-6.5 C
București
miercuri, 21 ianuarie 2026
Acasă Blog Pagina 469

Un premier își îndeamnă conaționalii să își doneze salariul pe o lună ucrainenilor

Sursa foto: Youtube

Premierul Bulgariei Kiril Petkov a anunțat că fiecare cetățean bulgar ce vrea să ajute cu adevărat Ucraina ar trebui să își doneze salariul pe o lună. Demnitarul a spus pe o rețea de socializare că toți banii vor merge într-un fond pentru guvernul Ucrainei, afirmând că își va dona salariul pe care îl primește.

”Cer fiecărui cetăţean bulgar care vrea cu adevărat să ajute Ucraina să doneze un salariu, ca mine. Vorbele sunt uşoare, faptele sunt dificile, este timpul ca postările pe Facebook să devină fonduri pentru Ucraina”, a scris Petkov.

Dezacorduri în guvernul bulgar cu privire la trimiterea de arme în Ucraina

Mesajul premierului bulgar vine în contextul în care, în interiorul coaliției de guvernare de la Sofia există dezacorduri cu privire la trimiterea de arme Ucrainei.

Socialiștii, prin vocea lui Kornelia Ninova, nu sunt de acord cu trimiterea armelor armatei ucrainene. Mai mult, acesta a amenințat că se va retrage din coaliție dacă se va insista, în continuare, pe ideea trimiterii de armament Ucrainei.

În ciuda amenințărilor venit din partea socialiștilor, premierul Bulgariei a precizat că e nevoie de unitate politică și socială, motiv pentru care va încerca să ajungă la un consens în coaliția de guvernare.

”Ajutorul militar nu este în mod obligatoriu în una dintre cele două extreme – nu înseamnă doar proiectile sau căşti. Haideţi să înţelegem nevoile reale ale Ucrainei şi, ca o coaliţie informată, să ne unim în jurul nevoilor concrete importante în spatele cărora putem sta toţi uniţi”, a spus prim-ministrul bulgar.

Totodată, șeful statului a amintit că nimeni în Europa nu are dreptul să ucidă și să atace civili, iar țara pe care o conduce este liberă să aleagă dacă va ajuta sau nu militar pe Ucraina.

Reamintim că în urmă cu câteva zile, Zelenski a transmis un mesaj clar liderilor statelor care nu sunt pregătiți să sprijine Ucraina. Liderul de la Kiev a spus că Ucraina nu a devenit o țară pentru „selfie-uri tragice.”

Citește și articolul: Când viața bate filmul. Volodimir Zelenski, transformat în idolul generației căreia îi este teamă să meargă în Armată, este actorul de comedie care a ajuns președintele Ucrainei

Portul Constanța a căpătat un rol important în exportul cerealelor din Ucraina

Portul Constanța (CT 100)

Ucraina a trimis până acum în portul românesc Constanţa aproximativ 80.000 de tone de cereale, a declarat directorul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa, Florin Goidea. Potrivit acestuia, în vitor sunt aşteptate cantităţi şi mai mari.

„Există aproximativ 80.000 de tone de cereale care au ajuns deja, ele sunt depozitate în silozuri, o parte fiind încărcate pe nave. Alte 80.000 de tone sunt aprobate şi se află în drum spre Constanţa”, a declarat Florin Goidea, directorul CNAPM.

Porturile ucrainene sunt blocate din momentul războiului din Ucraina, declanșat în urmă cu două luni Ucraina, care este un producător agricol major, a fost obligată să exporte în România pe calea ferată, pe la graniţa să de vest, sau prin micile sale porturi de la Dunăre. România, stat membru UE, are frontiere comune la Marea Neagră, o arteră majoră de transport pentru cereale şi petrol, cu Bulgaria, Turcia, Georgia şi Ucraina. Cerealele au ajuns fie pe calea ferată, fie transportate cu barjele pe Dunăre, portul Constanța având capacitatea de a gestiona exporturi suplimentare de cereale.

