Ungaria riscă să fie dată în judecată, potrivit unui document al Comisiei Europene, dacă nu suspendă prețurile descriminatorii la combustibil pentru vehiculele cu numere de înmatriculare străine, informează Reuters.
Conflictul între Uniunea Europeană și Ungaria a crescut în ultimele luni din cauza refuzului Budapestei de a accepta noi sancțiuni împotriva Rusiei.
Guvernul lui Orban a decis la începutul anului că toate vehiculele de peste 7.5 tone și camioanele cu plăcuțe de înmatriculare care cântăresc peste 3,5 tone nu pot cumpăra combustibil la prețul de 480 de forinți, adică 1,31 dolari pe litru, ci trebuie să plătească prețul pieței.
Discriminare din partea Ungariei în ceea ce privește alimentarea cu combustibil
Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă, a declarat că măsura pe care Viktor Orban a impus-o reprezintă o discriminare indirectă și este împotriva normelor Uniunii Europene.
Oficialul european a mai precizat că vehiculele cu numere de înmatriculare din Uniunea Europeană plătesc cu aproape 60% mai mult pentru combustibil față de vehiculele cu numere de înmatriculare maghiare.
„Vă cer să ne furnizați un răspuns cu privire la justificarea și perioada de valabilitate a acelor măsuri, care ar putea constitui încălcări ale legislației UE. De asemenea, vă cer să suspendați aplicarea acestor măsurilor până când va fi asigurată conformitatea acestora cu legislația UE”, a spus Breton.
În cazul în care Ungaria ignoră avertismentele venite de la Bruxelles, Consiliul European poate lansa proceduri urgente pentru încălcarea dreptului comunitar, ceea ce ar putea duce la acțiuni în instanță împotriva Ungariei.
Guvernul de la Budapesta și-a motivat decizia precizând că în ultimele luni s-a intensificat „turismul pentru combustibil”, iar traficul de tranzit a crescut considerabil, ducând astfel la creșterea consumului de combustibil.
Reamintim că ieri, Parlamentul ungar a votat prelungirea stării de urgență până pe 1 noiembrie din cauza conflictului dintre Rusia și Ucraina. Legea a fost aprobată cu prioritate, cu 116 voturi pentru şi 43 împotrivă.
Scopul prelungirii stării de urgență este să pună la dispoziția Budapestei instrumentele necesare pentru a ajuta persoanele care fug din calea războiului și de a proteja Ungaria de efectele economice nefavorabile ale conflictului.
Pe de o parte, Guvernul României investește sume importante pentru dezvoltarea zonei Galați-Brăila, „a doua aglomerare urbană după București”. Distanța dintre cele două orașe, de 15 km și faptul că împreună cu localitățile din jur au 600.000 de locuitori, justifică investițiile în construirea podului peste Dunăre, a patru drumuri expres care să lege zona de restul țării și chiar a unui aeroport.
Dar în timp ce investește pentru a pune în valoare „a doua aglomerare urbană”, același Guvern al României ducea un război în instanță pentru desființarea zonei metropolitane care va uni Galațiul și Brăila pentru a forma concret „a doua aglomerare urbană”. Practic, Guvernul României a ajuns să se lupte în instanță cu Guvernul României, pentru că prin războiul în instanță se voia anularea unor prevederi ale HG 512/2002 ale Guvernului României, prin care era alocată o suprafață de 1.000 ha pentru înființarea Zonei Metropolitane Galați-Brăila.
În septembrie 2017, Guvernul României și-a asumat printr-un Memorandum, un exces de patriotism local, o inițiativă a unui grup din Brăila, care a numit zona metropolitană „Cartierul Șireteniei” și timp de 5 ani juriștii de la Palatul Victoria s-au luptat prin instanțe pentru desființarea zonei metropolitane.
Desant ministerial pentru investițiile din „zona Galați – Brăila, a doua aglomerare urbană din România”
Pe 20 mai, zona Galați-Brăila a fost luată cu asalt de o „delegație” a Guvernului României, formată din ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloș, ministrul Economiei, Florin Spătaru, ministrul Agriculturii Adrian Chesnoiu și președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu. A fost un mesaj clar că la Palatul Victoria este percepută importanța zonei, care va fi pusă în valoare cu susținerea Guvernului.
„Zona Galați – Brăila este a doua aglomerare urbană din România, după București, de aceea în această zonă este nevoie de investiții și acest lucru îl vom face. De când sunt ministru, de 5-6 luni, asta este a cincea vizită a mea, fie la Galați, fie la Brăila și voi continua să vin, pentru că avem multe investiții, unele în derulare și altele care vor începe în perioada imediat următoare. Trebuie să demarăm proiecte pentru a ajuta mediul de afaceri şi să contribuim la schimbarea hărţii economico-sociale a întregii regiuni”, a declarat ministrul Transporturilor, care a trecut în revistă investițiile derulate în zonă.
Cel mai important proiect este cel al Podului suspendat peste Dunăre de la Brăila, în valoare de 400 milioane euro, cel mai important proiect de infrastructură dezvoltat în România după 1990. După ani de izolare a zonei de restul țării, acum este în construcție drumul expres Galați-Brăila și sunt în derulare proiectele drumurilor expres de la Galați-Brăila spre Buzău și Focșani. Este în lucru și centura ocolitoare a Galațiului, singurul proiect de infrastructură finanțat numai de la bugetul Ministerului Transporturilor. O asociere a județelor Galați, Brăila, Ialomița și Călărași, a semnat recent cu CNAIR un Protocol de Colaborare pentru realizarea drumului expres Galați – Brăila – Slobozia – Drajna – Autostrada A2. La aceste proiecte se adaugă cel al Aeroportului Galați-Brăila: „Se mișcă lucrurile și spre ceea ce este foarte necesar în această zonă, un aeroport. Poate pentru unii este un proiect care ţine aşa, de SF, dar să ştiţi că nu ţine”, a spus Grindeanu.
În timp ce aproba investițiile, Guvernul României se războia instanță pentru desființarea Zonei Metropolitane Galați-Brăila
Curtea de Apel București a respins ca nefondată acțiunea Guvernului României și a Statului Român prin Ministerul Finanțelor
Exact în perioada în care ministrul Transporturilor făcea aceste declarații la Galați, la București, Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunța în procesul în care Guvernul solicita desființarea Zonei Metropolitane Galați-Brăila. În declarații, Guvernul susține dezvoltarea zonei, în instanță cerea desființarea ei.
