Străzile Brăilei sunt luminate perfect după trecerea la iluminatul cu leduri
Advertisement

Potrivit legii, plata cheltuielilor de funcţionare a iluminatului public e asigurată din bugetele locale ale orașelor și comunelor. Codul Fiscal prevede că o primărie poate institui o taxă specială pentru un serviciu public, deci și pentru iluminatul public, însă primarii au evitat să înființeze un nou bir. Situația este cu totul alta după ce companiile statului, Hidroelectrica, Nuclearelectrica și CE Oltenia, au crescut exponențial prețul energiei și primăriile care vor găsi cu greu banii pentru plata facturilor la iluminat vor fi nevoite să instituie noua taxă.

Au apărut deja primele „taxe pentru iluminatul public” în comuna Aroneanu, din județul Iași și în comuna Ivești, din județul Galați, unde localnicii plătesc 3 lei/lună/persoană pentru „becul de pe stâlp”. În timp, din ce în ce mai multe primării vor recurge la instituirea acestei taxe și odată cu impozitele majorate pentru clădiri și terenuri românii vor avea de plătit un nou bir.

Din cauza facturilor prea mari, în sute de comune a fost întrerupt iluminatul public de la 12 noaptea la 5 dimineața

„Primarii se plâng că nu mai dispun de fonduri pentru a asigura funcționarea administrațiilor locale, iar sute de comune au decis să întrerupă iluminatul public la ora 12 noaptea”. Aceasta era concluzia întâlnirii pe care au avut-o, pe 11 iulie, reprezentanții Asociației Comunelor din România cu ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, pentru discutarea priorităților rectificării bugetare.

Creșterile de prețuri la energie, gaze naturale și carburanți, care au provocat valul de scumpiri la materiale de construcții, transport, utilități, au lovit în primul rând bugetele localităților mai mici, ale comunelor. Scumpirile la materialele de construcții au blocat lucrările edilitare și proiectele de dezvoltare, iar scumpirea energiei și gazelor a mărit cheltuielile de funcționare ale școlilor și instituțiilor administrative, sărăcind bugetele întocmite pentru vremuri normale.

Comunele nu mai au bani nici pentru funcționare. În secțiunea de dezvoltare, nu avem bani din cauza creșterii prețurilor la materialele de construcții. Chiar dacă mărim prețurile pentru proiecte, mărim pe hârtie, dar nu avem resursa financiară, nu poți continua lucrarea. Eu nu am 30.000 de lei să dau la școală, cheltuielile cu gazele pentru școală sunt neplătite din luna martie. Nu am ce să fac, sunt într-o situație de criză. Nu sunt singurul în această situație, există sute de cazuri la nivel național”, a declarat Emil Drăghici, primar independent la Vulcana Băi (Dâmbovița) și președintele Asociației Comunelor din România.

Potrivit acestuia, „sute de comune din țară au renunțat la iluminatul public între 12 noaptea și 5 dimineața pentru a face economie”.

În marile orașe, vom avea iluminat public după regula „se stinge un bec din două”

Și primăriile marilor orașe se confruntă cu probleme asemănătoare. În septembrie 2021, când prețul mediu de vânzare a energiei crescuse la 662,15 lei/MWh, fiind cu 197% mai mare decât în septembrie 2020, se producea primul șoc al scumpirilor, care a fost resimțit și în privința iluminatului public din marile orașe. Potrivit primarului Galațiului, Ionuț Pucheanu, la acel moment creșterea prețurilor la energie a dublat facturile la iluminat public, de la 500.000 de lei pe lună la 1.200.000 – 1.300.000 lei lunar.

Se prefigura și modul în care va fi atenuat acest șoc, prin transferarea unor fonduri de la bugetul pentru dezvoltare la cheltuielile de funcționare sau „micșorarea” facturilor la iluminat public prin reducerea numărului de corpuri de iluminat lăsate în funcțiune: „În ceea ce privește iluminatul stradal, vom opta să stingem unul din trei becuri sau unul din două becuri, ca să revenim cumva la costurile de înainte de scumpire”, anunța primarul Galațiului.

Facturile pentru iluminatul public în continuă creștere, de la 622 la 970 lei/MWh

Asta era situația în septembrie 2021, când prețul mediu al energiei electrice era de 622 lei/MWh, dar scumpirile au continuat. În februarie 2022, companiile „statului eșuat” vindeau energia cu 800-1.000 lei/MWh. Primăria Galați a înregistrat un nou șoc. Pe 28 februarie a expirat contractul de furnizare a energiei electrice pe care primăria îl avea cu E.ON Energie România SA și a fost lansată o procedură de achiziție a energiei.

