23.6 C
București
luni, 20 iulie 2026
Acasă Blog Pagina 584

Refugiații ucraineni întâmpină probleme la intrarea în Marea Britanie

Sursa foto:Facebook/UNHCR, Agenția de Refugiați ONU

Peste 1,5 milioane de cetățeni ucraineni și-au părăsit țara, după ce Putin a decis invadarea Ucrainei pe 24 februarie. Majoritatea s-au refugiat în țările vecine, iar unii au ales să plece în Vest, pentru a începe o viață nouă.

Marea Britanie se numără printre  țările aflate pe lista refugiaților, dar cu toate acestea, mulți dintre ei nu sunt lăsați să intre în țară. Potrivit BBC, aproape 300 de ucraineni au fost respinși în timp ce încercau să treacă în Marea Britanie din Calais, Franța. Cu toate acestea, numărul este aproape același cu vizele ucrainene emise de Ministerul de Interne britanic.

Mulţi refugiaţi caută să treacă graniţa din Franţa în Marea Britanie prin portul Calais

Véronique Deprez-Boudier, subprefectul Calais, a declarat că din 24 februarie și până acum, aproape 600 de persoane au ajuns acolo, precizând că 286 au fost respinși de autoritățile britanice.

Zeci de refugiați susțin că sunt nevoiți să aștepte cu zilele pentru a obține o programare prin care să primească o viză de reunire a familiei. Ministerul de Interne a declarat că centrele de solicitare a vizelor au programări toată săptămâna, datorită numărului masiv de oameni care fug din calea războiului.

 „Este important să construim o echipă mai organizată care să ajute aceşti oameni să obţină o viză aici”, a declarat Deprez-Boudier.

Peste 17.700 de persoane au solicitat să vină în Regatul Unit prin programul Schema Familiei Ucrainene şi au fost eliberate 300 de vize. Boris Johnson, premierul Marii Britanii, a declarat că se vor menține controalele asupra celor care sosesc în țară, menționând, totodată, că va sprijini poporul ucrainean care fuge din calea războiului.

Poliția de Frontieră a anunțat, marți, că în ultimele 24 de ore aproape 30.000 de cetățeni ucraineni au intrat în România, cu 12,7% mai puțin față de ziua precedentă.

De la începutul războiului, în țara noastră au intrat aproape 300.000 de cetățeni ucraineni, dintre care au optat să plece în alte țări 208.863.

Citește și articolul: Ministrul de Externe îi liniștește pe români: „Nu se pune în niciun fel problema să se teamă de o eventuală extindere a conflictului cu implicarea României”

Zelenski, despre Rusia: „Cu cât această fiară va mânca mai mult, vrea cu atât mai mult”

Sursa foto: Facebook/ president.gov.ua

Volodimir Zelenski a făcut apel la președintele american Joe Biden pentru a interveni cât mai rapid în acest război împotriva Ucrainei, precizând că poate „face foarte multe” pentru poporul ucrainean.

De asemenea, liderul de la Kiev a mai spus că Rusia este cea care controlează spațiul aerian din Ucraina, menționând că zilnic, zeci de orașe sunt bombardate.

Zelenski a avertizat țările occidentale că dacă nu intervin cât mai rapid, Rusia își va continua extinderea, iar primele țări care vor fi puse la încercare ar fi Polonia și România.

„Toată lumea se gândeşte că suntem departe de America sau Canada”

„Nu, suntem în această zonă a libertăţii. Şi când limitele drepturilor şi libertăţilor sunt încălcate, atunci trebuie să ne protejaţi. Pentru că noi vom fi primii. Apoi va veni rândul vostru. Pentru că, cu cât această fiară va mânca mai mult, vrea cu atât mai mult”, a declarat Zelenski, potrivit news.ro.

Totodată, președintele Ucrainei a cerut ajutorul evreilor americani pentru sprijin împotriva rușilor, menționând că ceea ce face Putin reprezintă un „comportament pur nazist.” De altfel, Zelenski a redat imaginea actuală a eroismului poporului său, precizând că în mai multe localități, ucrainenii, chiar dacă sunt depășiți numeric, nu cedează și luptă în continuare împotriva inamicului.

„Se aruncă sub tancuri, asta ca să înţelegeţi ce se întâmplă aici”, a spus președintele ucrainean.

