Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a precizat că astăzi a fost semnat contractul pentru proiectarea și execuția ultimei secțiuni din Autostrada Sibiu-Pitești.
Până în momentul de față, proiectul nu beneficia de un constructor desemnat.
Într-un comunicat publicat pe contul de Facebook, Grindeanu a dat asigurări că, din acest moment, întreaga autostradă este contractată, iar un important sector al coridorului 4 Pan European, în lungime totală de 122 de km, are un termen de finalizare predictibil.
Sorin Grindeanu: ”Este contractul cu cea mai mare valoare lansat în ultimii 30 de ani în România: 5.32 de miliarde de lei, fără TVA!”
”Secțiunea 3 a Autostrăzii Sibiu-Pitești (Cornetu – Tigveni), cu o lungime de 37.40 km, împreună de secțiunea 2 (Boița-Cornetu) face parte din tronsonul care traversează Carpații și este cea mai complexă secțiune a acestei autostrăzi. Asocierea de constructori italieni are la dispoziție 12 luni pentru proiectare (perioada ofertată) și 45 de luni pentru construcție. Pe această secțiune ar urma să fie deschisă circulația în anul 2027”, a scris Sorin Grindeanu astăzi, 1 august, pe contul de Facebook.
Potrivit declarațiilor oferite de ministru, antreprenorul trebuie să construiască:
– 95 de poduri și pasaje
– Un tunel cu două galerii independente, în lungime de 1.7 km/galerie;
– 2 Noduri rutiere (unul la Cornetu și altul la Văleni);
– Un ecoduct în zona localității Călinești.
Întregul proiect al Autostrăzii Sibiu-Pitești, cu o valoare totală de 13.56 miliarde de lei (fără TVA), este finanțat din Fonduri Europene Nerambursabile (POIM și POT).
Nicușor Dan, primarul Municipiului București, a fost informat în legătură cu mizeria și degradarea din parcurile Herăstrău şi Cişmigiu, dar a ținut să explice că, în ciuda informațiilor și pozelor apărute în spațiul media, parcurile municipale sunt curate.
Mai mult, edilul Capitalei a venit cu promisiuni, declarând, în cursul săptămânii trecute, că anumite lucrări au fost întârziate ani de zile, cu mult înaintea mandatului său.
Nicușor Dan, acuzat de mizeria adunată în parcurile din București: ”Nu sunt de acord cu duneavoastră în ceea ce priveşte curăţenia”
”În cursul anului trecut a fost un moment în care prin desfiinţarea companiilor municipale care asigurau serviciul ăsta, a fost o lipsă de personal care să asigure curăţenia, tunderea ierbii şi a.m.d. În momentul ăsta nu o avem. Există o ritmicitate a curăţeniei în parcurile municipale. Este o problemă care ne preocupă şi o să vedeţi că parcurile o să arate tot mai bine, făcând lucruri care nu s-au făcut de ani de zile”, a declarat Primarul General al Capitalei Nicuşor Dan în cadrul unei conferinţe care a avut loc joi la Ministerul Energiei, potrivit G4 Media.
Ponta, ironic la adresa Primăriei Municipiului București:”În Capitală nu există gunoaie, nici trafic, nici gropi în asfalt”
În acest context, fostul premier, Victor Ponta a reacționat la afirmațiile făcute de edil, ironizând lipsa de reacție a acestuia cu privire la degradarea spațiilor verzi din București.
”Are dreptate Nicușor. În București nu există gunoaie, nici trafic, nici gropi în asfalt … le-a rezolvat deja pe toate (un fel de “Bucureștiul lucrului bine făcut). Poate nu mai candidează dacă tot a rezolvat tot!!!”, a scris Victor Ponta astăzi, 1 august, pe contul de Facebook.
“Cât de sustenabil este noul „minerit”?” este titlul articolului despre criptomonede, articol publicat de platforma online Infoclima.ro.
Articolul precizează că mai mulți cercetătorii din cadrul universităților din Cambridge și Digiconomist au estimat că cele mai mari două criptomonede din lume, Bitcoin și Ethereum, au nevoie împreună, anual, de două ori mai multă electricitate decât are nevoie întreaga Suedie.
Potrivit unui nou studiu, mineritul de Bitcoin consumă aproximativ 120 TW/h pe an, cam cât consumul anual de electricitate al Argentinei și mai mult decât consumă împreună giganții tech Apple, Google, Microsoft și Facebook.
Criptomonedele sunt bani digitali, descentralizați, care se bazează pe tehnologia blockchain
În articolul publicat de platforma online Infoclima.ro, Dr. Andreea Vornicu, Alexandra Corbu și Vlad Zamfira au abordat sectorul criptomonedelor, sector care promite să devină o alternativă la instrumentele financiare tradiționale, dar care riscă să submineze eforturile globale de a limita și combate efectele schimbărilor.
Blockchainul, parte esențială din această arhitectură digitală, poate fi înțeles ca un registru deschis care înregistrează fiecare tranzacție sub forma unui cod sau bloc.