În 2017, Guvernul României a deschis acțiune în instanță la Tribunalul București, solicitând Primăriei Galați să renunțe la 655 ha din cele 1.000 ha pe care le primise în proprietate pentru dezvoltarea Zonei Metropolitane care ar urma să unească Galațiul și Brăila, despărțite de numai 15 km. Povestea a început în 2002, când Guvernul Năstase a aprobat HG 512, privind „transferul unui teren în suprafaţa de 1.000 ha, situat în judeţul Brăila, din proprietatea privată a statului şi din administrarea Agenţiei Domeniilor Statului în proprietatea publică a municipiului Galaţi şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Galaţi, pentru construcţii de locuinţe şi utilităţi sociale”.
Cele 1.000 de hectare de „construcţii de locuinţe şi utilităţi sociale” ar fi trebuit să devină noul cartier de blocuri, case, școli, biserici, hypermarketuri, sedii bancare, terenuri de sport, etc., care să unească Galațiul și Brăila. Ideea nu era nouă. Se mai gândise la unirea celor două orașe și Regele Carol I.
În 2002, Guvernul Năstase a lansat proiectul cartierului care să unească Galațiul și Brăila mizând pe impactul său electoral. Liderul PSD Galați, Dan Nica, ministru al Comunicațiilor, i-a sugerat premierului Adrian Năstase că acesta ar fi atu-ul câștigării alegerilor la Galați și Brăila. Construirea câtorva blocuri ANL și atribuirea la mii de familii din Galați și Brăila a unor loturi de teren pentru construirea de locuințe ar fi trebuit să garanteze victoria PSD și a lui Adrian Năstase la alegerile din 2004. Dar după ce a primit cele 1.000 ha, Primăria Galați nu a construit nici un bloc ANL, nu a atribuit nicio vatră de casă, iar PSD și Năstase au pierdut alegerile. În anii care au urmat au fost construite 16 blocuri ANL, care ocupă doar vreo 50 de hectare. Restul de 950 ha este teren arabil.
În dosarul înregistrat pe rolul Tribunalului București, Guvernul României a cerut ca instanța să oblige municipiul Galați să restituie o suprafață de 655 ha din mia de hectare primită în 2002.
Acțiunea în instanță a Guvernului României, bazată pe declarația de război „Cartierul Șireteniei, un prejudiciu istoric”!
Zona Metropolitană Galati-Brăila, un cartier prea mic pentru un război atât de mare
Evident, se pun mai multe întrebări în legătură cu acțiunea Guvernului împotriva Primăriei Galați. În primul rând, de ce după 15 ani de la aprobarea HG 512 Guvernul României a deschis acțiune în instanță pentru a recupera 655 ha din cele 1.000 ha? De ce Guvernul nu a recurs la varianta mai simplă, a modificării HG 512/2002? De ce a cerut ca Primăria Galați să restituie la ADS numai 655 ha din cele 950 ha pe care nu sunt construcții?
Acțiunea în instanță a Guvernului a avut la bază un episod de patriotism local, din serialul războiului dintre Brăila și Galați. În iunie 2017, când liderul PSD Brăila, Mihai Tudose, a devenit prim-ministru, politicienii din Brăila și-au spus că este momentul oportun pentru revendicarea terenurilor din județul Brăila trecute în proprietatea Primăriei Galați. Era un demers dificil pentru cei de la PSD, dar au preluat inițiativa consilierii PNL din Consiliul Județean (CJ) Brăila, care au propus un proiect de hotărâre prin care cereau preluarea a 950 ha din cele 1.000 ha, întrucât municipiul Galați nu a respectat destinația transferului de teren prin HG 512/2002, construirea de locuințe, închiriind terenurile unor firme care fac agricultură. Nu făceau obiectul „revendicării” 47 ha pe care au fost construite cele 16 blocuri ANL. Expunerea de motive a acelei inițiative era intitulată „Cartierul Şireteniei, recuperarea unui prejudiciu istoric”!
În baza hotărârii CJ Brăila, pe 13 septembrie 2017, Guvernul condus de Mihai Tudose a aprobat un „Memorandum cu tema: Transmiterea unei cereri către Consiliul Local al Municipiului Galaţi în scopul adoptării de către acesta a unei hotărâri privind trecerea unui teren din domeniul public al municipiului Galaţi în domeniul public al statului”. Practic, Guvernul desființa proiectul Zonei Metropolitane Galați-Brăila, pentru că dispărea terenul pe care să fie construită.
Guvernul și Statul Român au pierdut războiul cu Primăria Galați prin sentință definitivă a „Înaltei Curți”
După aprobarea Memorandumului, Guvernul condus de Mihai Tudose a deschis o acțiune în instanță la Tribunalul București împotriva Primăriei și Consiliului Municipal Galați, prin care cerea restituirea terenurilor. În martie 2018, Tribunalul București și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel București. În mai 2018, a devenit parte în proces și Statul Român, care, prin Ministerul Finanțelor, s-a alăturat Guvernului României.
Prin acțiunea în instanță, Guvernul cerea Primăriei și Consiliului Municipal Galați să restituie numai 655 din cele 950 ha de teren. Explicația era că cele 655 ha sunt suprafața pe care Primăria Galați o închiriază anual firmelor care fac agricultură, alte 300 ha, care sunt date în arendă, nefăcând obiectul procesului. Primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu (PSD) a explicat că Primăria Galați a fost obligată de Curtea de Conturi să închirieze cele 655 de hectare pentru valorificarea terenului aflat în proprietatea sa. Dacă nu o făcea, lăsând terenul de pârloagă, Curtea de Conturi ar fi constatat prejudicii în administrare și s-ar fi ajuns la plata daunelor.
La Curtea de Apel București dosarul 44707/3/2017 a fost tergiversat printr-o succesiune de termene amânate pentru depunerile de probe și înscrisuri. Instanța s-a pronunțat pe 27 noiembrie 2019, când de la Palatul Victoria plecase și Guvernul Dăncilă, nu numai Guvernul Tudose.
„Instanța respingere cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată. Obligă reclamantul (Guvernul României – n red) la plata către pârâţi a sumei de 5.232 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată acordate parţial (cheltuieli cazare, transport)”, se spune în decizia nr 2.565/27.11.2019 a Curții de Apel București.
După jumătate de an, pe 15 aprilie 2020, Guvernul Orban a făcut recurs și dosarul nr 44707/3/2017 a ajuns la instanța de contencios a Înaltei Curți de Casație și Justiție. După alte trei amânări, „Înalta Curte” s-a pronunțat pe data de 17 mai 2022: „Instanța respinge recursurile formulate de reclamantul Guvernul României și intervenientul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor”, se spune în sentința nr 2.272/17.05.2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În timp ce magistrații de la „Înalta Curte” respingeau acțiunea Guvernului în procesul împotriva Primăriei și Consiliului Muncipal Galați, deci împotriva Municipiului Galați, o parte din Guvernul României, adică miniștrii Grindeanu, Spătaru, Chesnoiu și Boloș, se aflau la Galați, pentru a da asigurări că Guvernul investește în dezvoltarea zonei Galați-Brăila, „a doua aglomerare urbană”.
