Testele de salivă întârzie, iar testarea pentru SARS-CoV-2 în școli nu se va desfășura normal nici în această săptămână.
Elevii de gimnaziu și liceu au început școala astăzi, dar există teste doar pentru prima parte a săptămânii. Aceste teste sunt rămase din achizițiile de anul trecut, precizează Europa FM.
Cu toate acestea, legea prevede că elevii trebuie să primească teste de salivă pentru două verificări pe săptămână.
Testele de salivă, absente din depozitele şcolilor
Deşi este nevoie de a doua verificare, testele continuă să lipsească atât din depozitele școlilor, cât şi din celelalte instituții implicate.
Această informație a fost confirmată inclusiv de către secretarul de stat în Ministerul Educației.
“Pentru cea de-a doua testare din prima săptămână, încă așteptăm să vedem care va fi graficul de distribuție de la DSU”, a declarat, în cursul zilei de azi, Sorin Ion.
Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate a precizat, pentru Europa FM, că urmează să se semneze noi contracte cu 5 firme. Contractele au în vedere cumpărarea de urgență, în această săptămână, a încă 18,5 milioane de teste de salivă.
În cursul acestei săptămâni, şcolile ar putea fi aprovizionate cu teste de salivă
Testele ar putea ajunge în școli, cel mai devreme, în câteva zile. Dacă achiziția va fi un succes, statul abia va ajunge la 33 de milioane de teste de salivă cumpărate din cele 70 de milioane promise până la finalul anului trecut, mai arată sursa citată.
De asemenea, surse ONAC au precizat pentru Europa FM că pe piața internațională se resimte lipsa de teste pentru depistarea SARS-CoV-2 și de măști de protecție.
Domeniul publicitar din Franța cunoaşte schimbări majore: începând cu anul 2022, autoritățile și-au propus ca reclamele auto să fie însoţite de mesaje în favoarea mersului pe jos sau pe bicicletă.
Astfel, de la 1 martie 2022, conform deciziei Ministerului Tranziţiei Ecologice, producătorii de autoturisme vor trebui să adauge în reclame unul din cele trei mesaje următoare:
“Pentru distanţele scurte, privilegiaţi mersul pe jos sau bicicleta”;
Ideea a apărut în 2020, ca o alternativă minimală la programul ONG-urile ecologiste. Este vorba despre interzicerea publicităţii pentru toate autoturismele, întrucât acestea reprezintă o parte importantă a emisiilor de CO2 în sectorul transporturilor, scrie France Presse, citată de Agerpres.
Publicitatea pentru vehiculele cele mai poluante, care emit peste 123 de grame de CO2/km, va fi de complet interzisă, începând din 2028
În acest mod, consumatorii vor fi pregătiţi pentru scoaterea din fabricaţie a motoarelor cu combustie internă propusă de Comisia Europeană din 2035.
Aceasta este data de la care vehiculele electrice ar urma să fie singurele autorizate la comercializare pe piaţa autoturismelor noi în UE.
Reclamele auto, obligate să afişeze toţi poluanţii atmosferici
La nivelul Uniunii Europene, reclamele auto trebuie, încă din 2001, să menţioneze consumul şi emisiile de CO2. Aceste menţiuni, înscrise de obicei cu caractere mărunte, pot fi îmbunătăţite, consideră Comisia Europeană, mai arată sursa citată.
Astfel, Direcţia generală pentru politici climatice a Comisiei Europene a propus într-un raport din luna mai ca reclamele să afişeze toţi poluanţii atmosferici, precum şi autonomia autoturismelor electrice şi costul utilizării acestora din urmă care să arate că, în pofida preţului de achiziţie mai ridicat, sunt mai rentabile decât cele cu combustie internă.
Înalt Prea Sfinţitul (ÎPS) Teodosie a anunțat că pe 6 ianuarie, de Bobotează, sunt așteptați în Portul Tomis aproape 20.000 de credincioși. Mai mult, Arhiepiscopul Tomisului a mai precizat că sunt pregătite 150.000 de sticle cu apă sfințită.
Prelatul a declarat că sticlele pentru apa sfințită au fost etichetate încă de anul trecut.
„Boboteaza este sărbătoare mare, cosmică, plină de daruri şi având atâta apă aici la malul mării, noi pregătim Boboteaza cu mult belşug de apă care se sfinţeşte. (…) Chiar dinainte de noul an am început etichetarea acestor sticle pentru că numai să numeri până la 150.000 îţi ia mult timp, dar să mai şi lucrezi fiecare sticlă în parte”, a transmis ÎPS Teodosie, relatează news.ro.
Mii de credincioși sunt așteptați de Bobotează în Portul Tomis
ÎPS Teodosie a mai declarat că slujba va fi oficiată în Portul Tomis, la fel ca anul trecut, precizând că toate darurile care vin de Bobotează sunt darurile Duhului Sfânt.
„Important este să fie ridicate temperaturile în sufletul nostru, să ardem de credinţă, de dragostea de Dumnezeu şi să răspândim în jurul nostru căldură, armonie şi multă bucurie pentru că darurile care vin la Bobotează sunt darurile Duhului Sfânt, care ne-aduc pace, bună înţelegere, ne-aduc daruri pentru sufletele noastre”, a mai spus ÎPS Teodosie.
Mai mult, el a mai susținut că oamenii care se vor îmbulzi după apa sfințită vor da dovadă de evlavie, de „râvna să nu rămână fără apă.”
„Nu interpretaţi ca o lipsă de civilizaţie sau de altceva această îmbulzeală, ci este tocmai râvnă şi în jurul Mântuitorului se îmbulzeau oamenii şi niciodată nu a făcut ordine”, a afirmat Arhiepiscopul Tomisului.
ÎPS Teodosie speră ca anul acesta numărul credincioșilor care participă la slujba de Bobotează să fie mai mare.
„Dacă anul trecut au fost 10.000, sperăm să fie anul acesta 20.000. Dumnezeu să le ajute să vină cât mai mulţi, noi nu îi numărăm, vin ei singuri chemaţi de credinţa care îi aduce ştiind că vin să ia ceva de folos pentru tot anul, pentru întreaga lor făptură şi pentru suflet şi pentru trup”, a mai spus Arhiepiscopul Tomisului.
Reamintim că sticlele cu apa sfințită vor fi împărțite cu ajutorul jandarmilor.
