Aceasta este concluzia la care au ajuns zeci de oficiali militari din NATO și UE, printre care s-a aflat și generalul Ben Hodges, pe atunci comandant al trupelor Statelor Unite din Europa, după ce au participat la o simulare de război care a avut loc la Academia Forțelor Terestre din Sibiu.

Este un pericol de care nu ne poate salva nici articolul 5 din Tratatul NATO, care prevede că în cazul unui atac asupra unui stat membru toate celelalte state vor acționa pentru apărarea sa. Înainte de articolul 5, în „Tratat” este articolul 3, în care se spune că statele NATO „își vor menține și își vor dezvolta capacitatea individuală de rezistență în fața unui atac armat”. Potrivit analiștilor militari, asta presupune ca statul atacat să poată rezista 48 de ore, până la intervenția partenerilor din NATO.

Potrivit strategilor militari, punctul slab al apărării NATO pe Flancul de Est este „Poarta Focșanilor”, zona dintre Focșani, Buzău, Brăila și Galați. Nu este o noutate că acesta este principalul punct vulnerabil a României, acum și al NATO, pentru că și în timpul Primului Război Mondial „Poarta Focșanilor” era apărată de celebrele fortificații Focșani – Nămoloasa – Galați.

Forțele aeriene ale NATO au intrat în alertă înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia

Încă din luna ianuarie, când se știa deja perioada în care urma să aibă loc invazia Rusiei în Ucraina, forțele aeriene ale NATO au intrat în alertă. Ucraina a permis avioanelor și dronelor să intre în spațiul său aerian pentru efectuarea zborurilor de recunoaștere în zona granițelor cu Belarus și Rusia și în apropierea Donbasului și Crimeei.

Concomitent, avioanele de recunoaștere ale United States Air Force, British Air Force și a altor state din Alianță au început supravegherea unor zone din România și Polonia aflate în apropierea graniței cu Ucraina. Simultan, era monitorizat și sudul Mării Negre.

În misiunile de supraveghere ale NATO sunt utilizate unele din cele mai sofisticate avioane, „Boeing RC-135W”, „Aircraft K35R Boeing KC-135T Stratotanker”, „Boeing E-3 Sentry”, „Eurofighter Typhoon”, dar și avioane fără pilot „Northrop Grumman RQ-4 Global Hawk”.

În România, principalul obiectiv al misiunilor de supraveghere aeriană este  „Poarta Focșanilor”

După izbucnirea războiului, sunt monitorizate în special zonele de graniță cu Ucraina din Polonia și România, zona statelor baltice și sudul Mării Negre. În România, forțele aeriene ale NATO monitorizează zonele din nordul și estul țării, Dobrogea, dar acordă o atenție deosebită zonei Focșani – Galați – Brăila – Râmnicu Sărat –  Buzău, denumită „Poarta Focșanilor”. O parte din aceste misiuni de supraveghere sunt vizibile „live” pe site-ul „Flightradar24”.

Spre exemplu, zilele trecute un avion „Boeing E-3 Sentry” executa misiunea „NATO 01”, monitorizând zona dintre nordul Constanței și estul Transilvaniei, Sfântu Gheorghe – Covasna, survolând sistematic „Poarta Focșanilor”, iar un avion „Boeing KC-135T Stratotanker” îndeplinea simultan misiunea „CASA 20”, monitorizând sectorul dintre zona Galați-Brăila și Buzău și Brașov, survolând sistematic zona montană din apropierea „Porții Focșanilor”. Simultan, în misiunea „RRR7211”, un avion „Boeing RC135 River Joint” supraveghea Marea Neagră.

Două zile mai târziu, pe 13 iulie, în misiunea „HOMER 31”, un „Boeing RC135 River Joint” supraveghea zona dintre Constanța și Bacău, survolând și zona „Porții Focșanilor”, iar un „Boeing E-3 Sentry” relua misiunea „NATO 01”, de la Constanța la Sfântu Gheorghe – Covasna. Atenția deosebită pe care o acordă strategii militari zonei „Poarta Focșanilor” are la bază studii ample referitoare la mobilitatea militară a trupelor NATO.