De asemenea, liderul de la Kiev a amintit că rușii au atacat oamenii care au vrut să iasă din orașele bombardate, afirmând că toate acestea „s-au întâmplat din cauza naziștilor”, iar milioane de oameni urmează să fie exterminați. Mai mult, acesta a spus că rușii bombardează viața „din tot ce mișcă”, motiv pentru care a ordonat chemarea tuturor militarilor ucraineni care sunt în afara Ucrainei, pentru întărirea armatei naționale.

Reamintim că Zelenski le-a promis cetățenilor ucraineni că nu va părăsi Kievul, chiar dacă atacurile rusești continuă. Mai mult, armata rusească a anunțat marți că va înceta focul în capitală, Sumy, Harkov, Chernigov și Mariupol pentru evacuarea civililor.

Când viața bate filmul. Volodimir Zelenski, transformat în idolul generației căreia îi este teamă să meargă în Armată, este actorul de comedie care a ajuns președintele Ucrainei

Ministrul de Externe îi liniștește pe români: „Nu se pune în niciun fel problema să se teamă de o eventuală extindere a conflictului cu implicarea României”

Sursa foto: Facebook/ Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a declarat, la Europa FM, că țara noastră beneficiază de cele mai solide garanții de securitate din istoria sa, iar o eventuală extindere a conflictului din Ucraina cu implicarea României este puțin probabilă.

Acesta a menționat că facem parte din din cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, NATO, motiv pentru care România este apărată în cazul în care Rusia are de gând să își extindă atacurile în țara noastră.

„Asta nu înseamnă că nu ne implicăm la rândul nostru, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, ale NATO, pentru a încerca să stopăm acest conflict, această agresiune ilegală, cu încălcarea flagrantă a normelor de drept internațional, a suveranităţii și integrităţii teritoriale ale Ucrainei”, a spus Bogdan Aurescu, potrivit Digi24.

„Am văzut şi această aşezare a României, alături de alte state, pe lista aşa-numitelor state neprietenoase”

Totodată, ministrul de Externe a criticat comentariile ministrului Apărării rus la adresa României, care a afirmat că țara noastră ar fi pus la dispozița Ucrainei aerodromurile. Aurescu a explicat faptul că avionul militar ucrainean care a intrat pe 24 februarie în spațiul aerian românesc a fost escortat de avioanele de luptă ale Forțelor Aeriene Românie, iar după câteva zile, acesta s-a întors înapoi în Ucraina.

 „Asta înseamnă că nu putea să intre în luptă în momentul respectiv, deci nu se putea pune problema în niciun fel să se implice partea română în conflictul care se desfășoară în Ucraina. Lucrurile au fost cât se poate de clare din punctul de vedere al autorităților române, au fost comunicate public în mod transparent. Avertismentul pe care Ministerul Apărării rus l-a transmis la adresa României este deci complet neîntemeiat”, a explicat ministrul român de Externe.

De asemenea, Aurescu a vorbit și despre lista cu „statele neprietenoase” pe care oficialii ruși au făcut-o, precizând că este rezultatul direct al sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană.

„Toate statele membre ale UE au fost trecute pe acea listă, alături de alte state din categoria partenerilor comunității occidentale, dar această așezare pe lista respectivă este rezultatul sancțiunilor pe care Uniunea Europeană le-a introdus împotriva Federaţiei Ruse, ca reacţie legitimă la agresiunea pe care Federaţia Rusă a pornit-o împotriva Ucrainei”, a concluzionat Bogdan Aurescu.

Vasile Dîncu: Dacă Moscova nu va fi oprită acum, stabilitatea statelor din vecinătatea estică este ameninţată

E criză! Se pregătește legea prin care TOȚI bărbații cu vârsta între 18 și 60 de ani intră în rezerva generală

foto: cursdeguvernare.ro

Este vorba despre un proiect de lege prin care structuri ale MApN pot trece în subordinea unor forțe străine, aflate pe teritoriul României. De asemenea, bărbații cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani ar putea intra în rezerva generală.

Ziarul de Investigații a studiat proiectul de lege prin care se dorește modificarea Legii 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare. Cea mai mare „modificare” constă în faptul că toți bărbații români cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani pot trece în rezerva generală.

Astfel, se prevede că toți cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare sunt cei care îndeplinesc serviciul militar activ sau în rezervă, cei încorporabili, adică între 20 și 35 de ani, dar și bărbații cu vârsta între 35 și 63 de ani.