Într-un singur paragraf din adresa MAI sunt menționate Legea 307/2006 și HG 571/2016, care par să fie legile fundamentale în prevenirea incendiilor. Dar nu sunt ce par a fi. De fapt, mai mult complică lucrurile. Potrivit adresei semnate de ministrul Lucian Bode, „nu toate construcțiile trebuie să dețină autorizație de securitate la incendiu, ci doar cele noi sau cele asupra cărora se intervine prin lucrări de modificare sau schimbare de destinație”. Cum aproape toate spitalele din țară au fost construite înainte de 1990 și nu prea s-au făcut modernizări, majoritatea nu ar întruni condițiile pentru a fi autorizate.
Legea 307/2006 a fost completată, după 10 ani, prin HG 571/2016, în care sunt precizate clădirile prioritare din punctul de vedere al autorizării pentru securitate la incendiu. Dar în HG 571 s-a ajuns ca o discotecă, un magazin de cartier sau un hotel să fie mai importante decât un spital, în care sunt sute pacienți care nu se pot evacua singuri. Această „prioritizare”, după regula „cârciuma e mai importantă decât spitalul” a apărut în legislația românească după 1990.
Și ar mai fi un lucru important. De la un specialist ISU am aflat că există și prevederi legale care conferă primarilor și președinților de consilii județene roluri foarte importante în prevenirea incendiilor din spitale, prin „Serviciile voluntare pentru situații de urgență”, prevăzute în lege, dar care funcționează mai mult pe hârtie. Primarii și șefii de consilii județene au obligația ca prin aceste servicii să monitorizeze vulnerabilităție la incendii din spitalele pe care le au în administrare și să aloce fonduri pentru rezolvarea deficiențelor.
În perioada comunistă, reguli stricte și amenzi în baza unui HCM al Guvernului Maurer
Înainte de 1990, exista conceptul de „Pază și Stingere a Incendiilor” (PSI), cu reguli specifice fiecărui domeniu de activitate, normele de prevenire şi stingere a incendiilor fiind stabilite prin instrucţiuni emise de ministere. În acele norme erau condiții clare de prevenire și intervenție, cum ar fi spre exemplu aceea că un hotel sau un spital nu puteau fi date în folosință dacă nu era dotate cu instalații de detectare și semnalizare a incendiilor.
În stilul epocii comuniste, nerespectarea normelor era aspru pedepsită, în baza Hotărârii Consiliului de Miniştri nr. 2.285/1969, adoptată de Guvernul condus de Ioan Gheorghe Maurer, „privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor”. Erau pedepsite, cu amenzi de la 100 la 3.000 de lei, peste 60 de fapte, de la „neluarea măsurilor” sau „nerespectarea dispoziţiilor” la fumatul în depozite și „neparticiparea oricărei persoane la stingerea incendiilor, la salvarea oamenilor sau a bunurilor”.
În 1992, se vorbea deja de „autorizația de prevenire și stingere a incendiilor”
După 1990, a apărut HG nr 51/1992, privind „unele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor”, în care a fost introdusă obligația ca toți proprietarii de clădiri cu multe niveluri și clădiri cu destinația de spital, hotel, cămin de bătrâni, săli de spectacole, discoteci, etc., să dețină o „autorizaţie de prevenire şi stingere a incendiilor”.
„La darea în exploatare a clădirilor înalte şi foarte înalte ori cu săli aglomerate, hotelurilor, spitalelor, căminelor pentru copii şi bătrâni, clădirilor destinate persoanelor care nu se pot evacua singure, precum şi a unor construcţii în care se desfăşoară activităţi cu pericol de incendiu, este obligatorie obţinerea de către proprietar a autorizaţiei de prevenire şi stingere a incendiilor”, se spune în art 1 al HG 51/2002.
Guvernul Năstase a introdus clasificarea clădirilor ce trebuie autorizate. Spitalele erau pe locul 10, după magazine și restaurante
În HG nr 448 din 2002 a Guvernului Năstase spitalele erau pe locul 10
După 10 ani, Guvernul Năstase a dat HG 448/2002, pentru „aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării/autorizării de prevenire şi stingere a incendiilor”. Au fost preluate din legile și HG-urile anterioare prioritățile referitoare la clădirile înalte, cu risc mare de pierderi de vieți omenești, dar a fost introdusă și o clasificare în funcție destinații.
În această ierarhie, spitalele sunt abia pe locul 10, după „clădiri având destinaţia de comerţ, producţie sau depozitare”, „clădiri, având destinaţia de alimentaţie publică” și „hoteluri, moteluri, cămine, indiferent de numărul de locuri”. Abia la pct 10 al art 1 din HG 448/2002 sunt menționate și „clădiri sau spaţii amenajate în clădiri, având destinaţia de îngrijire a sănătăţii, cu peste 40 de paturi”.
Guvernul Tăriceanu a menținut ierarhia, dar spitalele au căzut pe locul 11, după magazine, hosteluri și apartamente de închiriat
După 4 ani, problema autorizării clădirilor la incendii a fost reluată și de Guvernul Tăriceanu, care a emis HG 1739/2006 pentru„ aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu”.
La art 1 al acestei HG este menționată lista clădirilor prioritare din punct de vedere al autorizării pentru securitatea la de incendii, dar spitalele sunt tot pe la coada listei, la litera (l), unde sunt menționate „clădiri sau spaţii amenajate în clădiri, având destinaţia de îngrijire a sănătăţii, cu paturi staţionare, indiferent de suprafaţă sau dispensare şi policlinici”.
Practic, în HG 1739 spitalele se aflau pe poziția a 11-a din punctul de vedere al asigurării siguranței la incendiu. Mai importante decât spitalele erau „clădiri cu funcţiuni mixte, având destinaţia de comerţ, producţie sau depozitare” și „construcţii pentru structuri de primire turistică cu mai mult de 3 camere sau 6 locuri pentru cazare de tipul: hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, hosteluri, minihoteluri, vile turistice, bungalouri, cabane turistice, de vânătoare, de pescuit, sate de vacanţă, campinguri, popasuri turistice, căsuţe tip camping, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice, apartamente de închiriat”.
De la Legea 307 din 2006 la HG 571, a Guvernului Cioloș. Spitalele au rămas tot la coada cozii…
În HG 571 a Guvernului Cioloș spitalele sunt mai puțin importante decât magazinele și restaurantele
Cele două acte normative, Legea 307/2006 și HG 571/2016, singurele menționae în adresa nr 10.325/02.11.2021 a ministrului de Interne, Lucian Bode, par să fie, în prezent, legile fundamentale în măsurile de prevenire a incendiilor, inclusiv în spitale. În Legea 307, promulgată în 2006, se spune, la art 30, aliniatul (4), că toate „categoriile de construcții și amenajări care se supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu se aprobă prin hotărâre a Guvernului”.