Ideea unirii celor două orașe a fost unul din proiectele Regelui Carol I
Unirea celor două orașe nu este o idee nouă. În timpul domniei sale, Regele Carol I a vizitat de peste zece ori Galațiul și Brăila și unul din planurile sale era unirea celor două orașe-port la Dunăre, care erau printre cele mai prospere din țară.
Ideea Regelui Carol I a fost reluată în 1999 de Laurențiu Ulici, care era președintele Uniunii Scriitorilor și senator UFD de Brăila. La inițiativa sa a reacționat și președintele CJ Brăila, Aurel Simionescu (PDSR) și CJ Brăila a elaborat un plan al „Megapolisului” Brăila-Galați. Laurențiu Ulici găsise și un grup financiar din Canada interesat să investească un miliard de dolari. Investiția s-a blocat la Guvern, deoarece canadienii n-au înțeles „apropourile” unuia din consilierii premierului de atunci, care aștepta un comision.
Unirea Galațiului cu Brăila, ratată din cauza orgoliilor politicienilor
Rivalitatea dintre cele două orașe este doar la nivelul politicienilor. Oamenii simpli nu au astfel de probleme, fac shoppping sau merg la distracție în orașul vecin, unii au locuri de muncă în orașul vecin, alții își cumpără locuințe în orașul vecin. Când intervin politicienii, lucrurile se complică.
În 2007, la 5 ani de la alocarea de către Guvern a celor 1.000 de hectare pentru construirea Zonei Metropolitane Galați-Brăila, începuse construirea primelor blocuri ANL. Rivalitatea era de domeniul trecutului și avantajul era că cele două orașe unite pot constitui un pol de creștere, care să atragă investiții. În februarie 2007, primarii Galațiului și Brăilei și președinții celor două consilii județene s-au întâlnit la Prefectura Galați și au semnat un document prin care stabileau că trebuie să continue dezvoltarea zonei. Dar s-a produs un nou derapaj, pentru că discuțiile s-au blocat la stabilirea numelui Zonei Metropolitane: oficialii brăileni, dintre care cel mai vocal era baronul de Brăila, Gh Bunea Stancu, insistau să fie „Brăila-Galați”, pentru că cele 1.000 ha sunt în județul Brăila, iar gălățenii insistatu să fie „Galați-Brăila”, pentru că cele 1.000 ha sunt în proprietatea Galațiului.
Arhiepiscopul Dunării de Jos, ÎPS Casian a încercat să facă pace în războiul dintre politicienii din Galați și Brăila
În 2012, arhiepiscopul Dunării de Jos, ÎPS Casian, a încercat o reconciliere a divergențelor dintre conducătorii celor două județe care compun Arhiepiscopia Dunării de Jos. Întâlnirea mediată de ÎPS Casian s-a finalizat cu semnarea unui Protocol de înființare a Zonei Metropolitane Galați-Brăila. În iunie 2012 a fost înființată Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană Dunărea de Jos”, în care sunt asociate municipiile Galaţi şi Brăila, CJ Galați și CJ Brăila, precum şi alte 50 de localităţi din judeţele Galaţi, Brăila şi chiar câteva localități din județul Tulcea.
În 2013 urma să se treacă la constituirea oficială a Zonei Metropolitane Galați-Brăila, dar încă mai existau unele disensiuni între pesediști. Liderii PSD Brăila, conduși de Bunea Stancu, nu îi puteau ierta președintelui PSD Galați, Dan Nica, faptul că le „furase” cele 1.000 de hectare. Așa că discuțiile s-au purtat între primarul de atunci al Galațiului, Marius Stan (PNL, UNPR) și președintele de atunci al CJ Brăila, Gh Bunea Stancu (PSD). Discuțiile s-au blocat din nou, pentru că Bunea Stancu insista ca sediul Zonei Metropolitane să fie la Brăila, pe strada Buzăului nr 3, unde deja amenajase un sediu. Gălățenii nu au fost de acord, pentru că fondurile trebuiau atrase prin Primăria Galați, care era proprietara terenului de o mie de hectare.
După alegerile din 2016, noii primari și președinți CJ din Galați și Brăila au avut 2-3 tentative de reluare a discuțiilor despre Zona Metropolitană, dar n-au ajuns la niciun rezultat și acum colaborează la alte proiecte comune, cele patru drumuri expres care să scoată zona din izolarea de restul țării și Aeroportul Galați-Brăila.
„Războiul Brăila-Galați” a fost declanșat în 1950 de Gheorghiu Dej și „restartat” în 2002 de Adrian Năstase
Adrian Năstase – Foto facebook.comNastase.Adrianphotos
Nu e prima rivalitate dintre două orașe învecinate, dar intensitatea cu care se duc ostilitățile, până la implicarea Guvernului, este cel puțin inedită. Resentimentele brăilenilor față de gălățeni datează din perioada comunistă. În 1950, guvernul comunist condus de Petru Groza desființa cele 58 de județe în care era organizată administrativ România în perioada interbelică înființând „regiunile”, printre care și Regiunea Galați care, cu sediul la Galați, care includea și fostul județ Brăila. La supremația Galațiului asupra Brăilei a avut un cuvânt greu de spus liderul comunist de la vremea aceea, Gheorghe Gheorghiu Dej, care în tinerețe a lucrat ca electrician la Atelierele CFR din Galați, iar în 1926, s-a căsătorit la Galați cu Maria Stere, fiica unui sifonar din oraș.
În 1952 și 1960 au mai fost două reorganizări, dar n-au adus schimbări notabile și după reorganizarea administrativă din 1960 situația a rămas la fel, cu „Raionul Brăila”, în „Regiunea Galați”. La Brăila au fost chiar și mici proteste de stradă, dar comuniștii se pricepeau de minune să pună batista pe țambal. Situația s-a rezolvat în 1968, când Ceaușescu a reînființat județele și odată cu județul său natal, județul Olt, a reapărut și județul Brăila.
Tensiunile au fost „restartate” în 2002, când Guvernul Năstase a „rupt” cele 1.000 de hectare din teritoriul Brăilei, pentru a le trece în proprietatea Galațiului, iar liderii PSD Brăila nu sunt dispuși să uite că liderii PSD Galați le-au luat cele 1.000 ha fără să le spună un cuvânt. Liderii PSD Brăila nu-l iartă nici pe Adrian Năstase, pentru că nu i-a consultat înainte să îi dea ordin ministrului de atunci al Administrației, celebrul Octav Cozmâncă, să întocmească HG 512 prin care erau transferate în proprietatea Galațiului cele 1.000 de hectare din județul Brăila.