Fluviul Dunărea va deveni mai profitabil din punct de vedere economic

Capacitatea de stocare în portul Constanţa este de aproximativ 2 milioane de tone. Anul trecut au fost gestionate de aici exporturi de aproximativ 24 milioane de tone. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat recent că o linie de cale ferată de tip sovietic, cu ecartament larg, care vine din Republica Moldova şi merge direct în Portul Galaţi, va fi reabilitată rapid, pentru a accelera transporturile de cereale. Potrivit analiştilor de la APK-Inform, poliţiştii de frontieră din Ucraina au închis câteva căi navigabile în zona gurii fluviului Dunărea, din cauza minelor care plutesc în derivă în Marea Neagră. Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a declarat săptămâna trecută la Bucureşti că există o şansă de îmbunătăţire a infrastructurii Dunării şi a rutelor comerciale.

„Există o şansă reală importantă pentru că fluviul Dunărea să devină chiar şi mai profitabil din punct de vedere economic, mai important şi să conecteze mai bine ţările din regiunea Mării Negre cu ţările din vestul Europei, din punct de vedere comercial”, a afirmat Kuleba.

Greenpeace România: ”Natura este victima tăcută a războiului din Ucraina. Opriți războiul! Pace verde!”

Ponta, despre dialogul dintre Iohannis și Biden: ”Despre ce a vorbit Iohannis? Despre golf, despre schi?!”

Captură video Youtube/România TV
Captură video Youtube/România TV

Invitat la România TV, Victor Ponta a vorbit despre războiul din Ucraina, dar a analizat și economia actuală din România.

Fostul premier a ironizat dialogul pe care președintele României, Klaus Iohannis, l-a avut cu Joe Biden.

Victor Ponta l-a ridiculizat pe Klaus Iohannis, cel poreclit ”musafirul de la Cotroceni” de fostul său partener de încredere, Ludovic Orban.

Ponta, despre situația economică actuală din România: ”Ne împrumutăm și nu producem nimic”

Doi ani să vorbim despre COVID?! Acum vorbim numai despre război. Oamenii își văd de treaba lor, sunt în vacanțe, își trimit copiii la școală. Vorbim despre război, dar nu vorbim despre lucrurile grele la care nu sunt soluții – economie, firmele românești, ne împrumutăm și nu producem nimic.

Domnul Iohannis dă un comunicat în care spune că a vorbit cu Joe Biden. Ce a vorbit? Despre golf, despre schi?! Dacă ai vorbit, nu înseamnă că ai vorbit ceva”, a punctat Ponta, la România TV.

”Banii și Puterea se fac din armament, nu din fapte bune”

Fostul premier a vorbit și despre faptul că au crescut cheltuielile mondiale cu apărarea. Aceste cheltuieli au trecut, pentru prima dată în istorie, de 2.000 de miliarde de dolari.

În urmă cu o zi, Victor Ponta a afirmat, pe contul de socializare, că acești bani ar fi putut fi investiți în spitale, drumuri sau agricultură.

Afirmațiile vin în contextul în care aceste cheltuieli continuă să crească, iar statele europene îşi extind forţele armate ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia.

În prima zi de Paște pot să mă gândesc câte spitale, școli, parcuri, drumuri, săli de sport , agricultură, fabrici, biserici (sau moschei) săli de spectacole șamd ar putea să fie construite cu 2.000 de miliarde de dolari? Degeaba ne gândim și ne dorim așa ceva. Banii și Puterea se fac din armament, nu din fapte bune”, se arată în textul publicat de liderul PRO România.

Presa liberă din Hong Kong, sub asediu. Jurnaliștii sunt urmăriți și amenințați de poliție

Sursa foto: Council Of Europe
Sursa foto: Council Of Europe

Potrivit raportului realizat de Hong Kong Watch din Marea Britanie, mass-media din Hong Kong este în cădere liberă, după ce guvernul chinez a început să controleze mass-media, punând la conducere oameni ce susțin regimul de la Beijing.

Astfel, jurnaliștii străini, dar și cei locali, continuă să fie supuși actelor de intimidare și violență din partea poliției, mediul de lucru pentru aceștia devenind din ce în ce mai dificil.