Fiecare tranzacție cu monede virtuale este legată de celelalte tranzacții printr-un “lanț”, și, astfel, se creează acest sistem.
Se estimează că, zilnic, sunt tranzacționate criptomonede în valoare de peste 90 miliarde dolari, ponderea cea mai mare ocupând-o doar două criptomonede (din peste 18.000 câte sunt astăzi): Bitcoin și Etherum
Prima criptomonedă virtuală, Bitcoin, a apărut în 2013, iar mesajul din spatele acestei active a fost de a oferi o alternativă la sistemul financiar global.
Creșterea accelerată a acestei industrii a atras atenția și asupra costurilor climatice a activelor virtuale, precum și asupra implicațiilor socio-economice care se resfrâng atât asupra investitorilor, cât și asupra societăților.
Foto: Facebook/Regia Națională a Pădurilor, Romsilva
Pepiniera Silvică de la Ocolul Silvic Focșani reprezintă locul unde sunt produși puieții forestieri necesari campaniilor de împăduriri ale Romsilva.
Pepiniera poartă numele de Țarina și este situată în localitatea Nereju, în zona de munte a județului Vrancea.
Romsilva: ”Aici, colegii noștri din Focșani cultivă și îngrijesc, de la stadiul de sămânță și până la cel de puiet, puieții forestieri utilizați la regenerarea fondului forestier”
Pepiniera a fost înființată în anul 1972 și se întinde pe o suprafață de 3.56 hectare unde se produc puieți de brad, molid, pin negru, pin strob, fag, etc.
Puieții sunt produși din sămânță și rămân în solarii un an sau doi, apoi sunt repicați în câmp și astfel plantele sunt călite și adaptate condițiilor din zonă.
Regia Națională a Pădurilor, Romsilva, produce anual în cele 7 pepiniere centrale și 580 de pepiniere silvice ale ocoalelor silvice circa 32 de milioane de puieți forestieri, din 60 de specii, și peste 1.2 milioane de puieți ornamentali, din peste 250 de specii.
În ultimii cinci ani, Regia Națională a Pădurilor a regenerat 72.892 hectare de fond forestier de stat
Dintre acestea, 47.335 hectare au beneficiat de regenerări naturale și 25.557 hectare au fost regenerate prin lucrări de împăduriri.
În total, au fost plantați 141.37 milioane puieți forestieri.
Țigările și alcoolul se scumpesc începând de azi, iar acciza crește cu 20%, inclusiv în cazul berii. Majorarea vine pe fondul războiului din Ucraina, dar și din cauza creșterii prețurilor la energie.
Invitată la Europa FM, Giulia Leferman, director executiv a Asociației Berarii României, a precizat că aceste noi scumpiri vor fi resimțite de consumatori peste o lună sau două.
Directorul executiv a Asociației Berarii României: ”Majorarea de taxe ar fi trebuit să aibă loc, în mod rezonabil, de la 1 ianuarie și nicidecum de la 1 august”
Giulia Leferman a explicat că, din punct de vedere al activității economice va mai dura până acând această creștere de taxe va fi parțial sau total transferată și în prețul produsului.
”Este rezonal să ne așteptăm, fie vorba de o taxă de consum, ca o majorare a taxei să se regăsească în majorarea prețului, așa cum se întâmplă și în celelalte sectoare, ea nu se poate întâmpla peste noapte. Aceste majorări de taxe ar fi trebuit în mod rezonabil de la 1 ianuarie și nicidecum de la 1 august, a fost o decizie neașteptată”, a transmis directorul.
Puterea de cumpărare a românilor este din ce în ce mai afectată
Potrivit declarațiilor, transferul în prețul produsului va avea loc în aproximativ 1-2 luni, iar aceaste noi scumpiri vor afecta, din ce în ce mai mult, puterea de cumpărare a românilor, mai ales că România se află într-un context hiperinflaționist.
”Ceea ce ne îngrijorează mai mult pe noi, în zona de producție, este că această majorare de taxe a venit într-un context economic care este oricum dificil”, a precizat directorul executiv a Asociației Berarii României.
Mii de delfini au murit din cauza războiului declanșat în Ucraina, este semnalul de alarmă tras de către Ivan Rusev, doctor în științe biologice din Parcul Național „Tuzlivski Lymani” din regiunea Odesa, potrivit g4media.ro.
Cercetătorul susţine că cel puțin cinci mii de delfini au murit în Marea Neagră, de la începutul războiului, acestea fiind victime colaterale ale conflictului în curs
Potrivit declarațiilor lui Ivan Rusev, cauza morții delfinilor o reprezintă sonarele militare care sunt utilizate de navele și submarinele rusești prezente în zona Marii Negre. Practic, sonarele afectează auzului delfinilor, interferând cu capacitatea lor de ecolocație care este folosită pentru a vâna, a naviga și a evita prădătorii. Potrivit lui Ivan Rusev, mamiferele devin foarte vulnerabile dacă își pierd aceste capacități. El a explicat că delfinii devin complet dezorientați, își pierd punctele de reper, se lovesc de pietre și nu mai pot căuta hrana.
