Sindicatul Europol a anunțat aseară că reprezentanții Avocatul Poporului au decis să facă o vizită Academiei de Poliție „Alexandru Ion Cuza”.
Verificările ar fi început ieri, după ce imaginile postate pe pagina de Facebook a sindicatului în ultimele zile și care surprind condițiile în care sunt cazați studenții au ajuns și la Avocatul Poporului.
„În urma sesizărilor Sindicatului EUROPOL, reprezentații Avocatului Poporului sunt în aceste momente într-o inspecție inopinată în Academia de Poliție.
Așteptăm cu mare interes finalizarea verificărilor și identificarea unor soluții urgente pentru ca umilirea studenților să înceteze.
P.S. Conducerea Academiei de Poliție se află într-o stare de hiperexcitabilitate nervoasă și încearcă să se trateze cu pastile de “extraveral„”, se arată în postarea Sindicatului Europol.
Pe 24 octombrie, pe pagina de Facebook a Sindicatului Europol apăreau mai multe fotografii și filmulețe privind condițiile mizere de cazare ale studenților de la Academie. Europol a continuat și a solicitat demisii, „pentru a opri umilința studenților Academiei de Politie”, cu mențiunea că, în același timp au fost cerute verificări din partea ISU București și a Direcției de Sănătate Publică, existând și o solicitare către conducerea MAI de a dispune „decazarmarea în regim de urgență și asigurarea unor alternative pentru cazarea celor câteva sute de studenți ai Academiei de Politie”.
Nu a fost chiar liniște, ci instituția de învățământ a ieșit cu un comunicat, în care se susținea că „majoritatea imaginilor și videoclipurilor prezentate în mass-media și în mediul online sunt tendențioase și nu reflectă fidel realitatea”, cu mențiunea că „Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” trece, în prezent, printr-un proces complex de reformă, iar una dintre principalele componente la nivelul căreia este realizată aceasta vizează infrastructura instituției”.
De asemenea, comunicarea a fost accea că fuseseră dispuse „măsuri cu efect imediat pentru a evita pe cât posibil situații în care studenții să fie cazați în condiții care nu sunt conforme cu standardele”, dar și că „la nivelul Academiei de Poliție au fost dispuse măsurile necesare pentru ca procesul de învățământ să se desfășoare în condiții optime”.
Ulterior acestui comunicat, Sindicatul a postat o nouă serie de fotografii, din băile Facultății de Jandarmi, cu explicația că „s-a încercat distorsionarea realității de către conducerea Academiei de Poliție, afirmându-se că pozele/video sunt “excepții” din pavilioanele cu dormitoare”.
Imaginile postate ar proveni din grupurile sanitare din incinta sălilor de curs ale Facultății de Jandarmi: „Dincolo de scurgeri, infiltrații, igrasie, rugină, mizerie, mucegai, nu vă putem descrie mirosul greu și înțepător care te determină să îți pui mâna la nas pe perioada cât te afli în baie.Avea dreptate ministrul Bode acum 4 zile când a primit “onorul” la depunerea jurământului militar de credință: “o comunitate universitară performantă””.
Statul român face pași importanți în protejarea minorilor, victime ale abuzului sexual sau ale violenței domestice extreme. Organizația „Salvați Copiii România”a inițiat un program interinstituțional, pentru deschiderea unui centru prin care să le ofere sprijin. De asemenea, acesta va fi de ajutor și pentru anchetatori, cei care au sesizat, de mai multe ori, cât de greu le este să audieze victimele minore din cauza retrăirii traumelor.
Centrul va funcționa în București, Sectorul 6, iar spațiul este pus la dispoziție de Primărie. În cadrul acestuia, vor fi oferite servicii complexe, de evaluare psihologică și medicală, audiere și protecție a copiilor victime ale abuzului sexual și victime ale violenței domestice extreme.
Se deschide primul centru pentru victimele minore ale abuzului sexual și ale violenței domestice extreme
„Fie că este vorba despre realizarea actului de justiţie, despre prevenirea situaţiilor de abuz sau despre sprijinirea victimei, este esenţial ca toţi actorii implicaţi în procedurile care se declanşează ulterior dezvăluirii unui caz de abuz să urmărească protejarea interesului superior al copilului, inclusiv prin evitarea riscului de retraumatizare. Un astfel de obiectiv este dificil de atins în lipsa unei cooperări multidisciplinare. Aşadar, principalul merit al proiectului implementat de Organizaţia Salvaţi Copiii în parteneriat cu D.G.A.S.P.C. Sector 6 este acela de a crea un cadru care să faciliteze cooperarea dintre instituţiile responsabile de protecţia victimelor minore.”, a declarat Ioana Cătălina Cocoveică, procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria sector 6, București.
Primarul Sectorului 6 București, Ciprian Ciucu, susține că se va implica masiv, astfel încât centrul să fie finalizat.
„Un astfel de centru e doar normal să existe, motiv pentru care pot să vă zic că noi intenționăm să continuăm finalizarea lui, indiferent că se adresează copiilor din sectorul 6, din București sau de oriunde din țară. Este important și este despre umanitate până la urmă”, a menționat edilul Sectorului 6 București.
Proiectul este derulat de Organizația Salvați Copiii, în parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului sector 6, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Acesta este implementat în perioada martie 2022-august 2023. Scopul acestuia este de a facilita implementarea coerentă în România a modelului inovator Barnahus de cooperare instituțională și abordare multidisciplinară pentru protejarea drepturilor copiilor victime ale abuzului sexual și violenței în vederea prevenirii re-traumatizării copiilor victime ale abuzului sexual și violenței domestice extreme.