Scenariu de război la „Poarta Focșanilor”

În 2021 a fost dat publicității un studiu de mobilitate militară a trupelor NATO, care avea la bază mai multe analize și dezbateri organizate de think-tank-ul american CEPA, în care au fost luate în calcul mai multe scenarii de conflicte. Pentru a verifica cum funcționează mobilitatea trupelor NATO, CEPA a coordonat cinci scenarii de mobilitate în situații de război, la care au participat zeci de oficiali militari din NATO și UE, precum și experți civili în domeniul apărării. Trei dintre aceste scenarii au vizat ruta Nordic-Baltică (Norvegia – Suedia – Estonia), coridorul Suwalki (Polonia), Balcanii de Vest și Libia.

Cel de al patrulea scenariu de război, analizat la Academia Forțelor Terestre din Sibiu, a vizat un posibil atac din partea Rusiei la adresa României și situația din unul din punctele militare strategice, „Poarta Focșanilor”.

„Scenariul s-a concentrat pe faimoasa Poartă a Focșanilor și asupra reliefului foarte dificil, obstacolelor puse de munții Carpați și apoi de fluviul Dunărea, care este un obstacol, dar și ceva care ne ajută”, a explicat generalul Ben Hodges, fost comandant al trupelor Statelor Unite în Europa, despre scenariul de război analizat la Sibiu.

„Poarta Focșanilor” este o zonă care se întinde în patru județe, Vrancea, Galați, Brăila și Buzău și se află în sudul zonei operaționale de est a României. Are o lățime de aproximativ 85 de kilometri și merge în adâncime circa 60 de kilometri, pe direcția Ianca (Brăila) – Nămoloasa (Galați) – Cudalbi (Galați). Limitele geografice ale „Porții” sunt Râmnicu Sărat (Buzău) – Odobești (Vrancea) – Panciu (Vrancea) la vest și Tichilești (Brăila) – Brăila – Galați – Foltești (Galați) și cursurile Prutului și Dunării la est. La sud, limitele sunt Râmnicu Sărat (Buzău)- Sutești (Brăila) -Tichilești (Brăila), iar la nord zona e limitată de localitățile Panciu (Vrancea) – Tecuci (Galați) și Foltești (Galați).

Această zonă a fost apărată în perioada Primului Război Mondial de „Linia fortificată Focșani – Nămoloasa – Galați”, fortificații permanente construite în perioada 1883-1885 cu scopul realizării unei linii defensive puternice în „Poarta Focșanilor”, în cazul unei agresiuni externe.

România singură ar pierde lupta cu Rusia într-o zi. Lipsa infrastructurii ține NATO departe

În urma simulării de război, concluzia analiștilor militari a fost că forțele armate ale României ar fi învinse încă din prima zi a unei invazii din partea Rusiei, iar „Poarta Focșanilor” este punctul slab al României și implicit al NATO, în Flancul Estic.

Potrivit studiului, importanța strategică a acestei zone este dată de faptul că trupele care vin din est pot ataca ușor Bucureștiul de la nord și de aici pot ataca statele din Balcani, dar și invers – dacă atacă din sud, inamicii pot pătrunde ușor pe aici către Europa Centrală.

Ca să poată proteja acest punct strategic, trupele NATO ar trebui să ajungă rapid în zonă, pentru că fără susținerea Alianței forțele armate ale României ar fi învinse de Rusia încă din prima zi, însă principala problemă în calea mobilității militare a NATO este lipsa infrastructurii din România.

„România trebuie să investească în infrastructura ei, lucru care nu se întâmplă. Inițiativa celor Trei Mări poate juca un rol de coordonare foarte util, pentru a se asigura că este vorba de investiții raționale, care să aibă ca rezultat conectivitatea care este necesară”, a declarat Phillip Petersen, președintele Centre for the Study of New Generation Warfare și coordonatorul grupului de lucru de la Sibiu pe scenariul de mobilitate privind „Poarta Focșanilor”.

