Vasile Dîncu vede „luminița de la capătul tunelului” în ceea ce privește șansele ca PSD să dea un președinte în 2024.
Potrivit unor declarații preluate de Știri pe Surse, Dîncu consideră că este posibil ca la alegerile prezidențiale Marcel Ciolacu să fie ales președinte, explicând că afirmațiile sale nu sunt făcute doar ca politician, ci și ca sociolog.
Astfel, fostul ministru al Apărării consideră că reușita depinde de o strategie care nu a mai fost aplicată până în acest moment, anume de a aduce alături și „alte formaţiuni civice”. Numele prezidențiabilului rămâne același indiferent de calcule, iar preşedintele Consiliului Naţional al PSD s-a mai declarat susținător al șefului său pe linie de partid, inclusiv în decembrie.
„Mi se pare falsă ideea că preşedinţii PSD, Năstase, Geoană şi Ponta au pierdut pentru că erau preşedinţii PSD. Am fost acolo, am făcut exit-pollurile, am văzut greşelile strategice care s-au făcut, aş putea să spun că nu a fost numai acest lucru. Nu a existat preocuparea de a construi o platformă de stânga mai largă. (…)
Eu cred că preşedintele PSD poate câştiga alegerile, dar nu bazându-se numai pe voturile partidului, ci aducând în jurul lui şi alte formaţiuni civice, de la ecologişti, la alte forme de centru stânga, promovând un numit tip de comunitarism ca în Transilvania, ajutând comunităţile să se exprime.
Trebuie să faci o politică cu mai multe viteze, ai nevoie de o viteză pentru sud alta pentru Transilvania. În Transilvania oamenii vor mai multe drepturi şi autonomie, în Moldova şi sud au nevoie de mai mult sprijin din partea statului, au nevoie de resurse pentru dezvoltare, trebuie să găseşti un mixt de politici”, a explicat Dîncu, potrivit sursei citate.
Și, conform lui Vasile Dîncu, PSD mai are un atu, care poate fi speculat: „Acum avem mai multe argumente, legate de faptul că contracandidatul nostru va fi nu din opoziţie ci din partidul care a condus România în ultimii ani, nu mai poate să vină unul care este nevinovat. Ar putea să conteze şi mandatului lui Marcel Ciolacu, dacă reuşeşte un mandat bun pentru România. (..) Oamenii ar vrea să le meargă bine dar să vadă şi schimbarea. Sper să reuşim să fim o speranţă pentru viitor”.
Virgil Popescu, ministrul Energiei, asigură că iarna nu ne-a prins nepregătiți.
În condițiile în care în perioada următoare sunt așteptate temperaturi din ce în ce mai scăzute și, implicit, va fi vorba și despre un consum substanțial de gaze naturale pentru încălzire, ministrul numără cantitatea de combustibil de acest tip de care dispune România.
Potrivit lui Virgil Popescu, gazele naturale pe care le are România la dispoziție nu doar că vor fi suficiente, ci vor și prisosi, ceea ce înseamnă că și anul viitor vom avea în depozite o cantitate suficientă. Aici, ministrul Energiei numără și cantitatea de gaze naturale care poate fi achiziționată în plus, date fiind ultimele acorduri semnate.
„În contextul discuțiilor despre un vârf al temperaturilor reci care va afecta România, vreau să știți că țara noastră nu are nicio problemă în asigurarea cu gaze naturale pentru sezonul rece.Avem gaze în depozite și vom depăși fără probleme eventualele vârfuri de consum generate de temperaturi negative.
România are astăzi în depozite 1.866.300.000 metri cubi de gaze naturale. Mai mult cu aproape 780 de milioane de metri cubi de gaze decât aveam în perioada similară a anului trecut. În plus, față de importurile care se realizează în prezent, mai avem posibilitatea de a importa un volum adițional de 300 de milioane de metri cubi de gaz azer, posibilitate pe care o putem folosi oricând ar fi nevoie.
Sezonul rece este pe final și ne așteptăm să ieșim din iarnă având încă gaze în depozite. Iar pentru iarna următoare vom avea la dispoziție 1 miliard de metri cubi de gaz din Republica Azerbaidjan, potrivit contractului semnat zilele acestea cu Socar. Vom fi bine pregătiți și pentru iarna următoare, așa cum am fost bine pregătiți și pentru aceasta”, a scris ministrul Popescu pe Facebook.