Primăria Galaţi a alocat 6 milioane de lei, fără TVA, pentru „furnizare energie electrică la consumatori eligibili”, adică pentru iluminatul public și 77 de alți consumatori, școli, clădiri administrative, baze sportive etc. Valoarea estimată a contractului a fost calculată pentru 7.500 MWh, adică la un preț de 800 lei/MWh.

Dar companiile statului vindeau deja energia la peste 1.000 lei/MWh, de 5-6 ori mai mare decât prețul de producție, iar Primăria Galați nu a reușit să cumpere energie la prețul de 800 lei/MWh, pentru că nici la cele două şedinţe de achiziţie de la Bursa Română de Mărfuri, nici la licitaţie, nu a fost depusă vreo ofertă.

În aceste condiții, primăria a fost nevoită să cumpere energie electrică în regim de urgență, pentru a nu întrerupe activitatea școlilor, iluminatul public și funcționarea semafoarelor din oraș și a încheiat un nou contract, pentru 6 luni, cu Hidrolelectrica, cantitatea de 7.500 MWh fiind cumpărată cu 970 lei/MWh.

În august, va expira și contractul încheiat de Primăria Galați cu Hidrolelectrica. În iulie, primăria a lansat o nouă procedură, pentru furnizarea energiei electrice în perioada 1 septembrie 2022 – 31 august 2023. De această dată, primăria a alocat 14,55 milioane de lei fără TVA. Deci, Primăria Galați a învățat regulile „pieței concurențiale” și încearcă să cumpere energia pentru școli, unități medicale, iluminat public, cu 970 lei/MWh.

Piață concurențială? Obligarea primăriilor să cumpere energia la prețuri dictate de companiile statului pare mai mult un șantaj

„Ziarul de Investigații” a mai scris despre prețurile de vânzare a energiei, care sunt de câteva ori mai mari decât prețurile la care produc energia companiile statului, Hidroelectrica, Nuclearelectrica și CE Oltenia. Înainte de „liberalizare”, Hidroelectrica și CE Oltenia vindeau energia cu 180-190 lei/MWh. Din moment ce nu s-au scumpit cu 500% nici apa care intră în hidrocentrale, nici cărbunele utilizat de CE Oltenia, asistăm la un val de scumpiri aranjate din condei.

În urmă cu câțiva ani, Hidrolelectrica și CE Oltenia vindeau energia cu 180 – 190 lei Megawattul. Între timp nu s-au scumpit nici apa din hidrocentrale , nici cărbunele, dar prețurile au crescut de 5 ori

Recent, „Ziarul de Investigații” a solicitat conducerilor Hidroelectrica, Nuclearelectrica și CE Oltenia, câteva date care să explice diferențele mari între prețurile de producție și prețurile de vânzare. Răspunsurile au fost că prețurile de vânzare sunt stabilite de mecanismul pieței, de cerere și ofertă. Dar piața liberă nu poate funcționa dacă producția de energie este monopol de stat.

Furnizorii cumpără energia de la Hidroelectrica, Nuclearelectrica și CE Oltenia, la prețurile impuse de aceste companii și evident că niciun furnizor nu va vinde în pierdere. La noi, legea cererii și ofertei se limitează la scenariul că doi furnizori pot cumpăra energia cu 1.000 MWh de lei și unul o poate vinde cu 1.100 lei/MWh, iar celălalt vinde cu 1.050 lei/MW/h. Dar asta nu e piață liberă.

Ce mai putea face Primăria Galați în condițiile în care, nici la şedinţele de la Bursa Română de Mărfuri, nici la licitaţie, nu a fost depusă vreo ofertă pentru tranzacționarea energiei la 800 lei/MWh? Evident, nimic altceva decât ceea ce s-a și întâmplat, a cedat șantajului „sistemului”, cumpărând energia cu 970 lei/MWh. Acestei reguli a pieței trebuie să se spună toate primăriile din țară.

Cum vor plăti mii de primării facturile la iluminat? Singura certitudine este că vor primi prea puțini bani la rectificare

Dacă primăriile din marile orașe vor putea diminua fondurile alocate lucrărilor edilitare pentru a păstra în funcțiune becurile de pe stâlpi și semafoarele, primăriile de comune n-au la dispoziție la această soluție de avarie pentru că majoritatea au bugete sărace.

