Un asistent medical din județul Bihor a fost reținut de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Oradea sub acuzația de trafic de influență, în legătură cu promisiunile pe care acesta le făcea celor aflați în căutarea unui loc de muncă.
Pe numele său Sorin Ioan Crăciun, inculpatul este acuzat că, pe când era asistent medical în cadrul Spitalului Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea, iar ulterior la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor (după preluarea de către acesta a celei dintâi unități spitalicești), a comis nu mai puțin de șapte infracțiuni de trafic de influență.
Potrivit DNA, timp de doi ani, chiar în timpul pandemiei COVID-19, asistentul medical a solicitat și primit zeci de mii de euro și bunuri de la persoane aflate în cautarea unui loc de muncă în spital, promițându-le că le va facilita angajarea.
Din ce detaliază procurorii anticorupție, cele 7 persoane care i-au dat bani inculpatului nu au fost angajate nici în prezent pe posturile pentru care au dat bani și alte bunuri. Probabil de aici și denunțurile care au dus la cercetări.
„În perioada 2020 – 2022, în timpul pandemiei de COVID-19, inculpatul Crăciun Sorin Ioan ar fi pretins și primit de la 7 (șapte) persoane sume de bani cuprinse între 1.500 euro – 13.500 euro, în total 29.500 euro, precum și alte foloase necuvenite, lăsând să se creadă că ar avea influență asupra unor factori decidenți din conducerea celor două spitale amintite mai sus și promițând că îi va determina pe aceștia să faciliteze încheierea unor contracte de muncă, pe o perioadă nedeterminată, pe numele acestor persoane, pentru ocuparea unor posturi de asistent medical și infirmier”, se arată într-un comunicat al DNA, cu mențiunea că inculpatul a fost prezentat Tribunalului Bihor cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Opinii contrare vizavi de titlul de doctor obținut în 2018 de ministrul de Interne.
Deși Comisia de Etică a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj a concluzionat că teza de doctorat a ministrului Lucian Bode este plagiată, o decizie recentă a Consiliului Naţional de Etică, organism aflat în subordinea Ministerului Cercetării, spune că acesta nu a plagiat.
Decizie care l-a făcut pe Bode să iasă din nou cu acuze – la adresa USR, pe care îi consideră artizanii unei campanii „mizerabile” la adresa sa. Declarațiile, preluate de Agerpres, au fost făcute de Bode la Vaslui și, potrivit acestuia, Consiliul Naţional de Etică i-a făcut dreptate, organismul fiind „cel mai important îndrituit să verifice conduita şi etica academică”:
„Practic, acest verdict vine şi confirmă ceea ce spuneam în urmă cu câteva luni. A fost o campanie mizerabilă, o campanie politică dusă de USR şi de asociaţii USR, împotriva mea, care nu a avut nicio legătură cu realitatea.
Am încredere că adevărul este de partea mea şi, într-un final, justiţia se va pronunţa şi va rămâne o decizie definitivă. Respect toate deciziile instanţelor academice şi instanţelor de judecată din România”.
Oricât de exaltat s-a arătat Lucian Bode, jurnalista Emilia Șercan a catalogat de fapt decizia Consiliului Național de Etică ca fiind „mizerabilă”, „un rușinos verdict”. Într-o postare pe Facebook, Emilia Șercan avertizează: „așteptați-vă în viitor să vedeți că mediul academic românesc e plin de erori de citare, noul eufemism al plagiatului. Eratori, nu plagiatori”, cu referire chiar la hotărârea Consiliului Național de Etică, în care se dau exemple de câteva zeci de situații în care nu s-au folosit ghilimele, catalogate ca „o potențială problemă”.
„Mizerabila decizie a Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice invocă erori de citare, ceea ce a invocat și UBB în prima sa decizie. Placa erorilor de citare a fost introdusă prima dată în draftul legii învățământului superior de plagiatorul dublu academician Cîmpeanu, apărătorul suprem al plagiatorilor din politică și mediul academic.
Prevedere a fost retrasă de buna prietenă a lui dublului academician, ministra Ligia Deca, când încerca să ne arate că e, vai, corectă și principială, însă ea a fost reintrodusă de PSD în plin scandal legat de plagiatul plagiatorului, de această dată fiind susținută de Deca. Proiectul a devenit lege aseară”, scrie Emilia Șercan.