Potrivit acestuia, sunt necesare investiții în infrastructura rutieră și feroviară care conectează zona la restul teritoriului. „Problema este că trebuie să traversezi multe râuri ca să ajungi și apoi să ieși de pe acel câmp de luptă. Deci rezolvarea greutăților care țin de calea ferată și de transportul rutier, pentru a ajunge la acest câmp de luptă, este o provocare de investiții pe termen lung. Pentru că s-a făcut foarte puțin în această privință”, a mai adăugat Phillip Petersen.

Neputință fără leac! Guvernul României nu poate să reabiliteze 4 km de cale ferată pentru exportarea cerealelor din Ucraina prin România

Cum ar arăta o zi de război în principalul punct strategic din România

Simularea de război analizată la Academia Forțelor Terestre din Sibiu de zeci de oficiali militari din NATO și UE pe zona „Poarta Focșanilor” a demonstrat necesitatea folosirii de către România a elicopterelor de atac, a apărării antiaerine și dronelor pentru supraveghere și recunoaștere. Însă, chiar și în acest context, rezultatele simulării au fost pierderea luptei cu Rusia încă din prima zi.

„Forțele curente ale României, în ciuda determinării și curajului, nu vor putea să respingă atacul inițial al inamicului, atât din direcția Moldovei, cât și a unei operațiuni de coastă (pe mare – n red). Forțele Navale românești și bateriile de coastă s-au dovedit cu mult în urma a ceea ce le-ar face relevante operațional, în termeni de performanță, și ar beneficia foarte mult de pe urma achizițiilor planificate pentru rachete și radare”, se spune în studiul dat publicității în 2021.

La rândul lor, Forțele Aeriene „s-au dovedit incapabile să bată operațiunile aerospațiale inamice și să se constituie într-un factor în bătălia terestră, în prima zi de luptă. Artileria inamică a avut o asemenea rază de acțiune și capacitate, încât a lovit forțele terestre române”, se mai spune în capitolul din studiu dedicat unui posibil război cu Rusia la „Poarta Focșanilor”.

Vestea bună. Cu sprijin NATO, „Poarta Focșanilor” poate deveni „o zonă de ucis pentru tancuri”

Simularea a mers mai departe și a luat în considerare un scenariu devansat cu 48 de ore și cu o forță militară a României modernizată, dotată cu sisteme lansatoare de rachete și elicoptere de atac, care beneficiază și de susținerea trupelor NATO. În aceste condiții, situația s-a schimbat în totalitate, iar punctul strategic „Poarta Focșanilor” și-a dovedit utilitatea strategică, devenind pentru inamic o capcană din care nu a mai putut scăpa.

„Experții români au privit la <<pâlnia>> lungă de 150 de kilometri, formată de râul Siret la nord, de râul Buzău la Vest, de Dunăre la Est și de râul Ialomița la Sud, ca pe o capcană unde nu ai unde să te ascunzi de contraatacul elicopterelor și din cauza barierelor formate de râuri pe toate patru laturile, cu șanse mici de a scăpa. România a închis <<Poarta >> și a transformat-o într-o zonă de ucis pentru tancuri”, se spune în studiu.

Simularea realizată în condițiile ideale, cu o Armată a României modernizată, dotată cu lansatoare de rachete și elicoptere de atac, dar și susținută de NATO, a făcut ca inamicul să fie respins în 24 de ore. O schimbare la 180 de grade.

Pericolul din Est, supravegheat în spațiul aerian al României cu ajutorul sofisticatelor avioane ale NATO

Declanșarea războiului din Ucraina a adus în misiunile de supraveghere din spațiul aerian al României unele dintre cele mai sofisticate avioane de recunoaștere. Printre acestea se află „Boeing RC-135W”,  un avion de spionaj electronic, care a fost construit pe platforma Boeing 707. Indicativul „W” arată că are un pachet modern de senzori, fiind upgradat recent. Are o autonomie de zbor de 6.500 km și poate zbura la 50.000 de picioare, adică 15.000 de metri.

Echipamentele din dotarea acestui avion detectează transmisiuni radio și alte emisii electromagnetice ale inamicului, calculând și monitorizând poziția lor. Poate detecta de la altitudinea de 15.000 de metri poziția unui tanc sau a unui grup de blindate pe baza emisiilor electromagnetice ale acestora. Are un echipaj format din 30 de militari, dintre care 5 pentru pilotaj, restul militarilor fiind operatorii echipamentelor de comunicații și spionaj.