„Delfinii care nu se mai pot hrăni pierd foarte repede în greutate”, a mai subliniat Ivan Rusev
Nu toți delfinii morți eșuează pe plajă, mulți ajung pe fundul mării, echipa cercetatorului Ivan Rusev fiind în măsură să monitorizeze în prezent „doar 3-5% din coasta ucraineană”. Din acest motiv, numărul real al delfinilor morți ar putea fie de „zeci de mii” de exemplare.
Un studiu de amploare al populației de cetacee din Marea Neagră, realizat înainte de începerea războiului din Ucraina, a scos la iveală faptul că în Marea Neagră existau cel puțin 253.000 de delfini și că populațiile „nu s-au micșorat în ultimii 20 de ani”. Oamenii de știință specialişti în mediu din Turcia, Bulgaria și România au anunțat un număr semnificativ mai mare de delfini morți, care au fost aduși la țărm.
Doi biologi din Bulgaria au observat în luna mai, aproape de malul Marii Negre, mai mulți delfini care aveau arsuri și răni, provocate, cel mai probabil, de exploziile unor bombe
Delfinii erau dezorientați, extrem de slăbiți, fiind aduși la mal de curenți. Și în Mangalia a fost descoperit, pe fundul mării, un delfin rănit. Peste 60 de delfini au fost găsiți, la începutul lunii mai, eșuați pe litoralul din apropiere de Sulina. Specialiștii sunt îngrijorați, afirmând că sunt cele mai multe eșuări din ultimii 20 de ani, unul dintre motive fiind poluarea fonică de la navele de război.
Foto: Facebook/Societatea de Transport București - STB SA
Într-un comunicat publicat astăzi, 1 august, Societatea de Transport din București (STB) a anunțat că se alătură campaniei ”Împreună pentru prevenirea traficului de persoane în comunitate”.
Scopul campaniei îl constituie prevenirea traficului de persoane, prin creșterea gradului de informare a cetățenilor cu privire la riscurile și implicațiile acestei activități ilegale în principalele sale forme de manifestare, respectiv exploatarea sexuală, exploatarea prin muncă și exploatarea prin cerșetorie.
De asemenea, călătorii care utilizează mijlocele de transport în comun sunt încurajați să recepteze informațiile preventive transmise prin dispozitivele existente în mijloacele de transport și spațiile de așteptare pentru călători.
Campania a fost lansată de Societatea de Transport București STB S.A., împreună cu Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Primăria Municipiului București și Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București
”Fiind vorba de un fenomen complex este nevoie de un răspuns cuprinzător cu implicarea factorilor responsabili, atât autorități publice locale și centrale, cât și reprezentanți ai societății civile. Campania își propune să încurajeze publicul larg la acțiune civică și totodată să avertizeze persoanele aflate în situație de risc de a deveni victime ale traficului și să le informeze unde pot găsi ajutor, protecție și informații și atenționează consumatorii de servicii sexuale că aceștia sunt cei pentru care victimele traficului sunt recrutate și abuzate”, se arată în comunicat.
”Majoritatea victimelor traficului de persoane din Uniunea Europeană sunt recrutate din estul Europei”
Victimele provin din țările unde oamenii au mai puține opțiuni în ce privește cariera, unde populația este foarte tentată în a-și găsi un loc de muncă în afara țării și copiii sunt mai greu de crescut și, astfel, mai neglijați.
”Conștientizarea și asumarea necesității reducerii vulnerabilităților atât a persoanelor minore, cât și a celor adulte față de traficul de persoane este definitorie pentru o abordare corectă și adecvată a prevenirii acestui fenomen”, au transmis reprezentanții STB.
30 de saci cu deșeuri din plastic au fost adunați, într-un timp record, în Delta Dunării.
Campania a fost sunținută de organizația World Wildlife Fund din România și este una dintre multiplele acțiuni dedicate protecției mediului.
Acțiunea a început la finalul lunii iunie, iar anul acesta, în patrulă au intrat 18 liceeni, de la 5 licee din orașul Tulcea, care au devenit ”Ambasadori Zero Plastic”
În această vară a fost dat startul celui de-al treilea sezon al Patrulei Zero Plastic în Delta Dunării, unde tinerii ambasadori au strâns peste 30 de saci cu deșeuri din plastic în primele ieșiri pe apă.
În cele două zile de formare inițială, la Mahmudia, voluntarii au învățat despre biodiversitatea din Deltă și valoarea acesteia, amenințări la adresa naturii locale, plastic și pericolele plasticului în natură, dar și despre cum se comunică eficient despre o cauză, mai ales prin film.
Apele din Delta Dunării sunt din ce în ce mai afectate de poluarea cu plastic
”După cele două zile, ambasadorii și-au început misiunea din această vară – să iasă în patrulare în Delta Dunării și să spună mai departe povestea patrulelor. De la începutul lui iulie, au început cele 12 „patrulări”. Deja, primele ieșiri au însemnat peste 30 saci de plastic adunați de pe canalele Deltei dar, mai ales, întâlniri directe cu natura, așa cum e ea – diversă dar din ce în ce mai afectată de influențele antropice”, au transmis membrii organizației World Wildlife Fund din România.