De asemenea, în urma protestelor de acum 3 ani, o represiune a dus la închiderea mai multor publicații media, iar cetățenii refuză să mai vorbească cu jurnaliștii din teama că ar urma să fie și ei pedepsiți.

Cenzură, violență și intimidare- ingredientele unei „prese libere” în China

Un fotoreporter de la South China Morning Post a precizat că oamenii legii sunt cei care, puși de Guvern, controlează jurnaliștii, ajungându-se până la violență.

„Stăteam la pământ şi ne-am scos echipamentul, măştile, căştile şi alte echipamente de protecţie. Poliţia a venit şi a stropit cu gaze lacrimogene direct către noi. Ura pe care poliţia a manifestat-o ​​împotriva presei a fost şocantă”, se mai arată în raport.

Totodată, propaganda impusă de guvernul chinez a fost publicată în zeci de ziare, motiv pentru care organizația Hong Kong Watch a cerut guvernelor internaționale să ofere mai multe căi prin care jurnaliștii aflați sub observația guvernului de la Beijing să aibă posibilitatea să emigreze.

De asemenea, reprezentanții organizației au cerut guvernelor să folosească sancțiuni și alte forme de presiune pentru a încuraja guvernul din Hong Kong să renunțe la controlul asupra mass-mediei și să restabiliească libertatea de

Comunitatea internaţională nu trebuie să permită celor responsabili de aceste încălcări să scape cu impunitate şi fără consecinţe”, transmite Hong Kong Watch, potrivit Adevărul.ro.

Reamintim că zeci de jurnaliști au fost uciși anul trecut, iar presa din mai multe state a fost puternic cenzurată de către guvern. Printre cele mai „neprietenoase” țări cu oamenii de presă sunt China, Coreea de Nord, Rusia și Belarus. La polul opus se află Statele Unite, Canada, Suedia, Finlanda, Norvegia, Australia și Noua Zeelandă.

Citește și articolul: Se anunță proteste în semn de solidaritate cu jurnalista Emilia Șercan

Greenpeace România: ”Natura este victima tăcută a războiului din Ucraina. Opriți războiul! Pace verde!”

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Organizația pentru protecția mediului din România a făcut un nou apel, în condițiile în care războiul din Ucraina are un impact devastator asupra mediului.

Distribuind un articol publicat de The New York Times, membrii organizației au vorbit despre natură, înfățișând-o ca pe o victimă ”tăcută” care are foarte mult de suferit în urma conflictului care persistă pe teritoriul Ucrainei.

De asemenea, articolul publicat de The New York Times este scris sub titlul: ”O victimă tăcută: cum natura devine o victimă a războiului”.

Greenpeace România: ”Pădurile ard și în Carpați, și în Siberia, unde nu mai are cine să le stingă”

Natura este victima tăcută a războiului din Ucraina. Pădurile ard și în Carpați, și în Siberia, unde nu mai are cine să le stingă. Marea Neagră a devenit un cimitir de vase de război, plin de mine navale plutesc în derivă printr-un ecosistem și așa fragil. Dincolo de victimele umane, sute de milioane de animale plătesc prețul orgoliului și violenței speciei noastre. Opriți războiul! Pace verde!”, au scris astăzi, 26 aprilie, membrii asociației pentru protecția mediului din România.

O victimă a războiului este și natura. Totuși, puțini sunt conștienți de impactul conflictului asupra mediului înconjurător

Vedem ce se întâmplă în Ucraina”, a spus Thor Hanson, un biolog independent de conservare și expert în modul în care războaiele afectează mediul. ”Și suntem șocați și îngroziți de costul uman în primul rând, dar și de ceea ce se întâmplă cu mediul acolo”, se precizează în articol.

De când forțele ruse au invadat Ucraina, în februarie, atenția lumii s-a concentrat asupra orașelor puternic bombardate ale națiunii

Cu toate acestea, omenirea trebuie să ia în calcul și impactul pe care acest război îl are asupra pădurilor, viețuitoarelor și apelor.

Remintim că valorile Greenpeace sunt: non-violența, independența politică și promovarea soluțiilor.