Darius Vâlcov, fost primar în Slatina și fost ministru al Finanțelor, s-a predat ieri la o secție de poliție locală din apropiere de Napoli, Italia.
Acesta era dat în urmărire generală după ce pe 3 mai a fost condamnat definitiv la închisoare cu executare în „Dosarul tablourilor”, dar nu a fost de găsit în țară, dat fiind că de ceva vreme se stabilise în Italia.
Potrivit napoli.corriere.it, Vâlcov, „politician și economist român, exponent al Partidului Democrat și fost ministru de Finanțe” s-a predat la Comisariatul pentru Siguranța Publică din Portici-Ercolano de bună voie: „Politicianul a luat legătura cu poliția și apoi s-a predat la secția de poliție Portici. Nu se cunoaște, deocamdată, motivul prezenței sale în zona napolitană”.
Pe 3 mai, Darius Vâlcov era condamnat definitiv la 6 ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influență și spălarea banilor, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Dosarul a ajuns în instanță pe 21 mai 2015, Vâlcov, pe atunci senator, fiind arestat preventiv. Faptele imputate datau însă din perioada în care acesta era primar în Slatina:
„În cursul anului 2009, administratorul unei societăți comerciale l-a contactat pe inculpatul Vâlcov Bogdan Darius, în calitate de primar al municipiului Slatina, județul Olt, căruia i-a propus, ca în schimbul oferirii sprijinului în influențarea factorilor de decizie din cadrul autorității contractante (SC Compania de Apă Olt SA), în vederea câștigării unor licitații de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, orașele Scornicești, Piatra Olt și Drăgănești, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate (fără T.V.A.), conform contractelor de execuție a respectivelor lucrări.
Propunerea a fost făcută în contextul în care, în luna noiembrie 2008, fusese aprobat la nivel guvernamental proiectul „Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată în județul Olt”, al cărui beneficiar final este SC Compania de Apă Olt SA, operator regional, finanțarea fiind asigurată, majoritar, din fonduri europene nerambursabile.
În cadrul acestui proiect au fost încheiate trei contracte, respectiv „Reabilitarea și extinderea rețelei de apă și canalizare în orașele Scornicești și Potcoava”, „Reabilitarea și extinderea rețelei de apă și canalizare în municipiul Slatina” și „Reabilitarea și extinderea rețelei de apă și canalizare în orașele Drăgănești-Olt și Piatra-Olt”. Cu ocazia derulării procedurilor de licitație referitoare la atribuirea celor trei contracte, membrii comisiei au procedat, la îndemnul inculpatului Vâlcov Bogdan Darius, în mod abuziv, la eliminarea din caietul de sarcini a unor condiții de eligibilitate în scopul favorizării firmei omului de afaceri.
În urma acceptării propunerii făcute, firma omului de afaceri a câștigat licitațiile organizate în cadrul proiectului „Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și apă uzată în județul Olt”, fiind semnate contracte, cu Compania de Apă Olt, pentru mai multe lucrări, de 78.201.552,15 lei.
Administratorul societății și inculpatul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit de comun acord, ca sumele de bani să-i fie remise acestuia din urmă, în numerar, în lei și numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înțelegeri, în perioada ianuarie-martie 2011, inculpatul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta suma totală de 1.200.000 lei (în 3 tranșe a câte 400.000 lei fiecare), remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania De Apă Olt efectua plăți în contul societății.
În perioada aprilie-decembrie 2011, inculpatul Vâlcov Bogdan Darius a primit de la omul de afaceri, prin intermediul inculpatului Prina Minel Florin, suma totală de 2.500.000 lei (în 5 tranșe a câte 500.000 lei fiecare), sume remise acestuia din urmă în municipiul Slatina. În perioada 2012- 2013, inculpatul Vâlcov Bogdan Darius a primit de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, suma de 3.080.000 lei.
În scopul disimulării provenienței ilegale a banilor, inculpatul Vâlcov Bogdan Darius a inițiat și derulat, cu ajutorul celorlalți inculpați și a altor persoane interpuse, un mecanism financiar fictiv între firma omului de afaceri și o altă firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu în virtutea contractelor special încheiate în acest sens. De aici, transferul sumelor de bani a fost realizat cu sprijinul și prin intermediul inculpaților Sușală Lucian Petruț, Timofte Petre-Bogdan, Tomescu Constantin Cristian și a altor oameni de afaceri, persoane de încredere din anturajul primarului și viceprimarului municipiului Slatina, administratori ai unor societăți comerciale, care au creat un circuit de documente financiar-contabile fictive, pentru a disimula proveniența și destinația reală a sumelor de bani.