Foto: Facevook/Salvamont România-Dispeceratul Național Salvamont
În data de 1 august, România sărbătorește Ziua Națională a Salvatorului Montan.
Ziua a fost aleasă pentru a atrage atenția că august reprezintă cea mai grea lună din an pentru salvamontişti, o lună caracterizată prin foarte multe accidente pe munte.
Sabin Cornoiu, președinte Salvamont România: ”Astăzi este ziua în care ne dorim să fiți cu gândul alături de noi și să conștientizăm împreună că prevenirea accidentelor montane trebuie să fie prioritatea noastră, deopotrivă turiști și salvamontiști”
Președintele Salvamont a precizat că, în data de 1 august, salvamontiștii se vor afla pe traseele turistice, în bazele și posturile Salvamont, gata să intervină în caz de urgență.
De asemenea, vor fi organizate și o multitudine de activități educative, de prezentare a bazelor și a tehnicii de intervenție.
”Facem eforturi deosebite, ne pregătim permanent, reușim dotări de excepție cu echipament performant de salvare, prim ajutor și intervenție, refacem marcaje și trasee turistice, refacem sau construim refugii de salvare, baze, posturi și cabinete medicale, facem acțiuni educative, asigurăm asistența de specialitate, facem patrulări preventive, dar avem nevoie și de sprijinul dumneavoastră pentru a avea un munte mai sigur și cât mai puține evenimente”, a transmis Sabin Cornoiu.
Pe durata lunii august, Salvamont România lansează proiectul ”-1”, care vizează reducerea numărului de accidente montane
Scopul programului este diminuarea numărului de accidente de pe munte, de persoane accidentate grav care au necesitat transport cu ambulanțele SAJ, SMURD sau cu elicopterele SMURD-IGAV și de persoane decedate pe munte.
”Fiți alături de Salvamont România în proiectul ”-1” și haideți să câștigăm împreună măcar un zâmbet pe fața unui turist, a familiei și prietenilor lui”, a mai declarat președintele Salvamont.
Un gest controversat, la adresa românilor, a fost făcut de primarul din Târgu-Mureș, Soos Zoltan, un apropiat al UDMR-ului. Acesta a dezvelit bustul voievodului Iancu de Hunedoara, pe care nu este inscripționat niciun cuvânt în limba română. Pe piatra monumentului se poate citi doar cuvintele „Iohannes de Hunyad”, lucru care a stârnit reacția unui istoric român.
La ceremonia de dezvelire a monumentului, primarul Sooz Zoltan a declarat că Ioan de Hunedoara este personajul istoric favorit al tuturor istoricilor, atât români cât și maghiari, devenind o legendă în timpul vieții sale
Monumentul a fost realizat de un artist maghiar, statuia fiind amplasată în incinta Cetății Medievale Târgu Mureș, la eveniment fiind prezent și Martonyi Janos, fost ministru al Afacerilor de Externe al Ungariei, potrivit romaniatv.net.
„ Aproape că nu există carte de istorie despre Evul Mediu în care să nu se dedice cel puțin câteva pagini generalului și guvernatorului. A devenit o legendă în timpul vieții sale și un erou preferat al scriitorilor de balade”, a declarat primarul Soos Zoltan.
Istoric român, critici virulente la adresa ceremoniei: Românii au ajuns iarăși extra-muros în Ardeal
Istoricul român Ionuț Țen a declarat că ceea ce s-a întâmplat la Târgu Mureș este o încercare de mistificare a istoriei. Potrivit acestuia, numele transcris Ioannes de Hunyad, pe soclul bustului voievodului Iancu de Hunedoara este o struțo-cămilă lingvistică, între limbile germană și latină, necorespunzand adevărului istoric.
„Numele transcris Ioannes de Hunyad, pe soclul bustului voievodului Iancu de Hunedoara este o struțo-cămilă lingvistică, între limbile germană și latină și nu corespunde adevărului istoric, eliminând elementul românesc din genealogia celui mai important voievod al Transilvaniei, care a ajuns guvernator al Ungariei. Românii au ajuns iarăși extra-muros în Ardeal, în timp ce politicienii de la București visează să doarmă pe băncile parlamentului european, repetenți la ora de istorie a românilor ardeleni?”, a scris istoricul Ionuț Țen.
Evenimentul a avut loc pe fondul tensiunilor apărute după vizita premierului Viktor Orban la Băile Tușnad, săptămâna trecută, unde acesta a susținut un discurs controversat, considerat ca fiind unul xenofob de oficialii europeni.
Străzile Brăilei sunt luminate perfect după trecerea la iluminatul cu leduri
Potrivit legii, plata cheltuielilor de funcţionare a iluminatului public e asigurată din bugetele locale ale orașelor și comunelor. Codul Fiscal prevede că o primărie poate institui o taxă specială pentru un serviciu public, deci și pentru iluminatul public, însă primarii au evitat să înființeze un nou bir. Situația este cu totul alta după ce companiile statului, Hidroelectrica, Nuclearelectrica și CE Oltenia, au crescut exponențial prețul energiei și primăriile care vor găsi cu greu banii pentru plata facturilor la iluminat vor fi nevoite să instituie noua taxă.