În aceeași postare, Virgil Popescu arată și că nu sunt motive de îngrijorare nici în ceea ce privește noile sancțiuni aplicate Rusiei privind „interdicția importului de produse petroliere, adică, în principal, motorină”. Și, în general, totul este bine:
„Da, România este o țară care importă motorină. Nu, nu există motive de îngrijorare. Am purtat discuții cu toți marii importatori de pe piață și concluzia este că fiecare și-a diversificat sursele de aprovizionare, astfel încât să nu existe sincope în aprovizionare.
Veți vedea că, la fel cum am depășit cu bine embargoul asupra țițeiului rusesc care a început pe 5 decembrie 2022, vom depăși cu bine și embargoul asupra motorinei rusești”.
Opt persoane, dintre care două de origine albaneză, au fost trimise în judecată de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, pentru o serie de infracțiuni, inclusiv traficul de droguri de mare risc – heroină și cocaină.
În acest moment, trei dintre inculpați sunt arestați, alți trei sub control judiciar și doi sunt judecați în stare de libertate, acuzațiile fiind de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic internațional de droguri de mare risc, trafic intern de droguri de mare risc, punerea în circulaţie de valori falsificate sau dobândirea de instrumente de plată fără numerar falsificate și spălare de bani, fapte comise începând cu anul 2021 și inițiate de unul dintre cetățenii albanezi.
Potrivit DIICOT, până la momentul destructurării grupului, în țară ajungeau aproximativ 10-12 kilograme de cocaină şi heroină la fiecare transport, fiind disimulate în bordul mașinilor, în plafon, în zona în care se află frâna de mână etc. De altfel, procurorii arată că au fost documentate două astfel de transporturi, unul în aprilie 2022 și al doilea în august, cu ocazia celui de-al doilea fiind depistate peste 10 kilograme de cocaină.
Sursa: DIICOT
Pe parcursul anchetei s-a descoperit că, deși grupul a fost constituit de cetățeanul albanez împreună doi cetățeni români, în cursul anului 2022, la acest grup a aderat un al patrulea inculpat albanez, grupul fiind sprijinit pe parcursul activității infracționale de alți inculpați, cetățeni români, dat fiind că erau derulate o serie de operațiuni pentru reușita „afacerii”.
„Drogurile de mare risc au fost preluate din afara țării, de cele mai multe ori pe teritoriul Olandei-Rotterdam sau Albaniei, în principal de la cetățeni albanezi, în vederea transportării acestora în alte țări, cu preponderență în România.
În vederea realizării transporturilor, atât cetățenii români cât și cei albanezi au achiziționat autovehicule, pe care le-au înmatriculat atât în nume propriu, cât și pe numele rudelor lor. Autovehiculele erau introduse în service-uri auto, de regulă în străinătate, pentru a fi pregătite locurile special amenajate, în vederea disimulării drogurilor. Lăcașurile în care erau introduse drogurile în vederea transporturilor nu erau accesibile decât prin intervenția într-un service auto de către personal specializat sau prin desfacerea unor componente ale maşinii şi montarea acestora la loc după introducerea/scoaterea substanțelor (de exemplu, în bordul mașinii, în plafon, în zona în care se află frâna de mână, etc).
După pregătirea autoturismelor în vederea transportării unor cantități de droguri cuprinse între 10 și 12 de kilograme, membrii grupului infracțional organizat se deplasau cu mașinile în Belgia (Bruxelles) și Olanda (Rotterdam), în locațiile prestabilite de către membrii grupului de origine albaneză și introduceau în autovehiculele modificate, în compartimentele special create, drogurile de mare risc.
Ulterior, aceștia se deplasau către destinațiile unde drogurile erau comercializate, în diferite orașe de pe teritoriul mai multor țări, respectiv, România, Italia, Franța, Spania, Albania.
Pentru a se asigura conspirativitatea acțiunii infracționale, după o anumită perioadă de timp, membrii grupului schimbau proprietarul autoturismelor și, implicit numerele de înmatriculare, iar în unele cazuri, le modificau culoarea, pentru a nu atrage atenția autorităților privind frecvența intrărilor și ieșirilor din țările mai sus menționate.