Reprezentanții Asociației Comunelor din România s-au întâlnit cu ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, tocmai pentru a-i prezenta dezastrul în care se află localitățile lor și a trage un semnal de alarmă, că am putea asista la închiderea multor școli din mediul rural și întreruperea iluminatului public dacă nu vor primi la rectificare sumele pentru plata facturilor la energie și gaze. Dar Bugetul de Stat este deja sărăcit și Guvernul nu poate aloca sumele imense de care au nevoie mii de localități pentru plata facturilor extrem de mari la energie și gaze.

Soluția salvatoare, apare o nouă taxă pe care o vor plăti românii: „taxa pe iluminat public”!

Ca de obicei, banii necesari pentru evitarea dezastrului vor fi adunați din impozitele plătite de români. Soluția salvatoare este introducerea „taxei pe iluminat public”, pe care o vom plăti așa cum plătim și taxa pentru salubrizare. Finanțarea serviciului de iluminat public revine autorităților locale, dar există și o prevedere a Codului Fiscal în care se spune că pentru derularea unor servicii publice consiliile locale pot institui taxe speciale.

A existat un precedent de asociere a serviciului de iluminat public cu serviciul de salubrizare. În 2018, primarul Focșaniului, Cristi Misăilă, a inițiat „instituirea unei taxe speciale de habitat pentru întreţinerea şi funcţionarea serviciilor publice de salubrizare şi iluminat public stradal”. Taxarea iluminatului a stârnit controverse, s-a renunțat la această taxă, dar anul trecut Curtea de Conturi a cerut Primăriei Focșani reluarea procedurii de instituire a taxei.

În aceeași perioadă, într-o localitate din județul Iași apărea un regulament de instituire a „taxei pe iluminatul public”. Prin hotărârea nr. 128/12.11.2018, Consiliul Local al comunei Aroneanu a aprobat „Regulamentul de instituire și administrare a taxei de iluminat public stradal la nivelul Comunei Aroneanu”. La capitolul 2.3 , „Cuantumul taxei speciale de iluminat public stradal, modalități de plată și termene”, se preciza că „taxa de iluminat public stradal va fi de 2 lei/lună/gospodărie și se va achita până la data de 15 a fiecărei luni”. Recent, pe 17 iulie, Primăria Aroneanu a renunțat la administrarea rețelei și a scos la licitație concesionarea rețelei de iluminat public.

În comuna gălățeană Ivești fiecare persoană plătește deja 3 lei lunar pentru „becul de pe stâlp”

Hotărârea Consiliului Local Ivești prin care a fost instituit birul pe „becul de pe stâlp”

La începutul anului, comuna Ivești, din județul Galați, devenea prima localitate din județ și printre puținele din țară în care era instituită „taxa pe iluminatul public”. Consiliul Local a aprobat Hotărârea nr 5/31.01.2022 referitoare la „instituirea taxei speciale pentru prestarea serviciului de iluminat public pentru anul 2022”. A fost stabilit un cuantum de 3 lei/lunar al taxei care trebuie plătită de către proprietarul fiecărei gospodării și firmele din localitate.

Hotărârea de instituire a noii taxe a fost inițiată în luna noiembrie de către primarul Maricel Gheoca. „Faptul că suntem prima comună care a stabilit această taxă conform reglementărilor legale în vigoare nu înseamnă că acest lucru nu se va întâmpla și în alte UAT-uri”, a declarat primarul din Ivești.

Sunt obligați la taxa pe iluminatul public și cei plecați la muncă în străinătate
Hotărârea adoptată de aleșii locali din Ivești a iscat multe controverse, cele mai multe în legătură cu faptul că sunt obligați să plătească taxa și proprietarii de „case sau apartamente nelocuite”.  În orice localitate sunt case nelocuite, fie pentru că părinții nu mai sunt și gospodăriile au fost moștenite de copiii care locuiesc la oraș și mai revin la Ivești doar în week-end, dar sunt și case nelocuite pentru că proprietarii lor sunt plecați la muncă în străinătate.

„Suma nu e mare, pot să dau 30-40 de lei, dar de ce să plătesc pentru ceva de care nu mă folosesc? Ce treabă am eu cu iluminatul din comună? Eu stau în Franța, la două mii de kilometri și vin acasă o dată pe an, vara, în concediu. De ce să plătesc un an întreg când eu vin acasă numai câteva zile?”, ne-a declarat Ion Popa, unul din localnicii din Ivești plecați la muncă în străinătate. Întrebarea sa e perfect justificată, dar taxele se plătesc, nu se comentează.