Vizita la centrul national de instruire intrunita Getica impreuna cu prim-ministrul Regatului Tarilor de Jos Mark Rutte - Foto Presidency.ro
Nu avem o explicație clară pentru opoziția Olandei la aderarea României și Bulgariei la Schengen și nici vizita de pe 12 octombrie a premierului Mark Rutte nu ne-a oferit o clarificare. Am fost chiar lăudați de Rutte, pentru că suntem „un liant important pentru flancul estic”, dar tot Rutte a adăugat că „despre aderarea la Schengen poate fi vorba când toate condiţiile sunt îndeplinite”.
Nu avem explicații, dar am avut unele semnale cu privire la nemulțumirile oficialilor de la Haga în legătură cu modul în care autoritățile din România au tratat unele companii olandeze. Un exemplu ar fi contractul construirii celor patru corvete. În 2016, Ministerul Apărării anunța că va atribui contractul Grupului olandez „Damen” care a mai construit corvete la Șantierul Naval Galați, dar în campania electorală din noiembrie 2016 liderul de atunci al PSD, Liviu Dragnea, a blocat atribuirea contractului.
Și ar mai fi cazul „țepei” date de Guvernul Ponta companiei olandeze Multraship BV, care a scos la suprafață epava navei „Rostock”. Multraship BV a solicitat plata unor costuri suplimentare, partea română a refuzat să plătească și litigiul a ajuns pe rolul Tribunalului de la Zurich, care a obligat Guvernul României să plătească Multraship BV daune de 12,5 milioane de euro. În 2014, Guvernul Ponta a aprobat un Memorandum prin care își asuma obligația plătirii daunelor, dar banii nu au ajuns în conturile companiei olandeze.
De ce se opune Olanda aderării României la Schengen?
Pe 18 octombrie Parlamentul European a adoptat, cu 547 de voturi „pentru”, 49 de voturi „împotrivă” și 43 abțineri, o rezoluție referitoare la aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
Vestea bună a fost urmată de un mesaj dur venit de la Haga. După trei zile, pe 21 octombrie, Parlamentul Olandei a adoptat o rezoluție în care se spune că verificările referitoare la funcționarea statului de drept, a corupției și a criminalității organizate în România și Bulgaria nu oferit rezultate concludente și până la investigații suplimentare privind supravegherea frontierelor de către România și Bulgaria, Guvernul condus de Mark Rutte „să nu ia măsuri ireversibile”. Adică să voteze împotriva aderării la Schengen a României și Bulgariei la Consiliul JAI de pe 8 decembrie.
Faptul că Olanda este singurul stat care se opune aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen și Parlamentul Olandei a ținut să își reafirme cu fermitate poziția la trei zile de la votul favorabil din Parlamentul European impune întrebarea de ce se opune Olanda aderării noastre la Schengen?
Ambasadorul Olandei: parlamentarii olandezi sunt nemulțumiți pentru că România nu a plătit daunele din Cazul „Rostock”
Vasul rusesc Rostock,scufundat pe bratul Sulina-iulie 1992.
Pe 14 martie 2015, ambasadorul de la vremea aceea al Olandei la București, Matthijs van Bonzel a fost invitatul emisiunii „Exclusiv” de la Realitatea TV, moderată de Alexandru Cumpănașu. Întrebat dacă Olanda susţine sau nu aderarea României la Spațiul Schengen, van Bonzel declara că „aderarea nu e susţinută de Parlamentul Olandei pentru că Parlamentul nu consideră că România a implementat toate cerinţele iniţiale pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene”. Asta era explicația oficială.
Ambasadorul Matthijs van Bonzel a mai adăugat că „o altă nemulţumire a parlamentarilor olandezi este aceea că statul român nu a plătit daune companiei olandeze care a recuperat epava unei nave eşuate, deşi există şi un verdict al Curții Internaţionale de Comerţ de la Paris”.
Ambasadorul Olandei nu a oferit detalii, dar este vorba despre cazul scoaterii la suprafață a epavei navei „Rostock”, care restricționa navigația pe Canalul Sulina. Lucrările au fost executate de consorțiul Rostock Wreck Removal Consortium (RWRC), format din companiile Multraship BV (Olanda), Titan (SUA) şi Deltacons Tulcea. Prin 2005-2006, după scoaterea la suprafață a epavei, liderul consorțiului, Multraship BV a solicitat statului român, prin Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, plata unor daune de 12,5 milioane euro, pentru că în caietul de sarcini nu fuseseră trecute unele condiții în care urmau să fie executate lucrările și care ar fi generat cheltuieli neprevăzute.
Statul român a refuzat plata, Multraship BV s-a adresat Curții Internaționale de Arbitraj de la Paris și litigiul a ajuns pe rolul Tribunalului de la Zurich, care a hotărât că România trebuie să plătească daunele 12,5 milioane euro. Guvernul României a ignorat sentința, deși era decizia unei instanțe și trebuia aplicată.
Compania olandeză a luat „țeapă” de la Guvernul Ponta, care a aprobat un Memorandum, dar a refuzat să plătească daunele
Reprezentanții Guvernului Olandei au făcut mai multe demersuri pentru plata acestor daune. În mai 2013, Guvernul Ponta a luat notă de pierderea, de către AFDJ Galaţi, a procesului în Dosarul arbitral ICC nr.1431/AVH/FM/GZ, privind litigiul cu Consorţiul RWRC, referitor la contractul „Ranfluarea epavei Rostock din Canalul Sulina, curăţarea canalului navigabil şi refacerea apărării de maluri”.