Urmare a acestor prevederi, rezerva generală în caz de stare de asediu, de mobilizare sau de război va fi formată din toți bărbații români cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani.

Medicii de familie au primit deja notificări de la Direcțiile de Sănătate Publică(DSP) din țară, pentru a pregăti baza de date cu cei care se încadrează în rezerva generală.

Acest proiect de lege permite trecerea unor structuri ale MApN vor putea trece în subordinea forţelor armate străine staţionate pe teritoriul țării noastre sau a comandamentelor NATO.

Până acum, bărbații cu vârsta de peste 35 de ani erau luați în calcul pentru „mobilizare”, doar dacă efectuaseră stagiul militar, fiind considerați rezerviști.

E criză! A fost nevoie de războiul Rusia-Ucraina pentru a se realiza că România NU are Armată

Acest proiect de lege a fost conceput „pe repede înainte”, la câteva zile după ce a izbucnit războiul dintre Rusia și Ucraina. Astfel, Guvernul a realizat că nu are o Armată numeroasă.

Cu alte cuvinte, atenționările din partea rușilor i-au pus pe gânduri pe oficialii din România. Știrea nu a fost bine-primită de tinerii care nu sunt independenți emoțional, financiar și cred că pot percepe realitatea doar din spatele ecranelor, de pe rețelele de socializare.

Cu toate acestea, „unde-i lege nu e tocmeală”.

Scutiți de „rezervă generală” vor fi cei care dovedesc medical că nu sunt apți sau urmează cursurile unei facultăți( învățământ la zi).

Situația de criză va fi instituită la propunerea ministrului Apărării, apoi trebuie să fie avizată de premierul în funcţie şi va intra în vigoare prin hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

Parlamentul poate adopta acest proiect de lege în regim de urgență.

Citește și: Fake news despre un posibil război în România: Autorităţile au început să pregătească liste speciale

Începe procesul de aderare la Uniunea Europeană al Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei

Sursa foto: Europa FM

Cele 27 de state membre ale UE au ajuns la un acord luni privind iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale blocului comunitar. Decizia a fost luată în urma cererii formale transmise Bruxellesului de aceste trei ţări săptămâna trecută.

Cererea Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană va fi discutată în „zilele următoare”, a declarat luni președintele Consiliului European, Charles Michel, într-un tweet.

„UE este ferm de partea Ucrainei în eforturile de a atenua suferințele umanitare provocate de agresiunea Rusiei și de a asigura securitatea nucleară”, a adăugat Michel. „Solidaritatea, prietenia și asistența fără precedent a UE pentru Ucraina sunt de neclintit”, a mai precizat președintele Consiliului European, Charles Michel.

Conform anunţului președintelui Consiliului European, Charles Michel, cele 27 de state membre au cerut luni Comisiei Europene să facă primul demers. Este vorba de elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

Ucraina a solicitat săptămâna trecută formal aderarea la UE, urmată de Republica Moldova şi Georgia. Procesul este unul laborios şi îndelungat.

Parlamentul European a atras atenţia că rezoluţia sa de susţinere a aderării Ucrainei la UE, votată marţi, nu înseamnă că procesul de aderare a început sau că această ţară ar beneficia de vreo procedură specială de aderare, cum au dat de înţeles unele mesaje transmise de la Kiev.

După ce Republica Moldova a decis să depună cererea de aderare la Uniunea Europeană, separatiştii din Transnistria au cerut, din nou, recunoaşterea independenţei regiunii.

Ce condiții impune Rusia Ucrainei pentru încetarea războiului

Vasile Dîncu: Dacă Moscova nu va fi oprită acum, stabilitatea statelor din vecinătatea estică este ameninţată

Sursa foto: financialintelligence.ro
Sursa foto: financialintelligence.ro

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu a declarat, luni, la baza militară de la Mihail Kogălniceanu, că Kievul şi alte mari oraşe din Ucraina au fost lovite, nediscriminatoriu, de rachetele ruseşti. Toate acţiunile arată gravitatea situaţiei din Ucraina, a mai subliniat Vasile Dîncu.

”Dacă Moscova nu va fi oprită acum, stabilitatea statelor din vecinătatea estică este ameninţată”, a precizat Vasile Dîncu. Ministrul Apărării a mai subliniat faptul că Uniunea Europeană trebuie să facă mai multe eforturi pentru creşterea rezilienţei acestor state.