Odată ajunse în România, membrii grupului scoteau drogurile din locașul special amenajat și le depozitau pe raza județului Ilfov, într-un imobil în care nicio persoană nu și-a declarat domiciliul. Ulterior, substanțele ilicite erau vândute către diverse persoane din București și zonele limitrofe, clienți fideli ai grupului, alimentând astfel piața internă subterană cu importante cantități de droguri de mare risc (cocaină).
Sumele de bani obținute din traficul de droguri de risc au fost investite în bunuri de lux, achiziționate pe numele altor persoane, pentru a ascunde proveniența ilicită a veniturilor. Cu privire la infracțiunea de punerea în circulaţie de valori falsificate sau dobândirea de instrumente de plată fără numerar falsificate s-a reținut că, unul dintre inculpați a a deţinut, în vederea punerii în cirulaţie, suma de 400 euro, formată din bancnote contrafăcute având cupiurile de 50 euro.
Prin rechizitoriu s-a solicitat confiscarea și distrugerea, cu păstrarea de contraprobe, a cantităților de 10.553,67 grame cocaină și 501,04 grame heroină. În plus, s-a solicitat confiscarea echivalentului cantității de droguri care au fost introduse în România în luna aprilie 2022, respectiv 250.000 de euro, valoare de achiziție, și un milion de euro, valoare de piață, precum și confiscarea autoturismului modificat în vederea disimulării drogurilor. De asemenea, s-a solicitat menținerea măsurilor asiguratorii dispuse în cauză (sume de bani, 2 imobile, un autoturism, bunuri mobile) și confiscarea extinsă a acestora”, a detaliat DIICOT.
Președintele PSD Marcel Ciolacu și-a reafirmat aseară sprijinul pentru Gabriela Firea în perspectiva viitoarelor alegeri locale și a candidaturii la Primăria Capitalei.
Declarațiile au fost făcute la Antena 3, liderul social democraților subliniind că sprijinul va fi unul necondiționat, în condițiile în care „doamna Firea își dorește să candideze pentru un nou mandat”.
De altfel, și în iunie 2020, înainte de alegerile locale, Ciolacu afirma că Gabriela Firea „are toată susținerea mea și a partidului”, iar acum acesta a subliniat pentru sursa citată că scaunul de edil general al Bucureștiului a fost „pierdut într-un anumit context”. Însă, din punctul de vedere al lui Ciolacu, candidatul Firea va fi de departe cel mai puternic în 2024.
„Vedeți ce se întâmplă în acest moment în București. Eu sunt ferm convins că, în București, electoratul de stânga este mai numeros decât electoratul de dreapta. (…)
Trebuie să ai anumite calități să fii primarul Bucureștilor sau primar de sector, să faci administrație. Trebuie să-ți placă și să înțelegi acest lucru. Din punctul meu de vedere, cred că cel mai bun candidat, de departe, nu doar de la PSD, ci de la toate partidele, va fi Gabriela Firea”, a subliniat liderul PSD.
Cât despre o eventuală candidatură a actualului primar general, Nicușor Dan, și sprijinul pe care acesta îl va mai avea, Ciolacu a precizat că „cei mai în măsură să răspundă sunt colegii de la PNL și conducerea Partidului Național Liberal. Sprijinul meu sigur nu-l are, sub nicio formă. (…)
Dar să știți că mai există și onoare în politică. Și aceea se numește demisie. Când vezi că ai furat și s-a demonstrat că ai furat – chiar dacă nu există decizia unui magistrat – poți să-ți dai demisia de onoare. Sau în cazul în care se dovedește că ești un prost administrator public – cum este cazul lui Nicușor Dan – există demisia de onoare. Pleci acasă și recunoști: ‘Am crezut că se mănâncă cu altceva’„, a mai spus președintele PSD.
Federația SANITAS anunță că săptămâna aceasta Consiliul Național a decis calendarul acțiunilor de protest, pichetarea urmând a se desfășura trei zile consecutiv, săptămâna viitoare.