Abia după 10 ani, în 2016, Guvernul Cioloș a emis HG 571, care rezolvă problema clasificării clădirilor care trebuie să fie autorizate. În Anexa 1 a HG-ului, sunt două liste de priorități, în prima fiind incluse clădirile cu multe etaje, blocurile de locuit, lăcașuri de cult, hoteluri și chiar clădiri „agrozootehnice sau agroindustriale, închise”!
Spitalele apar pe a doua listă de priorități din Anexa la HG 571, la secțiunea „Clădiri sau spații amenajate în clădiri, având destinația de…”. Pe primele poziții sunt magazinele de la parter de bloc, restaurantele, sediile agențiilor bancare, abia la aliniatul (d), adică pe locul 4, fiind menționate clădirile cu destinația de „îngrijire a sănătății, cu spitalizare continuă, indiferent de suprafață, sau dispensare și policlinici”.
Și în Normativul P118, referitor la siguranța la incendiu, clădirile spitalelor sunt la tot la Capitolul „etcetera”
Dacă politicienii din Parlament și din Guvern nu au reușit să ajungă la concluzia că în prevenirea incendiilor ar trebui să fie o prioritate de gradul 1 spitalele, în care sunt internați sute, chiar mii de bolnavi, care nu se pot evacua singuri, să vedem cum stau lucrurile din punctul de vedere al specialiștilor, care lucrează exclusiv cu argumente tehnice. Am descoperit că există „Normativul privind securitatea la incendiu a construcţiilor” – P118. Este un „remake”, pentru că înlocuiește Normativul P118-83, din 1983. De fapt, este un normativ „3 în 1”, pentru că are trei părți. Prima parte, „Prevederi comune tuturor construcțiilor” a apărut în 1999. În 2013 a apărut partea a doua „Normativ P118/2 privind securitatea la incendiu a construcțiilor – Partea a II-a Instalații de stingere”, iar în 2015 a apărut și ultima parte „Normativ P118/3 privind securitatea la incendiu a construcțiilor. Partea a III-a – instalații de detectare, semnalizare și avertizare”.
Cu greu am găsit un pasaj în care se face referire la clădiri de spitale și policlinici. În prima parte a Normativului 118P, la capitolul 4.2 „Peformanțe ale unor clădiri – funcțiuni (destinații)”, sunt abordate în primul rând normele pentru „clădiri de locuit”, „clădiri administrative” și „clădiri pentru comerț” și abia pe locul 4, deci după piețe și magazine, sunt dedicate câteva rânduri „clădirilor pentru sănătate”, în care sunt incluse „spitale, policlinici, dispensare, case de copii, azile de bătrâni, etc”.
La alt capitol din prima parte a Normativului P118, cel destinat normelor ce trebuie îndeplinite de clădiri pentru a fi asigurată evacuarea oamenilor în condiții de siguranță atunci când se produce un incendiu, autorii normativului s-au referit concret numai la „cluburi, discoteci, cămine culturale” sau „vestiare, birouri, amfiteatre și săli de ședință din clădiri administrative, unități de învățământ și alte clădiri cu activități similare”, dar nu și la spitale sau policlinici.
Marea surpriză! Există un ordin al IGSU din 2013 în care sunt prevăzute normele de prevenire a incendiilor în spitale
După această trecere în revistă a legislației referitoare la prevenirea incendiilor în spitale concluzia este că „legiuitorii” și executivul, adică Parlamentul și Guvernul României, sunt mai interesați de prevenirea incendiilor în mall-uri și discoteci, decât în spitalele în care sunt internați sute sau mii de oameni bolnavi, care nu se pot evacua singuri.
Însă există și o excepție de la această regulă. Ne referim la Ordinul nr 146/1427 din 24 octombrie 2013 pentru aprobarea „Dispoziţiilor generale de apărare împotriva incendiilor la unităţi sanitare”. Este un ordin comun al Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Sănătății, dar de fapt are la bază un ordin elaborat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).
Ordinul 146 din 2013 stabilește obligativitatea instalării detectoarelor de incendii în toate unitățile medicale
Fiind elaborat de Pompieri, nu de politicienii din Parlament și Guvern, este un act normativ amplu, cu 142 de articole, în care sunt prevăzute „toate măsurile de siguranță la incendii în toate spațiile dintr-un spital, de la sălile de tratament, saloanele în care sunt internați pacienții, holuri și căi de acces, laboratoare, depozite, bucătării, arhive, fiind descrise chiar și modul de utilizare a reactivilor în laboratoare, echipamentele de sterilizare a echipamentelor și manevrele de utilizare a tuburilor și buteliilor de oxigen pentru ATI”. Sunt incluse măsuri care se referă la toate unitățile medicale, de la spitale și centre de diagnostic la dispensare și cabinete ale medicilor de specialitate sau ale medicilor de familie.
Sunt norme precise, care nu lasă loc de interpretări. Spre exmplu, la articolul 122 se precizează că „spaţiile din unităţile sanitare se dotează cu sisteme de alarmare şi semnalizare în caz de incendiu, potrivit reglementărilor tehnice specifice, iar acestea se menţin în permanentă stare de funcţionare”. Este o regulă care nu a fost respectată la Spitalele din Piatra Neamț și Constanța, la care au murit arși de vii douăzeci de pacienți. În adresa semnată de ministrul Lucian Bode nici măcar nu se spune că de la acele spitale lipseau detectoarele de incendiu, ci doar că la Institutul „Matei Balș” existau detectoare de incendii în zonele comune. Politician cu experiență, ministrul Bode a văzut doar partea plină a paharului.
O prevedere legală care nu vorbește nimeni. Primarii au în responsabilitate prevenirea incendiilor în spitalele din administrarea primăriilor
Partea cea mai interesantă din Ordinul nr 146/1427/2013 o regăsim la Capitolul Dispoziții Finale, în care sunt prevăzute responsabilitățile unor instituții din administrația locală la punerea în practică a măsurilor de prevenire a incendiilor în spitale. În 2010, o parte din spitale au fost preluate în administrare de către primării și consilii județene și în mod firesc aceste instituții au ajuns să aibă responsabilități și în prevenirea incendiilor în aceste spitale.
La articolul 141 al Ordinului 146/1427/2013 se prevede că primăriile și consiliile județene trebuie să înființeze Servicii Voluntare pentru Situații de Urgență, prin intermediul cărora desfășoară controale de prevenire a incendiilor la unităţile sanitare aflate în administrarea lor, iar măsurile de rezolvare a deficiențelor constatate sunt analizate de către primari și șefii CJ care le supun consiliilor locale sau județene pentru aprobarea alocării fondurilor necesare pentru rezolvarea deficiențelor constatate.
„Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă organizează şi desfăşoară controale de prevenire a incendiilor la unităţile sanitare aflate în administrarea consiliilor locale”, se spune la aliniatul (1) al articolului 141, iar la aliniatul (2) al aceluiași articol se face următoarea precizare: „concluziile rezultate din activităţile prevăzute la alin. (1) se analizează semestrial de către primarul localităţii şi se supun avizării de către consiliul local”.
Prin aceste noi prevederi legislative este reorganizat sistemul. În localitățile în care există Inspectorate pentru Situații de Urgență, acestea au rolul principal de a interveni la incendii și în situații de urgență, inspecțiile periodice ale „inspectorilor de prevenire” din cadrul ISU având doar un rol de verificare a situațiilor din spitale. Rolul principal în prevenirea incendiilor le revine primăriilor prin aceste Servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă.
Din punctul de vedere al unui specialist ISU, această trecere a prevenirii incendiilor la administrațiile locale este foarte importantă, deși nu se prea vorbește despre ea: „Aici este un lucru foarte important, despre care nu se prea vorbește. De când a apărut acest act normativ, în fiecare localitate, inclusiv în București, funcționează un Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență. Legislația spune că acolo unde am subunități de intervenție, cum ar fi în ISU-BIF în Capitală și Ilfov, înființez partea preventivă prin Serviciul Voluntar. Partea de intervenție rămâne a Ministerului de Interne. Cu alte cuvinte, partea preventivă trece la primării și consilii județene.
Fiecare primar de localitate este obligat să controleze, prin Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență, toate spitalele din localitate pe care primăria respectivă le are în administrare. Concluziile acestor controale trebuie să fie analizate semestrial, se fac propuneri de măsuri și acestea trebuie să fie aprobate de către Consilul Local”, ne-a declarat specialistul.
Legea spune una, realitatea este cu totul alta…
Din păcate, constatăm că și în cazul acestei prevederi legislative se aplică regula „legile au fost făcute pentru a fi încălcate”. După incendiul produs la Spitalul de Boli Infecțioase din Contanța pe 1 octombrie s-a aflat că nu existau instalații de detectare a incendiilor, dar administrația spitalului solicitase încă de anul trecut, Primăriei Constanța, care are spitalul în administrare, achiziționarea și instalarea unui sistem de detectare a incendiilor.
Primarul Constanței, Vergil Chițac, a respins cererea conducerii spitalului pentru că detectoarele de incendii ar fi putea fi instalate în cadrul unui proiect cu finanțare europeană, dar acea finanțare încă nu fusese aprobată. Chiar dacă prevederile Ordinului 146/1427/2013 îl obligau pe primarul Constanței să fie primul care ar fi trebuit să își dorească instalarea detectoarelor de incendii, edilul a preferat să nu aloce fonduri de la bugetul local, în așteptarea unei finanțări europene. Până să vină finanțarea europeană, s-a produs incendiul care a dus la moartea a 11 pacienți. A cui e vina?
Dacă pentru oameni, ploaia de artificii și pocniturile din noaptea dintre ani reprezintă o adevărată distracție, animalele de companie sunt supuse unui adevărat coșmar, fiind traumatize.
Sute de oameni rămân fără animale de companie, ele fugind la auzul zgomotelor puternice ale artificiilor de Anul Nou. Zeci de asociații pentru protecția animalelor susțin că stăpânii încearcă să găsească animalele de companie prin anunțuri postate în mediul online, dar șansele de a le găsi sunt destul de reduse.
Sute de animale sunt date dispărute din cauza focurilor de artificii
Iasmina Moț, președintele Asociației First Hope Animal Rescue, a precizat că cele mai afectate animale sunt câinii.
„Alte sute de câini au fugit speriaţi de petarde şi acum sunt căutaţi de oameni. Se întâmplă an de an, de aceea credem că e necesară înăsprirea legislaţiei privind folosirea petardelor şi artificiilor”, a spus Iasmina Moţ, relatează Agerpres.
Veterinarii spun că animalele noastre de companie percep mult mai puternic decât noi zgomotele provocate de petarde, motiv pentru care cea mai bună metodă de a le proteja este să fie ținute în casă în preajma Anului Nou.
Mai mult, specialiștii de la Asociația Four Paws International recomandă „jachetele calmante” în cazul câinilor. Ei susțin că jachetele respective au un efect calmant asupra animalelor. Designul lor exercită o presiune continuă și blândă asupra cutiei toracice a câinelui și contribuie la reducerea anxietății acestuia. De asemenea, dacă animalul este anxios, e nevoie ca proprietarul să fie acolo pentru a-l mângâia și calma.
Fostul senator Marius Marinescu a declarat că artificiile reprezintă un adevărat pericol atât pentru animale, cât și pentru oameni.
„Este o teroare care a luat amploare, o traumă fizică și psihică împotriva animalelor și a oamenilor. Guvernul Ciucă ar trebui să intervină imediat, să emită un act normativ care să interzică petardele și jocurile de artificii în localități”, a declarat Marius Marinescu.
De asemenea, reprezentanții IGSU au făcut un apel la părinți, să nu îi lasă pe copii să se joace cu petarde și artificii pentru că se pot răni grav.
În fiecare an, zeci de persoane ajung la spital din cauza folosirii articolelor pirotehnice greșit.
Potrivit datelor oferite de Grupul de Comunicare Strategică, numărul cazurilor confirmate cu Covid în ultimele 24 de ore este de 1.756, aproape dublu față de ziua precendentă, fiind o creștere a incidențe în peste 30 de județe.
De altfel, specialiștii avertizează că numărul de noi cazuri va fi în creștere, pe fondul relaxărilor din ultima perioadă, în care nu s-a mai ținut cont de nicio măsură de protecție, petrecerile de Revelion fiind la fel de relaxate ca înainte de pandemie.
Mai mult, iminența valului 5, cu o variantă Omicom ce deja se transmite intracomunitar, medicul Adrian Țincu a afirmat la B1 TV că „pentru nimeni nu mai reprezintă o necunoscută faptul că după perioada de sărbători, sau după diferite evenimente care implică socializare, există o creștere a numărului de cazuri. În mod evident, în perioada următoare vom asista la o astfel de creștere, mai ales că discutăm de varianta Omicron, care are o transmisibilitate mult mai ridicată comparativ cu varianta Delta”.