Contractele încheiate între aceste firme, precum și facturile emise în baza acestor contracte erau fictive, atestând împrejurări care nu corespund realității. Acest mecanism a avut drept rol, pe lângă disimularea sumei de 3.080.000 lei și transferul bunurilor provenite din săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, sub forma unor opere de artă și sub forma unor servicii, amenajări și bunuri, în beneficiul unui hotel din municipiul Slatina, pe care inculpatul Vâlcov Bogdan Darius îl deținea și controla prin interpuși.
Începând cu anul 2011 și până în prezent, inculpatul Vâlcov Bogdan Darius a efectuat operațiuni financiare sau acte de comerț incompatibile cu funcțiile de primar, senator și ministru, utilizând informații deținute în virtutea acestora, în legătură cu șapte firme pe care le deține în fapt și pe care le administrează, prin interpuși, obținând astfel, pentru sine, un folos în cuantum de 2.272.200 lei.
În cauză, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra a: 3 lingouri din aur, în valoare de 465.355 lei, 172 opere de artă, în valoare de 2.558.658 lei, 63.010 lire sterline, 290.334 euro și 73.077 dolari. De asemenea s-a instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de: 90.000 dolari, 1.322.950 lei și 600.000 lei. Toate aceste bunuri și sume de bani au ajuns în posesia inculpatului Vâlcov Darius Bogdan, cu excepția sumei de 600.000 lei care a rămas în contul unei societăți comerciale”.
Valeriu Anton, primarul comunei Corbeanca, județul Ilfov, a ajuns în arest, cel puțin pentru următoarele 30 de zile.
Edilul este acuzat oficial de luare de mită, spălarea banilor și instigare la spălarea banilor, în formă continuată, în legătură cu soluționarea favorabilă unor cereri de retrocedare, inițial opinia judecătorilor fiind că acesta poate fi cercetat în stare de libertate.
În dosarul instrumentat de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției, primarul Anton este cercetat pentru că, în calitate de președinte al Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, că ar fi primit, pentru restituirea unor terenuri, o mită de aproape 4 milioane de euro – fie în bani, fie în terenuri vândute ulterior de edil.
În același dosar este cercetat și nepotul acestuia, Robert Ilie Mihăilă, ambii fiind reținuți pe 5 mai. La acea vreme, Tribunalul București a respins solicitarea de arestare preventivă, însă astăzi Curtea de Apel București a schimbat în tot soluția:
„Admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva încheierii din data de 05.05.2023 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti.
Desfiinţează încheierea contestată şi, rejudecând: Admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie cu privire la inculpaţii ANTON VALERIU şi MIHĂILĂ ROBERT ILIE. Dispune arestarea preventivă a inculpaţilor ANTON VALERIU şi MIHĂILĂ ROBERT ILIE pe o durată de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatului. Dispune emiterea mandatului de arestare pe numele inculpaţilor. Definitivă”.
Din ce detalia DNA, nepotul primarului din Corbeanca este cercetat pentru spălarea banilor, în formă continuată, faptele celor doi datând din perioada 2011-2017, când „Anton Valeriu, în calitățile menționate mai sus, având spre soluționare cererea unei persoane de restituire a unui teren de 45 ha situat pe raza comunei Corbeanca, ar fi pretins și primit de la aceasta, prin intermediari (unul dintre aceștia fiind celălalt suspect reținut în prezenta cauză), suma de 1.418.581 euro, bani ce ar fi fost remiși după obținerea despăgubirilor bănești, ca urmare a aprobării dosarului de către A.N.R.P.”.
„Pentru a fi disimulată adevărata proveniență a sumelor de bani primite cu titlu de mită, la instigarea suspectului Anton Valeriu, ar fi fost încheiate mai multe acte notariale autentificate prin care ar fi fost ascuns adevăratul beneficiar al sumei de bani menționate mai sus.