În „nota” Guvernului Ponta se arată că „în urma arbitrajului internaţional a fost emisă o decizie finală în disputa dintre AFDJ Galaţi şi consorţiul RWRC, conform căreia, la data de 30.04.2013, suma datorată de AFDJ Galaţi consorţiului RWRC era de 11.925.935,91 euro şi 471.540,30 dolari SUA”.
În 2014, când ministru al Transporturilor era Dan Șova, a efectuat o vizită la București ministrul Comerţului Exterior din Olanda, Lilianne Ploumen, care a abordat şi subiectul plătirii daunelor către RWRC. „Ministrul olandez i-a cerut sprijinul ministrului Dan Şova în achitarea datoriei rezultate din litigiul între consorţiul RWRC şi AFDJ Galaţi, referitor la contractul <<Ranfluarea epavei Rostock din canalul Sulina, curăţarea canalului navigabil şi refacerea apărărilor de maluri>>. Suma care ar trebui achitată este de 12 milioane de euro”, se spunea în comunicatul Ministerului Transporturilor.
Acei bani nu au fost plătiți nici astăzi și cu siguranță că a rămas perfect valabilă declarația ambasadorului Olandei, că parlamentarii olandezi sunt nemulțumiți pentru că Guvernul României nu a plătit acele daune deşi există şi un verdict al Curții Internaţionale de Arbitraj de la Paris.
În 2016, Ministerul Apărării atribuia contractul corvetelor Șantierului Naval „Damen” Galați, „care a mai construit nave din această clasă”
Un alt caz care a dat naștere multor controverse în ultimii șase ani este cel al contractului pentru construirea celor 4 corvete multifuncționale pentru Forțele Navale Române, în care e implicat și Grupul olandez Damen Schelde Naval Shipbuilding BV, care deținea șantierul Naval de la Galați și între timp a preluat și Șantierul Naval Mangalia.
În toamna lui 2016 era aproape sigur că cele patru corvete vor fi construite la Șantierul „Damen” Galați, care este specializat în construirea de nave militare. Jumătate din navele militare ale Flotei Marinei Regale Olandeze au fost construite la Galați.
Specialiștii în tehnică militară au evaluat 13 proiecte de corvete din care doar 4 proiecte s-au calificat în evaluarea finală, acestea satisfăcând cerințele Forțelor Navale. A fost aleasă corveta clasa SIGMA.
În documentația tehnică erau trecute și două argumente care au stat la baza deciziei ca cele patru corvete SIGMA 10514 să fie construite la Șantierul Naval din Galați. În primul rând pentru că la Galați au mai fost construite astfel de corvete. „Se poate realiza şi integra la Şantierul Naval Damen Galaţi SA, care face parte din Damen Shipyards Group, care a mai construit nave din această clasă”, se spunea în documentul citat.
În documentație se spunea că acest contract se încheie „în vederea furnizării de către Damen Shipyards Group, prin Damen Schelde Naval Shipbuilding BV, a patru corvete din clasa SIGMA, construite şi dotate în Şantierul Naval Damen Galaţi SA”.
Schelde Naval Shipbuilding BV, are sediul în Vlissingen, în Olanda. Menționarea șantierului din Olanda ține de procesele interne ale grupului, care deține peste 40 de șantiere navale în întreaga lume și poate avea un colectiv de proiectare specializat la o anumită companie. Dar din moment ce în documentele oficiale se vorbea de patru corvete „construite şi dotate în Şantierul Naval Damen Galaţi SA”, e clar că cele patru nave ar fi fost construite efectiv la Galați. Atribuirea contractului urma să fie aprobată prin HG de Guvernul Cioloș.
În campania electorală, proiectul corvetelor a fost blocat de Dragnea
Însă în noiembrie 2016 era campanie electorală pentru alegerile parlamentare și cazul celor patru corvete a fost unul din subiectele pe care politicienii s-au contrat prin schimburi dure de replici.
Tonul a fost dat de liderul de atunci al PSD, Liviu Dragnea, care, susținut și de liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a cerut blocarea proiectului de HG a Guvernului Cioloș fără o motivație clară, dar lăsând să se înțeleagă că la mijloc ar fi o afacere discutabilă, fiind cheltuiți 1,6 miliarde de euro pentru construirea a patru nave, deși concret construirea corvetelor reprezenta doar 10%, adică 160 milioane de euro, din alocarea bugetară, restul banilor fiind destinați echipării cu armament, achiziției muniţiilor şi instruirii echipajelor.
Din discursurile lui Dragnea și Tăriceanu nu a lipsit mesajul populist, proiectul fiind criticat pentru că o mare parte din banii alocați ar ajunge la un alt șantier al Grupului „Damen”, din Vlissingen, Olanda și în consecință nu s-ar da de lucru navaliștilor din Galați, ci celor olandezi.
Încă 3-4 ani de tergiversări și un război în instanță între „Damen” și Guvernul României
După blocarea atribuirii contractului s-a hotărât organizarea unei licitații, lucru care s-a întâmplat după trei ani de tergiversări, în 2019. A fost declarată câștigătoare oferta asocierii dintre Naval Group (Franța) și Șantierul Naval Constanța, de 1,2 miliarde de euro, în defavoarea ofertei Grupului „Damen”, de 1,25 miliarde euro și a ofertei de 1,34 miliarde euro a asocierii dintre Grupul Ficantieri SpA, din Italia și Șantierul Naval „Vard” din Tulcea.
„Damen” a contestat în instanță rezultele licitației. S-a ajuns la mai multe procese care vizau anularea HG-ului care stabilea „circumstanțele și procedura specifică aferente Programului de înzestrare esențial Corveta multifuncțională în vederea atribuirii unui acord cadru și a contractelor susecvente”.