Totodată, medicul susține că „avem și o parte plină a paharului la început de an, aceea a faptului că, din toate datele pe care le avem până în prezent, varianta Omicron afectează cu precădere tractul respirator superior și determină forme de boală mai blânde comparativ cu varianta Delta, însă acest lucru nu trebuie să ne predispună la lipsa respectării măsurilor sanitare, pentru că până la urmă ne interesează să nu ne îmbolnăvim de COVID-19, chiar dacă discutăm de o formă mai ușoară de boală”, a adăugat Radu Țincu.
De la începutul pandemiei, în România au fost confirmate 1.813.056 de cazuri de infectare, în timp ce 58.814 de pacienți diagnosticați au decedat din cauza Covid.
În ceea ce privește vaccinarea, potrivit CNCAV, 7.824.499 de persoane au schema completă de vaccinare, 2.014.965 au și „boosterul”, în timp ce 7.943.267 de români sunt vaccinați cu prima doză, în ultimele 24 de ore, puțin peste 5.000 de persoane au fost vaccinate.
Educaţia ecologică şi protecţia mediului înconjurător devin materii obligatorii pentru viitorul an şcolar.
Legea a fost adoptată în Senat, viitoarea programă şcolară conţinând noțiuni obligatorii de ecologie.
În acest moment, cursurile sunt opționale și sunt organizate de asociații de mediu, cu ajutorul profesorilor.
Educaţia ecologică: grija pentru mediu reprezintă o colaborare constantă cu natura
Alexandra Dicu, de pildă, predă educație tehnologică și, de curând, și educație ecologică, arată Ştirile Pro Tv.
“După ce ne informăm, ieșim afară, în curtea școlii, unde ne putem conecta cu natura. Copiii realizează diverse jocuri. Un exemplu, arta în colaborare cu natura”, a declarat Alexandra Dicu, profesoară de educație tehnologică.
Manualul de educaţie ecologică este unul digital, fiind dezvoltat de organizația World Wide Found.
Conform declaraţiilor oferite de Cătălina Murariu, coordonator în educație la Platforma Școli Verzi, noile materii au în vedere învățarea în natură, prin experiență.
“Înseamnă că ei pot cu adevărat să schimbe ceva. Le face plăcere să le povestească și părinților și ei devin, la rândul lor, profesori”, a precizat coordonatorul în educație.
Legea merge la promulgare, iar elevii ar urma să înceapă educația pentru mediu în anul școlar 2022- 2023
Materia nu va mai fi opțională, ci va fi inclusă în cursurile obligatorii. În acest mod, orice profesor va putea preda educația despre mediu.
“Discutăm de habitate, specii, de ce e nevoie să protejăm anumite specii sau anumite habitate, de unde ne hrănim, cum ne hrănim, ce impact are hrana asupra naturii. O substanță chimică care este prezentă, de exemplu, într-un deodorant dăunează naturii, nu dăunează naturii? Cum putem reduce utilizarea acestor substanțe?”, a explicat Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului.
Fotbalul românesc a ajuns pe rolul instanțelor de judecată penale, deși ar fi trebuit să rămână o plăcere și un brand pentru țară. Sunt acuzații de dare de mită, luare de mită, spălare de bani, bancrută frauduloasă în cazul unor echipe, cluburi care țineau suporterii cu sufletul la gură.
În ciuda tuturor finanțărilor, sponsorizărilor, unele echipe au fost dărâmate la propriu. Suporterii s-au arătat dezamăgiți de felul în care oamenii de afaceri, patroni de cluburi sportive, se folosesc de minge pentru a umple „golurile” din conturile lor bancare.
CazulDinamo. Ionuț Negoiță vrea bani de la club, dar așteaptă să afle dacă merge la penitenciar pentru jefuirea acestui club
La acest moment, clubul Dinamo se află în insolvență. Datoriile sunt estimate la peste șase milioane de euro. „Câinii” au mai trecut prin astfel de momente dificile. În 2014, fostul patron al clubului, Ionuț Negoiță, reușea această „performanță”. Clubul înregistra datorii de peste 10 milioane de euro. Ulterior, insolvența s-a încheiat, chiar mai devreme decât planul de organizare era estimat. Însă, procurorii au intrat pe fir și au ajuns la concluzia că, Ionuț Negoiță, ajutat de un avocat și de firma de insolvență ZRP INSOLVENCY SPRL, a ascuns bunuri ale clubului pentru a nu achita toate datoriile clubului către stat și alte persoane juridice, fizice. Sunt judecați pentru bancrută frauduloasă, iar următorul termen este programat la data de 22. 01. 2022.
Cum se „spălau banii” la Dinamo. Mecanismul, explicat de procurori
În cadrul procedurii de insolvenţă, la data de 22 octombrie 2014, în momentul în care a semnat planul de reorganizare şi a făcut prezentarea şi evaluarea activelor aflate în patrimoniul societăţii Dinamo 1948 SA, Valentin Cristian Gheorghiţă a omis (a ascuns) o parte din activele acestei societăţi, cu o valoare contabilă netă de 16.863.011 lei şi o valoare reală de 5.179.032 lei, formate din stocuri în valoare de 504.158 lei, creanţe în valoare de 4.449.796 lei şi disponibilităţi băneşti existente în casierie şi conturi la bănci în cuantum de 225.078 lei, în scopul reducerii frauduloase a creanţelor bugetare.
Ionuț Negoiță, acuzat că a fraudat statul român și a scos ilegal bani din conturile clubului Dinamo
Pentru aprobarea şi implementarea frauduloasă a planului de reorganizare, întocmit în fals, Valentin Cristian Gheorghiţă(n.r avocat) a beneficiat de sprijinul lui Ionuţ Negoiţă, care, la data de 17.11.2014, în scopul de a frauda bugetul de stat, respectiv pentru a reduce în mod fraudulos creanţele bugetare, a votat atât direct, cât şi indirect (prin intermediul societăţilor pe care le controla) pentru aprobarea planului de reorganizare propus de administratorul special, cunoscând că în acest plan nu erau cuprinse active cu o valoare contabilă netă de 16.863.011 lei şi o valoare reală de 5.179.032 lei.
Clubul a ajuns, teoretic, la mâna suporterilor. Devii „acționar” cu un leu, însă(…) unde se duc banii?