Deocamdată, pe cele 1.000 de hectare se află numai cele 16 blocuri ANL, locuite de vreo 250 de familii care au probleme și la deschiderea unui cont bancar din cauza adresei derutante: strada „x”, orașul Galați, județul Brăila!?
Potrivit unui studiu InfoCons desfășurat între 7 și 28 februarie, 40% dintre tinerii din țara noastră au cumpărat în mod intenționat produse contrafăcute deoarece prețul este mult mai accesibil, iar numele brandului contrafăcut le aduce o oarecare influență socială.
De asemenea, 14% au accesat conținut piratat în mod voluntar și 61% preferă să acceseze conținut digital din surse legitime.
Printre factorii care descurajează achiziționare de produse contrafăcute se află frauda cibernetică, impactul asupra mediului și amenințările cibernetice.
Bani mai puțini pentru calitate redusă. Tinerii „dau moda” în 2022 cu produse contrafăcute și dăunătoare mediului înconjurător
Totodată, în cadrul proiectului unde au participat peste 23 de mii de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani din toate cele 27 de state membre blocului comunitar european s-a putut confirma faptul că achiziția de produse contrafăcute a crescut considerabil.
Directorul executiv Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), Christian Archambeau, a declarat că pirateria nu scade, chiar dacă cei tineri preferă conținut provenit din surse legitime.
„Această nouă analiză oferă o unealtă valoroasă părţilor interesate, factorilor de decizie politică, cât şi educatorilor şi organizaţiilor civile în formarea iniţiativelor de conştientizare pentru a susţine alegerile informate ale tinerilor noştri cetăţeni şi consumatori”, a afirmat Christian Archambeau.
Produsele contrafăcute pe care tinerii le cumpără intenționat sunt îmbrăcămintea și accesoriile (17%), urmate de încălțăminte (14%), dispozitive electronice (13%) și parfumuri (12%).
Reamintim că pirateria inteționată la nivel european este de 21%, tinerii consumatori recunoscând că au accesat cu bună știință conținut piratat în ultimul an.
Totodată, accesul din surse legale câștigă, de la o zi la alta, teren în rândul tinerilor. Peste 60% au declarat că nu au utilizat sau descărcat conținut din surse ilegale în ultimele 12 luni, comparativ cu 51% în 2019 și 40% în 2016
Printre cele mai piratate produse în online sunt filmele, serialele de televiziune și muzica.
O studentă de la Universitatea din Canterbury a descoperit microplastice în zăpada din Antarctica, după ce a colectat mostre din mai multe puncte de pe platforma de gheață Ross, informează G4.media.ro.
Alex Aves a declarat că este pentru prima dată când sunt descoperite microplastice în această zonă.
„Este incredibil de trist, însă găsirea de microplastice în zăpada proaspătă din Antarctica evidenţiază gradul de poluare cu plastic chiar şi în cele mai îndepărtate regiuni ale lumii”, a mai spus ea.
Datele au fost publicate în revista ştiinţifică „The Cryosphere”
Potrivit raportului, Aves a descoperit cel puțin 29 de particule de microplastic pe litru de zăpadă topită, densitatea acestora fiind de trei ori mai mare lângă bazele ştiinţifice de pe Insula Ross, Baza Scott şi Staţia McMurdo.
Cel mai frecvent dintre tipurile de plastic găsite a fost PET ( polietilen tereftalat), folosit în fabricarea de articole de îmbrăcăminte și sticle de băuturi răcoritoare.
Producția de plastic a atins apogeul în ultimii ani, iar guvernele lumii încearcă să găsească o soluție privind poluarea mediului înconjurător din cauza plasticului.
Reamintim că în urmă cu 70 de ani, la nivel mondial producția de plastic era de 1,5 milioane de tone, aceasta ajungând la peste 400 de milioane de tone în 2018. Chiar dacă s-a înregistrat o scădere în prima jumătate a anului 2020, din cauza pandemiei de Covid-19, producția de plastic și-a revenit spre finalul anului.
Comisia Europeană a tras un semnal de alarmă cu privire la plasticul ce ajunge în mări și oceane. În vara anulului 2021, CE a interzis 10 produse de unică folosință din plastic găsite pe plajele europene.
De asemenea, în cadrul Pactului Verde, toate țările membre blocului comunitar european trebuie să recicleze 55% din ambalajele din plastic până în 2030.
Anul acesta, oamenii de știință au anunțat că amenințarea reprezentată de poluare cu plastic este echivalentă cu schimbările climatice. Mai mult, ei susțin că supraproducția de plastic va afecta capacitatea planetei de a susține un mediu în care omul să poată trăi.
Potrivit unei cercetări internaționale publicate în revista PLOS One în 2014, în oceanele lumii plutesc peste 5 trilioane de bucăți de plastic, constituite în mare parte din ambalaje de alimente și băuturi, dar și îmbrăcăminte.
Un fost primar din județul Cluj este inculpat într-un dosar instrumentat de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Cluj, sub acuzația de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, fapte comise chiar înainte ca acesta să „predea” ștafeta.
Despre Petru Ungur, fost edil PSD al comunei Mărgău și actualmente consilier local, procurorii anticorupție spun că a prejudiciat primăria pe care a condus-o cu 4.998.000 lei. În proces, Primăria comunei Mărgău s-a constituit parte civilă cu această sumă, iar procurorii au decis ca, în vederea acoperirii prejudiciului, să instituie sechestru asigurător asupra mai multor bunuri ce aparțin inculpatului.
„În cursul lunii septembrie 2020, inculpatul Ungur Petru, în calitate de primar, ar fi încheiat, în mod nelegal, un contract de execuție lucrări în valoare de 17.203.830 lei, cu o asociere de firme. Contractul avea ca obiect „Refacere lucrări în urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase (ploi abundente) în comuna Mărgău, județul Cluj”, și ar fi fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor legislației primare.
După numai șase zile de la încheierea contractului, primăria comunei Mărgău ar plătit către executantul lucrărilor un avans de 4.998.000 lei, reprezentând 30% din valoarea contractului, în condițiile în care acesta nu avea constituită o garanție bancară pentru bună execuție și nu erau îndeplinite condițiile pentru realizarea obligațiilor rezultate din contract, la acea dată (ordinul de începere a lucrărilor nu era emis de către beneficiarul lucrărilor, autorizația de construire nu era eliberată etc.).