În timp ce se derula acest război în justiție, câștigătorii licitației, Naval Group și Șantierul Naval Constanța au tot amânat semnarea contractului. La sfârșitul lui 2021 și în ianuarie 2022, Ministerul Apărării anunța că vrea să semneze contractul, însă Naval Group nu mai părea interesată de acest contract, în principal din cauza creșterii prețurilor la materialele de construcții. Blocajul ar putea fi eliminat după ce luna trecută, Guvernul Ciucă a adoptat o Ordonanță de Urgență care prevede ”ajustarea” contractelor de achiziții publice ca urmare a creșterii prețurilor la materii prime din cauza războiului din Ucraina.
Coincidență?! Premierul Olandei a vizitat România pe 12 octombrie, ziua în care ÎCCJ se pronunța în „Dosarul corvetelor”
Pe 12 octombrie am avut parte și de o coincidență interesantă. Premierul Olandei, Mark Rutte a venit în vizită în România, pentru a se întâlni la Centrul Național de Instruire de la Cincu cu militarii din eșalonul olandez, dar și pentru o întrevedere cu președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă.
Dar tot pe 12 octombrie, la Înalta Curte de Casație și Justiție era programat termenul la care magistrații se pronunțau în „Dosarul corvetelor” a procesului Grupului „Damen” împotriva Guvernului României cu privire la atribuirea contractului către asocierea Naval Group – Șantierul Naval Constanța.
În dosarul nr 47/2/2020, „Înalta Curte” a respins recursul „Damen”, prin hotărâre definitivă. „Instanța respinge recursurile formulate de reclamanta Damen Schelde Naval ShipBuilding BV împotriva soluţiei pronunţată asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale a României şi a Sentinţei civile nr. 1344 din 15 decembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, ca nefondate”, se spune în sentința ÎCCJ de pe 12 octombrie.
Desigur, a fost o simplă coincidență, dar e interesant că în momentul în care „Damen” pierdea procesul în „Dosarul corvetelor”, la Cincu primul ministru al Olandei ne lăuda („România a făcut foarte mulţi paşi în direcţia bună în ultimii ani”), dar nu ne lăsa prea multe speranțe în privința aderării la Schengen:
„Olanda nu este în principiu împotriva aderării. Noi spunem că toate ţările care îndeplinesc condiţiile trebuie să adere la Schengen. În acelaşi timp, despre aderarea la Schengen poate fi vorba când toate condiţiile sunt îndeplinite”.
Guvernul Olandei a donat 400.000 euro pentru evitarea inundațiilor la „Damen”, dar au contat mai mult interesele unui latifundiar
Un alt exemplu care ilustrează preocuparea oficialilor de la Haga cu privire la modul în care sunt tratate companiile olandeze care investesc în alte state este cel în care Guvernul Olandei a alocat fonduri pentru renaturarea Luncii Dunării pentru ca Șantierul Naval „Damen” de la Galați să nu fie afectat de inundații.
Șantierul naval din Galați a fost inundat de apele Dunării în 2006 și 2010. La fiecare inundație pagubele au fost de 1,5 – 2 milioane de euro. La șantierul naval nu pot fi construite diguri pe malul Dunării din cauză că e utilizată tehnologia de lansare la apă a navelor pe sănii și nu pot fi construite diguri pe căile de alunecare a săniilor în Dunăre.
De aceea, după inundațiile din 2006 Guvernul Olandei a donat 400.000 de euro Ministerului Mediului pentru fi elaborat un studiu care să identifice soluții de reducere a riscului de inundații în zona Galațiului. A fost stabilită construirea unui polder pe malul tulcean, pentru atenuarea efectelor viiturilor de pe Dunăre prin inundarea temporară a unor suprafețe agricole.
Dar polderul nu a mai fost construit, după ce la dezbaterea proiectului s-a opus un fost primar din Turcoaia, judeţul Tulcea, care a luat în concesiune de la ADS o suprafață de 800 ha de terenuri agricole de pe malul tulcean și inundarea temporară a terenurilor i-ar afecta producțiile. Au urmat inundațiile din 2010, când Șantierul Naval „Damen” a fost inundat din nou, a suportat pagube de peste 1,5 milioane euro, deși Guvernul Olandei a donat fondurile pentru găsirea soluției de reducere a riscului la inundații, care nu a mai fost pusă în practică.
În lipsa unor explicații clare, avem câteva subiecte de reflecție
Desigur, situațiile pe care le-am prezentat n-au nicio legătură cu criteriile ce trebuie îndeplinite pentru aderarea la Spațiul Schengen. În România le putem privi cu indiferență sau cel puțin cu detașare, exact pentru motivul că nu ar trebui să influențeze aderarea României la Schengen.
Dar să presupunem că s-ar confrunta cu astfel de situații companii românești care investesc sau derulează contracte în alte state. Cum le-am cataloga? Cu siguranță că nu le-am mai privi cu detașare, am fi mai subiectivi. Și probabil că unele formațiuni politice din opoziție, ceva mai radicale, care mizează pe mesaje eurosceptice și naționaliste pentru a se afirma în spațiul public, vor face tot ce pot pentru a fructifica aceste oportunități. Se poate ajunge la curente de opinie, cum pare să se întâmple și în Parlamentul Olandei.
Declarația din martie 2015 a ambasadorului Matthijs van Bonzel pare să ne îndemne la o reflecție pe această temă.
Adrian Ionuț Chesnoiu, fost ministru al Agriculturii până în momentul în care procurorii anticorupție au intrat pe fir să verifice dacă a trucat un concurs de angajare, a aflat că este oficial inculpat în dosarul instrumentat de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Timișoara.