Intervențiile omului asupra climei, un pericol pentru viitorul umanității

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Schimbările climatice și dezastrele naturale cu care ne-am obișnuit în ultimii ani reprezintă o problemă serioasă, iar ONU trage un semnal de alarmă, cerând stoparea acestei „spirale a autodistrugerii.”

Omenirea se confruntă cu o multiplicare a dezastrelor de la un an la altul, ca urmare a schimbărilor climatice provocate de acțiunea omului, se arată într-un raport al ONU pentru reducerea riscului de dezastre.

De asemenea, la scară medie și mare, în fiecare an au loc între 350 și 500 de dezastre, costul acestora ridicându-se la peste 170 de miliarde de dolari pe an.

Schimbările climatice, o problemă serioasă pentru întreaga umanitate. Cele mai afectate țări sunt din Asia. Planul ONU pentru a salva milioane de vieți anual

„Episoade de secetă, temperaturi extreme, inundaţii… Numărul dezastrelor este de aşteptat să crească la 560 pe an – sau 1,5 pe zi – până în 2030 (comparativ cu 400 în 2015), punând în pericol milioane de vieţi”, se mai precizează în raport.

Secretarul general adjunct al ONU, Amina Mohammed, a precizat că e nevoie ca omul să integreze riscul unui dezastru în modul de viață.

„Lumea trebuie să facă mai multe pentru a integra riscul de dezastru în modul nostru de a trăi, de a construi şi de a investi”, a spus aceasta, potrivit Digi24. Totodată, Amina a amintit că doar acționând împreună  vor putea încetini dezastrele care au pus stăpânire peste planetă, precizând că e nevoie urgentă ca omenirea să se decupleze de la „spirala autodistrugerii.”

Mai mult, potrivit raportului, majoritatea oamenilor au o percepție greșită asupra riscurilor asociate dezastrelor naturale, chiar dacă intensitatea acestora este într-o continuă creștere, iar numărul de oameni care își pierd viața, fiind afectați de dezastre, este mult mai mare cu fiecare an.

Mami Mizutori, reprezentantă specială a secretarului general pentru reducerea riscurilor de dezastre, a anunțat că dezastrele pot fi evitate, atâta timp cât statele investesc timp și resurse pentru înțelegerea și reducerea riscurilor.

„Ignorând în mod deliberat riscurile şi neintegrându-le în procesul decizional, lumea îşi finanţează propria distrugere”, a mai spus Mami Mizutori.

Citește și articolul: Schimbările climatice facilitează acomodarea speciilor noi/invazive de insecte, plante și microorganisme

Guvernul României și-a respectat promisiunile. Ministrul Economiei: „Am îndeplinit toate milestone-urile pe care ni le-am asumat împreună cu Comisia Europeană”

Florin Spătaru (captură Digi 24)

Ministrul Economiei Florin Spătaru a declarat, marți, că Executivul a reușit să își respecte promisiunile cu privire la PNRR, precizând că este obligația „noastră ca țară” să ducem la bun sfârșit „un plan care e o provocare pentru multe ţări europene.”

„Acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă vine cu două componente. Prima este de reformă şi acolo ne-am respectat obligaţia şi am atras atenţia asupra unor obiective care ar trebui rediscutate şi pe care ar trebui să le avem în vedere în perioada următoare. Pe de altă parte, vine componenta investiţională”, a declarat Spătaru, potrivit Agerpres.

Oficialul a anunțat că ministerul pe care îl conduce este printre primele ministere care a demarat un program privind micro-electronica și pe care a reușit să îl finalizeze într-un „timp record.”

Florin Spătaru: „Am fi avut ‘şansa’ ca primele 500 de milioane din acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă să nu poată fi atrase”

Ministrul Economiei a precizat că România urma să piardă 500 de milioane de euro dacă programul dedicat micro-electronicii nu era finalizat în timp.

„Din decembrie până la sfârşitul lunii februarie am putut să finalizăm partea de evaluare şi să trimitem către Comisia Europeană aceste programe, cu opt beneficiari direcţi, eligibili şi 37 de beneficiari indirecţi”, a afirmat oficialul.

