3 C
București
marți, 27 ianuarie 2026
Acasă Blog Pagina 552

Începe procesul de aderare la Uniunea Europeană al Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei

Sursa foto: Europa FM

Cele 27 de state membre ale UE au ajuns la un acord luni privind iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale blocului comunitar. Decizia a fost luată în urma cererii formale transmise Bruxellesului de aceste trei ţări săptămâna trecută.

Cererea Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană va fi discutată în „zilele următoare”, a declarat luni președintele Consiliului European, Charles Michel, într-un tweet.

„UE este ferm de partea Ucrainei în eforturile de a atenua suferințele umanitare provocate de agresiunea Rusiei și de a asigura securitatea nucleară”, a adăugat Michel. „Solidaritatea, prietenia și asistența fără precedent a UE pentru Ucraina sunt de neclintit”, a mai precizat președintele Consiliului European, Charles Michel.

Conform anunţului președintelui Consiliului European, Charles Michel, cele 27 de state membre au cerut luni Comisiei Europene să facă primul demers. Este vorba de elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

Ucraina a solicitat săptămâna trecută formal aderarea la UE, urmată de Republica Moldova şi Georgia. Procesul este unul laborios şi îndelungat.

Parlamentul European a atras atenţia că rezoluţia sa de susţinere a aderării Ucrainei la UE, votată marţi, nu înseamnă că procesul de aderare a început sau că această ţară ar beneficia de vreo procedură specială de aderare, cum au dat de înţeles unele mesaje transmise de la Kiev.

După ce Republica Moldova a decis să depună cererea de aderare la Uniunea Europeană, separatiştii din Transnistria au cerut, din nou, recunoaşterea independenţei regiunii.

Ce condiții impune Rusia Ucrainei pentru încetarea războiului

Vasile Dîncu: Dacă Moscova nu va fi oprită acum, stabilitatea statelor din vecinătatea estică este ameninţată

Sursa foto: financialintelligence.ro
Sursa foto: financialintelligence.ro

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu a declarat, luni, la baza militară de la Mihail Kogălniceanu, că Kievul şi alte mari oraşe din Ucraina au fost lovite, nediscriminatoriu, de rachetele ruseşti. Toate acţiunile arată gravitatea situaţiei din Ucraina, a mai subliniat Vasile Dîncu.

”Dacă Moscova nu va fi oprită acum, stabilitatea statelor din vecinătatea estică este ameninţată”, a precizat Vasile Dîncu. Ministrul Apărării a mai subliniat faptul că Uniunea Europeană trebuie să facă mai multe eforturi pentru creşterea rezilienţei acestor state.

Securitatea europeană, euroatlantică şi în mod particular a celor din prima linie, inclusiv România, are nevoie de consolidarea pe baze permanente a posturii NATO de descurajare şi apărare, în special pe Flancul de Est şi la Marea Neagră, a mai declarat ministrul Apărării.

”România este determinată să facă mai multe, suntem hotărâţi să creştem bugetul pentru forţele armate de la 2% la 2,5%”, a spus Vasile Dîncu.

Ministrul Apărării a declarat că Kievul şi alte mari oraşe au fost lovite, nediscriminatoriu, de rachetele ruseşti. ”Blocuri de locuinţe, şcoli, spitale au devenit ruine. Joi noaptea, trupele ruse au atacat cea mai mare centrală nucleară din Europa, la Zaporojie, provocând un incendiu la o clădire administrativă care, din fericire, a fost stinsă. Toate aceste acţiuni inumane ne arată gravitatea situaţiei din Ucraina”, a declarat Vasile Dîncu.

Ministrul Vasile Dîncu a mai menţionat că atacurile asupra principalelor centre urbane sunt crunte şi îndreptate inclusiv împotriva civililor. Potrivit ministrului Apărării, aceste acțiuni au rolul de intimidare a populaţiei. Diplomaţia trebuie să redevină principalul instrument pentru rezolvarea situaţiei, a precizat Vasile Dîncu.

”Au existat până acum două runde de negocieri între delegaţiile Ucrainei şi Federaţiei Ruse. Guvernul de la Kiev a transmis că, în urma discuţiilor, nu au fost înregistrate progrese semnificative, dar a fost totuşi crearea de coloane umanitare, fiind anunţată şi a treia rundă de negocieri. Sperăm ca dialogul dintre cele două părţi să continue şi să ducă la încetarea focului şi la retragerea trupelor ruse”, a mai spus ministrul Apărării.