În urmă cu două săptămâni, aceeași Federație anunța că va declanşa forme de protest „în toate unităţile sanitare şi de asistenţă socială inclusiv deschiderea conflictului colectiv de muncă la nivel de sector”, iar „acțiunile de protest vor fi organizate și desfășurate gradual, în baza și conform noii legi a dialogului social”.
Potrivit SANITAS, revendicările sunt creșterea veniturilor cu un procent de minim 15%, pentru acoperirea inflaţiei, precum și declanșarea, de urgență, a negocierilor între Guvernul României și partenerii sociali, pe proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice.
Nu ar fi prima dată când sindicaliștii anunță pichetări, pe care le și pun în practică, pe aceleași considerente. Spre exemplu, în vara anului trecut sindicaliștii au anunțat un protest de amploare, pentru a „forța” respectarea Legii salarizării și continuarea dialogului social. De altfel, chiar luna trecută Uniunea Sindicatelor din Spitalele CFR, afiliată la Federația SANITAS, a pichetat Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
„Seria acțiunilor de protest pe care SANITAS o deschide săptămâna viitoare va continua până la soluționarea revendicărilor și la îmbunătățirea semnificativă a situației membrilor noștri de sindicat.
În zilele de 6, 7 și 8 februarie 2023, în intervalul orar 10.00 – 14.00, membrii SANITAS vor fi în Piața Victoriei pentru a cere public guvernanților să-și respecte obligațiile legale față de angajații din SĂNĂTATE și din ASISTENȚĂ SOCIALĂ. Atât timp cât cei aflați la putere ignoră nevoile reale ale celor două domenii, regulile elementare ale dialogului social și drepturile lucrătorilor, SANITAS va protesta folosind toate formele și instrumentele legale, inclusiv deschiderea conflictului colectiv de muncă la nivel de sector. Revendicările Federației SANITAS din România sunt:
Creșterea veniturilor tuturor salariaților din SĂNĂTATE și ASISTENȚĂ SOCIALĂ cu un procent de minim 15%, pentru acoperirea inflaţiei.
Declanșarea, de urgență, a negocierilor între Guvernul României și partenerii sociali, pe proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice.
Asigurarea unei finanțări corecte și suficiente pentru instituțiile medicale și de asistență socială”, a transmis Consiliul Naţional al Federaţiei SANITAS.
Ministrul PSD al Agriculturii Petre Daea a vorbit ieri despre ceea ce se întâmplă cu prețurile din piețe, dar și despre o eventuală criză alimentară, în contextul în care asigură că, din vizitele pe care le-a făcut prin țară, a constatat că lucrurile sunt pe un făgaș bun.
Potrivit declarațiilor acestuia, preluate de Știri pe Surse, nu sunt motive de îngrijorare în nicio privință, dat fiind că este de așteptat „o stagnare şi o scădere a preţurilor”, oferta fiind „constantă”. Totodată, ministrul Daea a arătat că nu există riscul ca anumite produse alimentare să dispară de pe piață.
În stilul care îl caracterizează, ministrul Agriculturii a ținut să îi felicite pe cei „care întorc brazda ţării”, neuitând să sublinieze și sprijinul oferit de Guvern. „Într-un an agricol greu, foarte dificil, un an cu mari probleme din punct de vedere al climei, au putut să obţină prin munca lor rezultate de producţie care i-au conferit României posibilitatea să aibă cantitatea de cereale necesare. Practic să aprovizioneze ţara cu principalele produse agroalimentare. Pe de altă parte, iată că şi legumicultorii, prin programele speciale care au fost instituite şi păstrate de-a lungul vremii, cu subvenţii de la bugetul statului au putut oferi pe piaţă legume tot timpul”, a arătat Petre Daea.
„M-am uitat în pieţe, indiferent unde am fost în ţară şi am constatat că există oferte constante care asigură nevoia de hrană a românilor şi preţurile sunt preţuri de respect faţă de munca celor care întorc brazda ţării şi lucrează în spaţiile acestea zootehnice, îngrijind animale şi hrănindu-le pentru a obţine producţiile zilnice şi atât de necesare pentru populaţie. (…)
Este momentul şi trebuie să îl stimulăm şi prin vorbe şi prin fapte, spunând să folosim produsele româneşti, să le creăm culoare de valorificare, indiferent unde se află şi prin ce mijloace, în aşa fel încât să dăm o mână de ajutor fermierilor români, cumpărându-le produsele şi răspunzând pretenţiilor şi gusturilor consumatorilor, care se îndreaptă mai tot timpul către produsele româneşti, fiind de mai bună calitate, mai sigure, mai gustoase şi mai ieftine, să ştiţi”, a mai spus ministrul Agriculturii.