Astăzi, DNA a comunicat că a fost pusă în mișcare a acțiunea penală față de acesta, precum și față de omul său de încredere – angajat ca director general adjunct din minister, dar și trei persoane care au participat la concursurile pentru care Chesnoiu ar fi tras sforile.
Față de informațiile de până acum, nu sunt mari modificări în ceea ce îl privește pe Chesnoiu, care este acuzat că, în calitate de ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ar fi comis patru infracțiuni de instigare (sub forma participației improprii) la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite și abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
În schimb, procurorii anticorupție au dezvăluit că omul de încredere a lui Chesnoiu – Andrei Cristian Răducan, la data faptelor director general adjunct în cadrul MADR, este acuzat de complicitate la infracțiunea de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite (patru infracțiuni).
În același timp, cei care au intrat pe posturile dorite – Aurel Sandu, fost șef serviciu în cadrul MADR, și Mihai Cosmin Corobea, fost funcționar public în cadrul ministerului, dar și o altă persoană, fost administrator al unei societăți comerciale și candidat la unul dintre concursurile organizate de către minister, sunt cercetați pentru folosire, în orice mod, direct, de informații ce nu sunt destinate publicității în scopul obținerii pentru sine de foloase necuvenite.
„În perioada 09 februarie – 11 aprilie 2022, inculpatul Chesnoiu Adrian Ionuț, în calitate de ministru, ar fi determinat o persoană din subordine, la vremea respectivă membru în mai multe comisii de examinare, să-i furnizeze unui inculpatului Răducan Andrei-Cristian (persoană de încredere a ministrului) o parte din subiectele concepute pentru probele scrise ce urmau a fi susținute cu ocazia organizării a patru concursuri pentru ocuparea unor posturi de: consilier clasa I, șef serviciu, director executiv adjunct și director executiv ai unor direcții județene.
Subiectele respective ar fi ajuns ulterior la candidații “agreați”, printre care Sandu Aurel, Corobea Mihai-Cosmin și persoana fizică precizată mai sus. După primirea subiectelor și promovarea probei scrise, aceasta din urmă ar fi fost respinsă la proba interviului.
De menționat este faptul că, la intervenția directă a ministrului, în cazul candidatului Sandu Aurel, membrii comisiei ar fi fost nevoiți să-l promoveze în condițiile în care nu obținuse un punctaj corespunzător. Ca urmare a acestui demers, persoana respectivă a fost numită în funcția de șef serviciu, obținând, în perioada ocupării funcției, venituri salariale în valoare de 33.782 lei”, a transmis DNA.
În momentul în care ancheta din dosar a „transpirat”, Chesnoiu a „”depus armele! și a demisionat, chiar dacă a calificat totul ca fiind doar „suspiciuni” cu privire la activitatea sa „ministerială”. Ulterior, pe Facebook, fostul ministru a ținut să scrie „câteva repere”, pentru a fi înțeles „mai bine”:
„Toată viața mi-am făcut datoria față de oameni, atât timp cât am fost în serviciul public! Iubesc cu tot sufletul această țară, iar această credință mi-a fost insuflată de mic de către bunicii și părinții mei, iar apoi cultivată și consolidată de dragostea de popor, pământ și tot ce e românesc prin jurământul de credință depus la vârsta de 15 ani!
Am acceptat postul de ministru al Agriculturii cu dorința sinceră de a face ceva bun pentru români și pentru agricultura românească. Tocmai de aceea, le mulțumesc din suflet tuturor fermierilor și românilor care mi-au transmis în aceste zile mesaje de susținere. Îi asigur pe toți că le-am citit și că înseamnă enorm de mult pentru mine și pentru munca pe care am depus-o în această perioadă! În mandatul meu la Agricultură am vrut să aplic principiile mele de viață, convins fiind că dacă ai bună credință și empatie față de problemele oamenilor atunci poți face cu adevărat lucruri foarte bune!
Sunt mândru de ceea ce am realizat în această perioadă și vreau să vă spun că datorită eforturilor tuturor celor implicați în agricultură, industrie alimentară, pescuit sau acvacultură, dacă se vor lua în continuare deciziile potrivite, România nu va fi afectată de o potențială criză alimentară.
Le mulțumesc și colegilor mei din partid pentru că au avut încredere în mine și pentru că au fost acum alături de mine în momente mai puțin plăcute în care au trebuit să dea un vot contrar voinței lor! Eu sunt un om simplu, ca orice alt cetățean al acestei țări. De aceea, consider că nu trebuie să mă ascund sub nicio imunitate pentru a rezolva o problemă personală!
Sunt un om politic care crede cu toată tăria că funcția de demnitate publică nu este despre privilegii personale, ci despre onoarea de a fi în serviciul oamenilor și despre responsabilitatea socială pusă în slujba comunității! (…)
Vreau să mă înțelegeți că nu sunt adeptul justiției televizate. Nu am comis nicio infracțiune de corupție sau altă faptă penală! Sunt NEVINOVAT! Vă rog doar să fiți de acord să fac declarații despre acest dosar doar după eliminarea suspiciunilor care au fost prezentate în spațiul public!
Rămân total alături de fermierii români și de toți cei implicați în agricultură, iar în perioada următoare voi avea mai mult timp pentru a mă afla direct în mijlocul lor! Sunt convins că timpul va face dreptate! Doamne ajută!”.
Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor din România, a precizat că astăzi, 26 octombrie, a fost semnat contractul pentru finalizarea construcției Lotului Chețani-Câmpia Turzii, al Autostrăzii Transilvania.
Potrivit declarațiilor publicate pe contul de Facebook, este vorba despre ultimul lot care lipsește din tronsonul de autostradă care face legătura între Târgu Mureș și Cluj-Napoca.