Au apărut deja primele „taxe pentru iluminatul public” în comuna Aroneanu, din județul Iași și în comuna Ivești, din județul Galați, unde localnicii plătesc 3 lei/lună/persoană pentru „becul de pe stâlp”. În timp, din ce în ce mai multe primării vor recurge la instituirea acestei taxe și odată cu impozitele majorate pentru clădiri și terenuri românii vor avea de plătit un nou bir.
Din cauza facturilor prea mari, în sute de comune a fost întrerupt iluminatul public de la 12 noaptea la 5 dimineața
„Primarii se plâng că nu mai dispun de fonduri pentru a asigura funcționarea administrațiilor locale, iar sute de comune au decis să întrerupă iluminatul public la ora 12 noaptea”. Aceasta era concluzia întâlnirii pe care au avut-o, pe 11 iulie, reprezentanții Asociației Comunelor din România cu ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, pentru discutarea priorităților rectificării bugetare.
Creșterile de prețuri la energie, gaze naturale și carburanți, care au provocat valul de scumpiri la materiale de construcții, transport, utilități, au lovit în primul rând bugetele localităților mai mici, ale comunelor. Scumpirile la materialele de construcții au blocat lucrările edilitare și proiectele de dezvoltare, iar scumpirea energiei și gazelor a mărit cheltuielile de funcționare ale școlilor și instituțiilor administrative, sărăcind bugetele întocmite pentru vremuri normale.
„Comunele nu mai au bani nici pentru funcționare. În secțiunea de dezvoltare, nu avem bani din cauza creșterii prețurilor la materialele de construcții. Chiar dacă mărim prețurile pentru proiecte, mărim pe hârtie, dar nu avem resursa financiară, nu poți continua lucrarea. Eu nu am 30.000 de lei să dau la școală, cheltuielile cu gazele pentru școală sunt neplătite din luna martie. Nu am ce să fac, sunt într-o situație de criză. Nu sunt singurul în această situație, există sute de cazuri la nivel național”, a declarat Emil Drăghici, primar independent la Vulcana Băi (Dâmbovița) și președintele Asociației Comunelor din România.
Potrivit acestuia, „sute de comune din țară au renunțat la iluminatul public între 12 noaptea și 5 dimineața pentru a face economie”.
În marile orașe, vom avea iluminat public după regula „se stinge un bec din două”
Și primăriile marilor orașe se confruntă cu probleme asemănătoare. În septembrie 2021, când prețul mediu de vânzare a energiei crescuse la 662,15 lei/MWh, fiind cu 197% mai mare decât în septembrie 2020, se producea primul șoc al scumpirilor, care a fost resimțit și în privința iluminatului public din marile orașe. Potrivit primarului Galațiului, Ionuț Pucheanu, la acel moment creșterea prețurilor la energie a dublat facturile la iluminat public, de la 500.000 de lei pe lună la 1.200.000 – 1.300.000 lei lunar.
Se prefigura și modul în care va fi atenuat acest șoc, prin transferarea unor fonduri de la bugetul pentru dezvoltare la cheltuielile de funcționare sau „micșorarea” facturilor la iluminat public prin reducerea numărului de corpuri de iluminat lăsate în funcțiune: „În ceea ce privește iluminatul stradal, vom opta să stingem unul din trei becuri sau unul din două becuri, ca să revenim cumva la costurile de înainte de scumpire”, anunța primarul Galațiului.
Facturile pentru iluminatul public în continuă creștere, de la 622 la 970 lei/MWh
Asta era situația în septembrie 2021, când prețul mediu al energiei electrice era de 622 lei/MWh, dar scumpirile au continuat. În februarie 2022, companiile „statului eșuat” vindeau energia cu 800-1.000 lei/MWh. Primăria Galați a înregistrat un nou șoc. Pe 28 februarie a expirat contractul de furnizare a energiei electrice pe care primăria îl avea cu E.ON Energie România SA și a fost lansată o procedură de achiziție a energiei.
Primăria Galaţi a alocat 6 milioane de lei, fără TVA, pentru „furnizare energie electrică la consumatori eligibili”, adică pentru iluminatul public și 77 de alți consumatori, școli, clădiri administrative, baze sportive etc. Valoarea estimată a contractului a fost calculată pentru 7.500 MWh, adică la un preț de 800 lei/MWh.
Dar companiile statului vindeau deja energia la peste 1.000 lei/MWh, de 5-6 ori mai mare decât prețul de producție, iar Primăria Galați nu a reușit să cumpere energie la prețul de 800 lei/MWh, pentru că nici la cele două şedinţe de achiziţie de la Bursa Română de Mărfuri, nici la licitaţie, nu a fost depusă vreo ofertă.
