Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat că soldații ruși luați prizonieri se pot întoarce acasă, dacă mamele lor vin după ei în Kiev, informează Digi24.
În acest context, reprezentanții Ministerului a publicat o listă cu numere de telefon și o adresă de e-mail prin care mamele pot lua legătura cu fiii lor ce au fost luați prizonieri de armata ucraineană.
Mamele sunt rugate să meargă în Polonia, apoi să intre în Ucraina printr-un punct de trecere a frontierei.
Zeci de soldați luați prizonieri au afirmat că nu știau că vor ataca Ucraina
„Veţi fi primite şi însoţite la Kiev, unde îi veţi putea lua pe fiii voştri. Spre deosebire de fasciştii lui Putin, noi, ucrainenii, nu ducem un război împotriva mamelor şi copiilor lor capturaţi”, a subliniat Ministerul Apărării ucrainean.
În ciuda cuvintelor de laudă la adresa armatei ruse, situația pe teren este cu totul diferită. După ce mai mulți soldați au fost luați prizonieri de ucraineni, aceștia au declarat că armata este demoralizată pentru că au fost păcăliți de generali, aceștia spunând că vor participa la exerciții militare, nu la un conflict direct cu Ucraina.
De asemenea, aceștia au mai precizat că de când au atacat Ucraina, nu au mai primit mâncare, apă și nici combustibil, situația fiind dramatică.
În ciuda acestor lucruri, armata ruseasă a continuat să bombardeze orașul Mariupol, oraș-port la Marea Azov. Potrivit oficialilor ucraineni, rușii au reușit să distrugă aproape complet un cartier unde locuiesc peste 100.000 de oameni. Viceprimarul orașului, Sergii Orlov, a anunțat că în urma atacurilor au murit sute de persoane.
„Forțele de ocupație inamice ale Federației Ruse au făcut totul pentru a bloca ieșirea civililor din orașul de jumătate de milion de locuitori. Nu putem număra câte victime sunt acolo, dar credem că cel puțin sute de oameni au murit. Nu putem intra să recuperăm cadavrele”, a declarat primarul.
Reamintim că Putin a decis să invadeze Ucraina pe 24 februarie, mobilizând în jurul țării peste 150.000 de soldați. De asemenea, 30.000 au fost trimiși în Belarus, de unde au invadat Kievul.
Războiul s-ar putea apropia și de granițele României, mulți analiști militari fiind de părere că unul din obiectivele Rusiei este redobândirea unei poziții strategice la Gurile Dunării, zona vărsării Dunării în mare. În același timp, Rusia și-ar dori ca și Republica Moldova să fie federalizată după scenariul folosit în Ucraina, prin „clonarea” unor enclave separatiste, care să se opună aderării Moldovei la Uniunea Europeană și NATO.
Putin ar putea specula opțiunile pro-ruse ale unei comunități din sudul Republicii Moldova, pentru a crea o „republică populară” separatistă de tipul celor din estul Ucrainei, Donețk și Luhansk. Este vorba de Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuză, formată la începutul anilor 90 în sudul Republicii Moldova și care este organizată în baza unei legi adoptate de Parlament în 1994. E locuită de găgăuzi, o populație de origine turcă, însă de confesiune creștin ortodoxă.
Atacurile armatei Rusiei sunt concentrate și asupra Bugeacului, zona dintre Dunăre și sudul graniței Moldovei, de la Odesa până la granița României de la Prut
Rusia a făcut eforturi pentru a-și apropia populația din Regiunea Găgăuză. În 2015, când a avut loc campania electorală pentru alegerea „bașcanului”, adică a guvernatorului regiunii, au venit de la Moscova cunoscuți artiști și sportivi. Opțiunile pro-ruse ale acestei comunități sunt amplificate de curentul unionist care a luat amploare în Moldova după 1990. Găgăuzii sunt convinși că unirea Republicii Moldova cu România ar pune în pericol autonomia lor și și-ar dori ca Moldova să adere la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. În contextul războiului din Ucraina, Rusia ar putea folosi orientarea pro-rusă a acestei comunități pentru a crea o republică separatistă la 23 km de granița României.
Zona dintre Nistru și Prut, pe lista priorităților Rusiei în războiul împotriva Ucrainei
În prima zi a războiului, armata rusă a declanșat atacuri cu rachete care au lovit și Odessa, port ucrainean la Marea Neagră. Era un atac surprinzător, pe o direcție care n-avea nicio legătură cu prioritățile de la acel moment, înconjurarea Kievului după invadarea teritoriului Ucrainei din est, din enclavele Donețk și Luhansk, din nord-est, pe direcția Harkov și din nord, de la granița cu Belarus.
Atacul grăbit asupra Odessei, chiar din prima zi a invaziei, a continuat cu bombardamente și prezența în aceste zile, în Marea Neagră, a 11 nave militare rusești cu batalioane de militari pregătiți să atace Odessa. Marți, o rachetă a lovit la Ismail, la 15 km de România. Aceste atacuri dovedesc că pe lista priorităților Rusiei se află și „revendicarea” poziției strategice la nordul Dunării.
Confirmarea a venit de la analistul militar Ion Petrescu: „Putin joacă un poker geo-politic, în care vrea să câștige totul, fără să dea nimic. Vrea Ucraina și după aceea vom vedea că are multe pretenții și la zona dintre Prut și Nistru și într-un ecart de timp și la Țările Baltice, chiar dacă acestea sunt țări membre NATO”.