Securitatea europeană, euroatlantică şi în mod particular a celor din prima linie, inclusiv România, are nevoie de consolidarea pe baze permanente a posturii NATO de descurajare şi apărare, în special pe Flancul de Est şi la Marea Neagră, a mai declarat ministrul Apărării.

”România este determinată să facă mai multe, suntem hotărâţi să creştem bugetul pentru forţele armate de la 2% la 2,5%”, a spus Vasile Dîncu.

Ministrul Apărării a declarat că Kievul şi alte mari oraşe au fost lovite, nediscriminatoriu, de rachetele ruseşti. ”Blocuri de locuinţe, şcoli, spitale au devenit ruine. Joi noaptea, trupele ruse au atacat cea mai mare centrală nucleară din Europa, la Zaporojie, provocând un incendiu la o clădire administrativă care, din fericire, a fost stinsă. Toate aceste acţiuni inumane ne arată gravitatea situaţiei din Ucraina”, a declarat Vasile Dîncu.

Ministrul Vasile Dîncu a mai menţionat că atacurile asupra principalelor centre urbane sunt crunte şi îndreptate inclusiv împotriva civililor. Potrivit ministrului Apărării, aceste acțiuni au rolul de intimidare a populaţiei. Diplomaţia trebuie să redevină principalul instrument pentru rezolvarea situaţiei, a precizat Vasile Dîncu.

”Au existat până acum două runde de negocieri între delegaţiile Ucrainei şi Federaţiei Ruse. Guvernul de la Kiev a transmis că, în urma discuţiilor, nu au fost înregistrate progrese semnificative, dar a fost totuşi crearea de coloane umanitare, fiind anunţată şi a treia rundă de negocieri. Sperăm ca dialogul dintre cele două părţi să continue şi să ducă la încetarea focului şi la retragerea trupelor ruse”, a mai spus ministrul Apărării.

Vasile Dîncu, ministrul Apărării, a declarat, luni, că războiul ce durează de 12 zile a lăsat în urmă ruine și suferință, precizând că peste 1,5 milioane de oameni au ales să fugă din Ucraina.

Oficialul a anunțat că România va înființa un hub umanitar, cu sprijinul Comisiei Europene, prin care toate donațiile internaționale să ajungă la ucraineni, menționând, de la altfel, că țara noastră a trimis guvernului de la Kiev echipamente militare și muniții pentru a lupta împotriva armatei rusești.

Vasile Dîncu: „România a trimis Ucrainei muniţii și echipamente militare”

Cancelarul german Olaf Scholz: Importurile din Rusia sunt esențiale

Olaf Scholz
Olaf Scholz. Sursa foto: hotnews

Importurile de energii fosile din Rusia sunt „esențiale” pentru „viața cotidiană” a cetățenilor din Europa. Aprovizionarea continentului nu poate fi asigurată altfel în acest stadiu, a declarat luni cancelarul german Olaf Scholz.

„Aprovizionarea cu energie a Europei pentru generarea de căldură, mobilitate, electricitate și industrie nu poate fi asigurată altfel pentru moment”, a declarat cancelarul german Olaf Scholz.

Cancelarul a făcut aceste declarații în contextul în care Statele Unite și Uniunea Europeană discută posibile sancțiuni asupra importurilor energetice rusești.

Germania importă din Rusia 55% din gazul necesar, 42% din petrolul său, precum şi cărbune. Dependenţa considerabilă a fost recunoscută de guvernul german, dar va dura ani de zile până când aceasta va fi redusă.

Berlinul nu este singura capitală din UE care este foarte reticentă la embargoul asupra energiei fosile din Rusia.

Cancelarul german Olaf Scholz a reiterat recent că NATO nu va participa la războiul din Ucraina, în urma invaziei militare lansate de Rusia în 24 februarie.

El a subliniat că pentru dezescaladarea situaţiei din Ucraina este nevoie de o încetare a focului şi de negocieri suplimentare privind o retragere a forţelor ruse de pe teritoriul ucrainean.

În opinia sa, într-o primă etapă sancţiunile convenite contra Rusiei şi-au făcut simţite consecinţele. ”Ceea ce se întâmplă chiar acum este un război împotriva poporului ucrainean”, a adăugat el.