Ludovic Orban, aflat la masa „oamenilor mari” în momentul punctat de procurorii anticorupție vizavi de ilegalitățile care se întâmplau la Romarm, asigură că la urechile sale de premier al României nu au ajuns niciun fel de informații sensibile.
Deși conducea Guvernul în anul 2020, atunci când au avut loc achiziţiile care sunt cercetate în dosarul care îl vizează pe directorul Romarm, Gabriel Ţuţu, pe selecţionerul Victor Piţurcă şi pe fiul acestuia, Orban a încercat să convingă aseară la Realitatea.net că nu a fost avertizat asupra neregulilor.
Urmând această logică, actualul lider al Forța Dreptei a mai spus și că nu a avut vreo implicare în numirea directorului Țuțu, în condițiile în care acesta, fost ofiţer în cadrul Serviciului Român de Informaţii, a primit postul din „mâna” ministrului PNL al Energiei – Virgil Popescu, om de bază cândva pentru Orban, cu o precizare: „Nu este obligatoriu ca cine l-a numit să şi fi ştiut de ce face Ţuţu”. „Dacă aş fi ştiut nu le-aş fi permis”, a asigurat Ludovic Orban, referindu-se la ilegalitățile cercetate acum de procurori.
„Cum să ştiu de afacerile pe care le face Ţuţu? Nu am avut absolut niciun fel de ştire despre vreo ilegalitate care se comite la Romarm, absolut nicio informaţie, nu am avut nicio relaţie cu Romarm decât nişte relaţii care au fost în două sau în trei evenimente publice, în care media a fost de faţă, unul dintre ele a fost la UPS Dragomireşti şi cam atât. (…)
Am fost invitat de ministrul Economiei şi Energiei din perioada respectivă la lansarea producţiei. Era practic prima capacitate de producţie de măşti FFP2 chirurgicale şi am onorat această invitaţie. Maşinăria a funcţionat acolo, în prezenţa noastră, cu toată echipa de la Romarm: directorul general, directorul UPS Dragomireşti – care ulterior a făcut nişte comentarii, în presă, dar ulterior. La momentul respectiv niciunul nu a scos un sunet. Am avut o discuţie legată de utilaje, utilajele au funcţionat în prezenţa mea”, a explicat Orban pentru sursa citată.
Totodată, din postura în care se află acum, Orban afirmă că toți cei care au greșit trebuie să plătească. Mai mult decât atât, chiar dacă susține că nu știe nimic despre nimic, Orban a dat asigurări că va colabora cu procurorii anticorupție, dacă i se va cere:
„Toți cei care au furat în pandemie trebuie pedepsiți drastic. (…) Orice anchetă DNA, dacă apelează la mine să colaborez, să furnizez informaţii, o fac cu cea mai mare plăcere, dacă am aceste informaţii”.
Social democrații par a nu avea cine știe ce dialog cu partenerii liberali ai coaliției de guvernare, către care au „îndreptat” astăzi un comunicat de presă.
Prin intermediul comunicatului, PSD lansează un soi de ultimatum către PNL, vizavi de taxa de solidaritate, despre care consideră că se fac declarații contradictorii. În acest context, PSD afirmă că are o poziție clară, dat fiind că taxa de solidaritate este o măsură asumată și dorită de social democrați.
Din ce explică social democrații în comunicatul de presă, „taxa de solidaritate susținută de PSD vizează în special companiile care și-au multiplicat veniturile prin creșterea speculativă a unor prețuri, în actualul context inflaționist. Contrar criticilor unor lideri PNL, taxa de solidaritate are ca efect descurajarea acestor comportamente speculative care au afectat în mod nejustificat puterea de cumpărare a cetățenilor români”.
