate pentru că așa prevede legea
Răspunsul la acuzațiile opoziției a venit de la reprezentantul PSD, viceprimarul Sorin Enache, inițiatorul hotărârilor Consiliului Municipal, care spune că aceste majorări s-au făcut în baza prevederilor legii.
„Ordonanța 109 impune acest model de conducere a activităților din societățile subordonate. În 2016, am majorat această indemnizație la nivelul salariului minim pe economie, care era de 1.740 de lei. De atunci au avut loc creșteri salariale. Astăzi nu am făcut decât să aliniem salariile la nivelul unui salariu minim brut pe țară. Sunt oameni cu studii, care au o responsabilitate. Acolo se iau decizii care privesc bunul mers al unei societăți.”, a explicat viceprimarul.
Peste 4 milioane de lei din impozitele gălățenilor nu ajung la școli și spitale, deoarece sunt „tocate” pe indemnizațiile Consiliilor de Administrație
Impactul financiar al majorării indemnizațiilor membrilor CA este unul destul de mare asupra bugetului local, care oricum este destul de sleit de resurse financiare la secțiunea fondurilor alocate pentru investiții.
La societatea de transport local Transurb SA bugetul anual pentru plata indemnizațiilor „fixe” și a „componentei variabile” pentru cei 5 membri CA este de 1.258.800 lei, iar la Administrația Piețelor Agroalimentare aceleași cheltuieli presupun un efort bugetar de 1.154.880 lei. La Gospodărire Urbană, se „toacă” pe indemnizațiile CA suma de 1.032.720 de lei. Sunt cheltuieli mai mici la Parcul Industrial (619.632 lei) și Administrația Zonei Libere (125.280 lei). În total, Primăria Galați cheltuie 4.191.312 lei pentru plata indemnizațiilor CA.
Dacă ar fi fost plătite indemnizații CA ceva mai mici, banii economisiți ar fi putut fi investiți în reparații de școli, în dotări de spitale sau în construirea unei creșe, pentru că Galațiul este probabil singurul mare oraș din țară în care de 30 de ani există numai două creșe. Dar ce nu s-ar fi putut face cu banii economisiți dacă se aloca numai un milion de lei pentru clientela „înșurubată” în CA-urile societăților primăriei.
Premierul Florin Cîțu insistă că partidul său nu are de gând să formeze un nou guvern cu PSD, în ciuda zvonurilor care circulă din ce în ce mai des în spațiul public, zvonuri pe care acesta a ținut să de dezmintă astăzi. Mai mult, Florin Cîțu a afirmat că astăzi va fi adoptată o rezoluție, în ceea ce privește actuala criza politică din România, în contextul scandalului dintre acesta și USR PLUS.
Florin Cîțu: „PNL nu face guvern cu PSD, să fie foarte clar”
Vom adopta o rezoluție astăzi, a mai spus premierul, în cursul acestei dimineți, amenințând că cine face demersuri împotriva propriului guvern, „bineînțeles, că se va supune consecințelor din statut”.
Premierul a mai fost, de asemenea, întrebat dacă lui Ludovic Orban i se pregătește „ștreangul politic”, în urma evenimentelor de ieri: „Nu am spus așa ceva. Mi se pare bizar să faci demersuri împotriva propriului guvern. (…) Orice demers împotriva propriului Guvern, asta este inadmisibil! Așa ceva nu se poate!”, a mai spus Florin Cîțu.
Ludovic Orban, președintele Camerei Deputaților este acuzat de liberalii din tabăra lui Florin Cîțu că le-ar fi dat o mână de ajutor celor de la USR PLUS și AUR, în ceea ce privește demersurile moțiunii de cenzură împotriva premierului.
În plus, Cîțu a mai anunțat că a trimis deja demisiile miniștrilor USR PLUS la Cotroceni, însă și propunerile pentru interminatele aferente ministerelor rămase descoperite.
Anchetă finalizată în dosarul fostului primar Marian Vanghelie legat de activitatea Economat Sector 5.Nici nu a durat mult, dat fiind că, în urmă cu...
Premier tehnocrat - pare să fie principala calitate a potențialului viitor șef al Guvernului, varianta aceasta fiind tot mai des adusă în discuție.
Până și...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.
