Parlamentul European a cerut Comisiei să se ocupe serios de condițiile de muncă și securitate socială în materie de îngrijire la domiciliu, să facă un cadru pentru salarii adecvate și protecție socială, astfel încât să se asigure că nu există „exploatare mascată”, este anunțul pe care l-a făcut europarlamentarul Rareș Bogdan.

„Reforma” pe care o anunță fostul omul de televiziune, trimis în Parlamentul European să îi reprezinte(și) pe românii care au plecat peste hotare pentru o „viață” mai bună este tardivă, spun câteva badante din Italia, chestionate de Ziarul de Investigații. În pandemie, pentru multe dintre ele a fost „sfârșitul”, dar „Sindromul Italia” este, deja, instalat de ani buni.

„În primul rând, nu am plecat de plăcere. În România, aveam maximum 1200 de lei. Cum să crești un copil cu banii ăștia? Acum, lucrez la o familie de italieni, fac de toate: de la mâncare, curat până la rezervări de vacanțe pentru ei. Acum, îmi e bine. Dar, până să ajung n etapa asta, am fost umilită, jignită, doar pentru că sunt româncă”, ne povestește Cristina, stabilită în Udine.

Stela, în vârstă de 47 de ani, stabilită în Torino, susține că statul român nu ar trebui să-i abandoneze pe cei care lucrează în alte țări, indiferent de domeniu.

Badantă în Italia: „Ar trebui să existe o colaborare între state, altfel(…) îi interesează de banii noștri și ne cheamă ANAF-ul”

„Păi, aici(n.r. Italia) este Sindicatul, dacă ai probleme în legătură cu munca. Dar, sunt lucruri care țin și de statul român, ar trebui să existe o colaborare între țări, de la plecare până la întoarcere, căci altfel(….)îi interesează de banii noștri pe aici și ne cheamă ANAF-ul”, ne-a precizat Stela, o româncă stabilită în Italia de 14 ani.

Europarlamentarul Rareș Bogdan confirmă, prin declarația de miercuri,6 iulie ac, că la acest moment nu există „un registru” al lucrătorilor care au ales să „migreze” în state mai „bogate”. Prin urmare, dacă nu există date concrete, nu ai ce să monitorizezi și nici punct de plecare pentru politici sociale.

„Trebuie câteva standarde minime în privită timpului de lucru, plata, cazarea îngrijitorilor (să aibă cameră proprie, acces la toaletă, bucătărie, internet). De asemenea, trebuie înființate registre naționale ale furnizorilor de servicii de îngrijire, iar aceste standarde trebuie monitorizate”, explică Rareș Bogdan, pe Facebook.

Parlamentul European : Presiunea la locul de muncă, motiv de sinucidere. Ce înseamnă, de fapt, „Sindromul Italia”

Așa cum zin.ro a mai relatat, cele mai multe românce care au ales să lucreze ca îngrijitoare în Italia sau Spania simt presiunea la locul de muncă în mod acut. Jurnaliștii italieni de la Radio 24 au realizat, de asemenea, reportaje pe tema angajaților străini, în special badante și au numit generic „Sindromul Italia”, depresia celor care schimbă tot pentru câteva sute de euro în plus: casă, comunicarea în altă limbă, stil de viață pentru a se dedica persoanelor nedeplasabile sau cu afecțiuni psihice.

Este un loc de muncă la fel ca toate celelalte ar putea fi prima concluzie, însă, nefiind un cadru precis prin care să se cunoască toate drepturile și obligațiile care derivă dintr-un asemenea post, fiind o legislație pe care migranții nu o cunosc total, adaptarea nu este ușoară. Abuzurile se pot strecura ușor si, din păcate, chiar și sinuciderile în rândul acestor lucrători.

În urmă cu un an, Mirela, o badantă în vârstă de 51 de ani, și-a pus capăt zilelor. Se confrunta cu o depresie profundă, generată de stresul de la locul de muncă. Locuia în Italia de 12 ani, iar de trei ani îngrijea o bătrână din Udine, după cm informează Radio 24.

Statul român nu are nici măcar o evidență a tuturor îngrijitoarelor din UE. Ultima statistică a autorităților din România arăta că în Italia trăiesc peste un milion de români. 

Comisia Europeană poate emite directive în relațiile de muncă. În acest caz, toate statele UE vor fi obligate să le aplice.

Citește și: Mesajul badantelor pentru Guvernul României: „Să ne ofere locuri de muncă decente și nu mai plecăm!” (II)