Sute de ani de războaie pentru cucerirea unei poziții strategice la Gurile Dunării
Zona de la Gurile Dunării a reprezentat calea exporturilor de cereale din grânarul românesc către marile piețe europene, exporturi care în 1845 erau de 210.000 tone. După demilitarizarea zonei prin excluderea controlului Otoman și al Rusiei în 1856, Comisia Europeană a Dunării a adâncit șenalul Canalului Sulina, pentru ca navele maritime să poată naviga până la Galați și Brăila.
De interes strategic era și Bugeacul, teritoriul de la nordul Dunării, adică cele trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Bolgrad și Ismail, aflate acum în componența Ucrainei. Bugeacul a aparținut Moldovei până în 1484, când a trecut sub dominație otomană. În 1829, prin Tratatul de la Adrianopol a fost trecut, împreună cu Basarabia, sub ocupație rusească. După ce în Războiul Crimeii Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, prin Tratatul de la Paris (1856), Rusia a fost obligată să retrocedeze Bugeacul Principatului Moldovei. Odată cu Unirea din 1859, teritoriul de la nord de Dunăre a intrat în componența României.
În 1878, Rusia a reușit să ocupe Bugeacul, obținând recunoașterea dominației prin Tratatul de la Berlin. La Marea Unire din 1918, cele trei județe au revenit în componența României, dar în 1940, o parte a acestui teritoriu a fost anexat de Uniunea Sovietică, fiind atribuit Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. Acum, se pare că Bugeacul este iar vizat de Rusia, care își dorește o poziție strategică în regiune, de la Marea Neagră până la granița de est a României.
După 1990, în sudul Republicii Moldova s-a format Uniunea Teritorială Autonomă Găgăuzia
Drapelul Găgăuziei
În sudul Republicii Moldova, la nordul graniței cu Ucraina, există o comunitate găgăuză, organizată în Unitatea Teritorială Autonomă (UAT) Găgăuzia, formată din 30 de comune și 3 orașe. Localitatea Cișmichioi este la 23 km de Vama Giurgiulești, dintre România, Moldova și Ucraina. În Moldova sunt aproape 200.000 de găgăuzi, dar sunt comunități de zeci de mii de găgăuzi și în Ucraina, Grecia, Turcia și Rusia. Cu privire la originea găgăuzilor, e acreditată ideea că sunt turci stabiliți în Bulgaria, unde s-au convertit la creștinismul ortodox. În Bulgaria erau numiți turci găgăuzi. În 1812 când Bugeacul a trecut de la stăpânirea otomană la Rusia, rușii au izgonit turcii și tătarii din sudul Basarabiei și au colonizat zona cu găgăuzi aduși din estul Bulgariei, dar și cu un contingent de bulgari. În 1906, când a avut loc o răscoală țărănească, a fost proclamată „Republica Autonomă din Comrat”, dar Rusia a desființat republica după 5 zile. După intrarea Basarabiei în URSS, găgăuzii au fost supuși la o rusificare forțată.
În anii 80, când perestroika a dat undă verde mișcărilor naționaliste din republicile URSS, a apărut o mișcare intelectuală a naționalismului găgăuz. În 1988, a apărut mișcarea „Poporul Găgăuziei”, care în 1989, în condițiile începutului declinului URSS, a adoptat o rezoluție prin care cerea crearea unui teritoriu autonom, cu capitala la Comrat. Mișcarea naționalistă găgăuză a devenit mai energică după ce în august 1989, limba română devenea limba oficială a Republicii Moldova, înlocuind limba rusă.
Găgăuzii erau îngrijorați de implicațiile pe care le-ar avea pentru ei unirea Moldovei cu România. În august 1990, a fost declarată „Republica Autonomă Comrat”, dar inițiativa nu a fost aprobată de guvernul de la Chișinău.
În decembrie 1990, mișcarea separatistă „Gagauz Halkı” (Poporul Găgăuz), a proclamat „Republica Găgăuză”, formată din raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești. Guvernul Moldovei nu a fost de acord, dar în 1994, Parlamentul Moldovei, dominat de Partidul Democrat Agrar al lui Petru Lucinschi, partid de stânga, a recunoscut autonomia găgăuzilor și a aprobat Legea nr 344/23.12.1994, privind „statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)”.
Găgăuzia are propriul drapel, propriul Legislativ, propria Procuratură Generală și propria Direcție de Informații și Securitate
Peste Prut se face rusificare la oameni și la telefoane, pentru același lucru, dialogul cu Moscova
În UAT Găgăuzia sunt respectate drepturile și libertățile prevăzute de Constituția Moldovei. Uniunea este guvernată în baza legilor Republicii Moldova, dar și în baza Regulamentului Găgăuziei şi actelor normative emise de legislativul local, Adunarea Populară (Halc Topluşu) a Găgăuziei. Limbile oficiale sunt găgăuza, moldoveneasca (româna) și rusa. Uniunea este condusă de un bașcan (guvernator), un Comitet Executiv și Adunarea Populară, legislativul local, deputații fiind aleși pentru 4 ani.
UAT Găgăuzia are propriul drapel și propriile instituții, care lucrează în corelare cu cele naționale. Procuratura Găgăuziei e condusă de un procuror general numit de la Chișinău la propunerea Adunării Generale a Găgăuziei. La fel funcționează o Direcţie de Justiţie a Găgăuziei, o Direcţie a Afacerilor Interne dar și Direcţia de Informaţii şi Securitate a Găgăuziei. Principala ramură economică este agricultura, în special viticultura. Pentru că e o comunitate cu origini turcești, Găgăuzia are relații speciale cu Turcia, care a fondat Centrul cultural „Türk İșbirliği Ve Kalkınma İdaresi Bașkanlığı” și librăria „Atatürk Kütüphanesi”.