Într-un context asemănător, în perioada septembrie 2011 – iulie 2019, suspectul Anton Valeriu, în calitățile menționate mai sus, ar fi pretins de la persoane îndreptățite să li se restituite diverse suprafețe de teren, jumătate din drepturile revendicate pentru a efectua demersurile necesare în vederea soluționării favorabile a cererilor depuse de acestea.
După soluționarea cererilor, într-o manieră asemănătoare, suspectul Anton Valeriu ar fi intrat în posesia a șapte ha de pădure (vândută ulterior contra sumei totale de 1.554.695 euro), a nouă hectare de teren arabil (vândut în 2019 pentru suma de 450.000 euro) și a sumei de 475.318 euro”, precizau procurorii anticorupție.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a asigurat din nou că există deschidere față de revendicările pe care le au salariații din Învățământ, dată fiind greva generală declanșată de aceștia.
Declarațiile au fost făcute ieri, în cadrul briefingului de presă organizat după întoarcerea în ţară a lui Marius Budăi, care aparent a fost la Bruxelles, „unde a discutat cu experţii, cu oficialii Comisiei Europene, privind o serie întreagă de reforme importante, pe care România le are de îndeplinit în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă”.
În general, Budăi a vorbit despre ce se întâmplă cu pensiile din sistemul public, cu indemnizațiile și pensiile stabilite și plătite în baza unor legi speciale. Însă, cum în aceste zile țara „arde”, dată fiind greva angajaților din sistemul de Învățământ, unele întrebări adresate lui Budăi au vizat și aceste chestiuni.
Astfel, Budăi a fost chestionat vizavi de legea salarizării bugetare, ministrul Muncii lăsând să se înțeleagă că, deși nu este grabă din punctul de vedere al angajamentelor asumate prin PNRR, se lucrează la „foc automat”:
„Legea salarizării este aferentă cererii de plată numărul 4, însă noi nu suntem acum, deci cu cererea 2 încheiată, urmează cererea 3 și după aia 4. Însă liderii coaliției au hotărât așa: până la 15 iulie 2023 să fie gata analiza cu Banca Mondială și proiectul, să fie gata; perioada 15 iulie-31 august, dezbateri cu toate sindicatele, da?
(…) după care depunere în Parlament, la 1 septembrie, când începe sesiunea parlamentară -deci, calendarul a fost mult restrâns, exact pentru a arăta deschidere că suntem determinați să rezolvăm problemele”.
Cât despre grevă, Budăi a punctat că „deschiderea coaliției este oricând și răspunsul este oricând, începând din clipa asta, oricând, acum și imediat, mâine, răspoimâine, poimâine, oricând”:
„Le-am explicat ce se întâmplă pe viitor, le-am explicat și scurtarea calendarului, am avut anumite concluzii și s-a făcut comunicare publică ieri de la Guvern, nu mai reiau eu acuma ce s-a prevăzut acolo. Urmează răspunsul dumnealor, după care discuțiile continuă. (…) deschiderea la dialog – și asta le-a spus și premierul și președintele Camerei Deputaților – este permanentă și așa trebuie să fie. (…)
Este gata deja ordonanța de urgență, probabil până diseară sau mâine dimineață cel târziu va fi pusă în transparență publică. Trebuie să respect avizarea internă, este o procedură legislativă, nu pot posta în transparență decizională până nu am avizarea internă din minister.
Așa cum s-a discutat, Anexa 8 va fi închisă, privitoare la legea salarizării. Ce s-a discutat despre acele persoane din educație, care sunt personal auxiliar și nedidactic, sunt cuprinse în Anexa 8 și vor primi acele majorări până la concurența sumei din închiderea pe final de 2022 a legii salarizării. Această ordonanță deja este gata.
Urmează avizarea internă, este acum în avizare internă, diseară sau mâine dimineață va fi postată în transparență publică. Va cuprinde, și suntem în discuții cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și cu Ministerul de Finanțe, inclusiv acele bonusuri pentru cadrele didactice debutante.(…)
Vă spun doar că deschiderea la dialog rămâne în continuare, pentru a rezolva problemele. Repet, peste trei milioane de copii – sunt ai noștri, ai tuturor, peste 300.000 de suflete angajate în sistem, sunt tot ai noștri, ai României – sunt extrem de importanți pentru noi și de-aia s-a oprit orice discuție la nivel politic și ne-am transferat la aceste decizii și am și scurtat perioada de implementare a legii salarizării și le-am spus foarte clar că și în programul de guvernare vor fi prioritari, așa cum trebuie, și vor rămâne prioritari și în legea salarizării vor fi primi care vor primi sumele suplimentare”.