În aceste condiții, primăria a fost nevoită să cumpere energie electrică în regim de urgență, pentru a nu întrerupe activitatea școlilor, iluminatul public și funcționarea semafoarelor din oraș și a încheiat un nou contract, pentru 6 luni, cu Hidrolelectrica, cantitatea de 7.500 MWh fiind cumpărată cu 970 lei/MWh.
În august, va expira și contractul încheiat de Primăria Galați cu Hidrolelectrica. În iulie, primăria a lansat o nouă procedură, pentru furnizarea energiei electrice în perioada 1 septembrie 2022 – 31 august 2023. De această dată, primăria a alocat 14,55 milioane de lei fără TVA. Deci, Primăria Galați a învățat regulile „pieței concurențiale” și încearcă să cumpere energia pentru școli, unități medicale, iluminat public, cu 970 lei/MWh.
Piață concurențială? Obligarea primăriilor să cumpere energia la prețuri dictate de companiile statului pare mai mult un șantaj
„Ziarul de Investigații” a mai scris despre prețurile de vânzare a energiei, care sunt de câteva ori mai mari decât prețurile la care produc energia companiile statului, Hidroelectrica, Nuclearelectrica și CE Oltenia. Înainte de „liberalizare”, Hidroelectrica și CE Oltenia vindeau energia cu 180-190 lei/MWh. Din moment ce nu s-au scumpit cu 500% nici apa care intră în hidrocentrale, nici cărbunele utilizat de CE Oltenia, asistăm la un val de scumpiri aranjate din condei.
În urmă cu câțiva ani, Hidrolelectrica și CE Oltenia vindeau energia cu 180 – 190 lei Megawattul. Între timp nu s-au scumpit nici apa din hidrocentrale , nici cărbunele, dar prețurile au crescut de 5 ori
Recent, „Ziarul de Investigații” a solicitat conducerilor Hidroelectrica, Nuclearelectrica și CE Oltenia, câteva date care să explice diferențele mari între prețurile de producție și prețurile de vânzare. Răspunsurile au fost că prețurile de vânzare sunt stabilite de mecanismul pieței, de cerere și ofertă. Dar piața liberă nu poate funcționa dacă producția de energie este monopol de stat.
Furnizorii cumpără energia de la Hidroelectrica, Nuclearelectrica și CE Oltenia, la prețurile impuse de aceste companii și evident că niciun furnizor nu va vinde în pierdere. La noi, legea cererii și ofertei se limitează la scenariul că doi furnizori pot cumpăra energia cu 1.000 MWh de lei și unul o poate vinde cu 1.100 lei/MWh, iar celălalt vinde cu 1.050 lei/MW/h. Dar asta nu e piață liberă.
Ce mai putea face Primăria Galați în condițiile în care, nici la şedinţele de la Bursa Română de Mărfuri, nici la licitaţie, nu a fost depusă vreo ofertă pentru tranzacționarea energiei la 800 lei/MWh? Evident, nimic altceva decât ceea ce s-a și întâmplat, a cedat șantajului „sistemului”, cumpărând energia cu 970 lei/MWh. Acestei reguli a pieței trebuie să se spună toate primăriile din țară.
Cum vor plăti mii de primării facturile la iluminat? Singura certitudine este că vor primi prea puțini bani la rectificare
Dacă primăriile din marile orașe vor putea diminua fondurile alocate lucrărilor edilitare pentru a păstra în funcțiune becurile de pe stâlpi și semafoarele, primăriile de comune n-au la dispoziție la această soluție de avarie pentru că majoritatea au bugete sărace.
Reprezentanții Asociației Comunelor din România s-au întâlnit cu ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, tocmai pentru a-i prezenta dezastrul în care se află localitățile lor și a trage un semnal de alarmă, că am putea asista la închiderea multor școli din mediul rural și întreruperea iluminatului public dacă nu vor primi la rectificare sumele pentru plata facturilor la energie și gaze. Dar Bugetul de Stat este deja sărăcit și Guvernul nu poate aloca sumele imense de care au nevoie mii de localități pentru plata facturilor extrem de mari la energie și gaze.
Soluția salvatoare, apare o nouă taxă pe care o vor plăti românii: „taxa pe iluminat public”!
Ca de obicei, banii necesari pentru evitarea dezastrului vor fi adunați din impozitele plătite de români. Soluția salvatoare este introducerea „taxei pe iluminat public”, pe care o vom plăti așa cum plătim și taxa pentru salubrizare. Finanțarea serviciului de iluminat public revine autorităților locale, dar există și o prevedere a Codului Fiscal în care se spune că pentru derularea unor servicii publice consiliile locale pot institui taxe speciale.
A existat un precedent de asociere a serviciului de iluminat public cu serviciul de salubrizare. În 2018, primarul Focșaniului, Cristi Misăilă, a inițiat „instituirea unei taxe speciale de habitat pentru întreţinerea şi funcţionarea serviciilor publice de salubrizare şi iluminat public stradal”. Taxarea iluminatului a stârnit controverse, s-a renunțat la această taxă, dar anul trecut Curtea de Conturi a cerut Primăriei Focșani reluarea procedurii de instituire a taxei.