Ţările din G7 au anunțat vineri intenţia de a impune „noi sancţiuni dure” împotriva Moscovei. Acest lucru vine ca „ca răspuns la agresiunea rusă” împotriva Ucrainei.

Comisia Europeană va face propuneri pentru eliminarea dependenței energetice de Rusia

Uniunea Europeană pregătește noi sancțiuni împotriva Rusiei din cauza „nepăsării Kremlinului față de cetățeni, femei, copii și bărbați”. Anunțul a fost făcut luni de către președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen.

„Sancțiunile în vigoare sunt cu adevărat dure. Vedem turbulențe în economia Rusiei”, a mai declarat Ursula Von der Leyen.

„Am avut deja trei pachete de sancțiuni puternice, dar acum trebuie să ne asigurăm că nu există lacune și că efectul sancțiunilor este maximizat”, a spus von der Leyen.

Von der Leyen a mai subliniat că Uniunea Europeană trebuie „să scape de dependența de gaz, petrol și cărbune rusești”. Președintele Comisiei Europene a declarat că va prezenta marți propuneri cu privire la modalitățile în care Uniunea Europeană își poate diversifica aprovizionarea cu energie în afara Rusiei.

Olaf Scholz, candidatul SPD la funcția de cancelar al Germaniei

Patriarhul Daniel, mesaj dur la adresa Rusiei: Război declanșat împotriva unui stat suveran şi independent

PF Daniel (captură video)

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a criticat luni, într-un comunicat oficial, invadarea Ucrainei de către Rusia. În comunicatul de presă se arată că este vorba despre un ”război declanșat de Rusia împotriva unui stat suveran şi independent”.

”Patriarhia Română a luat act cu maximă îngrijorare de începerea războiului din Ucraina”, a mai spus Patriarhul Daniel, în comunicat.

În toată Biserica Ortodoxă Română au fost organizate colecte sau acțiuni de ajutorare a refugiaților din Ucraina. În ultimele zile, sute de mii de ucraineni au intrat în România, fiind întâmpinați încă de la intrarea lor în România cu multă compasiune, prietenie şi solidaritate de reprezentați ai eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române, care le-au oferit ajutorul.

Patriarhul BOR a făcut apel la rugăciune şi solidaritate pentru sprijinirea și ajutorarea cetățenilor ucraineni refugiați în România din cauza războiului.

”Patriarhia Română mulţumeşte tuturor eparhiilor care au răspuns la apelul ei de cooperare frăţească şi contribuie în continuare la ajutorarea refugiaților ucraineni. În mod deosebit, mulţumim eparhiilor aflate la granița cu Ucraina: Mitropolia Basarabiei, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, şi Episcopia Tulcii.

În contextul actual, marcat de violenţă şi multă suferință în Ucraina, este necesară în continuare ajutorarea refugiaților ucraineni care tranzitează România sau rămân aici pentru o vreme”, a mai spus Patriarhul Daniel.

Violenţa militară din război nu trebuie imitată prin violenţă verbală, prin atac la persoană sau denigrare, a mai declarat Patriarhul Daniel. ”Dacă în slujbele ortodoxe ni se oferă adesea binecuvântarea „Pace tuturor”, este necesar ca această pace să o facem prezentă şi roditoare în Biserică, în familie, în societate şi în relaţiile dintre popoare, spre slavă Preasfintei Treimi şi binele omenirii!”, a mai subliniat Patriarhul Daniel.

Patriarhul Daniel a transmis, joi, un mesaj de solidaritate pentru ucraineni. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și-a exprimat speranța că NATO va găsi un dialog pacificator. BOR a anunțat disponibilitatea de a-i ajuta pe ucraineni.

Apelul patriarhului BOR a venit după ce în primele ore ale dimineți de joi, Vladimir Putin a ordonat invazia militară a întregului teritoriu al Ucrainei. Într-o scurtă declarație, liderul de la Kremlin a invocat un genocid din partea Kievului în regiunile separatiste din estul țării. Vladimir Putin a vorbit despre „demilitarizarea şi denazificarea” Ucrainei, cerând , în același timp, și armatei ucrainene „să depună armele”.

Ajutor din partea Arhiepiscopiei Dunării de Jos

Arhiepiscopia Dunării de Jos a oferit în ultimele zile ajutoare de peste 100.000 lei pentru sprijinirea refugiaţilor din Ucraina.