Referendum: 97% din găgăuzi se opun aderării Moldovei la UE, iar 98% vor ca Moldova să intre în Uniunea Vamală Rusia-Belarus
Un referendum organizat în februarie 2014 a conturat opțiunile comunității găgăuze cu privire la politica externă a Republicii Moldova. Întrebările au fost tendențioase, referendumul a fost declarat ilegal de justiție, dar până la urmă a fost organizat și prezența la urne a fost de 70,4%.
La întrebarea „Sunteți pentru autodeterminarea Găgăuziei în cazul în care Moldova și-ar pierde independența (și s-ar reuni cu România)?”, au votat „da” 68.023 de alegători, adică 98,9%.
Pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană au votat „da” 1.718 de alegători, iar „împotrivă” au votat 66.643, adică 97,4%. La întrebarea despre aderarea Moldovei la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan au votat „da” 68.182 de alegători și „împotrivă” 1.057. Deci majoritatea găgăuzilor și-ar dori ca Republica Moldova să meargă către direcția opusă parcursului european, 98% optând pentru intrarea Moldovei în Uniunea Vamală condusă de Rusia.
În campania electorală din 2015, capitala Găgăuziei a fost vizitată de zeci de politicieni, artiști și sportivi renumiți de la Moscova
Modul în care Kremlinul cultivă relațiile cu această comunitate a fost vizibil în 2015, când în Găgăuzia a avut loc campania electorală pentru alegerea unui nou bașcan (guvernator), fiind aleasă Irina Vlah, preferata Moscovei. În campania electorală, Comratul, capitala Găgăuziei, a fost vizitat de mari personalități de la Moscova, de la politicieni la sportivi și cântăreți, al căror mesaj comun a fost că Găgăuzia trebuie să fie strâns legată de Federația Rusă.
„Găgăuzia a devenit un punct geostrategic pentru Rusia. Într-o singură lună locuitorii din Comrat, un orășel de 20.000 de locuitori, au fost vizitați de zeci de politicieni din Federația Rusă, de formațiile de muzică cele mai iubite din Rusia, de cei mai cunoscuți sportivi ruși. Toți au avut un mesaj comun: această zonă să fie cât mai strâns legată de Federația Rusă. O zonă care poate deveni atât de conflictuală și care se află la 35 de kilometri de Galați ar trebui să ne preocupe”, declara Eugen Tomac într-un interviu acordat cotidianului „România liberă”.
Concluzia lui Tomac, care s-a născut la Ismail și a dedicat o mare parte din activitatea sa problematicii Basarabiei era că „Moscova vizează gurile Dunării și astăzi devine clar pentru toată lumea că acesta este unul dintre scopurile Rusiei”.
2018. Presa rusă: „Găgăuzia solicită Turciei să o apere de România”
Articolul din Nezavisemaya Gazeta – „Găgăuzii iau mitralierele din beciuri”
În martie 2018, presa din Republica Moldova relata despre un apel adresat de mai mulți lideri ai găgăuzilor către președintele Turciei, Recep Erdogan, care urma să viziteze Republica Moldova. „Adevărul de Moldova” relata despre un articol al publicaţiei „Nezavisimaia Gazeta”, al cărui titlu, „Гагаузы достают из подвалов автоматы”, s-ar traduce „Găgăuzii iau mitralierele din beciuri”.
În articol se vorbea despre faptul că „în satul Tomai, Ceadâr-Lunga, s-au adunat toţi primarii din localităţile autonomiei găgăuze pentru a condamna acţiunile unioniste din ţară, la iniţiativa başcanului Irina Vlah”.
„Jurnaliştii ruşi scriu că Găgăuzia este contra unirii Republicii Moldova cu România, iar <<propaganda unirii>> se poate termina cu un conflict în sudul republicii”, relata „Adevărul de Moldova”, care mai preciza că fostul preşedinte al <<Sovietului Suprem>> (Adunarea Populară din Găgăuzia -n red) Mihail Kindeghelean, a declarat pentru <<Nezavisemaya gazeta>> că în Moldova locuiesc nu doar moldoveni, dar şi reprezentanţii altor etnii, precum găgăuzi, bulgari, ruşi, ucraineni: <<Ei doresc în România? Găgăuzii nu vor, iar bulgarii vor fi alături de noi, dacă Moldova va fi lichidată. Noi vom lupta pentru păstrarea independenţei Republicii Moldova, care reprezintă casa noastră>>”.
Kindeghelean susținea că „exemplul autonomiei găgăuze este un precedent”, fiind preluat și de „ungurii, care locuiesc compact în România, au cerut pentru ei o autonomie după modelul găgăuz” și anunța că găgăuzii vor cere președintelui Turciei, Recep Erdogan, să le ofere garanții în ceea ce privește păstrarea autonomiei, referindu-se și la „altercații” pentru care „românii vor regreta”:
„Însă noi nu vom tăcea. În luna mai, în Găgăuzia vine preşedintele Recep Erdogan. Noi ne vom adresa către el ca Turcia să ne ofere garanţii cu privire la statutul nostru. Eu sunt convins că Erdogan ne va susţine – noi suntem fraţi. Iar dacă vor fi altercaţii, turcii se vor implica şi românii vor regreta”, a adăugat Kindeghelean.