USR și Forța Dreptei, noul – de acum – tandem politic sunt decise să atace noile legi ale Educației la Curtea Constituțională a României (CCR).
Anunțul a fost făcut ieri de președintele USR Cătălin Drulă, în contextul în care proiectele de lege privind învăţământul preuniversitar şi învăţământul superior au fost adoptate de Senat, care este for decizional.
Din ce punctează USR, motivele de neconstituționalitate țin de „o serie întreagă de motive legate de procedură, insecuritate juridică, greșeli de redactare, terminologii eronate și paralelisme legislative”.
Potrivit unui comunicat USR, forma adoptată prin votul majoritar dat de parlamentarii PSD și PNL încalcă principiul egalității în drepturi, dar și dreptul la învățătură, la viață privată și de proprietate publică.
Totodată, în același comunicat, „USR avertizează că noile legi ale Educației cresc controlul politic asupra celor care administrează școala românească și nu asigură creșterea prestigiului ocupației de profesor, astfel încât cei mai buni dintre absolvenți să dorească să devină profesori. Mai mult, aceste noi legi protejează fățiș plagiatorii și impostorii, transformă universitățile în feude controlate de persoane protejate politic, conduse de rectori ”aleși pe viață”.
Pe de altă parte, față de votul majoritar al PSD și PNL, senatorii USR au votat împotriva legilor Educației, pe considerentul că „noile legi vor duce la instituirea unui sistem al ”specialilor” chiar din școală prin introducerea un sistem dual de admitere în liceu, vor favoriza elevii din familii cu bani în detrimentul celor care nu-și vor permite meditații, vor reduce gradul de incluziune al elevilor și nu vor rezolva problema abandonului”.
„Într-o Românie Educată, azi ar fi fost o zi obișnuită de școală. Copiii ar fi fost la ore, alături de profesorii lor, iar părinții la serviciu, ca de obicei.
În România lui Klaus Iohannis, școlile au fost goale azi, pentru că profesorii se luptă pentru salarii decente. Aveam șansa prin noile legi ale Educației să facem schimbări în sistem, dar PSD și PNL au refuzat orice reformă.
În forma actuală, aceste legi înrăutățesc ceea ce mergea deja prost în Educație, de aceea le vom ataca la CCR”, a punctat Cătălin Drulă.
Amenzi totale de aproape 2,9 milioane de euro aplicate de Consiliul Concurenței companiilor Albalact, Covalact și Dorna Lactate, în urma unor verificări eșuate.
Companiile, parte din grupul francez Lactalis, erau vizate de Consiliul Concurenței în cadrul unor controale privind posibile înțelegeri de stabilire a prețurilor pe piaţa producţiei şi comercializării de unt, însă verificările au fost oprite din cauza necooperării, respectiv „pentru că au refuzat să ofere acces la unele informații în timpul inspecțiilor inopinate”.
Potrivit instituției, cea mai mare amendă a primit-o Albalact S.A. – 9.913.038,57 lei (aproximativ 2 milioane euro), Covalact S.A. a fost sancționată cu 2.446.524,01 lei (aproximativ 495 mii euro), iar Dorna Lactate S.A. cu 1.975.440,12 lei (aproximativ 400 mii euro).
„Autoritatea de concurență a aplicat aceste sancțiuni pentru că cele trei companii nu au acordat acces inspectorilor de concurență la anumite conturi de e-mail sau corespondențe utilizate de către angajații sau reprezentanții firmelor, în cadrul inspecției inopinate desfășurate în perioada 28 – 30 martie 2023.
Pentru a determina companiile să ofere acces la informații, s-au impus acestora amenzi în valoare totală de 130.913,27 lei pentru fiecare zi de întârziere, sumă calculată de la data comunicării sancțiunii până la data la care vor permite accesul reprezentanților instituției la informațiile și documentele solicitate”, arată instituția într-un comunicat.