Legea 230/2006 prevede posibilitatea instituirii „taxei pe iluminat”, dar din 2006 până acum nu a introdus nimeni un asemenea bir

Hotărârea Consiliului Local Ivești are la bază câteva prevederi din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, Legea nr. 273/2006 privind Finanțele Publice Locale, dar și art. 10, litera (g) și art 34, aliniatele (2) și (3), din Legea nr. 230/2006, a Serviciului de Iluminat Public.

Instituirea „taxei pe iluminatul public” ar trebui să fie prevăzută clar de Legea nr 230/2006, a Serviciului de Iluminat Public, dar textul legii este evaziv. La articolul 10 se spune că în exercitarea atribuțiilor de administrare a serviciului de iluminat public, autoritățile locale „adoptă hotărâri privitoare la…”, iar la litera (g) se spune că printre aceste decizii poate fi și „aprobarea taxelor speciale pentru prestarea serviciului de iluminat public”. Poate fi, dar nu e obligatoriu!

La capitolul „Finanțarea serviciului de iluminat public”, articolul 34, aliniatele (2) și (3), se face precizarea „cuantumul și regimul taxelor speciale necesare asigurării finanțării serviciului de iluminat public se stabilesc în conformitate cu prevederile legale”. Care prevederi legale?

Înainte de apariția Legii 230, domeniul era reglementat prin Ordonanța nr.42/30.01.2003 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de iluminat public, în care, la Secțiunea a 2-a, „finanţarea serviciilor de iluminat public”, la art  14, se spune că „finanţarea cheltuielilor curente de funcţionare şi de exploatare a serviciilor de iluminat public de asigură din veniturile proprii ale operatorilor sau din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, după caz, în funcţie de modul de gestiune adoptat”. Textul ordonanței 42 era mai clar, dar excludea din start instituirea taxei pe iluminat.

Până acum, primarii nu au dat importanță eventualei instituiri a unei taxe pe iluminatul public, dar odată cu creșterea prețurilor la energie, care dublează sau triplează facturile la iluminatul stradal, probabil că vom asista la un val de hotărâri ale primăriilor, în baza cărora românii vor fi obligați la plata noului bir.

Soluția ar fi trecerea la iluminatul public cu LED-uri, dar Guvernul n-are bani nici pentru asta

Reducerea costurilor iluminatului public se poate face dacă sunt modernizate instalațiile prin trecerea la iluminatul cu LED-uri, care aduce o scădere a facturilor la iluminat public cu 40% în marile orașe și cu 70% în comune.

Primăria Brăila a înlocuit cele 12.860 de corpuri de iluminat public din oraș cu corpuri de iluminat cu LED-uri printr-o investiție de la bugetul local. Primăriile din Arad, Brașov, Cluj și Suceava, au obținut finanțări pentru trecerea la iluminatul LED în cadrul Programului de Cooperare Elveţiano-Român. Edilii din Oradea au rezolvat trecerea la iluminatul cu leduri accesând o finanțare prin POR 2014 – 2020 și au obținut o reducere de 9 milioane de lei factura Primăriei Oradea pentru iluminatul public. Comuna clujeană Mociu e prima localitate din România care în 2010 a trecut la iluminatul cu leduri. Prin această modernizare consumul de energie electrică a rețelei de iluminat public s-a redus cu 72%.

Un astfel de program ar rezolva problema facturilor uriașe la iluminatul public. În luna iulie, Administrația Fondului pentru Mediu a anunțat lansarea „Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public”, pentru trecerea la iluminatul LED. Cererile de finanțare pot fi depuse până pe 19 august. O comună poate primi un milion de lei, un oraș poate accesa 5-6 milioane de lei, iar Bucureștiul poate lua o finanțare de 50 milioane de lei.

Dar Guvernul nu are prea mulți bani nici pentru acest program care ar trebui să fie prioritar, în 2022 fiind alocate numai 500 milioane de lei. Așa că baza finanțării iluminatului public rămâne birul plătit de români pentru „becul de pe stâlp”!

Advertisement
VIATicu CIOBOTARU
SURSĂZiarul de Investigații
Articolul precedentProteste în penitenciarele din România 
Articolul următorStatuia lui Iancu de Hunedoara, dezvelită la Târgu Mureș fără nicio mențiune în limba română