În articolul din „Nezavisemaya Gazeta” este citată și opinia bașcanului UAT Găgăuzia, Irina Vlah, care reamintea de rezultatele referendumului: „Referendumul a dus la transformări în Găgăuzia. Cu toate acestea, mișcările unioniste prind din nou putere în țară, se fac declarații privind unirea cu România. Suntem interesați de consolidarea statalității Moldovei. Sunt convinsă că o Găgăuzia puternică este posibilă doar într-o Moldova puternică”.
Erdogan: „integritatea teritorială a Republicii Moldova este vitală”, dar și funcționarea autonomiei trebuie să fie „corespunzătoare”
În cadrul vizitei sale în Republica Moldova, Erdogan a vizitat Găgăuzia, a primit de la bașcan Ordinul „Gagauz Yeri”, cel mai înalt ordin al UAT Găgăuzia, dar, fiind un politician experimentat, nu a încurajat disensiunile, dar nici nu i-a descurajat pe găgăuzi. La conferința de presă comună cu președintele Moldovei de la vremea aceea, Igor Dodon și bașcanul Irina Vlah, președintele Turciei a spus că „integritatea teritorială a Republicii Moldova este de o importanță vitală”, deci nu se pune problema secesiunii separatiste.
În privința viitorului autonomiei, Erdogan a spus că a discutat „asupra necesității de a lua măsuri concrete cu sprijinul domnului președinte, Igor Dodon, și a guvernului, și cu angajamentul doamnei bașkan și a autorităților regiunii autonome pentru funcționarea autonomiei în mod corespunzător”.
Tensiuni mocnite, care ar putea fi speculate de Putin
Vocile Alegătorilor din Găgăuzia – Radio Europa Liberă
Disensiunile au fost depășite dar, oricum, nici în momentele în care spiritele erau mai încinse, nu au fost situații conflictuale între găgăuzi și moldovenii unioniști. Însă războiul Rusiei împotriva Ucrainei crează riscuri care pot fi speculate de Putin.
Între timp au avut loc schimbările politice de la Chișinău. Alegerile prezidențiale au fost pierdute de rusofilul Igor Dodon, care la una din vizitele sale la Kremlin, a primit în dar de la Putin o hartă a „Moldovei Mari”, ce cuprindea și Moldova de dincoace de Prut și Bucovina. În locul lui Dodon, a devenit președinte Maia Sandu, care a scos Moldova din izolare și a orientat politica externă către aderarea la Uniunea Europeană.
Este o direcție cu care majoritatea găgăuzilor nu este de acord, considerând că le-ar fi pusă în pericol autononomia, deși, nici unirea Moldovei cu România, nici aderarea Republicii Moldova la UE, nu ar însemna suprimarea autonomiei Găgăuziei. Germania, stat important din UE, este republică federală.
Pe fondul acestor incertitudini ale găgăuzilor în legătură cu viitorul autonomiei lor, ar putea apărea „salvatorul” Putin, care ar putea specula tensiunile mocnite. Nu știm cum va evolua războiul din Ucraina, dar se profilează o înfrângere pentru Rusia și chiar dacă ar ocupa Ucraina, Putin a pierdut războiul pe care l-a declarat lumii civilizate. În ipoteza că Rusia va ocupa Bugeacul, putem lua în calcul scenariul că Putin ar putea încerca, cu ajutorul serviciilor secrete, să convingă pe găgăuzii radicali să dorească înființarea unei republici separatiste.
Asta se poate face chiar în baza Legii nr 344/23.12.1994, privind „statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)”, în care la articolul 1, aliniatul (4) se spune că „în cazul schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent poporul Găgăuziei are dreptul la autodeterminare externă”.
În condițiile războiului din Ucraina, n-ar fi deloc complicat pentru Kremlin să insinueze că Republica Moldova nu mai este un stat independent și n-ar mai trebui decât ca bașcanul Irina Vlah să invoce dreptul la autodeterminare externă și să ceară Moscovei apărarea autonomiei și evident, Putin își va trimite armata să apere acest cap de pod al Rusiei, aflat la 23 km de granița României.
Ministrul Familiei Gabriela Firea a fost în această după-amiază în punctul de trecere al frontierei din Isaccea, județul Tulcea, în tabăra de refugiați. Fostul edil al Capitalei a precizat că suferința și teama se citește în ochii copiilor, mamelor și bunicilor ucraineni.
Firea a declarat că cea mai mare problemă cu care se confruntă cei care fug din calea războiului sunt documentele de identitate, afirmând că urmează să se stabilească o reglementare cât mai ușoară, dar legală, astfel încât rămânerea refugiaților în România sau tranzitul către o altă ţară europeană să aibă acoperire legală.
„Doamnele care se află împreună cu proprii copii sau cu alţi copii pe care i-au preluat, au diferite tipuri de documente, fie paşapoarte biometrice, fie paşapoarte vechi sau nu au decât certificat de naştere sau buletin de identitate ori nu au absolut nimic”, a precizat Firea.
Firea: „Am fost interesată ca ministru al Familiei, în special de situaţia copiilor”
De asmenea, fostul edil al Capitalei a declarat că în România au ajuns 20.000 de copii ucraineni, iar numărul lor urmează să crească considerabil în următoarele zile.
„Şi în cazul acestora sunt diferite situaţii, în primul rând şi vârste. De la zero la cinci ani – 4.500, de la şase ani la zece ani – 6.000 de copii, de la şapte la 14 şi de la 15 la 18 alte trei sau patru mii de copii. De asemenea, documentele sunt diferite şi de aici şi dificultatea autorităţilor de a procesa într-un ritm rapid toate actele pentru că fiecare situaţie trebuie să fie analizată în parte”, a mai spus Gabriela Firea.