Vasile Dîncu, ministrul Apărării, a declarat, luni, că războiul ce durează de 12 zile a lăsat în urmă ruine și suferință, precizând că peste 1,5 milioane de oameni au ales să fugă din Ucraina.

Oficialul a anunțat că România va înființa un hub umanitar, cu sprijinul Comisiei Europene, prin care toate donațiile internaționale să ajungă la ucraineni, menționând, de la altfel, că țara noastră a trimis guvernului de la Kiev echipamente militare și muniții pentru a lupta împotriva armatei rusești.

Vasile Dîncu: „România a trimis Ucrainei muniţii și echipamente militare”

Cancelarul german Olaf Scholz: Importurile din Rusia sunt esențiale

Olaf Scholz
Olaf Scholz. Sursa foto: hotnews

Importurile de energii fosile din Rusia sunt „esențiale” pentru „viața cotidiană” a cetățenilor din Europa. Aprovizionarea continentului nu poate fi asigurată altfel în acest stadiu, a declarat luni cancelarul german Olaf Scholz.

„Aprovizionarea cu energie a Europei pentru generarea de căldură, mobilitate, electricitate și industrie nu poate fi asigurată altfel pentru moment”, a declarat cancelarul german Olaf Scholz.

Cancelarul a făcut aceste declarații în contextul în care Statele Unite și Uniunea Europeană discută posibile sancțiuni asupra importurilor energetice rusești.

Germania importă din Rusia 55% din gazul necesar, 42% din petrolul său, precum şi cărbune. Dependenţa considerabilă a fost recunoscută de guvernul german, dar va dura ani de zile până când aceasta va fi redusă.

Berlinul nu este singura capitală din UE care este foarte reticentă la embargoul asupra energiei fosile din Rusia.

Cancelarul german Olaf Scholz a reiterat recent că NATO nu va participa la războiul din Ucraina, în urma invaziei militare lansate de Rusia în 24 februarie.

El a subliniat că pentru dezescaladarea situaţiei din Ucraina este nevoie de o încetare a focului şi de negocieri suplimentare privind o retragere a forţelor ruse de pe teritoriul ucrainean.

În opinia sa, într-o primă etapă sancţiunile convenite contra Rusiei şi-au făcut simţite consecinţele. ”Ceea ce se întâmplă chiar acum este un război împotriva poporului ucrainean”, a adăugat el.

Ţările din G7 au anunțat vineri intenţia de a impune „noi sancţiuni dure” împotriva Moscovei. Acest lucru vine ca „ca răspuns la agresiunea rusă” împotriva Ucrainei.

Comisia Europeană va face propuneri pentru eliminarea dependenței energetice de Rusia

Uniunea Europeană pregătește noi sancțiuni împotriva Rusiei din cauza „nepăsării Kremlinului față de cetățeni, femei, copii și bărbați”. Anunțul a fost făcut luni de către președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen.

„Sancțiunile în vigoare sunt cu adevărat dure. Vedem turbulențe în economia Rusiei”, a mai declarat Ursula Von der Leyen.

„Am avut deja trei pachete de sancțiuni puternice, dar acum trebuie să ne asigurăm că nu există lacune și că efectul sancțiunilor este maximizat”, a spus von der Leyen.

Von der Leyen a mai subliniat că Uniunea Europeană trebuie „să scape de dependența de gaz, petrol și cărbune rusești”. Președintele Comisiei Europene a declarat că va prezenta marți propuneri cu privire la modalitățile în care Uniunea Europeană își poate diversifica aprovizionarea cu energie în afara Rusiei.

Olaf Scholz, candidatul SPD la funcția de cancelar al Germaniei

Patriarhul Daniel, mesaj dur la adresa Rusiei: Război declanșat împotriva unui stat suveran şi independent

PF Daniel (captură video)

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a criticat luni, într-un comunicat oficial, invadarea Ucrainei de către Rusia. În comunicatul de presă se arată că este vorba despre un ”război declanșat de Rusia împotriva unui stat suveran şi independent”.

”Patriarhia Română a luat act cu maximă îngrijorare de începerea războiului din Ucraina”, a mai spus Patriarhul Daniel, în comunicat.

