Dopajul în sportul din România a fost mult timp neconform Codului Mondial Antidoping. Abia în luna octombrie 2021, Agenția Națională Antidoping(ANAD) a devenit conformă cu prevederile Codului Mondial Antidoping. S-au introdus, astfel, toate substanțele declarate interzise pentru sportivi, atât în competiții, cât și în afara acestora.
În cazul în care nu s-ar fi operat toate modificările, acceptate la nivel mondial, pentru desfășurarea competițiilor sportive, România ar fi riscat eliminarea definitivă.
ANAD este instituția în subordinea directă a Guvernului, care are rolul de a verifica și a de lua măsuri în cazul sportivilor care nu sunt „fair-play” și consumă substanțe considerate interzise pentru activitatea lor.
Cu campionii la analize: „Am observat la sportivii care consumă substanțe interzise că sunt nervoși, agresivi, cu vocea îngroșată”
Ultimul bilanț prezentat de ANAD, arată că în anul 2020 s-au înregistrat 62 de cazuri în care sportivii au folosit substanțe interzise. Precizăm că acestea nu se limitează la cele numite generic „droguri”, ci sunt chiar compuși ai unor medicamente de uz curent. De curând, ceaiul de „coca” a fost inclus pe lista substanțelor interzise pentru sportivi.
Citiți aici lista substanțelor interzise pentru sportivi
Organizațiile internaționale sportive au depistat, în perioada mai sus menționată, 10 sportivi români care au apelat la diverși compuși, în ideea că le vor îmbunătăți activitatea fizică. Cei mai mulți dintre ei au făcut parte din lotul de haltere și au fost prezenți la Jocurile Olimpice de la Londra.
Însă, mirajul „substanțelor interzise” nu a ocolit și alte sporturi: handbal, hochei pe gheață, fotbal, tenis,culturism, atletism.
„Acești sportivi nu sunt conștienți de efectele negative pe care le au substanțele interzise. Am observat la sportivii care consumă substanțe interzise că sunt nervoși, agresivi, cu vocea îngroșată, mai ales în cazul atletelor”, au menționat oficialii ANAD.
Cea mai dură sancțiune: suspendare până în 2029, la fitness, pentru suplimente pe bază de testosteron
Potrivit datelor furnizate de ANAD, cea mai dură sancțiune aplicată în anul 2021 pentru dopaj, este suspendarea pentru opt ani a unei sportive(2029) care a luat hormoni masculini(testosteron) în timpul unei competiții.
Încă nu sunt decizii definitive în toate cazurile de suspendare a sportivilor care s-au dopat. Din 34 de cazuri în care sunt formulate contestații, trei au ajuns la Curtea de Arbitraj Sportiv din Lausanne. Este vorba despre trei fotbaliști care spun că substanțele consumate sunt permise.
Declarațiile controversate ale fotbalistului Alexandru Ioniță: „Mie mi-au dat un an pentru vitamine, fotbalistului de la Dinamo prins cu cocaină trei luni”
Fotbalistul Alexandru Ioniță a fost prins cu vitamine în venă, după ce un coleg i-a propus să-l ajute cu reclama pentru o clinică medicală. Oficialii ANAD s-a autosesizat, l-au testat și au decis să-l suspende pentru un an de zile( perioada 2020-2021). La acel moment, evolua la Astra Giurgiu.
Ioniță a spus prima dată că nu au fost administrate înainte de un meci, apoi că a fost forțat de comisiile din cadrul ANAD.
„Am fost, am făcut vitaminele, am jucat cu Viitorul, ne-au bătut cu 4-1. Am făcut vitaminele înainte de acel meci. Cu ce m-au ajutat vitaminele? Nu am jucat nimic.
După meci au venit și au spus că vor să aibă o discuțe neoficială cu noi. Ne-au înregistrat, fără să ne zică. Eu mă gândeam că nu ne cred că am făcut vitamine, ci că am băgat substanțe interzise. Știam de ibuprofen, de cocaină și alte substanțe, dar nu mă gândeam niciodată la vitamine.
Citiți aici de ce poate recurge un sportiv la substanțe interzise. Care sunt vulnerabilitățile performanței
Un fotbalist susține că a fost forțat de ANAD să spună că a luat vitamine pentru a da randament la meci
„Jucătorul de la Dinamo care a fost prins cu cocaină a luat trei luni, mie mi-au dat un an. Când au venit și ne-au întrebat eu am vorbit deschis. Avem foaie de la clinică. Am făcut 100ml, cantitatea legală.
Mulți poate mă consideră nebun. Nu cunosc procedurile. Am stat trei luni de zile, nu am făcut nimic, după am recunoscut, după mi-am retras declarația. Am făcut asta pentru că nu cunosc procedurile. Ni s-a spus că au destule probe împotriva noastră și că risc patru ani și am zis OK”, a menționat pentru as.ro, fotbalistul Alexandru Ioniță.
ANAD i-a amintit lui Ioniță că este major și trebuie să își asume faptele
La vremea respectivă(2021), președintele ANAD era Cristian Balaj, cel care a respins acuzațiile lui Ioniță.
„Mi-a mărturisit că ceea ce a declarat colegilor ofițeri anti-doping în cadrul investigației din luna septembrie 2020 este real, motiv pentru care i-am făcut singura recomandare pe care o am la dispoziție ca președinte, adică să respecte prevederile legale.
Sportivul a venit însoțit de Victor Becali, cel care i-a subliniat faptul că, major fiind, este decizia lui și că, având în vedere că există riscul sancționării de până la patru ani, trebuie să facă o alegere asumată și în cunoștință de cauză”, a menționat fostul președinte al ANAD.
Specialiștii de la ANAD, consultați de noi, spun că inclusiv procedura de administrare a vitaminelor era interzisă(intravenoasă), iar Ioniță nu a avut nicio scuză să nu o cunoască.
Deciziile de suspendare, nule de drept? „Soluțiile ar trebui să vină de la instanțele de contencios administrativ!”
„O știe și fotbalistul de la cea mai modestă echipă, ghidul e pe site, nu știe să citească sau cum?!”, au precizat pentru zin.ro, surse autorizate din cadrul instituției mai sus amintite.
Cu toate acestea, unii avocați sunt de altă părere. Ei consideră că orice suspendare dată de ANAD în timpul în care nu era conformă cu Codul Mondial Antidoping este nulă de drept.
„Soluția vine pe cale de contencios -administrativ. Când ceri respectarea unui regulament, trebuie să te asiguri că acel act e valid și recunoscut”, susțin juriștii consultați de zin.ro