Totodată, ministrul Familiei a vorbit și despre cetățenii români care au contract cu mame surogat din Ucraina, precizând că s-au început toate demersurile pentru a aduce nou-născuții imediat după naștere în România.
„Suntem în contact direct atât cu părinţii practic din România care aşteaptă ca bebeluşii născuţi chiar în aceste zile să poată să fie aduşi în țară, dar ei trebuie să aibă documente eliberate în Ucraina pentru că doar acolo legislaţia permite această situaţie”, a precizat Firea.
De asemenea, ministrul Familiei a dat asigurări că mamele care urmează să nască sunt în grija autorităților din Ucraina. „Cunoaştem situaţia, o urmărim şi vrem ca cetăţenii români să fie protejaţi şi să încheie cu bine, cu succes această dorinţa lor de a avea copii”, a concluzionat ministrul Familiei Gabriela Firea.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, a anunțat că locul pe care l-a vizitat în urmă cu 20 de zile în bulevardul Pieptănari s-a transformat dintr-o „casă de șobolani”, în ceva curat și folositor cetățenilor sectorului.
Mai exact, Piedone a fost informat că e nevoie de parcare, iar în cel mai scurt timp, primarul a acționat.
„Am fost, am văzut, am acționat. În aproape 3 săptămâni am transformat locul. Și ce-am făcut? Ce-mi cer cetățenii când mă opresc pe stradă: locuri de parcare! Curat, civilizat, ordonat! Nu știu dacă-s multe sau puține, dar le facem în continuare și în alte zone din sector”, a scris edilul.
„Ne ocupăm în continuare și de sectorul nostru”
Primarul Piedone continuă să fie sprijin pentru cetățenii Sectorului 5, chiar dacă se implică și în ajuturorarea celor goniți din țara lor „de către un conducător fără rațiune.” Acesta le-a răspuns „internauților” care l-au criticat pentru faptul că ajută pe copiii „cu lacrimi în ochi, obosiți și înfrigurați” din Ucraina, afirmând că astăzi, 2 martie, a inaugurat ÎNCĂ un parc pentru copiii Sectorului 5, Parcul Iacob Andrei.
„Și știu, o să ziceți că nu-i de ajuns… că voi nu știți de ajutorul pe care îl oferim prin Direcția de Asistență Socială sau alte direcții din primărie. Nu-i bai! Mă mulțumesc cu energia copilașilor cu care m-am văzut în parc. I-am văzut fericiți! Și îmi e de ajuns… eu îmi continui munca!”, a spus Piedone.
În încheierea mesajului său, edilul a precizat că odată cu începerea primăverii va continua să transforme Sectorul 5 pe care îl numește „acasă.”
„Și că tot vine primăvara (sper, și în termometre), ne apucăm și de curățenie în sector. Și de alte parcuri, și de alte parcări, și de alte blocuri reabilitate, și de alte școli renovate și de ce îmi mai cer cetățenii. Că eu pentru ei sunt aici, să muncesc și să încerc să le fac viața mai ușoară în sectorul pe care-l numesc acasă. Ne vedem pe stradă! Cu respect, primarul Piedone!”, a concluzionat Piedone.
Reamintim că de 1 Martie, edilul Sectorului 5 nu a uitat de doamnele și domnișoarele sectorului, motiv pentru care a împărțit mărțișoare pe stradă, în birouri și în mijloacele de transport în comun.
„Gata, e primăvară! Am plecat pe străzi și prin birouri ca s-o vestesc și s-o gătesc cu mărțisor. C-așa-i la noi aici pe la români: Punem șnururi împletite la poale de cireși și ne cinstim cu mărțisor femeile din viață și din jur!”, a scris Piedone.
Controlul strict al presei de stat din Rusia poate fi înfrânt, dovadă fiind recenziile online postate pe paginile restaurantelor și cafenelelor rusești care detaliază acțiunile armatei ruse în Ucraina.
Mai exact, comentariile online pe platformele precum Google Maps și Afisha.ru sunt mai greu de cenzurat, iar utilizatorii apelează la instrumente online precum VPN-urile pentru a se feri de restricțiile de pe rețelele sociale.
Putin a decis suspendarea postului de radio Echo Moskvî, după ce a prezentat într-un mod „nedorit” invazia rusească asupra Ucrainei, informează Digi24.
Poporul rus este dezinformat
Printre cele mai populare restaurante din Moscova a primit zeci de recenzii prin care utilizatorii încearcă să explice că desfășurarea de trupe în Ucraina nu reprezintă o operațiune specială, ci un adevărat război. Mai mult, un alt utilizator a îndemnat poporul rus să se ridice împotriva dictatorului Putin și să lupte pentru libertate.
„Locul era frumos. Dar Putin ne-a stricat starea de spirit invadând Ucraina. Ridicați-vă împotriva dictatorului vostru, nu mai ucideți oameni nevinovați! Guvernul vostru vă minte”, a scris alt utilizator.
În ciuda cenzurii impuse de Putin, reprezentanții Guvernului susțin că acțiunile armatei ruse în Ucraina au ca și scop capturarea așa-zișilor „naționaliști periculoși”. Primarul Moscovei a reacționat la valul de comentarii prin care utilizatorii străini încearcă să spună ce se întâmplă cu adevărat în Ucraina, precizând că este un „atac informațional psihologic.”