La masa credală(n.r procedura de recuperare a datoriilor), sunt înscrise și firme deținute de fostul finanțator, Ionuț Negoiță. Mai exact, procurorii spun că are de dat bani înapoi la stat, iar pe de altă parte, el vrea să-și recupereze serviciile oferite clubului Dinamo. Există o legătură logico-juridică între cele două cauze, însă recuperarea unor datorii, chiar și după instrăinărarea clubului către spaniolul Pablo Cortacero, nu îl pot absolvi de răspundere penală. Negoiță este acuzat că a „tras” de conturile clubului și a semnat în fals un plan de reorganizare al clubului Dinamo, pe vremea când era patron.
Ionuț Negoiță: „Sunt dezamăgit că unii spun neadevăruri. Datoriile sunt de 1,8 milioane, de fapt(…)
În octombrie 2019, omul de afaceri Ionuț Negoiță anunța că nu mai poate să susțină financiar clubul. Astfel, a dat mână liberă suporterilor. Oricine se declară „câine până la moarte” putea deveni un acționar. Chiar și cu un leu. Acest lucru s-a întâmplat. Astfel, a apărut Asociația „Peluza Cătălin Hîldan” și Programul „Doar Dinamo București”. Ionuț Negoiță respinge acuzațiile procurorilor și spune că datoriile clubului au fost, de fapt, mult mai mici.
„Eu am făcut o scrisoare deschisă, unde sunt detaliate. Datoriile sunt 1,8 milioane de euro, doar o parte din ele sunt scadente. Practic să fie foarte clar, că am tot văzut, auzit, sunt dezamăgit că unii spun neadevăruri, aberații, ceea ce nu este în regula. Daca datoriile sunt 1,8 milioane, discutam de un club de fotbal, toate datele sunt și pe site-ul Ministerul de Finanțe, sunt deschis că aproape oricine să aibă acces la ele, pentru o mai buna informare.”, a explicat Negoiță.
Și(…) iar sunt vremuri grele la Dinamo! Rednic, out. Salarii restante
Suporterii din toată țara au devenit acționari la Dinamo. S-au înscris pe platforma www.programddb.ro și au cotizat on-line, după posibilități. Astfel, echipa a mers mai departe, mai mult „pe burtă”, având în vedere rezultatele slabe din Liga 1. Inițiatorii programului de susținere financiară spun, însă, că doar suporterii au ținut echipa în viață, cu bani de salarii și alte cheltuieli de funcționare.
Ziarul de Investigații a insistat să discute punctual cu oficialii Asociației „Peluza Cătălin Hîldan”, însă(…) purtătorul de cuvânt, Daniel Șendre, nu a răspuns sub nicio formă, deși a fost informat despre demersul nostru.
De asemenea, firmei care se ocupă de insolvența clubului Dinamo,RTZ & PARTNERS i s-a solicitat în scris informații, însă reprezentanții acesteia nu au răspuns.
Orice persoană cu minime cunoștințe de PR(n.r relații publice)știe că „a comunica doar prin rețele -proprii” nu oferă credibilitatea scontată.
Iată ce au afișat cei care administrează pagina de Facebook, înainte de Crăciun:
„Programul DDB nu este implicat în conducerea clubului! DDB nu deține nici o funcție la Dinamo! Acțiunile DDB pe parte administrativă s-au oprit în momentul în care am adus profesioniști în funcții de conducere. DDB a fost forțat să intervină în acest sens în sezonul trecut, când împreună am reușit să scoatem clubul din mâinile lui Cortacero & CO, oameni care au acționat întocmai unui grup infracțional organizat împotriva lui Dinamo.
De asemenea, DDB a trebuit să intervină inclusiv pe parte sportivă, atunci când echipa a rămas fără antrenor. Din fericire, am depășit cu bine acel moment, aducerea lui Dușan Uhrin dovedindu-se providențială.Din momentul venirii echipei Zăvăleanu – Mureșan însă, deciziile administrative și sportive le aparțin. Rolul DDB a rămas acela de a susține financiar clubul și sub orice altă formă posibilă, strict!Nu DDB l-a demis pe Mircea Rednic! Nu DDB l-a adus pe Flavius Stoican!”, mesajul este semnat de „echipa DDB”. Însă, cine face parte din echipa DDB și de ce nu-și asumă acuzațiile de „grup infracțional organizat” pe care le lansează(?)
Mesajul afișat de „Echipa DDB”
Scandal mare și la UTA Arad. Procurorii au stricat „blatul”
Trei oficiali ai clubului UTA Arad au fost trimiși în judecată de DNA. Este vorba despre Claudiu Drăgan (director de competiții) și Decebal Grădinaru (director general), Ionuț Gavrilescu.
Ei sunt acuzați de mai multe infracțiuni de dare de mită. Mai exact, cei trei au cerut 80 000 de lei de la jucătorii unor echipe din Brăila și Suceava, pentru a le ajuta să promoveze în Liga 1. Pentru ca acest lucru să fie posibil, ar fi trebuit ca UTA Arad să încheie meciurile la egalitate sau să câștige partida cu o echipă rivală, Sepsi Sfântu Gheorghe. Dosarul este pe rol, la acest moment, la Tribunalul Suceava.
„Ne dezicem de orice faptă de coprupție. Știm că suporterii sunt dezamăgiți, dar există prezumția de nevinovăție”, au scris oficialii echipei UTA Arad, imediat după acuzațiile DNA. Procurorii au respins toate apărările preliminare formulate de inculpați, iar rechizitoriul a fost validat de instanță(foto)
Dunărea Călărași: din Liga 1(…) la burți lipite de foame. Anamaria Prodan, despre președintele clubului: „Să-i fie rușine!”
Florin Brișan, fostul președinte al clubului „Dunărea Călărași”, este judecat, în prezent, pentru delapidare. Echipa Dunărea Călărași a fost în Liga 1 pe vremea când era antrenată de Dan Alexa. Anamaria Prodan, agent FIFA, a făcut mai multe transferuri de jucători, însă, a menționat, în premieră pentru Ziarul de Investigații, că nu a încasat niciun leu de la acest club. Mai mult, a rămas cu un gust amar să afle din conținutul stenogramelor DNA cum era înjurată de președintele Clubului, Florin Brișan.
„Să-i fie rusine dacă a vorbit urât despre mine! Eu i-am ajutat cu tot. Cu bilete de avion, pentru că nu aveau, ori de câte ori au apelat la mine. Nu am încasat niciun leu. Era firesc să am contracte, pentru că sunt agent. Dacă aș pune pe masă să cer legal toți banii, Dunărea Călărași nu ar mai exista. Dar, eu nu fac rău oamenilor. Poate a avut probleme cu afacerile, cu mașinile, pentru că acolo se văita Brișan că nu merge treaba”, ne-a declarat AnaMaria Prodan.