În toată Biserica Ortodoxă Română au fost organizate colecte sau acțiuni de ajutorare a refugiaților din Ucraina. În ultimele zile, sute de mii de ucraineni au intrat în România, fiind întâmpinați încă de la intrarea lor în România cu multă compasiune, prietenie şi solidaritate de reprezentați ai eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române, care le-au oferit ajutorul.

Patriarhul BOR a făcut apel la rugăciune şi solidaritate pentru sprijinirea și ajutorarea cetățenilor ucraineni refugiați în România din cauza războiului.

”Patriarhia Română mulţumeşte tuturor eparhiilor care au răspuns la apelul ei de cooperare frăţească şi contribuie în continuare la ajutorarea refugiaților ucraineni. În mod deosebit, mulţumim eparhiilor aflate la granița cu Ucraina: Mitropolia Basarabiei, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, şi Episcopia Tulcii.

În contextul actual, marcat de violenţă şi multă suferință în Ucraina, este necesară în continuare ajutorarea refugiaților ucraineni care tranzitează România sau rămân aici pentru o vreme”, a mai spus Patriarhul Daniel.

Violenţa militară din război nu trebuie imitată prin violenţă verbală, prin atac la persoană sau denigrare, a mai declarat Patriarhul Daniel. ”Dacă în slujbele ortodoxe ni se oferă adesea binecuvântarea „Pace tuturor”, este necesar ca această pace să o facem prezentă şi roditoare în Biserică, în familie, în societate şi în relaţiile dintre popoare, spre slavă Preasfintei Treimi şi binele omenirii!”, a mai subliniat Patriarhul Daniel.

Patriarhul Daniel a transmis, joi, un mesaj de solidaritate pentru ucraineni. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și-a exprimat speranța că NATO va găsi un dialog pacificator. BOR a anunțat disponibilitatea de a-i ajuta pe ucraineni.

Apelul patriarhului BOR a venit după ce în primele ore ale dimineți de joi, Vladimir Putin a ordonat invazia militară a întregului teritoriu al Ucrainei. Într-o scurtă declarație, liderul de la Kremlin a invocat un genocid din partea Kievului în regiunile separatiste din estul țării. Vladimir Putin a vorbit despre „demilitarizarea şi denazificarea” Ucrainei, cerând , în același timp, și armatei ucrainene „să depună armele”.

Ajutor din partea Arhiepiscopiei Dunării de Jos

Arhiepiscopia Dunării de Jos a oferit în ultimele zile ajutoare de peste 100.000 lei pentru sprijinirea refugiaţilor din Ucraina.

Potrivit Biroului de presă al eparhiei, sprijinul pe care Arhiepiscopia Dunării de Jos l-a oferit şi continuă să îl ofere în aceste zile persoanelor refugiate constă în acordarea sumei de 35.000 lei Episcopiei Basarabiei de Sud pentru ajutorarea a 120 de persoane refugiate, prin asigurarea cazării la Cahul şi la Ciamurlia, dar şi în acordarea sumei de 15.000 lei Episcopiei Tulcii, pentru achiziţionarea de alimente persoanelor refugiate care ajung în judeţul Tulcea pe la Vama Isaccea.

Ajutorul mai constă şi în punerea la dispoziţia a unor spaţii de cazare la Centrul social de la Parohia ”Sf. Filofteia” din Brăila, la Centrul social de la Parohia ”Sf. Parascheva” din Brăila şi la Centrul multifuncţional de servicii sociale ”Speranţe pentru vârsta a III-a” al Parohiei ”Pogorârea Sfântului Duh” din Galaţi.

Patriarhul Daniel, apel la încetarea războiului în Ucraina

Ce condiții impune Rusia Ucrainei pentru încetarea războiului

Dmitri Peskov
Dmitri Peskov. Sursa foto: gindul.ro

Acţiunile militare ruse vor înceta „într-o clipă” dacă Ucraina îndeplineşte mai multe condiţii, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Ucraina trebuie să înceteze rezistenţa, să îşi modifice Constituţia pentru a recunoaşte anexarea Crimeei de către Rusia şi să recunoască independenţa republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk, a mai precizat Dmitri Peskov.

Condiţiile au fost aduse la cunoştinţa conducerii de la Kiev, a precizat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Aceasta este cea mai clară expresie folosită până acum a termenilor pe care Moscova doreşte să îi impună ucrainenilor pentru a opri „operaţiune militară specială” declanșată acum 12 zile.

Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse a a afirmat că Ucraina „ar trebui să aducă amendamente Constituţiei, conform căreia Ucraina va respinge orice obiectiv de aderare la orice bloc. Acest lucru este posibil numai prin modificarea Constituţiei.”

Fără aderarea la NATO sau Uniunea Europeană

Dmitri Peskov spune că Ucraina trebuie să-și modifice Constituția și să renunțe la pretențiile de a adera la NATO sau Uniunea Europeană.

Rusia nu intenţioneaza să vină cu alte pretenţii teritoriale faţă de Ucraina, a subliniat Dmitri Peskov.

„Suntem pe cale să încheiem într-adevăr demilitarizarea Ucrainei. O vom încheia. Dar principalul este ca Ucraina să îşi înceteze acţiunile militare. Ei trebuie să înceteze acţiunile militare şi atunci nimeni nu va trage”, a mai spus el.

Condiţiile puse de Rusia au fost anunţate înaintea celei de-a treia runde de negocieri ruso-ucrainene, care urmează să aibă loc luni.

Invazia rusă în Ucraina a fost declanşată pe data de 24 februarie. Ea a provocat cea mai mare criză a refugiaţilor din Europa de după cel de-al doilea război mondial.

Rusia a ocupat și a anexat Crimeea în martie 2014, iar în luna februarie președintele Vladimir Putin a anunțat că recunoaște independența regiunilor Donețk și Lugansk din estul Ucrainei.

Vladimir Putin a avertizat, în timpul unei discuţii telefonice cu Emmanuel Macron, că își va atinge obiectivele „fie prin negociere, fie prin război”.

Volodimir Zelenski a cerut din nou Occidentului să închidă spaţiul aerian. Preşedintele ucrainean a anunțat duminică, distrugerea totală a unui aeroport din apropierea oraşului Viniţa, lovit de opt rachete ruseşti.

Liderul de la Kiev a avertizat că forțele ruse se pregătesc să bombardeze orașul-port Odessa.

Preşedintele Zelenski a cerut embargou comercial internaţional asupra Rusiei

Preşedintele Zelenski a cerut embargou comercial internaţional asupra Rusiei

Volodimir Zelenski
Volodimir Zelenski. sursa foto: observatornews.ro

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut luni noi aplicarea de noi sancţiuni internaţionale împotriva Rusiei din cauza conflictului declanșat în Ucraina. Volodimir Zelenski a propus un boicot asupra petrolului şi a altor produse ruseşti dar și oprirea exporturilor spre Rusia.

Sancţiunile occidentale impuse Rusiei până acum au atins un nivel ridicat.

Volodimir Zelenski a spus că presiunea economică trebuie crescută. Președintele ucrainean a cerut un embargou comercial internaţional asupra Rusiei.

„Dacă invazia continuă şi Rusia nu îşi abandonează planurile împotriva Ucrainei, atunci este nevoie de un nou pachet de sancţiuni, de dragul păcii”, a transmis președintele Ucrainei printr-un mesaj video. El a menționat în special boicotarea petrolului şi a produselor petroliere din Rusia.

Zelenski vrea boicotarea importurilor din Rusia

„Boicotaţi importurile din Rusia. Dacă nu aderă la regulile civilizate, atunci ar trebui să nu mai primească bunuri şi servicii din partea civilizaţiei. Să fie hrăniţi de război”, a afirmat Volodimir Zelenski.

Preşedintele ucrainean a făcut sâmbătă un apel, în fața congresmenilor americani, cerând avioane pentru a lupta împotriva invadatorilor ruşi, a declarat liderul majorităţii democrate din Senatul SUA, Chuck Schumer. Președintele ucrainean ar dori ca ţările europene să furnizeze Ucrainei avioane de fabricaţie rusească, a mai declarat Chuck Schumer.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, a pus din nou presiune pe liderii occidentali cărora le cere să instituie așa numită no-flight zone. Este vorba de interdicția de a zbura în spațiul aerian al Ucrainei. Occidentul este reticent deoarece această măsură ar însemna că orice avion rusesc care zboară deasupra Ucrainei să fie doborât, riscând astfel extinderea conflictului cu țările NATO.