Sorin Grindeanu: ”Construcția lotului Chețani-Câmpia Turzii (15.70 km) este finanțată din fonduri europene”
”Asocierea de constructori austrieci și germani are la dispoziție 420.34 milioane de lei (fără TVA) și 21 de luni (3 luni proiectare și 18 luni execuție) pentru a finaliza lucrările la acest lot al A3”, a precizat Sorin Grindeanu.
Pe acest lot vor fi construite:
– 2 poduri
– 7 pasaje
– un nod rutier (Chețani).
Ministrul Transporturilor a anunțat că a început construcția tronsonului cu tuneluri (Margina-Holdea) de pe Autostrada Lugoj-Deva
Reamintim că în data de 14 octombrie, ministrul Transporturilor a vorbit și semnarea contractului de finanțare pentru construcția secțiunilor E și D ale Lotului 2 al autostrăzii Lugoj-Deva.
La acel moment, Grindeanu afirma că suma de 2.2 miliarde de lei (cu TVA) va fi folosită pentru proiectarea și execuția lucrărilor finanțate preponderent prin PNRR.
Sorin Grindeanu anunța, în egală măsură că a semnat contractul pentru proiectarea și execuția acesor secțiuni, care reprezintă, practic, ultimul tronson al autostrăzii Lugoj – Deva.
”Cel mai important obiectiv al proiectului este reprezentat de cele două tuneluri dintre Margina și Holdea, solicitate prin acordul de mediu. Constructorul român căruia i-a fost atribuit contractul a demonstrat până acum că respectă termenele contractuale și chiar poate finaliza lucrările mai devreme”,declara ministrul, în data de 14 octombrie.
În fiecare zi de miercuri, șoferii din Sectorul 6 al Capitalei nu vor mai avea voie să parcheze.
Anunțul a fost făcut de Ciprian Ciucu, primarul din Sectorul 6.
Măsura intră în vigoare de astăzi, 26 octombrie
Este vorba despre bulevardul Iuliu Maniu, unde parcarea va fi interzisă în fiecare zi de miercuri între orele 10.00 şi 14.00.
Edilul a explicat că proiectul este unul pilot, Ciucu luând în calcul extinderea acestuia pe alte bulevarde și străzi principale din Sectorul 6. După, vor fi vizate și străzile secundare.
”Am început acțiunea de spălare a bulevardului Iuliu Maniu. Mizerie mare la bordură, canale înfundate, praf toxic, plin de microparticule adunate în ani de zile, afectează calitatea aerului și ne pun sănătatea în pericol!”, a transmis Ciprian Ciucu, într-un text publicat pe contul de Facebook.
De asemenea, primarul a precizat că i-a înștiințat din timp pe cetățenii că, în fiecare miercuri, în intervalul 10.00 – 14.00, nu mai pot lăsa mașina la bordură.
Ciprian Ciucu: ”Este despre comportament civic pe de o parte și despre prezența autorității publice pe de altă parte. În acest oraș suntem împreună!”
Până acum operațiunea este un succes: 98% dintre oameni și-au mutat mașinile. Restul a fost mutat de autorități, fiind amendați cei care nu au respectat regulamentul.
”Normalitatea este despre comportamente! Și nu este normal ca astfel de acțiuni simple să fie făcute cu sprijinul masiv al Poliției Locale, ar trebui ca intervenția Poliției Locale să fie marginală. Să ne învațăm să ne respectăm reciproc. Acum pilotăm, tragem concluziile, învățăm, apoi ne extindem, generalizăm normalitatea. Hai că se poate!”, a conclus edilul.
Ministerul Culturii a anunțat că expoziția ”Dacia. Ultima frontieră a romanității” va avea loc la Muzeul Național de Istorie a României.
Evenimentul are la bază conceptul expozițional materializat în proiectul de mare succes, ”Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”.
Acest concept a fost realizat în anul 2021, la Muzeul Național de Arheologie din Madrid.
Ministerul Culturii din România: ”Este cea mai mare expoziție sintetică dedicată civilizației geților și dacilor, a celei romane, precum și a celor ale primilor migratori în acest spațiu, organizată în ultimii 25 de ani”
Evenimentul a însemnat implicarea a 45 de instituții muzeale din România și Republica Moldova.
Expoziția ”Dacia. Ultima frontieră a romanității” va prezenta multiple tezaure getice, dar și necunoscute
”Din colecția Muzeului Național de Istorie a României vor fi prezentate următoarele piese: coiful de aur de la Coțofenești, tezaurele getice de la Stâncești, Agighiol, Peretu, tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni, inventarul mormântului unei căpetenii getice de la Popești, tezaurele de argint dacice de la Sâncrăieni, Herăstrău, Senereuș, Vedea, două tezaure necunoscute din S-V României, inscripții menționând regii daci Tiamarkos, Burebista și Decebal”, se arată în comunicatul publicat de reprezentanții Muzeului Național de Istorie.
Vor fi expuse și portrete imperiale ale lui Traian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius, Traianus Decius, dar și tezaure sarmatice din județul Buzău și Smârdan, tezaurele de la Pietroasele, Apahida și Histria (din epoca migrațiilor).
Agent Green, organizația pentru protecția mediului din România, a expus faptul că în județul Dâmbovița, la 12 km de Târgoviște și 90 km de București, s-a decis realizarea unei centrale nucleare cum nu mai există nicăieri în lume.
Planul este unul secret, iar energia care ar urma să fie produsă nu o depășește pe aceea a unui parc eolian sau solar.
Cu toate acestea, prețul ar fi de 4 ori mai mare. În egală măsură, nu s-a dorit ca această centrală să fie testată pe teritoriul Statelor Unite.