Precizarea Consiliului Concurenței ar fi că încă de la sfârșitul lunii martie a acestui an au fost declanșate trei investigații privind posibile înțelegeri de stabilire a prețurilor pe piețele producției și/ sau comercializării de ulei de floarea soarelui, unt și zahăr, deoarece „Legea concurenței interzice orice înțelegeri între companii și practici concertate care împiedică, restrâng sau denaturează concurența pe piața românească, în special cele care stabilesc prețuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiții de tranzacționare”.
„În cadrul celor trei investigații,s-au desfășurat inspecții inopinate la sediile și punctele de lucru ale mai multor firme de pe piața producției și comercializării de ulei de floarea soarelui, precum Bunge România SRL, Expur SA, Prutul SA şi Ardealul SA, dar și de pe piaţa producţiei şi comercializării de unt, printre companiile vizate fiind Albalact SA, Covalact SA şi Dorna Lactate SA), Friesland România SA, Lacto Food SRL și Fabrica de Lapte Braşov (Olympus).
În ceea ce privește piața fabricării şi comercializării de zahăr s-au derulat inspecții la firmele Agrana România SRL, Pfeifer & Langen România SRL și Lucsor Impex SRL.
Inspecțiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel București și sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurențiale analizate. Efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunțare în ceea ce privește vinovăția companiilor. Potrivit legii concurenței, inspectorii de concurență pot solicita orice fel de informații legate de obiectul investigației, iar companiile care refuză să coopereze cu instituția sau care obstrucționează activitatea acesteia în desfășurarea investigațiilor sunt sancționate cu amendă de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancțiunii”, punctează instituția.
Prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan este convins că se poate guvernare și fără actualul partener politic principal, PSD, după ce Marcel Ciolacu a scris pe Facebook că există alte priorități ale momentului și nu negocierile privind viitorul Guvern.
Membru în delegația de negociatori ai PNL cu PSD și UDMR, Rareș Bogdan asigură că „PNL e pregătit în continuare să își asume conducerea Guvernului”, după ce în weekend discuțiile au fost sistate.
A existat totuși și un context, dat fiind că liderul PSD Marcel Ciolacu a anunțat (și) pe Facebook că, deoarece „în acest moment agenda românilor nu mai coincide cu agenda politică”, „prioritatea tuturor decidenților politici trebuie să fie rezolvarea solicitărilor sindicatelor, dar și restanța majoră privind reforma pensiilor speciale”.
Ciolacu a aruncat astfel mingea în terenul PNL și a decretat că „până la rezolvarea acestor două priorități, orice negociere privind viitorul Cabinet trebuie suspendată”, deoarece „coaliția are datoria să se reunească în primul rând pentru urgențele românilor, iar programul de guvernare viitor este obligatoriu să prevadă soluțiile sustenabile și un termen clar pentru noua lege a salarizării”.
Afirmațiile lui Ciolacu nu au fost lăsate să treacă pur și simplu de Rareș Bogdan, astfel că acesta și-a asumat din nou să fie „vocea” pentru rezolvarea acestei probleme, ca multe altele din trecut…
„PNL e pregătit în continuare să își asume conducerea Guvernului, așa cum am rezolvat în ultimii trei ani și jumătate nenumărate crize, de la criza covid la criza provocată de creșterea prețurilor la energie, la criza generată de războiul din Ukraina.
Vom cere premierului în funcție, un om echilibrat și care s-a dovedit un om al dialogului, să îi cheme de urgență pe miniștrii socialiști ai Muncii și Finanțelor, domnii Budăi și Câciu, să dea explicații cu privire la întârzierea reformei pensiilor speciale și a legii salarizării cu peste șase luni de zile. Ele trebuia finalizate pe data de 14 decembrie, potrivit jalonului din PNRR. Și de asemenea domnul Câciu să ne răspundă exact de ce a refuzat și nu a găsit resurse bugetare pentru creșterea salariilor pentru una dintre cele mai importante categorii profesionale, fără de care viitorul României este incert: profesorii.