Volodimir Zelenski a vorbit duminică despre moartea familiei care încerca să fugă din orașul ucrainean Irpin, în apropiere de Kiev, într-o pledoarie emoționantă pentru a onora coridoarele umanitare pe care forțele rusești par să le fi ignorat. Opt civili au fost uciși în oraș în timp ce evacuările erau în curs de desfășurare, potrivit primarului Oleksandr Markushyn.

Zelenski, despre familia ucisă de soldații ruși: „Este o crimă, pur şi simplu o crimă”

Primarul unui oraş de lângă Kiev, ucis în timp ce împărţea pâine şi medicamente

Sursă foto: Facebook - Consiliul Municipal Gostomel
Sursă foto: Facebook - Consiliul Municipal Gostomel

Primarul din Gostomel, Iuri Ilici Prîlipko, a fost ucis în timp ce distribuia pâine şi medicamente oamenilor din localitate.

Bărbatul era însoţit de fraţii săi, Ruslan Karpenkom şi Ivan Zore, scrie Kyiv Independent pe Facebook.

Forţele ruse l-au împuşcat atât pe primarul oraşului, cât şi pe cei doi fraţi ai săi. Oamenii se aflau în stradă, încercând să distribuie medicamente şi alimente locuitorilor

O publicaţie locală l-a elogiat pe edil, precizând că “A murit aşa cum a trăit”.

Nimeni nu l-a obligat să se ducă în faţa gloanţelor sau invadatorilor. Ar fi putut, la fel ca alţi locuitori, să se adăpostească într-o pivniţă”, mai scriu jurnaliştii.

Edilul orăşelului de lângă Kiev a murit ca un erou. Cu toate acestea, din cauza bombordamentelor, nu va putea fi oficiată o slujbă de înmormântare

A murit pentru comunitate, a murit pentru Gostomel, a murit ca un erou”, scrie publicaţia, care-i mulţumeşte şi notează că ”dată fiind situaţia, este imposibil să aibă loc funeralii” şi îndeamnă la ”amintire” şi ”la ”rugăciuni” pentru Iuri Ilici Prîlipko.

Informaţia a fost relatată şi de către ziarul Rbc-Ukraina, jurnaliştii preluând anunţul pus pe pagina de Facebook a Consiliului Municipal al acestei aşezări urbane.

În Gostomel trăiesc puţin peste 15 mii de locuitori, precizează Mediafax. Localitatea găzduieşte un aeroport pentru transportul de marfă şi, încă de la începutul inveziei, a fost în centrul luptelor.

O femeie a fost ucisă în timp ce transporta hrană la un adăpost de animale

La prefieria Kievului, Anastasiia Yalanskaya, în vârstă de 26 de ani, a fost ucisă în mijlocul conflictului dintre Rusia și Ucraina.
Femeia a fost împușcată mortal în timp ce livra mâncare la adăposturile locale pentru câini.
Alături de ea, au fost uciși și ceilalți doi voluntari cu care mergea la adăpostul de animale.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu: Nu există riscuri privind aprovizionarea cu alimente

Adrian Chesnoiu
Sursa foto: Facebook/ Adrian Chesnoiu

La ora actuală nu există un risc legat de aprovizionarea populaţiei cu alimente, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu. El a mai precizat că ţările care vor limita exportul de cereale în contextul crizei din Ucraina sunt Ungaria, Bulgaria şi Serbia. Ministrul a mai precizat că suntem o ţară care exportăm, pentru că producem mai mult decât consumăm pe plan intern şi lucrul acesta trebuie să fie foarte bine înţeles de toată lumea.

„E vorba de Ungaria, Bulgaria şi Serbia şi trebuie să precizăm, încă de la început, că România nu este niciuna dintre aceste ţări. Din evaluările pe care le-am făcut până acum la Ministerul Agriculturii, nu există un risc să nu putem aproviziona populaţia. Evident că, pe măsură ce lucrurile evoluează sau involuează, necesită măsuri dedicate pentru a asigura populaţia României că are la dispoziţie hrană şi produse agroalimentare. Lucrurile acestea se analizează de foarte mult timp, pentru că noi am prevăzut să fim foarte conştienţi de faptul că nu este prima criză. Ea vine şi se suprapune peste criza din energie, peste criza pandemică şi toate aceste lucruri în ultimii doi ani au afectat agricultura României şi agricultura tuturor statelor din Uniunea Europeană”, a afirmat Chesnoiu.