Agent Green, despre planul secret din județul Dâmbovița: ”Românii sunt primii cobai pentru astfel de ”mici” reactoare modulare”
”Vorbim despre miliarde de euro și riscuri necunoscute asociate combustibililului și deșeurilor nucleare, zonei seismice în care vor fi amplasate, secetei pedologice persistente care afectează nevoia apelor de răcire și chiar riscul deloc exclus al atacurilor teroriste”, au precizat membrii organizației.
Practic, SUA nu plătește miliardele pentru construcție, ci doar câteva milioane pentru ca România să facă studii care sunt secrete.
În plus, publicul nu a fost consultat și nici implicat în luarea deciziei. În consecință, proiectul nu poate fi atacat în instanță.
Organizație pentru protecția mediului: ”Astfel de decizii netransparente au mai fost luate de comuniști și de fasciști”
În lipsa unei dezbateri reale, un Senator din județ organizează o dezbatere alternativă la care Agent Green roagă cetățenii interesați să participe fizic pentru a își exprima opinia personală în legătură cu acest proiect.
Dezbaterea va avea loc la Casa de Cultură din Doicești, județul Dâmbovița joi, 3 noimebrie la ora 17.
”Agent Green va sesiza Comitetul de la Aarhus pentru că România a încălcat prevederile Convenției pe care a ratificat-o în anul 2001. Potrivit aceste convenții internaționale publicul are dreptul de acces la informația privind mediul, să participe la luarea deciziilor și să acționeze în instanțe pe probleme de mediu”, a mai transmis organizația.
O petiție inițiată de Declic cere modificarea Codului Penal în Parlament, în așa fel încât corupții sau infractorii precum Elena Udrea sau Sorin Blejnar să nu scape de pedepse, prin prescrierea faptelor.
Petiția, adresată președintelui PNL, Nicolae Ciucă și președinetelui PSD, Marcel Ciolacu, precizează că dacă articolul privind prescrierea faptelor nu va fi modificat, el va fi declarat, din nou, neconstituțional.
Până în momentul de față, petiția a fost semnată de peste 17.000 de persoane.
Declic: ”Dacă nu modificați prin lege articolul privind prescrierea faptelor, el va fi declarat, din nou, neconstituțional. Ordonanța de Urgență dată de Guvernul Ciucă pe 30 mai 2022 încalcă referendumul pe justiție. Asta pentru că, în 2019, cetățenii au decis să nu mai fie date OUG pentru justiție”
Cu toate acestea, soluția ca infractorii să nu scape prin prescrierea faptelor este la îndemâna parlamentarilor.
Aceștia pot modifica legea, în Parlament. În caz contrar, va fi mai grav ca la OUG13.
Legea care ține corupții și infractorii după gratii poate fi votată în regim de urgență
”Corupții precum Elena Udrea sau Sorin Blejnar vor scăpa de dosarele penale, iar alături de ei și sute de pedofili, hoți ori agresori de copii. Un proiect de lege privind modificarea art 155 alin (1) din Codul Penal a trecut deja de Senat și se află în dezbatere la Camera Deputaților. El ar putea să fie votat în regim de urgență, așa cum s-a întâmplat și cu alte proiecte în actuala legislatură”, se arată în textul petiției.
Membrii Declic au ținut să precizeze că dacă modificările privind prescrierea faptelor nu sunt trecute printr-o lege, ci doar prin OUG, ele vor fi declarate neconstituționale.
”Domnilor Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, nu fiți părtașii infractorilor! Arătați-ne că vremea ordonanțelor date noaptea ca hoții a trecut!”, transmite Declic.
Ieri, 25 octombrie, un bărbat din Turnu Măgurele a apelat numărul unic de urgență, precizând că doi tineri au dispărut de la domiciliu.
Potrivit polițiștilor, bărbatul a insistat că este vorba despre dispariția fratelui acestuia și a iubitei sale.
Cei doi tineri uciși aveau vârstele de 18, respectiv 16 ani
Reprezentanții IPJ Teleorman au explicat că în ziua de 25 octombrie, un cetățean din municipiul Turnu Măgurele a sesizat prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112, faptul că în noaptea de 24 spre 25, fratele său de 18 ani și concubina acestuia de 16 ani, ambii domiciliați în județul Olt, au dispărut din locuința comună pe care o aveau în municipiul Turnu Măgurele.
Din anchetă a reieșit că principalul suspect are vârsta de 24 de ani, iar motivul pentru crima dublă este unul necunoscut.
Polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale au transmis că suspectul s-ar fi deplasat la locuința comună a acestora.
În urma unui conflict izbucnit între cei trei, acesta le-ar fi aplicat tinerilor mai multe lovituri, care le- ar fi provocat leziuni cauzând decesul.
Principalul suspect a ascuns ambele cadavre într-o casă părăsită
”Acesta ar fi transportat ulterior cadavrele cu ajutorul unui autoturism cu care se deplasa, pe raza comunei Drăgănești de Vede, ascunzându-le într-o casă de locuit părăsită. Suspectul a fost reținut pe o perioadă de 24 de ore și depus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Teleorman”, au precizat autoritățile, potrivit Observator.
Kelemen Hunor, liderul UDMR și totodată vicepremier în actuala coaliție de guvernare, a explicat aseară, la TVR Info, care ar putea fi situația în care PSD va decide să renunțe la portofoliul Apărării, după demisia lui Vasile Dîncu.
Pe surse, social-democrații ar vrea la acest moment ca PNL să preia Ministerul Apărării Naționale, iar la schimb să primească Ministerul Energiei, al cărui ministru nu este tocmai în grațiile PSD.