În prezent lucrările sunt oprite ca urmare a sesizării de către beneficiar a unor nereguli prezente în documentele trimise spre decontare”, s-a reținut în rechizitoriu.
Aceasta nu este însă singura problemă penală cu care se confruntă fostul primar. După ce a pierdut alegerile în 2020, anul trecut în martie a fost depistat băut la volan fix în comuna sa. La acea dată, polițiștii arătau că șoferul în vârstă de 52 de ani se deplasa pe DJ 108C, în localitatea Mărgău, iar testarea cu aparatul etilotest a relevat o concentrație de 0.52 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Ungur a fost condus la o unitate medicală în vederea recoltării probelor biologice pentru stabilirea alcoolemiei, a fost întocmit un dosar penal, iar apoi a fost trimis în judecată.
Înainte cu doar o lună ca și DNA să își trimită propriul rechizitoriu în instanță, la Judecătoria Huedin se dădea undă verde pentru judecarea dosarului: „Respinge, ca neîntemeiate, cererile şi excepţiile formulate de către inculpatul U. P. Constată competenţa instanţei, precum şi legalitatea sesizării instanţei prin rechizitoriul emis în dosarul nr. 190/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Huedin, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, privind pe inculpatul U. P, trimis în judecată pentru săvârşirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului. Dispune începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul U.P. Cu drept de contestaţie, în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii”.
Ar mai fi de menționat că Petru Ungur nu a plecat din primărie chiar pur și simplu după alegerile din 2020. Imediat după numărarea voturilor, atât acesta cât și PSD Cluj au solicitat anularea alegerilor organizate în comună, pentru fraudă electorală.
O sesizare a ajuns și la Parchetul de pe lângă Judecătoria Huedin, dat fiind că existau suspiciuni că alegerile ar fi fost fraudate după ce ștampila pe buletine ar fi fost pus de un număr neobișnuit de mare de alegători cu viză de flotant. Urmarea a fost că Ungur a pierdut cu doar 48 de voturi în fața contracandidatului său de la PNL.
CCR a decis cu majoritatea de voturi, miercuri, că retragerea titlului de doctor este constituțională doar dacă se referă la cel care „nu a intrat în circuitul civil şi nu a produs efecte juridice”, informează news.ro.
„ A admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 sunt constituţionale în măsura în care se referă la retragerea titlului de doctor care nu a intrat în circuitul civil şi nu a produs efecte juridice”, arată Curtea Constituțională într-un comunicat de presă.
De asemenea, potrivit articolului, Ministerul Educației, pe baza unor rapoarte externe de evaluare întocmite de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS) sau Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI), poate retrage calitățile de conducător de doctorat.
De asemenea, instituția poate retrage titlul de doctor și acreditarea școlii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului şcolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenţi-doctoranzi.
Nicolae Ciucă, al doilea premier care și-a plagiat lucrarea de doctorat
Reamintim că teza premierului României Nicolae Ciucă, în baza căreia a devenit doctor în Științe miiltare în urmă cu 19 ani, include conținut plagiat de 42 de pagini din totalul de 138.
Conținutul din 19 pagini a fost plagiat din alte două teze de doctorat, una dintre ele coordonată de îndrumătorul premierului. De asemenea, porțiunile palgiate depistate au fost copiate din surse tipărite, motiv pentru care nu au putut fi detectate de softul anti-plagiat.
Nicolae Ciucă a declarat, după apariția în spațiul public a articolului din Pressone.ro în care este acuzat de plagiat, că lucrarea sa a fost „întocmită în concordanță cu cerințele legale existente la momentul respectiv.”
Jurnalista Emilia Șercan a reacționat pe o rețea de socializare după decizia CCR privind retragerea titlului de doctor. Ea a precizat că singura variantă în care se va putea spune că o teză e plagiată va fi prin anchete de presă.
„Acest drept nu ni-l veți putea lua, domnilor protectori de impostori și plagiatori! Doar că anchetele de presă nu vor mai avea niciun efect juridic de acum înainte. Nimeni nu va mai plăti nici măcar cu titlul de doctor impostură în țara asta”, a scris Șercan.
Totodată, jurnalista care a adus în atenția opiniei publice doctoratul lui Ciucă a mai spus că educația a fost făcut praf în mandatul „tăticului României educate.”
(…) „la fel cum a fost făcută praf justiția, iar acum și democrația însăși prin ororile gândite în laboratoarele securiștilor, ăia de au umplut țara până la refuz cu plagiate și impostori. Noapte bună, România!”, a conchis Emilia Șercan într-o postare pe Facebook.
Supercom Aleea Sinaia Sect2, foto-arhivă Ziarul de Investigații
Bucureștiul se confruntă din nou cu probleme în gestionarea deșeurilor. În Sectorul 2 se înregistrează o situație cel puțin controversată. O licitație pentru colectarea gunoiului, măturatul străzilor și deszăpezirea căilor publice din Sectorul 2 București, inițiată în 2019, a fost anulată, la decizia primarului Radu Mihaiu.
Într-o notă justificativă redactată la sfârșitul lunii mai ac, el susține că „sunt nereguli legislative”, iar Primăria are obligația de a realiza întreaga documentație pentru contractarea serviciilor, în acord cu normele în vigoare. Simultan cu această decizie de suspendare a licitației pentru serviciile de salubrizare, edilul Radu Mihaiu inițiază și un proiect de Hotărâre de Consiliul Local, prin care supune aleșilor locale aprobarea modificării unor tarife pentru activităţile de salubrizare.
Mai exact, potrivit documentului intrat în posesia zin.ro, tarifele pentru ridicarea gunoiului din Sectorului 2 vor fi mult mai „piperate”.
Aproape 900 de lei/tona de gunoi colectată din Sectorul 2 București
Iată noile tarife, propuse spre aprobarea Consiliului Local Sector 2:
–499,02 lei/tonă fara TVA pentru activitatea de colectare, separată , transport si depozitare a deşeurilor municipale reziduale, de la utilizatorii casnici( persoane fi zice si membrii ociaţiilor de proprietari/locatari.
–890,98 lei/tonă lei/ fără TVA pentru activitatea de colectare separată , transport, sortare si depozitare a eşeurilor municipale reciclabile, de la utilizatorii casnici (persoane fi zice si membrii asociaţi ilor de proprietari/locatari.
– 647,26 lei/tona fără TVA pentru utilizatorii casnici (persoane fi zice si membrii asociaţiilor de proprietari/locatari.
– 652,89 lei/tonă fără TV A pentru activitatea de colectare separata , transport, sortare si depozitare a deşeuri municipale reciclabile, de la utilizatorii non-casnici( agenţi economici si in tituţii publice de pe raza Sectorului 2.