Ministerul Agriculturii se asigură în privinţa producţiei dar nu stabileşte preţul produselor agroalimentare, a mai declarat Adrian Chesnoiu. El a mai adăugat că sunt suficiente alimente în rezervele de stat astfel încât să se poată trece peste orice criză, subliniind faptul că România este o țară exportatoare.

„Ministerul Agriculturii se ocupă strict de producţia agroalimentară şi la nivelul acesta vă spun că nu există în momentul de faţă sincope în aprovizionarea populaţiei cu alimente. (…) Cu siguranţă sunt suficiente alimente în rezervele de stat astfel încât să putem trece peste orice criză. Noi am făcut solicitări către factorii abilitaţi ca rezervele de stat să fie îndestulătoare, pentru că ne preocupă situaţia populaţiei din România şi am făcut-o înainte de agresiunea militară a Rusiei, pentru că trebuie să avem în vedere o evoluţie pe termen scurt, mediu şi lung şi soluţiile le avem, ele sunt implementate gradual în funcţie de necesitate. (…) România nu este în situaţia celorlalte state care încearcă să-şi asigure consumul intern. În Ungaria se suprapune cumva şi cu perioada alegerilor, şi trebuie să interpretăm toate aceste decizii şi în logica politică”, a adăugat ministrul Agriculturii.

Ministrul Agriculturii are în plan modernizarea sectorului agricol din țara noastră

Ministrul Alexandru Rafila: România are nevoie de 30 de milioane de comprimate de iodură de potasiu

Alexandru Rafila (captură video)

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a comunicat că Antibiotice Iași va începe de marți fabricarea unei cantități importante de iodură de potasiu. Este vorba de o cantitate de 2,5 milioane de pastile la fiecare 48 de ore, potrivit ministrului Sănătății. România are nevoie de 30 de milioane de comprimate, potrivit estimărilor făcute de autorități.

Pastilele de iod, fabricate în regim de urgenţă

Executivul a luat legătura cu firmele autohtone pentru producerea în regim de urgenţă a pastilelor de iod, a anunțat duminică seară premierul Nicolae Ciucă.

„Începând de mâine, compania Antibiotice Iași va fabrica o mare cantitate într-un ritm de 2,5 milioane de pastile la fiecare 48 de ore. Antibiotice Iași este un producător responsabil și s-a ocupat. Noi ne-am ocupat încă de acum 10 zile să facem demersuri încât să putem să putem să asigurăm această substanță, adică nu substanța activă pe care producătorul și-o procură. Nu cred că o să fie probleme”, a declarat ministrul Alexandru Rafila.

Acesta a răspuns la întrebarea legată de modul în care se pregătește România în cazul unui atac nuclear din partea Rusiei.

Iodura de potasiu nu e „panaceu universal, nu se ia preventiv”, a explicat ministrul Sănătății.

Un necesar realizat de către INSP şi Comisia de endocrinologie a Ministerului Sănătății a arătat că necesarul este de maximum 30 de milioane de comprimate. „Ele vor fi duse la direcția de sănătate publică. Important este să ajungă într-un timp foarte scurt la nivelul fiecărei primării, încât să existe acces”, a mai precizat ministrul Alexandru Rafila.

În caz de urgență datorată unui posibil incident nuclear, administrarea comprimatelor de Iodură de potasiu se face doar în primele ore. Ministerul Sănătății organizează asigurarea stocurilor, conform recomandărilor Institutului Național de Sănătate Publică, a mai comunicat Ministerul Sănătății.

Iodura de potasiu nu trebuie utilizată în mod preventiv, deoarece poate provoca afecţiuni ale glandei tiroide, avertizează Ministerul Sănătății. Precizarea a fost făcută în contextul discuţiilor privitoare la utilizarea iodurii de potasiu în cazul unui eventual incident nuclear.

„În caz de urgenţă datorată unui posibil incident nuclear, administrarea comprimatelor de iodură de potasiu se face doar în primele ore, iar Ministerul Sănătăţii organizează asigurarea stocurilor, conform recomandărilor Institutului Naţional de Sănătate Publică”, se arată într-un comunicat al ministerului.

iMinistrul Alexandru Rafila: Refugiații ucraineni vor beneficia de toate serviciile medicale

Vasile Dîncu: „România a trimis Ucrainei muniţii și echipamente militare”

Sursa foto: Facebook/Vasile Dîncu

Vasile Dîncu, ministrul Apărării, a declarat, luni, că războiul ce durează de 12 zile a lăsat în urmă ruine și suferință, precizând că peste 1,5 milioane de oameni au ales să fugă din Ucraina.