Unii dintre foștii oficiali ai clubului au emis o altă ipoteză. Brișan ar fi fost doar „omul de paie”, adevăratul „gropar” al unei echipe care începuse să facă performanță ar fi fost cel mai bogat om din regiunea Sud-Muntenia, președinte al Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță.
„Nu s-a dorit nimic! Iliuță nu a vrut să dea bani de salarii și nu doar mie, tuturor! La Dunărea Călărași, randamentul s-a văzut chiar și cu burta goală. Cu burta goală au ajuns să joace la baraj pentru Liga1”, ne-a declarat fostul internațional al României, Ionel Ganea, cel care s-a ocupat de antrenamentele călărășenilor.
De ce ajung cluburile de fotbal în insolvență, faliment. Legi incomplete
Legislația din România „dă mână liberă” patronilor de club, persoanele fizice sau juridice care împrumută și autorităților locale. Acestea sunt principalele surse de finanțare ale cluburilor sportive, inclusiv de fotbal. Astfel, când autoritățile locale nu mai au „chef” să aloce bani pentru sport, echipele se destramă și rămân cu datorii uriașe. Exemplul din Călărași este elocvent. Ziarul de Investigații a relatat și ce s-a întâmplat cu clubul de handbal din acest județ.
Controlul financiar este spre „0”, nefiind obligatorii rapoarte financiare speciale, trimise către experții din FRF sau Ministerul Sportului.
Principala sursă de venit a echipelor de fotbal constă în drepturile de televiziune, sumă care s-a încasat ani la rând, în luna august, în proporţie de 50 % din suma totală virată la începutul de Campionat. Ulterior, regulă a fost schimbată .
Defalcarea se face până la finalul anului: în procent de 10 % pentru fiecare din ultimele 5 luni, pe perioada august – decembrie. În cazul în care cluburile mari ajung pe mâna marilor oameni de afaceri, este greu de crezut că nu vor face tot posibilul să-și recupereze investiția.
Prin urmare, regulamentele sportive ar trebui să includă controale specifice, este opinia unor economiști, consultați de zin.ro
Curtea de Apel București (CAB) obligă Guvernul să țină cont doar de testele Covid, nu de vaccinare sau trecerea prin boală, atunci când va impune restricții în cazul prelungirii stării de alertă, potrivit unei decizii a instanței. Aceasta nu este definitivă, apelul putând fi depus în termen de 15 zile de la comunicare.
Admite în parte acțiunea formulată și precizată. Anulează în parte HG 1183/2021 și HG 1242/2021 în ce privește condiționarea accesului și a participării destinatarilor acestui act administrativ normativ la serviciile și activitățile menționate în cadrul celor două hotărâri contestate și al anexelor la acestea, indiferent de persoana fizică sau juridică, de drept privat sau de drept public, care le asigura sau care le organizează, de prezentarea dovezii trecerii prin boală sau de prezentarea dovezii realizării schemei complete de vaccinare.
Minuta Curții de Apel București
Totodată, CAB menține celelalte dispoziții ale celor două acte administrativ normative criticate și obligă Guvernul României ca în toate măsurile ce se vor institui/menține odată cu prelungirea stării de alertă să aibă în vedere doar categoriile de persoane care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS –CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore, categoriile de persoane care prezintă rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS –CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore și categoriile de persoane care nu prezintă dovada efectuării unuia din cele două teste, urmând ca la stabilirea măsurilor la care se face referire anterior să fie respectat principiul nediscriminarii pe criterii de vaccinare sau trecere prin boală.
În motivarea deciziei sale, judecătoarea de la Curtea de Apel Bucureşti precizează că, în cuprinsul celor două Hotărâri de Guvern, „nu sunt invocate dovezi medicale acceptate de OMS, potrivit cărora trecerea prin boală sau vaccinarea cu schema completă atrag imunitate totală de la contractarea acestui virus şi determina imposibilitatea transmiterii lui”, relatează Libertatea.
De altfel, instanța face trimitere și la notele de fundamentare a celor două Hotărâri de Guvern, dar și la informațiile oficiale ale INSP, din care reiese faptul că și persoanele vaccinate sau trecute prin boală se pot infecta sau reinfecta, dar și pot transmite virusul mai departe.
De asemenea, impunerea restricțiilor, în octombrie, în special în rândul celor nevaccinați, a făcut ca mulți dintre români să decidă vaccinarea împotriva Covid, mai ales că din acel moment prezentarea certificatului verde la intrarea în diverse spații publice, de exemplu, marile centre comerciale, a însemnat doar vaccinarea sau trecerea prin boală, fiind astfel eliminată și cea de-a treia variantă a certificatului verde, în accepțiunea inițială, a testului negativ Covid.
Ministerul Dezvoltării a anunțat aprobarea construcției a 10 noi creșe, în nouă localități, prin Programul Național de construcție de creșe, derulat din 2021 de ministerul de resort, se arată într-un comunicat semnat de ministrul Cseke Attila. Astfel, numărul total al creșelor aprobate pentru a fi construite, la nivel național, crește la 53.
„Ministerul Dezvoltării susține dezvoltarea echitabilă a localităților, de aceea, pentru fiecare municipiu reședință de județ și municipiu am aprobat construirea unei creșe sau două acolo unde numărul locuitorilor depășește 100.000. Am aprobat finanțarea pentru primele 43 de creșe în noiembrie, iar acum am aprobat alte 10 noi construcții în fiecare parte a țării”, a declarat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.
Ministrul dezvoltării a precizat: în urma aprobării finanțării, construirea acestor creșe noi, moderne, intră în proces de achiziție publică, urmând ca, după aceea, să fie demarate lucrările de construcție.
Conform actului normativ aprobat, se vor construi creșe mici, cu o capacitate de 40 de antepreșcolari în Câmpia Turzii, Galați, Oradea, Orăștie și Vaslui, iar creșe mari, pentru 100-110 de copii în Deva, Galați și Roman. În Bârlad și Călărași vor fi construite creșe de dimensiuni medii.
„Sprijinim educația timpurie a copiilor, tinerele familii și tinerele mame în întoarcerea pe piața forței de muncă după întemeierea unei familii și terminarea concediului de creștere a copilului”, a conchis Cseke Attila.
De altfel, la nivel local, există primari care pun condiții în privința obținerii autorizațiilor de construire. La începutul lui 2021, un grup de clujeni au cerut avizul Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) pentru construirea a 11 case, locuințe unifamiliale, pe un teren de 1,5 hectare din cartierul Sopor (un cartier periferic municipiului), însă edilul Emil Boc le-a cerut să construiască și să doneze către Primărie o creșă în schimbul avizului, motivând că în zonă nu există facilități de învățământ, potrivit Gazeta de Cluj.