„Vă rog să nu ascultați apelurile provocatorilor. Acestea au ca scop subminarea guvernării orașului și crearea unei atmosfere de haos. Ei încearcă să ne divizeze”, a spus Sobianin, potrivit sursei citate.
Ideea recenziilor pe Google Maps a venit din partea grupării de hackeri Anonymous, care au reușit să atace mai multe site-uri guvernamentale rusești. Mai mult, aceștia au recomandat să posteze imagini din zonele de conflict din Ucraina în recenziile pentru restaurantele rusești populare.
„În text, scrieți despre război și atașați o fotografie cu case distruse, victime și oameni în adăposturi antiaeriene”, a scris un utilizator de Instagram.
În urmă cu trei zile, hackerii de la Anonymus au anunțat că au interceptat comunicațiile militare ale rușilor, printr-un mesaj postat pe Twitter.
Sectorul economic are, din nou, de suferit. Cresc ratele, urmează o perioadă cu dobânzi uriaşe și cu scumpiri fără oprire.
Este motivul pentru care se recomandă să renunţăm la cheltuieli, prioritizând economiile.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 3,91% pe an, față de 3,87%, cât a fost marți.
Produsele alimentare şi carburanţii se află în topul scumpirilor. ROBOR la 3 luni a ajuns la cea mai mare valoare din ultimii 9 ani
Profesorul universitar Cristian Păun, de la Academia de Studii Economice, recomandă “prudență și înțelepciune”. Acesta a explicat, pentru Europa FM, că românii ar trebui să renunţe la cheltuieli.
“Prudență și înțelepciune în ceea ce privește consumul în momentul de față sunt sfaturile mele pe care le-aș da oricui și pe care le aplic inclusiv în ceea ce mă privește. Nu e momentul acum să te apuci să faci niște cheltuieli inutile sau să te angajezi în niște proiecte din acestea pe termen lung, care nu te ajută foarte tare sau nu generează efecte pozitive asupra veniturilor tale”, a declarat profesorul.
Expertul economic averizează că au crescut cheltuielile la utilități şi transport: “Românii trebuie să strângă cureaua”
Despre creșterea ratelor şi noul val de scumpiri, a vorbit şi consultantul financiar Adrian Bența.
“Probabil, în acest moment, sunt milioane de cetățeni români plătiți pe salariul minim pe economie. În momentul în care au crescut aceste cheltuieli cu utilitățile, cu transportul, cetățeanul de rând ce trebuie să facă? Ori să-și mai găsească o altă sursă de venituri, ceea ce ar fi recomandat, ori mai strânge cureaua și reduce din cheltuielile pe care poate să le reducă”, a precizat consultantul financiar.
Conform sursei citate, indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), aplicat împrumuturilor luate după mai 2019, a ajuns la 1,17% pe an. Acesta se publică o dată la 3 luni și este în urcare faţă de precedentul, de 1,08%.
Ministrul Apărării Vasile Dîncu a declarat, miercuri, la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde a fost prezent și ministrul Apărării al Germaniei, Christine Lambrecht, că acțiunea flagrantă și „barbară” a Rusiei a destabilizat pacea din Europa, precizând că Putin încearcă să rescrie arhitectura europeană de securitate.
Totodată, oficialul român a spus că dialogul și diplomația reprezintă singurele instrumente prin care se poate rezolva orice disensiune, afirmând că atacul Rusiei asupra Ucrainei trebuie să înceteze.
De asemenea, ministrul Apărării a fost profund impresionat de refugiații care au fost nevoiți să își abandoneze casele din cauza conflictului ruso-ucrainean.
Dîncu: „Speranţele şi le pun, cu toţii, în noi”
Oficialul a mai anunțat că Executivul condus de Nicolae Ciucă va face tot ce este posibil pentru ca cetățenii ucraineni să fie bineveniți în țara noastră.
„Să aibă spaţii de cazare corespunzătoare, haine, mâncare, asistenţă meicală, să se simtă în siguranţă”, a mai declarat ministrul Apărării, potrivit news.ro.
Totodată, acesta a declarat că statele NATO și UE s-au oferit să ajute Ucraina cu echipamente militare, letale și neletale, în lupta împotriva rușilor, precizând că România trebuie să își întărească securitatea și să își modernizeze forțele armate.
„Este responsabilitate noastră pentru generaţiile viitoare. Pericolul este aici, foarte aproape de graniţele noastre”, a concluzionat Vasile Dîncu.
Reamintim că luni au ajuns primii militari francezi din cadrul Forței de Răspuns a NATO pe teritoriul țării noastre, aceștia aterizând la baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu. În următoarele zile sunt așteptați alți militari francezi, însoțiți de vehicule blindate.
De la invazia rusească asupra Ucrainei, cel puțin trei avioane militare NATO au început să survoleze spațiul aerian al României, acestea putând fi văzute în apropierea granițelor cu Republica Moldova.
Totodată, forțele americane și britanice sunt active în România, iar armata Alianței Nord-Atlantice își va întări semnificativ prezența.
Reamintim că pe 24 februarie, Vladimir Putin a dat ordinul de invadare a Ucrainei, cea mai gravă criză militară din Europa de după Al Doilea Război Mondial.
Serghei Lavrov ameninţă NATO, declarând că există riscul unui al treilea război mondial.
Conform declaraţiilor făcute de Lavrov, războiul va fi nuclear şi distructiv.
Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat, miercuri, că, dacă ar fi să aibă loc un al treilea război mondial, acesta ar implica arme nucleare şi ar fi distructiv, a relatat agenţia de presă RIA, citată de Reuters.