„RQ-4 Global Hawk” („Northrop Grumman RQ-4 Global Hawk”) este un avion militar fără pilot, care poate supraveghea de la 16.000 de metri zone de până la 100.000 de kilometri pătrați. Are dimensiunile unui avion obișnuit și se remarcă printr-un design spectaculos. Poate rămâne în aer timp de 34 de ore.

Acest tip de avion este folosit de United States Air Force ca o platformă cu funcționare îndelungată la mare altitudine, care acoperă întreg spectrul capacității de colectare a informațiilor, pentru a sprijini celelalte forțe în operațiunile militare. Capacitățile superioare de supraveghere ale aeronavei permit țintirea mai precisă a armelor de la sol și o mai bună protecție a forțelor prietene.

Avionul „Boeing E-3 Sentry” este un comandament cibernetic al operațiunilor militare de la sol sau de pe mare. Este un tip de aeronavă de avertizare și control (AEW&C) dezvoltată de Boeing. „E-3 Sentry” se remarcă prin domul radar rotativ amplasat deasupra fuselajului.

În misiunile de război, un „Boeing E-3 Sentry” monitorizează o zonă alocată a câmpului de luptă și oferă informații comandanților operațiunilor pentru a obține și a menține controlul asupra bătăliei. Acest tip de avion poate detecta, identifica și urmări forțele inamice aeropurtate departe de granițele statelor NATO și pot direcționa aeronavele interceptoare către aceste ținte.

 „Eurofighter Typhoon” –  avionul multirol european, este o fortăreață supersonică. Este un avion multirol cu aripă „delta canard”. „Typhoon” a fost proiectat inițial ca un avion de luptă aeriană și este fabricat de consorțiul format din Airbus, BAE Systems și Leonardo.„Typhoon” este o aeronavă extrem de agilă, atât la viteze supersonice, cât și la viteze reduse.

De ce România ar rezista unui atac al Rusiei numai 24 de ore? Avem un răspuns care provoacă o sumedenie de întrebări

Avem un răspuns la întrebarea „de ce România ar rezista unui atac al Rusiei numai 24 de ore”, dar acest răspuns, care rezultă din concluziile studiului sună ca un diagnostic dur, pus unui stat care nu se poate apăra în fața atacurilor externe din cauză că în ultimele trei decenii, când a avut toate oportunitățile politice, economice și de expertiză, pentru a se transforma într-un stat modern, a mers în marșarier.

Un stat ale căror guverne nu au fost în stare nici măcar să rezolve probleme simple, cum ar fi modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare. În general, miniștrii noștri consideră că problema autostrăzilor și drumurilor rapide este o chestiune de importanță internă, pentru conectarea unor zone în scopul atragerii investițiilor și reducerea numărului de accidente, dar trebuie să vină un studiu al NATO care să demonstreze că infrastructura de transport are importanță strategică, de ea depinzând suveranitatea țării.

Mai sunt și alte vulnerabilități „create” de guvernele de după 1990, care au subfinanțat dotarea armatei, care nu au mai investit în industria de apărare, care au redus efectivele și au suspendat serviciul militar obligatoriu, ca Germania și Franța, fără să țină cont că noi ne aflăm în Est și ne confruntăm de sute de ani cu pericolul atacurilor din Est.

Chiar și în 1968, când Rusia a invadat Cehoslovacia, ne așteptam la „turiști” de la Kremlin și atunci au luat ființă „Gărzile Militare”, ca formațiuni de gherilă urbană care ar fi trebuit să concretizeze doctrina „Războiului întregului popor”. Era o doctrină discutabilă, s-a renunțat la ea, dar niciunul din guvernele de după 1990 nu a venit cu o nouă doctrină, modernă, concretă, precisă. De anul trecut, avem o „Strategie Militară a României – 2021”, de 30 de pagini, elaborată de Ministerul Apărării. Nici nu mai contează dacă a fost pus în practică vreunul din punctele acestei strategii. Între timp a ajuns războiul la granițele României.