De asemenea, Florin Spătaru a amintit că PNRR-ul va avea un impact economic semnificativ asupra României, „atât timp cât vorbim de o tranziţie economică, o nouă reindustrializare.” Mai mult, acesta a vorbit și despre transformarea digitală a României, ce va avea un impact profund asupra întregii societăți.

„Este şansa României de a veni cu aceste programe investiţionale în primă fază la nivel guvernamental, prin acest cloud guvernamental pe care ni-l dorim cu toţii. Vorbim şi de componenta educaţională. Venind din zona resurselor umane, am considerat că specificaţiile PNRR erau relativ generice. Acesta este un aspect pe care va trebui să-l definim mult mai bine, pentru că transformarea educaţională, din perspectivă digitală, va trebui să fie pusă în practică într-un mod mult mai concret”, a concluzionat ministrul Economiei Florin Spătaru.

Citește și articolul: România urmează să stocheze gaze naturale în golurile miniere

Atac cibernetic, în România: ”Nu accesaţi link-uri primite de la persoane necunoscute!”

Sursa foto: Pixabay
Sursa foto: Pixabay

Un nou atac cibernetic lovește România, mai mulți români declarând că au primit mesaje virusate pe telefonul mobil.

Este motivul pentru care reprezentanții Poliției Române au emis o avertizare, pe Facebook.

Aceștia îi atenționează pe români, explicându-le utilizatorilor de telefonie mobilă că nu trebuie să acceseze un link primit pe sms.

Avertismentul Poliției Române: ”Nu accesaţi link-uri primite de la persoane necunoscute!”

Aţi primit şi dumneavoastră acest mesaj? Sperăm că nu aţi accesat acel link! Reamintim! Nu accesaţi link-uri primite de la persoane necunoscute! Nu vă lăsaţi înşelaţi! Vă rugăm să distribuiţi acest mesaj şi să le reamintiţi persoanelor vulnerabile de riscurile la care se expun în mediul online! Vă mulţumim!”, se arată în mesajul Poliţiei.

Potrivit unui specialist, este vorba de un atac cibernetic la scară largă

Conform publicației Știri pe Surse, Mădălin Dumitru, expert în securitate cibernetică, a declarat la Antena 3 că este vorba despre un atac cibernetic.

Expertul a ținut să precizeze că mai mulți utilizatori de telefonie mobilă au primit acest tip de mesaje.

În urma atacului, pot fi extrase informații importante din telefonul posesorului.

Este un atac cibernetic la scară largă. Foarte mulţi cetăţeni din România au primit acest mesaj cu un link. Recomandăm tuturor să nu dea click pe acest link şi să şteargă de îndată acest mesaj. Se pare că este un virus, un troian bancar, care este programat să extragă informaţii sensibile şi să infecteze telefoanele utilizatorilor”, a spus specialistul.

Marea Britanie raționalizează uleiul de gătit

Sursa foto: Pixabay
Sursa foto: Pixabay

Uleiul de gătit a fost raționalizat în Marea Britanie.

Prin urmare, mai multe supermarketuri au limitat cantitatea de ulei de gătit pe care clienții o pot cumpăra.

Aprovizionarea a început să fie puternic afectată de războiul din Ucraina.

British Retail Consortium spune că restricțiile sunt o soluție temporară ”pentru a asigura disponibilitatea pentru toată lumea”, scrie BBC, citat de publicația Descoperă.ro.

Măsura se aplică și pentru uleiul de măsline, rapiță sau floarea-soarelui

Toate aceste produse utile pentru gătit sunt incluse în limitele impuse de unele supermarketuri. Măsura este valabilă atât pentru magazine, cât și pentru online.

Un purtător de cuvânt al celebrei firme Waitrose a declarat că măsura este una provizorie, iar clienții vor avea, în timp, posibilitatea de a alege între mai multe branduri de ulei pentru gătit.

Monitorizăm îndeaproape situația. Lucrăm cu furnizorii noștri pentru a ne asigura că toți clienții continuă să aibă posibilitatea de a alege între uleiurile de gătit”, a precizat purtătorul de cuvânt.