Menționăm că operatorul de salubrizare din Sectorul 2 este Supercom SA. La începutul acestui an, cetățenii din Sectorul 2 au fost nevoiți să încheie contracte cu această firmă, pentru a nu plăti o taxă suplimentară în valoare de 21,27 lei.
Cum s-a ajuns la suspendarea licitației pentru colectarea gunoiului din Sectorul 2. Mai multe firme au sesizat nereguli la documentația întocmită de Primărie
În fapt, primarul Radu Mihaiu a invocat „grave abateri de la legislație” privind suspendarea licitației publice pentru colectarea, transportul, sortarea gunoiului din Sectorul 2, însă, mai multe firme care au depus ofertele au constatat, la acea vreme, nereguli în documentație care, iată, au rămas „în aer”.
Spre exemplu, companiile Romprest SRL și Rosal Grup SA au depus mai multe contestații și cereri de remediere a documentației pentru contractarea serviciilor de salubrizare. La cererea acestor agenți economici, s-a admis remedierea unor mențiuni înscrise la lansarea ofertei. S-au cerut lămuriri chiar și pentru aspecte de natură concurențială, pentru aplicarea unor tarife distincte, în funcție de zonă.
Astfel, termenul de depunere a ofertelor pentru ridicarea gunoiului din Sectorul 2 București a fost prelungit, însă, a venit pandemia de Covid, iar starea de alertă, respectiv, de urgență, a făcut ca documentația pentru această ofertă să nu mai fie de „actualitate”.
Printre aspectele de care trebuie să țină cont Primăria Sector 2 București, la momentul întocmirii unui nou anunț pentru curățarea străzilor, se numără: aplicarea principiului „plătești cât arunci”, introducerea redevenței în contractul de delegare, interzicerea posibilității de subdelegare a serviciilor contractate, ajustarea tarifelor în funcție de evoluția prețurilor în economie.
Primăria Capitalei este instituția responsabilă de găsirea unei soluții pentru depozitarea gunoiului. Așa cum zin.ro a mai arătat, edilii de sector și oficialii Autorității Naţionalede Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice(ANRSC) i-au scris lui Nicușor Dan deja că tarifele aplicate de ECO SUD SA, (operatorul singurului depozit de gunoi din București, numit „Vidra”) nu sunt legale, iar acesta nici nu corespunde tuturor normelor în vigoare, din punct de vedere tehnic. Ar urma să fie închis în curând, însă, ECO SUD SA nici nu vrea să audă despre regulile pe care trebuie să le respecte și se luptă cu primarii în instanță, pentru tarifele dublate, chiar triplate, aplicate pentru depozitarea gunoiului.
Planul Comisiei Europene de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, denumit Fit for 55 a fost blocat în Parlamentul European de europarlamentarii socialiști, conservatori, de stânga și de extremă dreaptă, informează stiripesurse.ro.
Ca parte a Pactului verde european, Uniunea Europeană și-a stabilit un obiectiv obligatoriu de realizare a neutralității climatice până în 2050. Pentru ca acest lucru să devină realitate este nevoie de o scădere substanțială a nivelurilor actuale ale emisiilor de gaze cu efect de seră în următorii ani.
Totodată, UE și-a sporit nivelul de ambiție în materie de climă pentru 2030, angajându-se să reducă emisiile cu cel puțin 55% până în 2030.
Proiectul propus a creat numeroase discuții între statele membre blocului comunitar european. Cehia, Ungaria și Polonia sunt de părere că populația va fi cea care va suporta costurile combaterii schimbării climatice și nu poluatorii.
Pachetul Fit for 55 include, de asemenea, o serie de inițiative noi
Cu toate acestea, în favoarea taxării emisiilor de dioxid de carbon generate de transporturi și încălzirea locuințelor s-au declarat țările din nordul și centrul Europei.
Reamintim că propunerile din pachet vor fi prezentate și discutate la nivel tehnic, apoi în cadrul grupurilor de lucru ale Consiliului responsabile pentru domeniul de politică în cauză.
Ședința de astăzi, 8 iunie, a plenului PE a fost scena unor schimburi de replici dure între europarlamentari, miza financiară a pachetului Fit for 55 fiind uriașă.
Cei care au votat împotriva acestui pachet au declarat că măsurile propuse vor duce la schimbări majore în toate sectoarele economice, cu costuri financiare enorme.
Acest pachet cu măsuri a apărut înaintea pandemiei de Covid-19 și a crizei provocate de războiul izbucnit între Rusia și Ucraina. Odată cu aceste probleme, costurile pentru industria europeană au crescut rapid, iar trecerea la energia verde, promovate de măsuri ecologice, reprezintă o problemă serioasă pentru majoritatea statelor europene din Uniunea Europeană.
340 de europarlamentari au votat „împotriva” propunerii, iar 256 „pentru”. Totodată, europarlamentarii au votat în favoarea retrimiterii la Comisia de mediu pentru a fi dezbătută și modificată.
De asemenea, din cauza votului din Parlamentul European privind programul „Fit for 55”, Fondul Social pentru Climă și CBAM au fost suspendate și retrimise la comisie pentru a putea fi renegociat tot pachetul.
Mai multe persoane au protestat în fața Ministerului Educației din cauza decăderii continue a calității sistemului de învățământ din țara noastră și a măsurilor dezastruoase de reformă gândite de Sorin Cîmpeanu și consilierii săi. Organizatorul manifestării a fost Asociația Neamunit”.
Printre sloganurile afișate în fața sediului ministrului au fost : „Cîmpeanu, reformator sau terminator?”, ,,Profesori, vreți să fiți înlocuiți de niște softuri?”, „Digitalizarea înseamnă îngroparea învățământului”, ,, Expunre frecventă la tehnologie dăunează creierului copiilor.”
De asemenea, protestatarii au susținut că actuala conducere a Ministerului Educației încearcă să provoace haos total în rândul profesorilor și elevilor, „să dea lovitura de grație sistemului de educație, aflat deja în genunchi.”
Sorin Cîmpeanu, aspru criticat pentru „reformele” din Educație
Istoricul Mircea Platon, redactorul-șef al revistei „Convorbiri literare”, a declarat că este nevoie „să ținem cu dinții de elementele sistemului clasic”, să fie discutat scopul sistemului de învățământ plecând de la sentimentul național. „Să cream oameni, generații care să stea pe propriile picioare”, a spus Platon.
Totodată, istoricul a susținut că sistemul de învățământ din România este distrus, de 32 de ani, într-un mod intenționat, programat și sistematic de către toți cei care l-au condus.