În aceeași perioadă, într-o localitate din județul Iași apărea un regulament de instituire a „taxei pe iluminatul public”. Prin hotărârea nr. 128/12.11.2018, Consiliul Local al comunei Aroneanu a aprobat „Regulamentul de instituire și administrare a taxei de iluminat public stradal la nivelul Comunei Aroneanu”. La capitolul 2.3 , „Cuantumul taxei speciale de iluminat public stradal, modalități de plată și termene”, se preciza că „taxa de iluminat public stradal va fi de 2 lei/lună/gospodărie și se va achita până la data de 15 a fiecărei luni”. Recent, pe 17 iulie, Primăria Aroneanu a renunțat la administrarea rețelei și a scos la licitație concesionarea rețelei de iluminat public.
În comuna gălățeană Ivești fiecare persoană plătește deja 3 lei lunar pentru „becul de pe stâlp”
Hotărârea Consiliului Local Ivești prin care a fost instituit birul pe „becul de pe stâlp”
La începutul anului, comuna Ivești, din județul Galați, devenea prima localitate din județ și printre puținele din țară în care era instituită „taxa pe iluminatul public”. Consiliul Local a aprobat Hotărârea nr 5/31.01.2022 referitoare la „instituirea taxei speciale pentru prestarea serviciului de iluminat public pentru anul 2022”. A fost stabilit un cuantum de 3 lei/lunar al taxei care trebuie plătită de către proprietarul fiecărei gospodării și firmele din localitate.
Hotărârea de instituire a noii taxe a fost inițiată în luna noiembrie de către primarul Maricel Gheoca. „Faptul că suntem prima comună care a stabilit această taxă conform reglementărilor legale în vigoare nu înseamnă că acest lucru nu se va întâmpla și în alte UAT-uri”, a declarat primarul din Ivești.
Sunt obligați la taxa pe iluminatul public și cei plecați la muncă în străinătate Hotărârea adoptată de aleșii locali din Ivești a iscat multe controverse, cele mai multe în legătură cu faptul că sunt obligați să plătească taxa și proprietarii de „case sau apartamente nelocuite”. În orice localitate sunt case nelocuite, fie pentru că părinții nu mai sunt și gospodăriile au fost moștenite de copiii care locuiesc la oraș și mai revin la Ivești doar în week-end, dar sunt și case nelocuite pentru că proprietarii lor sunt plecați la muncă în străinătate.
„Suma nu e mare, pot să dau 30-40 de lei, dar de ce să plătesc pentru ceva de care nu mă folosesc? Ce treabă am eu cu iluminatul din comună? Eu stau în Franța, la două mii de kilometri și vin acasă o dată pe an, vara, în concediu. De ce să plătesc un an întreg când eu vin acasă numai câteva zile?”, ne-a declarat Ion Popa, unul din localnicii din Ivești plecați la muncă în străinătate. Întrebarea sa e perfect justificată, dar taxele se plătesc, nu se comentează.
Legea 230/2006 prevede posibilitatea instituirii „taxei pe iluminat”, dar din 2006 până acum nu a introdus nimeni un asemenea bir
Hotărârea Consiliului Local Ivești are la bază câteva prevederi din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, Legea nr. 273/2006 privind Finanțele Publice Locale, dar și art. 10, litera (g) și art 34, aliniatele (2) și (3), din Legea nr. 230/2006, a Serviciului de Iluminat Public.
Instituirea „taxei pe iluminatul public” ar trebui să fie prevăzută clar de Legea nr 230/2006, a Serviciului de Iluminat Public, dar textul legii este evaziv. La articolul 10 se spune că în exercitarea atribuțiilor de administrare a serviciului de iluminat public, autoritățile locale „adoptă hotărâri privitoare la…”, iar la litera (g) se spune că printre aceste decizii poate fi și „aprobarea taxelor speciale pentru prestarea serviciului de iluminat public”. Poate fi, dar nu e obligatoriu!
La capitolul „Finanțarea serviciului de iluminat public”, articolul 34, aliniatele (2) și (3), se face precizarea „cuantumul și regimul taxelor speciale necesare asigurării finanțării serviciului de iluminat public se stabilesc în conformitate cu prevederile legale”. Care prevederi legale?
Înainte de apariția Legii 230, domeniul era reglementat prin Ordonanța nr.42/30.01.2003 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de iluminat public, în care, la Secțiunea a 2-a, „finanţarea serviciilor de iluminat public”, la art 14, se spune că „finanţarea cheltuielilor curente de funcţionare şi de exploatare a serviciilor de iluminat public de asigură din veniturile proprii ale operatorilor sau din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, după caz, în funcţie de modul de gestiune adoptat”. Textul ordonanței 42 era mai clar, dar excludea din start instituirea taxei pe iluminat.
Până acum, primarii nu au dat importanță eventualei instituiri a unei taxe pe iluminatul public, dar odată cu creșterea prețurilor la energie, care dublează sau triplează facturile la iluminatul stradal, probabil că vom asista la un val de hotărâri ale primăriilor, în baza cărora românii vor fi obligați la plata noului bir.