Rusia, despre ceea ce se întâmplă în Ucraina: “Este o operaţiune militară specială”
Şeful diplomaţiei ruse a mai spus că Rusia, care a lansat săptămâna trecută un atac în Ucraina pe care îl numeşte „operaţiune militară specială”, s-ar confrunta cu un „pericol real” dacă Kievul ar obţine arme nucleare, precizează Mediafax, citat de Economica.net.
Lavrov, despre război: “Rusia nu va permite Ucrainei să obţină arme nucleare”
În acelaşi context, Vladimir Putin a anunţat plasarea în stare de alertă a forţei de descurajare ruse. Anunţul liderului de la Kremlin a fost făcut duminică.
EFE notează că şeful statului rus a ordonat plasarea forţelor de descurajare ruse în „regim special de serviciu”. Acţiunea a venit după „declaraţiile agresive” din partea principalelor ţări membre ale NATO.
“Responsabili de cel mai înalt grad din principalele ţări ale NATO îşi permit declaraţii agresive împotriva ţării noastre. De aceea, îi ordon ministrului apărării şi şefului Statului Major General să pună forţele de descurajare ale armatei ruse într-un regim de serviciu special”, a declarat Putin, citat de TASS.
Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a anunțat că toți cetățenii ucraineni care nu au documente de identitate pot solicita azil în țara noastră, aceasta fiind singura procedură prin care pot primi protecție și acces pe teritoriul național.
Totodată, Cărbunaru a amintit că cetățenii ucraineni care ajung în România și au pașapoarte biometrice au posibilitatea să rămână în țara noastră timp de 90 de zile sau să meargă în alt stat european.
De asemenea, purtătorul de cuvânt a mai amintit că la frontiera de vest a fost nevoie de o mobilizare a Poliției de Frontieră pentru a gestiona fluxul de refugiați de război din Ucraina.
Autoritățile române sprijină cetățenii care intră pe teritoriul țării noastre
De asemenea, Dan Cărbunaru a mai precizat că persoanele care au pașaport normal, autoritățile române vor emite o viză necesare care să îi ajute, alături de pașaport, să pătrundă în țara noastră.
„Există şi alte categorii de cetăţeni ucraineni care nu au un paşaport, dar au un document care îi poate ajuta să se identifice în faţa autorităţilor şi inclusiv în aceste situaţii ei sunt procesaţi, identitatea lor este procesată şi au acces pe teritoriul naţional. Cetățenii care nu au niciun document de identitate (…) soluţia pentru ei este să solicite azil în România. Este singura procedură care le oferă simultan protecţie şi acces pe teritoriul României”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, potrivit Agerpres.
Oficialul a informat că de la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina, pe teritoriul țării noastre au intrat aproape 120.000 de cetățeni ucraineni, iar dintre aceștia, 70.026 au părăsit țara noastră.
De asemenea, Cărbunaru a mai precizat că în România au rămas 46.435 cetăţeni ucraineni, dintre care 18.000 sunt minori. Mai mult, 1.070 au solicitat azil în România.
Potrivit celui mai recent raport ONU, numărul refugiaților care au fugit din Ucraina în țările vecine a ajuns la aproape 836.000 de persoane. Totodată, se estimează că 4 milioane de ucraineni își vor părăsi țara din cauza conflictului ruso-ucrainean. Uniunea Europeană a anunțat că va oferi drept de muncă și ședere pentru cei care fug din calea războiului pentru o perioadă de 3 ani.
Nu e o singură poveste de acest gen care circulă pe Facebook.
Dar asta mi s-a părut de-a dreptul savuroasă.
Context: războiul din Ucraina a împărțit România mai ceva ca alegerile parlamentare sau pandemia și vaccinarea.
Sunt oamenii care tac, cei care ajută, cei care se informează, cei care țin cu Rusia și cei care au ajuns, din prea mult zel, să amestece istorie, cu mituri, cu paranoia. Parcă văd că răsare o nouă generație de scriitori de SF.
După cum spuneam, am văzut diverse povestioare de acest gen. De la ”Ucraina ne-a furat Bucovina”, până la ”nu-s bombardamente, e un film făcut de oculta mondială”. Dar povestea de mai jos mi-a amețit total neuronii.
Poveste cu evrei, sataniști și-un Putin salvator
Doamna aceasta a reușit, cu succes, să amestece masoneria, Israelul, Ucraina, prostituția, spălarea de bani, crimele satanice, Trump, niște virusuri necunoscute și 100% letale, precum și-un Putin care vrea să ne salveze de Oculta Mondială.
Da, am avut răbdare să citesc tot, pentru că eram curioasă să văd ce se mai întâmplă. Ce nouă amenințare, ce joc murdar, ce dezvăluiri uluitoare ne mai arată doamna?
De notat încrederea cu care scrie toate acestea. Ea chiar crede. Ea știe exact. Și ce se întâmplă în Ucraina și în lume, și ce a discutat Putin cu Trump, și ce gândește Putin. Nu știu cum de n-a angajat-o, până acum, niciun serviciu secret, la câte informații prețioase deține.
La inepții din astea, nu știu dacă e de râs sau de plâns. Prefer să mă amuz, zâmbind amar.
iPad-ul care trebuie să moară!
Următoarea poveste e despre un rus care decide să distrugă un iPad. Cu ciocanul. Pentru că iPad-urile sunt inamicul, fiind în strânsă legătură cu America. Cea rea și malefică.
Repet: iPad distrus cu ciocanul.