Mircea Platon a mai declarat că în ciuda planurilor-cadru și a programelor școlare modificate, abandonul școlar este foarte ridicat, iar numărul analfabeților funcționali este într-o continuă creștere.
„Învățământul românesc a devenit o sursă de venituri pentru edituri, experți, formatori, formatori de formatori, ong-uri. Școala, care era mult mai ieftină, a devenit o instituție care costă enorm”, a scris redactorul-șef al revistei „Convorbiri literare”.
Reamintim că istoricul Mircea Platon a lansat cartea „Deșcolarizarea României”, un studiu complet asupra reformelor din sistemul de învățământ. În cele 460 de pagini, autorul explică faptul că toate reformele luate de miniștrii Educației în ultimii ani au fost încadrate într-un plan bine pus la punct de distrugere a învățământului românesc.
Sursa foto: Twitter.
De asemenea, în carte, Mircea Platon susține că în cei 32 de ani, guvernanții și-au dorit să obțină generații de tineri lipsite de cunoștințe istorice, fără cultură, fără o conștiință națională și fără rădăcini.
În finalul cartii, scriitorul lansează un îndemn la rezistența și la apărarea a ce a mai rămas sănătos din învațământul românesc, propunând și o serie de soluții practice care ar trebui aplicate pentru a începe să ne vindecăm și să ne revenim.
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în primele trei luni ale anului 2022, Produsul Intern Brut (PIB) al României a crescut cu 5,2%, comparativ cu trimestrul IV de anul trecut.
De asemenea, față de același trimestru din 2021, PIB a înregistrat o creștere cu 6,5% atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier.
Totodată, la creșterea PIB-ului a contribuit informațiile și comunicațiile, (1,8%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB, activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (0,7%), cu o pondere de 5,6% la formarea PIB.
În zona euro, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere de 0,6% în primul trimestru al acestui an
De asemenea, activităţile de spectacole, culturale şi recreative, reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (0,2%) au avut o pondere de 2,6% la formarea PIB, impozitele nete pe produs (0,4%) având o pondere de 9,4%.
Cu toate acestea, o contribuție negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria, cu 0,1% și care a înregistrat o scădere a volului de activitate cu 0,3%.
Reamintim că PIB-ul Uniunii Europene a înregistrat o creștere de 0,7% în primele trei luni ale anului 2022, Irlanda și România favând cel mai semnificativ avans, informează Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
De asemenea, în primul trimestru al acestui an, PIB-ul din zona euro a înregistrat o creștere de 0,6%, iar în aceeași perioadă, PIB al SUA a scăzut cu 0,4%.
În trimestrul patru din 2021, Produsul Intern Brut al Uniunii Europene şi al zonei euro a crescut cu 0,5% şi, respectiv, cu 0,2%, comparativ cu precedentele trei luni.
Pentru 2023, Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,7% a PIB-ului României, faţă de un avans de 3,8% previzionat în ianuarie, iar pentru 2024 o creştere de 3,9%, informează Economica.net.
Fostul lider PNL, Florin Cîțu, a declarat, în urmă cu o zi, că Executivul condus de Nicolae Ciucă nu vine cu o strategie pentru a contracara „ceea ce pare că urmează, o criză economică majoră.
„Aici am eu îngrijorări, pentru că nu văd decât măsuri care duc la creşteri de cheltuieli, ceea ce în faţa unei crize destabilizează. Nu văd altă variantă, dacă mergem în această direcţie şi dacă se adeveresc aceste scenarii negative cu criza, decât, la un moment dat, să fie introduse taxe”, a declarat Florin Cîțu, potrivit Digi24.
Camera Deputaților a adoptat, miercuri, cu 238 de voturi „pentru” și un vot „împotrivă” proiectul de lege pentru modificarea Legii Legii 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare.
Potrivit modificării, cei care primesc vouchere de vacanță vor putea plăti taberele pentru copii, informează News.ro.
Astfel, părinții le vor putea folosi pentru a acoperi cheltuielile cu taberele școlare organizate pe teritoriul țării noastre, la care participă copilul titularului. Procedura privind plata taberelor potrivit prezentului alineat se stabileşte prin ordin comun al ministrului Educaţiei şi al ministrului Finanţelor, prevede proiectul.
Valoarea totală a voucherelor este de 1450 de lei
De asemenea, proiectul de lege mai stabilește că valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate să depășească suma 30 de lei. Mai mult, organizațiile legal costituite vor putea acorda, ocazional, tichete cadou membrilor proprii care nu au calitatea de angajați ai organizației sindicale.
„Frecvenţa acordării tichetelor cadou şi valoarea lor se stabilesc de către conducerea organizaţiei sindicale. Prevederile referitoare la achiziţionarea şi emiterea tichetelor cadou se aplică în mod corespunzător”, se mai arată în Lege.
Reamintim că valoarea totală a voucherelor de vacanță este de 1450 de lei, filele având valori de 50 sau 100 de lei. Beneficiarul le va putea folosi pentru plata la pensiunea sau unitatea de cazare unde dorește să meargă în vacanță.
De asemenea, beneficiarul trebuie să verifice dacă unitatea aleasă este pe lista partenerilor emitentului voucherelor de vacanță pe care le-a primit.
Voucherele de vacanță pot fi folosite doar de către titular, pe baza actului de identitate, vânzarea acestora fiind strict interzisă, amenda pentru comercializarea lor este de peste 26 de mii de lei. Mai mult, orice unitate de cazare sau agenție de turism care acceptă tichete emise pentru altă persoană va fi amendată cu 13.300 de lei.
Totodată, potrivit Codului Fiscal, voucherele se impozitează cu 10%, acestea fiind scutite de plata CAS și CASS.
Voucherele de vacanță au o perioadă de valabilitate de un an de la data emiterii, ele putând fi folosite doar în hotelurile, pensiunile și alte unități de cazare din România.
Afacere păguboasă, de milioane de euro, pe banii statului. Este vorba despre achiziționarea măștilor din Vietnam, pentru care SAPE, o companie a Ministerului Energiei a plătit 2 milioane de euro pentru depozitarea a peste 90 de milioane de măști cumpărate cu circa 31,4 de milioane de dolari, potrivit defapt.ro.
SAPE este condusă de bugetarul de lux Bogdan Stănescu
Banii rezultați din chirie, aproximativ 20.000 de euro pe lună, au ajuns la firma Master Mind, administrată de Dragoș Liviu Rădulescu, care a făcut afaceri cu un traficant de țigări. „Creierul” afacerii păguboase cu măști vietnameze este liberalul Virgil Popescu, ministrul Energiei. Pentru a scăpa de măștile păguboase și de costurile de 20.000 de euro pe lună pentru depozitarea lor, Bogdan Stănescu le-a donat Departamentului pentru Situații de Urgență, condus de secretarul de stat Raed Arafat.