Potrivit Biroului de presă al eparhiei, sprijinul pe care Arhiepiscopia Dunării de Jos l-a oferit şi continuă să îl ofere în aceste zile persoanelor refugiate constă în acordarea sumei de 35.000 lei Episcopiei Basarabiei de Sud pentru ajutorarea a 120 de persoane refugiate, prin asigurarea cazării la Cahul şi la Ciamurlia, dar şi în acordarea sumei de 15.000 lei Episcopiei Tulcii, pentru achiziţionarea de alimente persoanelor refugiate care ajung în judeţul Tulcea pe la Vama Isaccea.

Ajutorul mai constă şi în punerea la dispoziţia a unor spaţii de cazare la Centrul social de la Parohia ”Sf. Filofteia” din Brăila, la Centrul social de la Parohia ”Sf. Parascheva” din Brăila şi la Centrul multifuncţional de servicii sociale ”Speranţe pentru vârsta a III-a” al Parohiei ”Pogorârea Sfântului Duh” din Galaţi.

Patriarhul Daniel, apel la încetarea războiului în Ucraina

Ce condiții impune Rusia Ucrainei pentru încetarea războiului

Dmitri Peskov
Dmitri Peskov. Sursa foto: gindul.ro

Acţiunile militare ruse vor înceta „într-o clipă” dacă Ucraina îndeplineşte mai multe condiţii, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Ucraina trebuie să înceteze rezistenţa, să îşi modifice Constituţia pentru a recunoaşte anexarea Crimeei de către Rusia şi să recunoască independenţa republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk, a mai precizat Dmitri Peskov.

Condiţiile au fost aduse la cunoştinţa conducerii de la Kiev, a precizat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Aceasta este cea mai clară expresie folosită până acum a termenilor pe care Moscova doreşte să îi impună ucrainenilor pentru a opri „operaţiune militară specială” declanșată acum 12 zile.

Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse a a afirmat că Ucraina „ar trebui să aducă amendamente Constituţiei, conform căreia Ucraina va respinge orice obiectiv de aderare la orice bloc. Acest lucru este posibil numai prin modificarea Constituţiei.”

Fără aderarea la NATO sau Uniunea Europeană

Dmitri Peskov spune că Ucraina trebuie să-și modifice Constituția și să renunțe la pretențiile de a adera la NATO sau Uniunea Europeană.

Rusia nu intenţioneaza să vină cu alte pretenţii teritoriale faţă de Ucraina, a subliniat Dmitri Peskov.

„Suntem pe cale să încheiem într-adevăr demilitarizarea Ucrainei. O vom încheia. Dar principalul este ca Ucraina să îşi înceteze acţiunile militare. Ei trebuie să înceteze acţiunile militare şi atunci nimeni nu va trage”, a mai spus el.

Condiţiile puse de Rusia au fost anunţate înaintea celei de-a treia runde de negocieri ruso-ucrainene, care urmează să aibă loc luni.

Invazia rusă în Ucraina a fost declanşată pe data de 24 februarie. Ea a provocat cea mai mare criză a refugiaţilor din Europa de după cel de-al doilea război mondial.

Rusia a ocupat și a anexat Crimeea în martie 2014, iar în luna februarie președintele Vladimir Putin a anunțat că recunoaște independența regiunilor Donețk și Lugansk din estul Ucrainei.

Vladimir Putin a avertizat, în timpul unei discuţii telefonice cu Emmanuel Macron, că își va atinge obiectivele „fie prin negociere, fie prin război”.

Volodimir Zelenski a cerut din nou Occidentului să închidă spaţiul aerian. Preşedintele ucrainean a anunțat duminică, distrugerea totală a unui aeroport din apropierea oraşului Viniţa, lovit de opt rachete ruseşti.

Liderul de la Kiev a avertizat că forțele ruse se pregătesc să bombardeze orașul-port Odessa.

Preşedintele Zelenski a cerut embargou comercial internaţional asupra Rusiei

Preşedintele Zelenski a cerut embargou comercial internaţional asupra Rusiei

Volodimir Zelenski
Volodimir Zelenski. sursa foto: observatornews.ro

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut luni noi aplicarea de noi sancţiuni internaţionale împotriva Rusiei din cauza conflictului declanșat în Ucraina. Volodimir Zelenski a propus un boicot asupra petrolului şi a altor produse ruseşti dar și oprirea exporturilor spre Rusia.