Încă din luna mai a anului trecut, senatorul PNL Daniel Fenechiu confirma că se discută introducerea taxei pe solidaritate, însă arăta că liderul UDMR, Kelemen Hunor, „a aruncat pe piaţă această propunere”, cu precizarea că în coaliţie se discută ”despre o impozitare specială, pe o durată temporară, numită taxă de solidaritate, pe veniturile foarte mari, dar nu s-a luat o decizie”.
Și cum o decizie privind această impozitare nu s-a luat nici acum, PSD cere imperativ ca lucrurile să fie tranșate:
„PSD solicită colegilor de la PNL să-și definească poziția față de taxa de solidaritate aplicabilă companiilor cu venituri mari și foarte mari. Nu este clar dacă susțin sau se opun acestei taxe.
Unii lideri marcanți ai PNL au cerut cu vehemență ca taxa de solidaritate stabilită la nivel european să se aplice asupra unor mari companii din sectorul energetic din România. Alții, în schimb, critică taxa de solidaritate cu aceeași vehemență, pe motiv că ar afecta mediul de afaceri și ar crește prețurile la clienții finali. Colegii de la PNL trebuie să explice de ce taxa pe solidaritate e bună când o solicită PNL, dar nu mai e bună când o propune PSD.
De asemenea, cei din PNL trebuie să spună clar cetățenilor dacă acceptă comportamentul unor firme cu venituri foarte mari care își reduc obligațiile către stat, prin diminuarea artificială a profiturilor.
Taxa de solidaritate propusă de PSD impune acestor companii să plătească un impozit pe profit echivalent cu măcar 1% din cifra de afaceri, așa cum plătesc toate firmele mici din România. În prezent, sunt multe companii românești care raportează profiturile reale și plătesc impozite a căror valoare depășește 3-4% din cifra lor de afaceri”.
Șase polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Brașov sunt anchetați într-un dosar penal pentru luare și dare de mită, trafic de influență, abuz în serviciu și fals intelectual, în legătură cu modul în care își desfășurau atribuțiile de serviciu.
Oamenii legii ar fi comis faptele de mai sus pe parcursul a mai bine de un an, existând informații potrivit cărora cei șase cădeau la înțelegere cu șoferii care încălcau legea, în schimbul unor „atenții”.
Ancheta este coordonată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, ieri organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Covasna derulând în total 18 percheziții domiciliare, atât la locuințele celor șase polițiști din cadrul IPJ Brașov, precum și la sediul subunității de poliție unde aceștia își desfășurau activitatea.
„Lucrătorii de poliție judiciară din cadrul SJA Covasna au fost delegați să efectueze activități de urmărire penală cu privire la faptul că, în perioada decembrie 2021 – ianuarie 2023, cei șase lucrători MAI ar fi pretins și primit, de la diverse persoane, sume de bani, bunuri și alte valori, pentru nu-și îndeplini atribuţiile de serviciu, respectiv pentru a nu aplica măsuri contravenționale la regimul circulației rutiere”, a detaliat DGA.
Toate activitățile s-au desfășurat cu sprijinul lucrătorilor din serviciile anticorupție din județele Argeș, Buzău, Brașov, Dâmbovița, Harghita, Sibiu, Prahova, precum și al Grupării de Jandarmi Mobile „Burebista” Brașov și al Structurii centrale a DGA și de cel al DOS Brașov – BOS Covasna, din cadrul IGPR, dat fiind că, potrivit DGA, au fost puse în executare inclusiv 13 mandate de aducere a persoanelor implicate, pentru audieri.
Ministrul PNL al Educației, Ligia Deca, i-ar fi retras atribuțiile unui secretar de stat PSD, după ce acesta a criticat pe Facebook modul în care se „coc” Legile Educației.
Dezvăluirea a fost făcută chiar de secretarul de stat în cauză, Florin Lixandru, care aseară a explicat că gestul său nu a fost chiar atât de critic pe cât a părut, ci doar a solicitat „o dezbatere reală”. Totodată, secretarul de stat a precizat, la B1 TV, că ministrul PNL ar fi revenit asupra deciziei.