Ce directive a trasat ministrul Virgil Popescu
Acum doi ani, liberalul Virgil Popescu conducea Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, hotărând ca o companie deținută de minister, Societatea de Administrare a Participațiunilor în Energie (SAPE), să cumpere 100 de milioane de măști din Vietnam.
SAPE, sub conducerea bugetarului de lux Bogdan Stănescu, a discutat cu reprezentanții Institutului de Tehnologie de Mediu și Schimbări Climatice din Vietnam, care au dat asigurări că pot furniza cele 100 de milioane de măști pentru suma de 30 de milioane de dolari, respectiv 30 de cenți pe bucată. Dacă Institutul de Mediu nu putea furniza toată cantitatea de măști, reprezentanții acestuia puteau apela la alte companii din Vietnam pentru a onora comanda.
Romarm, implicată în achiziția măștilor vietnameze
SAPE nu avea însă capacitatea de organizare a unei asemenea achiziții, motiv pentru care ministrul Virgil Popescu a apelat la o altă companie a ministerului. Este vorba despre Romarm, condusă de Gabriel Țuțu, principalul producător și exportator de produse militare din România. Pe 12 mai 2020, s-au cumpărat 95,97 de milioane de măști de la firma Minh anh Medical Joint Stock Company. Măștile erau fabricate de o altă companie vietnameză, Orange Pharmaceutical Company Limited. Valoarea contractului a fost de peste 26,1 milioane de dolari, la care s-au adăugat alte alte 5,3 milioane de dolari pentru transport, suma totală fiind de 31,4 milioane de dolari. Potrivit informațiile obținute de către Defapt.ro, firma de la care s-au cumpărat măștile era deținută de vietnamezii Nguyen Ngoc Hung, Tran Thi Tho, Ta Thi Tuy, Hoang Thi Lien și Nguyen Chi Cong, directorul firmei fiind vietnamezul Dinh Xuan Khanh.
Importul de măști din Vietnam a fost organizat integral de compania Romarm, care răspundea și de calitatea măștilor, de teste și de documente. Romarm a închiriat prin intermediul unei companii înregistrare în Elveția, Allodium SA, un avion militar al Forțelor Aeriene Ucrainene. Pentru cinci zboruri, Romarm a plătit peste 1,75 milioane de dolari, apelând ulterior la firma SLS Cargo Bulgaria, pentru închirierea unui avion Boeing 747, costul pentru patru zboruri fiind de 3,5 milioane de dolari.
Doar cinci milioane de măști au fost vândute
SAPE, sub conducerea lui Bogdan Stănescu, a reușit să vândă din lotul de măști cumpărate din Vietnam doar 5.234.150 de bucăți Ministerul Educației, pentru suma de 9,26 milioane de lei.
Restul de peste 90 de milioane de măști sunt încă depozitate în regim de antrepozit vamal într-un spațiu închiriat de la firma Master Mind, patronată de Dragoș Liviu Rădulescu. Compania Master Mind primește o chirie lunară în valoare de 98.600 lei, echivalentul a 20.000 de euro, potrivit raportului de activitate al directoratului SAPE aferent anului 2021. Acest lucru înseamnă că SAPE a plătit în doi ani o chirie de peste două milioane de euro pentru depozitarea măștilor din Vietnam. Bogdan Stănescu, în calitate de președinte al directoratului SAPE, a decis să doneze stocul de măști Departamentului pentru Situații de Urgență, condus de secretarul de stat Raed Arafat.
„Demers prin care SAPE și-a exprimat disponibilitatea de a preda stocul de măști, invocând costurile ocazionate de menținerea acestora în regim de antrepozit vamal. Urmare a acestui demers s-a analizat și dezbătut propunerea, inclusiv în cadrul CNSU, fiind emisă Hotărârea nr. 98/04.11/2021”, se arată în raportul SAPE. Departamentul pentru Situații de Urgență a acceptat donația urmând ca de preluarea măștilor să se ocupe Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Dar, până la redactarea raportului, măștile nu au fost preluate din antrepozitul vamal. Abia acum, după șase luni de la hotărârea CNSU, a început preluarea măștilor de către IGSU.
Dragoș Liviu Rădulescu, un om de afaceri controversat
Dragoș Liviu Rădulescu, patronul firmei Master Mind, a primit în jur de două milioane de euro pentru spațiul pe care l-a închiriat pentru depozitarea măștilor. Într-o altă societate, Danube Logistic, care nu mai funcționează, Rădulescu este asociat cu Edis Suhov, implicat în contrabanda de țigări. Potrivit unui comunicat emis de DIICOT în 2011, Edis Suhov este membrul unui grup organizat care-și desfășura activitatea în județele Tulcea, Brăila și Galați și care aducea în România țigări de contrabandă. Din rețea făcea parte și tatăl lui Edis, Vladimir Suhov. Acesta este fratele fostului senator Andrei Suhov.
„Inculpaţii au introdus în România cantităţi însemnate de ţigări, atât prin punctele destinate controlului vamal cât şi prin trecerea în mod fraudulos a frontierei de stat. Prejudiciul total cauzat bugetului de stat este de peste 5.000.000 lei”, comunica DIICOT.
Dragoș Liviu Rădulescu a declarat că măștile au fost depozitate de la data la care au ajuns în țară: „Primesc aproape 20.000 de euro la 2.000 de mp. Și eu fac o afacere de vreo 3.000 de euro pentru că și eu plătesc 17.000 de euro pentru că nu e depozitul meu. E închiriat.”. Rădulescu a spus că a cumpărat o firmă de Vladimir Suhov. „Au avut probleme cu contrabanda de țigări. Am fost obligat să am un asociat pentru că legea îmi permitea să fiu asociat unic doar într-o singură firmă.
A fost o idee să facem o firmă de transport. Edis Suhov a fost eliberat, dar eu am pătimit mult. El atunci mi-a furat barca și s-a apucat să facă contrabandă. Nu am avut nici o treabă cu ei”, a declarat Rădulescu.
Contre între fostul ministrul PSD al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, și actualul deținător al protofoliului, după ce acesta din urmă a declarat...
Suspiciunile de plagiat care planează asupra ministrului Justiției vor fi analizate de o Comisie de Etică a Universității unde Radu Marinescu și-a obținut doctoratul,...
Vârsta pe care o are un băiat din județul Timiș, considerat autorul unui omor îngrozitor, face imposibilă inculparea acestuia.
În cauză, procurorii au dispus însă...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