Sancţiunile occidentale impuse Rusiei până acum au atins un nivel ridicat.

Volodimir Zelenski a spus că presiunea economică trebuie crescută. Președintele ucrainean a cerut un embargou comercial internaţional asupra Rusiei.

„Dacă invazia continuă şi Rusia nu îşi abandonează planurile împotriva Ucrainei, atunci este nevoie de un nou pachet de sancţiuni, de dragul păcii”, a transmis președintele Ucrainei printr-un mesaj video. El a menționat în special boicotarea petrolului şi a produselor petroliere din Rusia.

Zelenski vrea boicotarea importurilor din Rusia

„Boicotaţi importurile din Rusia. Dacă nu aderă la regulile civilizate, atunci ar trebui să nu mai primească bunuri şi servicii din partea civilizaţiei. Să fie hrăniţi de război”, a afirmat Volodimir Zelenski.

Preşedintele ucrainean a făcut sâmbătă un apel, în fața congresmenilor americani, cerând avioane pentru a lupta împotriva invadatorilor ruşi, a declarat liderul majorităţii democrate din Senatul SUA, Chuck Schumer. Președintele ucrainean ar dori ca ţările europene să furnizeze Ucrainei avioane de fabricaţie rusească, a mai declarat Chuck Schumer.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, a pus din nou presiune pe liderii occidentali cărora le cere să instituie așa numită no-flight zone. Este vorba de interdicția de a zbura în spațiul aerian al Ucrainei. Occidentul este reticent deoarece această măsură ar însemna că orice avion rusesc care zboară deasupra Ucrainei să fie doborât, riscând astfel extinderea conflictului cu țările NATO.

Volodimir Zelenski a vorbit duminică despre moartea familiei care încerca să fugă din orașul ucrainean Irpin, în apropiere de Kiev, într-o pledoarie emoționantă pentru a onora coridoarele umanitare pe care forțele rusești par să le fi ignorat. Opt civili au fost uciși în oraș în timp ce evacuările erau în curs de desfășurare, potrivit primarului Oleksandr Markushyn.

Zelenski, despre familia ucisă de soldații ruși: „Este o crimă, pur şi simplu o crimă”

Primarul unui oraş de lângă Kiev, ucis în timp ce împărţea pâine şi medicamente

Sursă foto: Facebook - Consiliul Municipal Gostomel
Sursă foto: Facebook - Consiliul Municipal Gostomel

Primarul din Gostomel, Iuri Ilici Prîlipko, a fost ucis în timp ce distribuia pâine şi medicamente oamenilor din localitate.

Bărbatul era însoţit de fraţii săi, Ruslan Karpenkom şi Ivan Zore, scrie Kyiv Independent pe Facebook.

Forţele ruse l-au împuşcat atât pe primarul oraşului, cât şi pe cei doi fraţi ai săi. Oamenii se aflau în stradă, încercând să distribuie medicamente şi alimente locuitorilor

O publicaţie locală l-a elogiat pe edil, precizând că “A murit aşa cum a trăit”.

Nimeni nu l-a obligat să se ducă în faţa gloanţelor sau invadatorilor. Ar fi putut, la fel ca alţi locuitori, să se adăpostească într-o pivniţă”, mai scriu jurnaliştii.

Edilul orăşelului de lângă Kiev a murit ca un erou. Cu toate acestea, din cauza bombordamentelor, nu va putea fi oficiată o slujbă de înmormântare

A murit pentru comunitate, a murit pentru Gostomel, a murit ca un erou”, scrie publicaţia, care-i mulţumeşte şi notează că ”dată fiind situaţia, este imposibil să aibă loc funeralii” şi îndeamnă la ”amintire” şi ”la ”rugăciuni” pentru Iuri Ilici Prîlipko.

Informaţia a fost relatată şi de către ziarul Rbc-Ukraina, jurnaliştii preluând anunţul pus pe pagina de Facebook a Consiliului Municipal al acestei aşezări urbane.

În Gostomel trăiesc puţin peste 15 mii de locuitori, precizează Mediafax. Localitatea găzduieşte un aeroport pentru transportul de marfă şi, încă de la începutul inveziei, a fost în centrul luptelor.