Cred că ar trebui să verifice și întreaga casă. Posibil să fie, dintre materiale, de altă producție decât cea rusească. Și să le distrugă și pe ele. Eventual, tot cu ciocanul.
Ușă de termopan vs soldat rus: 1-0
Nu știm ce a avut rusul cu ușa. ce i-a făcut. L-o fi înjurat, probabil.
Cert este că n-a reușit s-o cucerească. Nici cu gloanțe, nici cu patul puștii, nici cu umărul.
Până și ușile din Ucraina li se împotrivesc rușilor.
În altă ordine de idei: mai râdem, mai și glumim. Atât timp cât nu uităm că, la graniță cu noi, se duce un război. Că bombe cad, orașe sunt distruse și oameni mor.
Înainte de a lua de bune poveștile SF care s-au înmulțit îngrozitor de mult în ultimul timp, informați-vă. Cum spun mereu, din mai multe surse. Și, dacă ceva nu sună cum trebuie, săpați. Săpați adânc. Și, dacă nici așa nu merge, duceți-vă și verificați direct. În această perioadă, e cel mai sigur.
Românii au demonstrat, de la începutul invaziei trupelor ruse în Ucraina şi până în cea de-a şaptea zi de război, că sunt alături de refugiaţi, solidari cu aceştia.
Mai mult, campaniile de donaţii sunt mai active ca niciodată, în România donându-se inclusiv sânge pentru militarii și cetățenii răniți în urma atacurilor Federației Ruse asupra Ucrainei.
Pe lângă ajutorul venit din partea autorităţilor şi antreprenorilor, românii au donat produse alimentare, haine şi sume de bani pentru a sprijini refugiaţii ajunşi pe teritoriul ţării noastre.
Compania estoniană Bolt: “Vom dona 5% din valoarea comenzilor tale Bolt”
Pentru a susține Ucraina, Bolt va dona 5% din valoarea fiecărei comenzi din Europa către organizații non-profit ucrainene, inclusiv către Crucea Roșie.
Fondatorul și CEO-ul Bolt, Markus Villig, a scris, marți, pe rețelele sociale că Bolt intenționează să doneze peste 5 milioane de euro pentru a sprijini Ucraina.
Compania sa este unul dintre cei mai mari angajatori din Europa Centrală și de Est.
“Suntem împotriva invaziei ruse a Ucrainei. Suntem alături de cei 112 angajați ai noștri din Ucraina. Suntem împotriva întunericului. Слава Україні! [Glorie Ucrainei]”, a adăugat Villig. Markus Villig a mai scris despre istoria Estoniei și de ce este important ca estonienii să sprijine Ucraina în acest timp.
“Venind din Estonia, cunoaștem prea bine valoarea libertății. Părinții și bunicii noștri au așteptat ca ocupația să se termine, timp de 48 de ani. Au fost ani lungi. Europa nu poate face, din nou, aceeași greșeală”, a mai adăugat fondatorul și CEO-ul Bolt.
Compania din Estonia a ţinut să precizeze că s-a mobilizat, iar donaţiile vor ajunge la destinaţie în următoarele 2 săptămâni.
“Toate aceste acțiuni arată solidaritatea noastră cu toți cei din Ucraina”
De asemenea, reprezentanţii Bolt au precizat, în cadrul unui comunicat, că au suspendat toate operațiunile de ride-hailing din Belarus.
Mai mult, aceştia au luat decizia de a elimina toate produsele și mărcile rusești din magazinele Bolt Market. În urma aceste acţiuni, respectivele produse au ajuns către organizații de caritate.
În a șaptea zi de război în Ucraina, mai mulţi refugiaţi au trecut graniţa, ajungând în Banat.
Oamenii care au ajuns aici au declarat că se tem că și România va fi atacată.
Prin urmare, aleg alte destinaţii, dincolo de graniţele ţării noastre.
Refugiații ucraineni care au ajuns în vestul țării, în Banat, au ales să părăsească România
Conform reprezentanților Uniunii Ucrainenilor, aceștia se tem că și țara noastră va fi atacată de trupele rusești.
Două autocare cu refugiați ucraineni, care ar fi trebuit să ajungă marți, la Surduc, lângă Lugoj, unde era pregătit un motel pentru cazarea lor, au părăsit România, precizează publicaţia Gândul.ro.
Oamenii sunt panicaţi şi refuză să rămână pe teritoriul României. Președintele Uniunii Ucrainenilor ia în calcul ştirile false citite de refugiaţi
“Au ajuns, dar ce credeți, nu doreau să rămână! I-am dus direct la vamă, la Nădlac. Ei zic că în două-trei zile și la noi vor fi probleme. Au refuzat să rămână. Că nu e garanție, nu au au siguranță. Nu știu ce știu ei, ce știri au aflat. Toți gândesc că, în câteva zile, și noi suntem atacați. I-am dus la vamă, de acolo, pleacă fiecare spre alte țări din Europa”, a declarat pentru Gândul Ioan Covaci, președintele Uniunii Ucrainenilor din România, filiala Lugoj.
Conform acestuia, o mare parte din cei circa 100 de refugiați care au ajuns săptămâna trecută, în localitatea Știuca, lângă Lugoj, au plecat deja spre alte țări din Occident, mai arată sursa citată.
O radiografie critică a României după trei decenii de tranziție
Într-un mesaj adresat publicului, Piedone conturează o imagine critică a evoluției României în ultimii 36...
Siegfried Mureșan, o soluție „viabilă” de premier - anunță în tandem PNL, USR și UDMR.
Ce a mai rămas din coaliția de guvernare pro-europeană a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.