Produsul ar putea deveni indisponibil, dar există multiple alternative

Conform sursei citate, expertul în produse alimentare Ged Futter spune că pot fi liniștiți cumpărătorii pentru că există o mulțime de alternative atunci când vine vorba de uleiuri de gătit.

Suntem obișnuiți cu o abundență de soiuri. Ceea ce s-ar putea să vedem este că acestea devin mai limitate”, a explicat Ged Futter.

Cu toate acestea, expertul a avertizat că există și posibilitatea ca uleiul de floarea-soarelui să devină indisponibil.

Aceste limitări pot întârzia puțin lucrurile. Totuși, în câteva luni, nu va mai fi niciun ulei de floarea-soarelui disponibil pentru a fi cumpărat”, sugerează el.

Sprijin neașteptat din partea Regatului Unit pentru Ucraina

Foto: Pixabay - Sammy-Sander
Foto: Pixabay - Sammy-Sander

Guvernul britanic a anunțat că elimină toate taxele vamale pentru produsele ucrainene și va interzice exportul mai multor tehnologii sensibile către Rusia. Măsura vine în contextul în care liderul de la Kiev a solicitat ajutor din partea Regatului Unit, informează ziare.com.

„Taxele vamale pentru toate mărfurile importate din Ucraina vor fi acum reduse la zero, iar toate cotele vor fi eliminate”, se arată în comunicat. Printre produsele care nu vor fi  taxate se numără orzul, mierea, păsările de curte şi conservele de roşii.

Secretarul pentru comerț internațional Anne-Marie Trevelyan a anunțat că Regatul Unit va sprijini, în continuare, lupta Ucrainei împotriva invaziei rusești.

62 de zile de conflict între Rusia și Ucraina

„Regatul Unit va continua să facă tot ce îi stă în putere pentru a sprijini lupta Ucrainei împotriva invaziei brutale şi neprovocate a lui Putin şi pentru a contribui la asigurarea securităţii şi a prosperităţii pe termen lung a Ucrainei şi a poporului său”, a spus Trevelyan.

De asemenea, aceasta a mai precizat că a fost interzis exportul de echipamente pentru interceptarea și monitorizarea comunicațiilor cu destinație Rusia din cauza că se poate folosi pentru „a suprima poporul eroic al Ucrainei.”

„Aceasta va acoperi toate lacunele existente pentru a garanta că Rusia nu cumpără aceste produse din Regatul Unit”, se arată în declaraţie.

Reamintim că de la debutul războiului ruso-ucrainean, Regatul Unit a interzis importul de argint, caviar și produse de lemn din Rusia și a majorat taxele cu 35% pentru zeci de produse rusești și din Belarus, în special diamante și cauciuc.

Mai mult, au fost sancționate peste 1.400 de persoane și companii care au legături cu regimul lui Vladimir Putin.

Citește și articolul: Ucraina va fi ajutată de Marea Britanie cu sisteme de apărare antiaeriană

26 aprilie, Ziua internaţională de comemorare a dezastrului de la Cernobîl

Sursa foto: Pixabay

În fiecare an, pe data de 26 aprilie, se sărbătorește Ziua internaţională de comemorare a dezastrului de la Cernobîl, care marchează producerea celui mai mare accident nuclear din istoria umanității.

Explozia ce a avut loc noaptea, pe 26 aprilie 1986, a răspândit norul radioactiv peste tot în Uniunea Sovietică, Belarus și Ucraina. Printre cei mai afectați de radiații au fost locuitorii din cele trei țări, norul nuclear ajungând în doar câteva zile peste tot în lume.

La nivel mondial, peste 8 milioane de oameni au fost afectați de radiații, oamenii de știință anunțând că zonele puternic afectate vor putea fi locuite, din nou, peste 150 de ani.

Dezastrul a fost provocat de un surplus de energie

Organizația Națiunilor Unite (ONU) a decis că e important să existe o sărbătoare care să marcheze dezastrul, considerat cel mai sever și periculos din istorie.