O femeie a fost ucisă în timp ce transporta hrană la un adăpost de animale

La prefieria Kievului, Anastasiia Yalanskaya, în vârstă de 26 de ani, a fost ucisă în mijlocul conflictului dintre Rusia și Ucraina.
Femeia a fost împușcată mortal în timp ce livra mâncare la adăposturile locale pentru câini.
Alături de ea, au fost uciși și ceilalți doi voluntari cu care mergea la adăpostul de animale.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu: Nu există riscuri privind aprovizionarea cu alimente

Adrian Chesnoiu
Sursa foto: Facebook/ Adrian Chesnoiu

La ora actuală nu există un risc legat de aprovizionarea populaţiei cu alimente, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu. El a mai precizat că ţările care vor limita exportul de cereale în contextul crizei din Ucraina sunt Ungaria, Bulgaria şi Serbia. Ministrul a mai precizat că suntem o ţară care exportăm, pentru că producem mai mult decât consumăm pe plan intern şi lucrul acesta trebuie să fie foarte bine înţeles de toată lumea.

„E vorba de Ungaria, Bulgaria şi Serbia şi trebuie să precizăm, încă de la început, că România nu este niciuna dintre aceste ţări. Din evaluările pe care le-am făcut până acum la Ministerul Agriculturii, nu există un risc să nu putem aproviziona populaţia. Evident că, pe măsură ce lucrurile evoluează sau involuează, necesită măsuri dedicate pentru a asigura populaţia României că are la dispoziţie hrană şi produse agroalimentare. Lucrurile acestea se analizează de foarte mult timp, pentru că noi am prevăzut să fim foarte conştienţi de faptul că nu este prima criză. Ea vine şi se suprapune peste criza din energie, peste criza pandemică şi toate aceste lucruri în ultimii doi ani au afectat agricultura României şi agricultura tuturor statelor din Uniunea Europeană”, a afirmat Chesnoiu.

Ministerul Agriculturii se asigură în privinţa producţiei dar nu stabileşte preţul produselor agroalimentare, a mai declarat Adrian Chesnoiu. El a mai adăugat că sunt suficiente alimente în rezervele de stat astfel încât să se poată trece peste orice criză, subliniind faptul că România este o țară exportatoare.

„Ministerul Agriculturii se ocupă strict de producţia agroalimentară şi la nivelul acesta vă spun că nu există în momentul de faţă sincope în aprovizionarea populaţiei cu alimente. (…) Cu siguranţă sunt suficiente alimente în rezervele de stat astfel încât să putem trece peste orice criză. Noi am făcut solicitări către factorii abilitaţi ca rezervele de stat să fie îndestulătoare, pentru că ne preocupă situaţia populaţiei din România şi am făcut-o înainte de agresiunea militară a Rusiei, pentru că trebuie să avem în vedere o evoluţie pe termen scurt, mediu şi lung şi soluţiile le avem, ele sunt implementate gradual în funcţie de necesitate. (…) România nu este în situaţia celorlalte state care încearcă să-şi asigure consumul intern. În Ungaria se suprapune cumva şi cu perioada alegerilor, şi trebuie să interpretăm toate aceste decizii şi în logica politică”, a adăugat ministrul Agriculturii.

Ministrul Agriculturii are în plan modernizarea sectorului agricol din țara noastră

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
cer senin
23.6 ° C
24.4 °
22.8 °
77 %
4kmh
0 %
lun
34 °
mar
32 °
mie
27 °
J
28 °
vin
27 °

Ultimul articol

Nicio zi fără întâlniri la Cotroceni; astăzi, membrii fostei coaliții de guvernare dezbat Legea...

O nouă zi, o nouă convocare a reprezentanților partidelor fostei coaliții de guvernare la Palatul Cotroceni. După discuțiile de ieri, pe tema Codului urbanismului, astăzi,...

Șapte inculpați reținuți în dosarul pensionărilor cu acte false

Procurorii DIICOT – Structura Centrală au dispus reținerea a 7 inculpați și măsura controlului judiciar față de alți 13 inculpați, în dosarul pensionărilor cu...

Declic și „TIR-ul extremismului”: activism civic sau manipulare ieftină prin frică?

Concluzia, înaintea demonstrației Declic pornește de la o problemă reală - răspândirea conținutului ilegal și extremist în mediul online - dar o ambalează într-un mesaj...