Reducerea costurilor iluminatului public se poate face dacă sunt modernizate instalațiile prin trecerea la iluminatul cu LED-uri, care aduce o scădere a facturilor la iluminat public cu 40% în marile orașe și cu 70% în comune.
Primăria Brăila a înlocuit cele 12.860 de corpuri de iluminat public din oraș cu corpuri de iluminat cu LED-uri printr-o investiție de la bugetul local. Primăriile din Arad, Brașov, Cluj și Suceava, au obținut finanțări pentru trecerea la iluminatul LED în cadrul Programului de Cooperare Elveţiano-Român. Edilii din Oradea au rezolvat trecerea la iluminatul cu leduri accesând o finanțare prin POR 2014 – 2020 și au obținut o reducere de 9 milioane de lei factura Primăriei Oradea pentru iluminatul public. Comuna clujeană Mociu e prima localitate din România care în 2010 a trecut la iluminatul cu leduri. Prin această modernizare consumul de energie electrică a rețelei de iluminat public s-a redus cu 72%.
Un astfel de program ar rezolva problema facturilor uriașe la iluminatul public. În luna iulie, Administrația Fondului pentru Mediu a anunțat lansarea „Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public”, pentru trecerea la iluminatul LED. Cererile de finanțare pot fi depuse până pe 19 august. O comună poate primi un milion de lei, un oraș poate accesa 5-6 milioane de lei, iar Bucureștiul poate lua o finanțare de 50 milioane de lei.
Dar Guvernul nu are prea mulți bani nici pentru acest program care ar trebui să fie prioritar, în 2022 fiind alocate numai 500 milioane de lei. Așa că baza finanțării iluminatului public rămâne birul plătit de români pentru „becul de pe stâlp”!
Noi acțiuni de protest vor avea loc în penitenciarele din România în cursul lunii august, anunță sindicaliștii din sistemul penitenciar. Practic, activitatea unor unități de detenție riscă să fie blocată din cauza ”excesului de zel”, un astfel de caz fiind la Penitenciarul Vaslui, unde polițiștii anunță că ”își vor desfășura sarcinile profesionale cu mai multă atenție, însă în limitele legii, situație care va conduce la blocarea activității penitenciarului”, potrivit adevarul.ro.
Sindicaliștii vor face exces de zel
Potrivit comunicatului de presă transmis de către Cosmin Dorobanțu, președintele FSANP, în perioada 01-05 august 2022, angajații Penitenciarului Vaslui își vor desfășura sarcinile profesionale cu mai multă atenție, însă în limitele legii, situație care va conduce la blocarea activității penitenciarului.
”Birocrația și fugă de răspundere a factorilor de conducere au atins cote critice în poliția penitenciară, iar aplicarea întocmai a reglementărilor interne ar bloca activitatea oricărei închisori. Drepturile deținuților nu ar mai putea fi asigurate iar activitățile cu persoanele condamnate s-ar bloca, deținuții nemaiputând ieși din camerele de deținere. Prezentarea la instanțele de judecată a persoanelor private de libertate ar fi îngreunată, situație care ar putea atrage amendarea penitenciarelor”, declară Cosmin Dorobanțu, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP).
Critici la adresa PNL și PSD
Sindicaliștii din sistemul penitenciar avertizează asupra ”lipsei de reacție” a factorilor politici legat de problemele din închisori. Ei susțin că și polițiștii de la penitenciarul de la Deva vor da dovadă de ”excesul de zel” al polițiștilor din penitenciarul Vaslui.
”Sindicatele din penitenciare consideră că PSD și PNL au dat dovadă de lipsă de seriozitate în negocierile purtate cu sindicaliștii din poliție și din penitenciare. Timp de câteva luni s-au purtat negocieri la sediile partidelor PSD și PNL pentru aplicarea integrală a legii salarizării și pentru eliminarea discriminării generate de actuala lege a pensiilor militare însă, de fiecare dată, reprezentanții coaliției de guvernare nu și-au respectat promisiunile. Politicienii au făcut ping-pong cu reprezentanții sindicatelor, tergiversând aplicarea legii salarizării votate chiar de actuala alianță toxică pentru democrația din România”, a comunicat FASNP.
Potrivit organizației sindicale, sindicatele din poliție și din penitenciare vor declanșa, din luna august, acțiuni comune de protest în fața Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției. Acestea vor culmina cu ” ample acțiuni de protest în fața Guvernului și Parlamentului României, cu deplasarea protestatarilor între cele două instituții fundamentale, în orele de vârf ale traficului din București”.
Luni, peste 100 de persoane au protestat în fața Primăriei Sfântu Gheorghe, județul Covasna, față de majorarea taxelor și impozitelor locale.
Așa că primarul a...
Dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminică, românii ar vota masiv AUR, formațiune care se menține în topul preferințelor.
Acestea sunt datele prezentate recent de...
Un bărbat din județul Bacău a avut surpriza vieții sale anul acesta, când a aflat că este… mort.
Băcăuanul a primit un document din partea...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