Până în acest moment, subiectul nu a fost discutat franc. Imediat după demisia lui Dîncu, liderul PSD a confirmat că „nu sunt un fan al domnului ministru de la Energie”, însă a susținut că nu este adeptul trocurilor. „Este posibil orice, se poate negocia”, a subliniat totuși liderul PSD.
Discuții însă în coaliție, departe de ochii și urechile publicului, ar fi, a arătat liderul UDMR, în intervenția de la TVR Info. Totodată, Kelemen Hunor a spus că varianta ca PSD să renunțe la Apărare pentru un alt portofoliu, chiar și al Energiei, este posibilă:
„Teoretic și practic se poate. Protocolul Coaliției nu interzice astfel de schimburi între partidele din Coaliție. Dacă cineva consideră, de la președinte la premier și până la președintele PSD, cei care au avut și au portofoliul de la Apărare, că nu mai vor sau nu există un om competent, se poate face un astfel de schimb.
Nu există o astfel de frână. Dar eu nu știu de o astfel de intenție. Teoretic se poate. Și se poate și practic. Dacă ei între ei se înțeleg, noi nu avem nimic de comentat. (…)
M-au informat cei doi preşedinţi că au discutat despre situaţia de la Armată, de la Ministerul Apărării, ei trebuie să ştie ce au decis, alte amănunte nu le cunosc, nu ştiu, dar sunt convins că foarte repede ar trebui să se ajungă la o soluţie pentru că nu poţi să laşi Ministerul Apărării fără un titular la acest portofoliu. Asta a fost discuţia lor, aşa m-au informat astăzi după-masă şi aştept şi eu nominalizarea ministrului Apărării în curând. (…)
Nu cred că e bine să aștepți 45 de zile într-un astfel de context complicat. Dacă n-ar fi război în vecinătatea noastră, n-ar fi o problemă. Dar trebuie să existe un titular cât mai repede”.
Totodată, liderul UDMR a fost întrebat și despre motivul pe care l-a oferit fostul ministru al Apărării pentru demisia sa, subliniind că acest lucru „ține de persoana și personalitatea lui Vasile Dîncu, n-am ce să comentez. Nu știu relația dintre el si președintele Iohannis”, dar a arătat că „niciodată nu s-a discutat situația de la Armată în Coaliție”.
Numit pe funcție în noiembrie 2019, Dîncu a motivat că renunță la portofoliu prin perspectiva imposibilității colaborării cu președintele Klaus Iohannis, care este și „comandantul suprem al Armatei”, decizia fiind luată pentru „a nu prejudicia în niciun fel procesele de decizie și programele care necesită fluiditate pe întreg lanțul de comandă și pentru a nu bloca o serie de proiecte absolut necesare pentru funcționarea optimă a Ministerului Apărării Naționale și a Armatei Române”.
În realitate, Dîncu s-a aflat mult timp în mijlocul unui scandal, după ce a afirmat că negocierile reprezintă singura şansă pentru încheierea războiului din Ucraina. De aici, mai mulți politicieni i-au cerut demisia, acuzându-l pe Dîncu de o simpatie pro Rusia. După săptămâni întregi de discuții aprinse, Dîncu și-a depus mandatul, în locul acestuia portofoliul fiind preluat interimar de premierul Nicolae Ciucă.
Caius Mihai Parpală, cel care conduce neîntrerupt Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Arad de aproape 10 ani, a fost reținut ieri de procurorii anticorupție pentru luare de mită.
Infracțiunea de care este acuzat directorul SGA Arad ar fi fost comisă anul acesta, Parpală solicitând și primind în total 8.000 de lei de la un administrator, pentru a-l feri pe acesta de controale.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Timișoara arată că directorul Parpală este acuzat oficial de luare de mită, în formă continuată:
„În zilele de 24 august 2022 și 3 octombrie 2022, suspectul Parpală Caius Mihai ar fi primit suma totală de 8.000 lei, prin intermediar, respectiv în mod direct, de la un administrator de societate comercială care activează în sectorul exploatării agregatelor minerale, pentru ca, în calitatea sa de director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Arad din cadrul Administrației Bazinale de Apă Mureș, să sprijine activitatea societății respective prin nedispunerea unor controale apte să constate, să stopeze și să sancționeze activitățile ilegale efectuate de aceasta”.
Parpală este director al SGA Arad din 2012, după ce anterior, timp de 8 ani, a condus Regia Autonomă de Drumuri Municipale Arad. Dacă ne luăm însă după CV-ul său, Parpală nu este deloc străin de funcțiile de conducere: între 2000 și 2004 a condus Consiliul Județean Arad, fiind consilier județean între 2000 și 2016, iar între 1997 și 2000 a fost director la aceeași Regie Autonomă de Drumuri Municipale Arad. Aceasta în condițiile în care este absolvent al Institutului politehnic „Traian Vuia” Timișoara, Facultatea de mecanică – tehnologia construcțiilor de mașini. Între timp, a făcut și un master (2004 – 2005).
Potrivit Adevărul.ro, Caius Mihai Parpală are 62 de ani și este finul de cununie al lui Călin Popescu Tăriceanu, fost lider al PNL. La rândul său Parpală a fost o vreme membru PNL, partid pe listele căruia a fost ales consilier județean și chiar președinte al Consiliului Județean Arad. Activitatea sa politică l-a dus însă și la PSD, de unde în 2004 s-a întors în PNL, apoi a ajuns la ALDE, după care din nou în PSD.
„Cu calm vom trece prin asta”, a transmis ieri șeful statului, după ce demiterea Guvernului Bolojan a devenit oficială.
Cum s-ar zice, răbdare și tutun...
Control judiciar pentru o tânără de 25 de ani și un adolescent de 18, care au considerat că este potrivit să își bată joc...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.