Lixandru făcea public că „pentru un delict de opinie” îi fuseseră retrase atribuțiile. „Delictul” consta în postarea de pe Facebook, unde Lixandru sublinia că „perspectiva PSD asupra Legilor Educației este ca sunt proiecte mult prea importante ce trebuie dezbătute temeinic, pe îndelete” și că „PSD va pune în discuția Coaliției stabilirea unui calendar extins de analiză publică și adoptare”. Aceasta în condițiile în care de ceva timp în spațiul public există discuții privind opacitatea de care dă dovadă coaliția de guvernare când vine vorba despre acestea.
Și, chiar dacă totul a părut o critică pentru ministrul Educației și o încercare a părții social democrate de a se plia pe cererile opiniei publice, Florin Lixandru a ținut să sublinieze că totul a fost doar o neînțelegere, care se va tranșa la masa coaliției.
„Până la acest moemnt nu știu ce s-a decis în coaliție, nu am fost prezent la ședința coaliției. Înțeleg că s-a revenit asupra deciziei, dar acum nu cred că mai lucrează nimeni în minister pentru că redarea atribuțiilor presupune redactea unui nou Ordin de ministru, care să stabilească atribuțiile.
După postarea pe care am făcut-o pe Facebook (…), azi dimineață am fost chemat la dumneaei (ministrul Deca) în birou și mi s-a spus că, urmare a acestei poziții avute pe Facebook, a decis să-mi retragă atribuțiile până când această problemă va fi tranșată în cadrul coaliției.
Ordinul inițial a fost abrogat – atribuțiile care țineau de învățământul preuniversitar și de relația cu Parlamentul.Teoretic merg la serviciu și aștept să mi se dea atribuții! Sarcini de serviciu din partea șefului ierarhic superior, ministrul Educației”, a declarat aseară Lixandru, pentru B1 TV.
USR și Forța Dreptei au anunțat astăzi că depun o nouă moțiune simplă împotriva ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode, chiar din prima zi a noii sesiuni parlamentare.
Motivele sunt explicate pe scurt de USR într-o postare pe Facebook, anume că „România merită mai mult decât hoți în funcții publice. Șeful Poliției este un hoț dovedit. A plagiat. A eșuat în procesul de aderare a României la Schengen. E timpul să plece”.
Ultima moțiune împotriva lui Bode a fost introdusă în decembrie, ca reacție după rezultatul votului privind aderarea României la Schengen, USR și Forța Dreptei anunțând la unison că ministrul de Interne trebuie să plece.
Și, din ce arată acum USR într-un comunicat, moțiunea nu a avut sorți de izbândă deoarece „PSD și PNL au comis un abuz constituțional și au blocat dezbaterea și votarea acesteia”. Acum, USR avertizează că „România nu poate avea un șef al Poliției dovedit hoț”:
„Plagiatorul Bode nu ține ritmul, nici cu bunul simț, nici cu nevoile românilor. Am depus astăzi moțiune împotriva încă-ministrului și încă-doctorului Bode pentru că noi considerăm că România merită să aibă un șef al Poliției care să nu fie hoț și considerăm că România merită un negociator în dosarul Schengen care să fie privit cu respect de partenerii europeni. Domnul Bode trebuie să-și asume eșecul pe linie al mandatului său în fruntea MAI”, declară deputatul USR Cristian Seidler.
În același comunicat, USR subliniază că zeci de români au semnat pentru ca Bode să plece, pe site-ul pe care formațiunea l-a lansat:
„Chiar dacă a rămas până acum în funcție cu sprijinul direct al președintelui Klaus Iohannis și al liderului PSD Marcel Ciolacu, Lucian Bode nu mai poate reprezenta România sau românii în niciun fel de calitate. Fiecare minut pe care îl petrece într-o funcție de demnitate publică reprezintă un minut prea mult pentru onoarea țării și a guvernului ei.
După ce Universitatea Babeș-Bolyai a spus că ministrul Bode a furat în lucrarea sa de doctorat și în contextul în care atât liderii PSD și PNL, cât și președintele Klaus Iohannis au adoptat tactica struțului pe subiect, USR a lansat și un site (https://bodedemisia.ro), unde românii i-au putut transmite mesaje și solicita demisia. Până acum i-au cerut să plece de la conducerea MAI circa 62.000 de cetățeni”.