Acesta s-a produs din cauza mai multor explozii ale miezului, ceea ce a dus la scurgeri semnificative de radiaţii care s-au dispersat în atmosferă şi în terenurile din jur. În urma dezastrului, un studiu ONU a arătat că una dintre cauza apariției cancerului tiroidian la peste 20 de mii de copii este numărul mare de radiații provenit de la Cernobîl.

Reamintim că peste 300 de mii de oameni, ce trăiau în apropierea centralei, au fost nevoiți să se mute, mulți dintre ei fiind puternic afectați de radiații. De-a lungul celor trei decenii au crescut ratele de sinucidere, depresie și stres post-traumatic.

Pe 8 decembrie 2016, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie care a desemnat ziua de 26 aprilie drept Ziua Internaţională de comemorare a dezastrului de la Cernobîl.

Chiar dacă au trecut 36 de ani de la dezastrul de la Cernobîl, consecințele grave și pe termen lung vor persista, iar comunitățile care au avut ghinionul de a fi în apropierea centralei nucleare continuă să se confrunte cu probleme. Oamenii din linia întâi, care au luptat pentru stingerea incendiului, au murit imediat la câteva zile după ce au fost expuse radiațiilor puternice. Printre aceștia au fost mulți pompieri, ce au fost trimiși să moară fără a avea vreo idee cu ce se confruntă.

Citește și articolul: Dosar CIA desecretizat: soluția lui Ceaușescu după accidentul nuclear de la Cernobîl

Kievul renunță la sculptura care marchează prietenia cu rușii

Sursă foto: Twitter/NEXTA
Sursă foto: Twitter/NEXTA

Primarul din Kiev a luat o decizie simbolică, aceea de a îndepărta sculptura care a marcat, în ani, prietenia cu poporul rus.

Anunțul a fost făcut de Vitali Klitschko, primarul Capitalei Ucrainei.

Sculptura datează din epoca sovietică și simbolizează prietenia dintre poporul ucrainean și cel rus

Conform anunțului făcut de Vitali Klitschko, Primăria Kiev a luat decizia să îndepărteze monumentul situat în centrul orașului.

Muncitorii vor demonta o sculptură din epoca sovietică din centrul Kievului care marchează „prietenia” dintre ruși și ucraineni, a anunțat, luni, primarul Vitali Klitschko, informează Mediafax.

Săptămâna aceasta vom demonta o sculptură din bronz cu doi muncitori, ridicată în 1982 pentru a comemora reunificarea Ucrainei cu Rusia. Cei opt metri de metal ai așa-numitei prietenii a două popoare vor fi îndepărtați din centrul Kievului”, a declarat Klitschko, potrivit CNN, citat de Știri pe Surse.

Deocamdată, va rămâne doar arca din titan, sub formă de curcubeu

De asemnea, edilul a precizat că din compoziție vor fi eliminate figurile ucraineanului și rusului – doi muncitori care țin împreună ordinul sovietic al ”Prieteniei dintre popoare”.

Primarul din Kiev a mai precizat că arcul, numit inițial Arcul Prieteniei Popoarelor, va rămâne, dar că va fi redenumit și va fi colorat în culorile drapelului ucrainean.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ceață
-6.5 ° C
-6.2 °
-9 °
83 %
1.5kmh
9 %
mie
0 °
J
0 °
vin
3 °
S
4 °
D
4 °

Ultimul articol

Judecătoare din Craiova, acuzată de CSM că a încălcat Codul deontologic, prin postări și...

Când vor membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să „curețe” sistemul de justiție, nu-i oprește nimic. Nici chiar detalierea, cu subiect și predicat, vizavi de...

Bărbat din Botoșani, închisoare cu suspendare pentru mai multe infracțiuni comise pe rețelele de...

Anchetă finalizată în cazul unui bărbat din județul Botoșani, în privința căruia, în urmă cu câteva luni, a demarat o anchetă pentru o serie...
Foto: Economica.net

Service-uri auto și societăți de asigurare, amendate de Consiliul Concurenței

Mai multe service-uri auto și societăți de asigurare au fost prinse încălcând legea concurenței, astfel că au fost amendate cu peste 14 milioane de...