Pentru consolidarea apărării naționale, Dîncu a precizat că începând din 2023, bugetul pentru forțele armate va crește de la 2%, cât este acum, la 2,5%. Demnitarul a mai vorbit și despre situația dramatică din Ucraina și modul în care lumea pe care am cunoscut-o până acum s-a schimbat radical.

„Joi noaptea, trupele ruse au atacat cea mai mare centrală nucleară din Europa, la Zaporojie, provocând un incendiu la o clădire administrativă care, din fericire, a fost stinsă. Toate aceste acţiuni inumane ne arată gravitatea situaţiei din Ucraina”, a spus Dîncu, potrivit News.ro.

„Atacurile asupra principalelor centre urbane sunt crunte şi îndreptate inclusiv împotriva civililor”

De asemenea, ministrul Apărării e de părere că diplomația trebuie să redevină principalul instrument pentru rezolvarea acestui conflict dintre Rusia și Ucraina. Mai mult, Dîncu a precizat că după cele două runde de negocieri pe care oficialii ruși și ucraineni le-au avut, nu s-a ajuns la un consens.  

„Guvernul de la Kiev a transmis că, în urma discuţiilor, nu au fost înregistrate progrese semnificative, dar a fost totuşi crearea de coloane umanitare, fiind anunţată şi a treia rundă de negocieri. Sperăm că dialogul dintre cele două părţi să continue şi să ducă la încetarea focului şi la retragrerea trupelor ruse”, a adăugat  ministrul Apărării.

Totodată, oficialul a anunțat că România va înființa un hub umanitar, cu sprijinul Comisiei Europene, prin care toate donațiile internaționale să ajungă la ucraineni, menționând, de la altfel, că țara noastră a trimis guvernului de la Kiev echipamente militare și muniții pentru a lupta împotriva armatei rusești.

„În acelaşi timp, Guvernul nostru oferă tot sprijinul posibil pentru tot ceea ce înseamnă problema refugiaţilor din Ucraina. Sunt bineveniţi în România. Dacă Moscova nu va fi oprită acum, stabilitatea statelor din vecinătatea estică (..) este ameninţată. Uniunea Europeană trebuie să facă mai mult pentru creşterea rezilienţei acestor state”, a concluzionat ministrul.  

Citește și: Vasile Dîncu: Nu există nicio legătură între războiul din Ucraina și prăbușirea celor două avioane

Fost șef al CIA, despre extinderea războiului: “În cazul Moldovei, putem fi îngrijorați”

Captura video Youtube
Captura video Youtube

Un fost director al CIA a declarat că orașul Odessa și Republica Moldova sunt în pericol, în contextul războiului din Ucraina.

Avertismentul generalului american, David Patraeus, a fost făcut într-un interviu acordat astăzi, pentru postul de televiziune CNN.

Fostul director al CIA a comparat situaţia din Ucraina cu cea din al Doilea Război Mondial

Fostul comandant al forțelor Statelor Unite din Afganistan, acesta a explicat că situația din teren în Ucraina este deosebită.

De asemenea, forța rezistenței civile este mult mai bine organizată și mai impresionantă decât cea a rezistenței franceze din cel de-al Doilea Război Mondial.

În ceea ce privește Odessa, acolo se vor duce lupte grele. Oamenii vor opune rezistență, o defensivă a orașului a fost deja pregătită, pe teren sunt forțe de resistență civilă foarte bine organizate. Această rezistență este chiar mai impresionantă decât ceea ce a fost în Franța în al Doilea Război Mondial”, a declarat David Patraeus.

“Ucrainenii continuă să dea dovadă de o rezistenţă remarcabilă”

Patraeus a ţinut să laude poporul ucrainean, declarând că oamenii din Ucraina sunt extraordinar de eficienți, creativi, au inițaitivă, sunt inovatori și sunt foarte determinați.