Tribunalul București a luat o decizie privind solicitarea procurorilor legată de arestările propuse în dosarul măștilor neconforme vândute Ministerul Apărării Naționale (MApN) în perioada pandemiei Covid-19.
Aseară, după audierea fiului selecționerului naționalei Victor Pițurcă, procurorii anticorupție au dispus reținerea acestuia, iar ulterior au decis să îl prezintei instanței cu propunere de arestarea preventivă, în condițiile în care deja aceeași solicitare urma să fie trimisă și în cazul directorului Romarm, Gabriel Țuțu.
Potrivit Gândul.ro, instanța a dispus punerea sub control judiciar a celor doi, aceeași măsură care fusese instituită chiar de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în cazul lui Victor Pițurcă. Tribunalul București a luat această decizie astăzi, în jurul orei 03.00 dimineața, soluția putând fi contestată de procurorii anticorupție.
Sursa citată arată că lui Alexandru Pițurcă i s-a adus la cunoștință faptul că s-a dispus „extinderea acțiunii penale față de el pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență (…), constând în aceea că, în data de 10.04.2020, cunoscând funcția deținută de Țuțu Gabriel în cadrul CN Romarm SA, a acceptat, în mod direct, pretinderea formulată de acesta, respectiv: să finanțeze din fonduri proprii achiziția materialelor de protecție împotriva Covid-19 importate din China;să cedeze o cotă de 40% din profitul rezultat în urma vânzării produselor către MApN;să accepte introducerea în acest circuit comercial a lui Hudea Andrei Alexandru, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare contractului de livrare de produse de protecție împotriva Covid-19 și să efectueze plata (prin SC Interarms Impex SRL) către acesta a unor sume de bani din cota de profit rezultată, sub aparența unui contract de consultanță, pentru ca Țuțu Gabriel să își exercite influența pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor funcționari din cadrul MApN (UM 02464, Direcția Medicală, Centrul Național Militar de Comandă, Secția legături cu forțele armate străine) pentru ca aceștia să își îndeplinească atribuțiile de serviciu în legătură cu contractul de furnizare nr A1775/21.04.2020, astfel încât contractul să se desfășoare fără probleme (finanțare, asigurare transport marfă în România, încredințare directă și fără proceduri publice a contractului de furnizare, recepție produse și achitare contravaloare facturi), profitul realizat fiind repartizat ulterior, conform înțelegerii prealabile, prin interpunerea formală și nesusținută de activități auxiliare aferente contractului menționat, a lui Hudea Andrei Alexandru, prin intermediul căruia i-a dat lui Țuțu Gabriel suma de 50.000 lei”.
Pe de altă parte, DNA arăta că Alexandru Pițurcă este acuzat de cumpărare de influență, respectiv că „în perioada 19.03.2020 – 10.04.2020, omul de afaceri ar fi acceptat, în mod direct, condițiile impuse de inculpatul Țuțu Gabriel în schimbul cărora acesta din urmă ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra unor funcționari din cadrul MApN și că îi va determina pe aceștia să încredințeze direct și fără proceduri publice contracte de furnizare produse de protecție împotriva coronavirusului asocierii din care făcea parte și societatea administrată de inculpat”.
În ceea ce îl privește pe Gabriel Țuțu, procurorii mai preciau că acesta „ar mai fi promis că îi va determina pe aceeași funcționari să efectueze recepția produselor respective, chiar dacă acestea erau neconforme și să achite la timp facturile emise în acest sens” și că, pentru efortul său, Țuțu ar fi primit printr-un intermediar 50.000 lei, „prețul traficului de influență”.
Alocația zilnică de hrană pentru copii, persoane cu dizabilități, persoane vârstnice și alte categorii vulnerabile va crește de la 22 lei la 32 lei/zi.
Aceasta...
9 din 9. Acesta este nivelul maxim al avertismentului de călătorie emis de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) pentru Republica Islamică Iran.
Iar MAE explică și...
Incident deosebit de grav ieri, în județul Timiș, în sediul Poliției Rutiere din municipiul Lugoj.
Mai precis, într-o anexă a Poliției Rutiere din Lugoj, unde...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