O altă soluție privind creșterea numărului de locuri la creșe a fost oferită chiar de ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de șanse (MFTES), Gabriela Firea. Acesta a declarat imediat după învestirea sa că o variantă foarte bună este aceea de introducere a creșelor și grădinițelor chiar în incinta clădirilor de birouri din marile orașe. „MFTES va stabili politici publice necesare pentru stimularea natalităţii astfel încât în ţara noastră nu doar să locuim, ci şi să trăim bine şi să fie o ţară din care tinerii să nu mai fie tentaţi să plece pentru că aici nu îşi pot întemeia o familie, nu îndrăznesc să aibă copii pentru că sunt dificultăţi financiare sau nu sunt condiţii. În afară de anumite stimulente, ne propunem să creştem numărul de creşe, de grădiniţe, inclusiv în birourile care există care în marile oraşe”, declara Firea, la finalul lunii noiembrie.
Vicepremierul Sorin Grindeanu susține necesitatea implementării certificatului verde, dar pare să lase decizia la mâna „medicilor și specialiștilor în sănătate”, mai mult, consideră foarte important punctul de vedere al lui Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, potrivit căruia nu este de ajuns doar certificatul verde în contextul întâmpinării valului 5, ci și pregătirea pe celelalte componente, spitale sau accesul la antivirale.
„Eu sunt un adept al acestui certificat, dar am învăţat în această perioadă că trebuie să-i las pe cei care se pricep mai bine, medicii şi specialiştii în sănătate. Ca părere personală, cred că e nevoie de certificat verde, în acelaşi timp cu măsuri care să-i păzească pe cei care nu pot să se vaccineze. Eu am văzut punctul de vedere al ministrului Rafila, pe care îl susţin în totalitate”, a declarat Sorin Grindeanu, duminică, la Digi24.
Cât privește votul acestui act normativ, Grindeanu afirmă că social democrații nu au o majoritate în Parlament, în vederea aprobării certificatului Covid, așa cum este redenumit de către Rafila, dar au o majoritate confortabilă alături de partenerii de guvernare. „În acest moment, Parlamentul e în vacanţă, dar ceea ce a spus ministrul Rafila cred că e extrem de important: că e nevoie să ne pregătim şi pe toate celelalte componente – pe ce înseamnă spitalele, pe ce înseamnă antiviralele în farmacii”, a menționat vicepremierul.
Totodată, Grindeanu a respins ideea potrivit căreia certificatul verde (varianta Cîțu) a fost scos de pe ordinea de zi a ședinței din 21 decembrie, la presiunea AUR, care avea mii de protestatari la porțile Palatului Parlamentului. „Nu poate să vorbească PSD-ul de o teamă din partea unui bazin electoral. PSD-ul este cel mai mare partid din România şi a fost tot timpul în aceşti 30 de ani. Ştiţi, dacă vorbeam doar din punct de vedere electoral, probabil că era bine să nu intrăm la guvernare şi să-i lăsăm să se ducă până la capăt. Nu! Am luat decizii curajoase, cum trebuie să fie şi altele care sunt convins că vor fi luate în 2022”, a mai precizat vicepremierul Sorin Grindeanu.
Pe de altă parte, Ramona Chiriac, șefa reprezentanței Comisiei Europene în România, a declarat, într-un interviu acordat News.ro, că certificatul verde este „o poveste de succes a Comisiei Europene, pentru că are ca obiectiv înlesnirea libertăţii de mişcare. Nu doar statele UE au adoptat acest Certificat verde, ci alte 60 de state ale lumii îl folosesc. Eu l-aş vedea ca o valoare adăugată, care vine în ajutorul cetăţenilor”.
Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Andrei Baciu, susține că administrarea antiviralelor pentru tratarea Covid nu trebuie făcută prin automedicație, așa cum se întâmplă în foarte multe cazuri, inclusiv cu antibioticele. Mai mult, Baciu precizează că utilizarea antiviralelor nu trebuie să substituie vaccinarea.
„A fost o întreagă dezbatere. Şi există cumva acest obicei de a ne automedica, luăm medicaţie aşa, după cum mai ştim. Însă – şi nu vreau să spun lucrul ăsta nici într-un fel peiorativ – însă dacă ne uităm puţin la cum se întâmplă lucrurile în alte ţări, şi cei care trăiesc în străinătate, care sunt acum în România sau cei care au prieteni, familie în străinătate, este extrem de dificil să poţi să procuri un antibiotic oriunde în Uniunea Europeană, fără o vizită la medic. Deci vorbim de antibiotic, nu vorbim de antiviral. (…) Prescrierea şi utilizarea antiviralelor nu substituie vaccinarea, pe de o parte, şi doi: acestea trebuie luate de către persoanele care sunt eligibile. Pot fi administrate pentru o perioadă scurtă de timp, pentru persoanele care se încadrează în criteriile de eligibilitate”, a afirmat Andrei Baciu duminică seară, la Digi 24.
De altfel, folosirea antiviralelor trebuie făcută sub atenta observație a unui medic, fie că aceasta se face la domiciliu sau la spital.
Totodată, secretarul de stat în MS susține importanța testării, mai ales în contextul valului 5 al pandemiei. În acest moment, sunt aproape 11.000 de medici de familie, în cabinetele cărora vor fi puncte de testare. „La medicul de familie, va fi o prelevare de probe cu ajutorul testelor rapide. Există o multitudine de teste rapide existente pe piață, tocmai pentru că tehnologia a evoluat foarte mult. Însă, dintre toate testele rapide, cele care au o sensibilitate și o specificitate crescută, adică cele care evită rezultatele fals pozitive sau fals negative într-o proporție importantă, sunt preevaluate de către Comisia Europeană și sunt puse pe o listă. „Deci nu orice fel de test rapid care e vândut, oricare ar fi proveniența lui” va fi folosit pentru testarea la medicul de familie, a punctat Andrei Baciu.
La raportarea CNSU, din 2 ianuarie, numărul de noi cazuri de infectare cu Covid a fost de 958, în scădere față de ziua de 1 ianuarie (1.451), dar cu o creștere a ratei incidenței pe ultimele 14 zile în 33 de județe. În acest moment sunt active 12.335 de cazuri, din care 401 sunt în rândul pacienților internați în secțiile ATI.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...
Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului
Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...
După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