Au întrerupt comunicațiile rușilor. Au izolat și distrus mașinile care aduceau combustibil rușilor pe front. Au utilizat cocktailuri Molotov. Deci rezistența aceasta, combinată cu forțele armate, cu brigadele civile este cu adevărat remarcabilă. Vedem o luptă foarte bine coordonată în comun, în special în Kiev”, a remarcat generalul american.

Raportat la ţările din Est și viitorul Kievului, Patraeus a spus că nu acceptă presupunerea că orașul va cădea.

Ultimul lucru pe care-l vrea Putin acum este un al doilea front. Abia reușește să facă față frontului actual. Însă, în cazul Moldovei, putem fi îngrijorați”, a conclus generalul.

SOS Satele Copiilor România oferă sprijin familiilor ce fug din calea războiului

Sursa fotohttps://web.facebook.com/SOSSateleCopiilor

Diana Podaru, directorul general SOS Satele Copiilor România, a lansat un apel umanitar pentru copiii care au fugit din calea războiului și au ajuns în țara noastră.

Aceasta a precizat că lumea pe care am cunoscut-o s-a schimbat profund, războiul aducând multă suferință în rândul cetățenilor ucraineni care în urmă cu două săptămâni aveau o viață normală.

„Este cumplit să ştim că milioane de copii sunt în pericol, mulţi dintre ei deja într-o situaţie vulnerabilă. Cu ajutorul autorităţilor şi al ONG-urilor partenere, identificăm familii vulnerabile şi le asigurăm sprijinul de care au nevoie”, a declarat Podaru, potrivit Agerpres.

Peste 20.000 de copii au ajuns în țara noastră de la începutul războiului din Ucraina

Totodată, încă de la începutul lunii martie, în Satul SOS din București, au ajuns primele familii, mai exact două mame cu trei copii. Aceștia au lăsat totul în urmă și au reușit să fugă din calea războiului, având asupra lor doar o geantă.

„Pentru a-i proteja pe copii, una dintre mame a decis să le spună că aici, în România, sunt în vacanţă. Este o situaţie sfâşietoare!”, a spus Diana Podaru.

De asemenea, SOS Satele Copiilor România a anunțat că oferă adăpost în spațiile amenajate în 3 sate SOS din Bucureşti, Hemeiuş (Bacău) şi Cisnădie (Sibiu), unde familiile cazate vor beneficia de masă caldă, produse de igienă, consiliere socială și psihologică și suport educațional pentru cei mici.

Totodată, oricine poate ajuta pe copiii vulnerabil veniți din Ucraina cu o donație online pe https://www.sos-satelecopiilor.ro/sprijin-pentru-ucraina/ sau în contul IBAN RO72 BACX 0000 0010 8000 3035, deschis la Unicredit Bank, cu specificaţia „UCRAINA”.

Altă modalitate de susținere a programelor SOS Satele Copiilor este prin SMS cu textul MAMA la 8864 ( 4 euro pe lună) sau prin Revolut, la secțiunea donații.

Organizația Națiunilor Unite a anunțat că peste 7,5 milioane de copii sunt în pericol din cauza războiului și au nevoie de sprijin urgent. Majoritatea au venit cu mamele lor, dar există și copii care au ajuns fără niciun părinte în țările vecine.

Cristian Popescu Piedone trage un semnal de alarmă: „Legile strâmbe din țara noastră împiedică să continuăm ajutorarea refugiaților”

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
burniță de intensitate joasă
3 ° C
3.3 °
2.7 °
95 %
4.6kmh
100 %
mar
4 °
mie
9 °
J
6 °
vin
7 °
S
4 °

Ultimul articol

Contre între un fost și un actual ministru, pe tema fondurilor europene: „S-a făcut...

Contre între fostul ministrul PSD al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, și actualul deținător al protofoliului, după ce acesta din urmă a declarat...

Bolojan, despre suspiciunile de plagiat la adresa ministrului Justiției: „Aștept ca o comisie calificată...

Suspiciunile de plagiat care planează asupra ministrului Justiției vor fi analizate de o Comisie de Etică a Universității unde Radu Marinescu și-a obținut doctoratul,...

Crimă îngrozitoare în Timiș, comisă de un băiat de 13 ani; procurorii: „Nu răspunde...

Vârsta pe care o are un băiat din județul Timiș, considerat autorul unui omor îngrozitor, face imposibilă inculparea acestuia. În cauză, procurorii au dispus însă...