Sigur că suntem total de acord că prioritățile sunt guvernarea României, pentru că asta a fost prioritatea PNL în ultimii trei ani. De aceea consider că este mult mai importantă stabilitatea acestei țări, mai ales din cauza conflictului de la graniță, și atunci cred că Nicolae Ciucă poate rămâne fără probleme la Guvern în următoarele luni pentru a nu crea perturbări la nivelul guvernării și implementării reformelor. În plus, rămânerea lui Nicolae Ciucă ca premier va fi o garanție în ochii partenerilor europeni și nordatlantici cu privire la rămânerea României în toate angajamentele asumate alături de UE, SUA, Marea Britanie, Israel și NATO. (…)
România trebuie guvernată, iar viitorul țării e mai important decât umorile, fricile sau jocurile politice meschine ale unor politicieni tranzitorii. PNL a spus de la început că formula optimă a fost și rămâne respectarea protocolului semnat acum un an și jumătate tocmai pentru a dovedi în ochii românilor seriozitatea clasei politice. Sigur că sunt reforme care trebuie făcute și cred că ar trebui să ne uităm serios.
Faptul că în momentul acesta examenele de capacitate și bacalaureat, încheierea mediilor pentru 3,6 milioane de elevi sunt în pericol, iar revendicările profesorilor sunt absolut legitime ne obligă să rezolvăm de urgență și sunt absolut convins că premierul Ciucă le va și rezolva, cum au rezolvat atâtea altele și premierii Orban și Cîțu în timp ce alții stăteau pe margine și mâncau popcorn”, a spus Rareș Bogdan, potrivit Realitatea TV.
Duminică a avut loc o nouă serie de așa-zise negocieri între federațiile sindicale din Învățământ și reprezentanții Guvernului, discuții care nu au dus la concluzii fericite, astfel încât greva generală anunțată începând de astăzi să fie pusă pe pauză.
Pe de o parte, reprezentanții Guvernului, în frunte cu premierul Nicolae Ciucă, fac apel la dialog și atenționează că mișcările de protest îi vor afecta pe elevi, promițând soluții, în timp ce pe de altă parte, sindicaliștii atrag atenția că revendicările nu sunt o noutate, iar dacă se dorea într-adevăr a fi găsită o cale de mijloc, totul se putea rezolva.
Ieri, după întâlnirea cu sindicaliștii, premierul Ciucă a transmis în spațiul public că există deschidere, că sunt soluții pe termen lung și mediu, admițând că „problemele profesorilor sunt reale și orice revendicare rezonabilă poate fi rezolvată”. Firește, „Guvernul face eforturi pentru a găsi soluțiile cele mai bune atât pentru ei, cât și pentru toți românii”, se mai arată în postarea de pe Facebook, însă totul necesită timp, iar cei care au de suferit acum sunt elevii, atrăgea atenția acesta:
„Am stabilit astăzi împreună cu sindicatele câteva direcții și măsuri, care arată buna noastră credință și eforturile sincere pe care le depunem pentru îmbunătățirea condițiilor salariale, și nu numai, din sistemul de învățământ românesc.
Problemele discutate astăzi se vor rezolva, în primul rând, prin noua lege a salarizării unitare pe care Ministerul Muncii o va finaliza până la 15 iulie. După dialogul cu partenerii sociali, proiectul va fi înaintat Parlamentului la 1 septembrie. De asemenea, au fost propuse stimulente financiare pentru debutanți și pentru cadrele didactice titulare din unitățile de învățământ aflate în zone defavorizate. Guvernul își menține angajamentul de a majora salariile până la maximul grilei personalului nedidactic inclus în Anexa 8, din completarea aplicării Legii 153 a salarizării 153/2017. Măsura va fi extinsă și pentru celelalte categorii de salariați prevăzute în Anexa 8 Există un interes major pentru educație din partea Guvernului și al Coaliției. Reformele trebuie să continue. Proiectul România Educată este un exemplu al angajamentului nostru pentru realizarea unui sistem de educație performant pentru toate părțile implicate: profesori, părinți, elevi.
Dialogul este întotdeauna calea. De aceea, am invitat sindicatele la discuții. Le transmit profesorilor că suntem pe un teren al deschiderii și empatiei. Eu nu vad alta soluție, decât cea a dialogului, până ce avem o rezolvare. Reiterez disponibilitatea mea și a miniștrilor de resort de a sta față în față cu sindicatele oricând, oriunde, oricât. Din punctul meu de vedere o grevă generală se declanșează în lipsa dialogului și a rezolvării problemelor.
Singurii care au de pierdut dacă greva se declanșează, în ciuda dorinței noastre de dialog și negociere, sunt părinții și elevii, care de mâine sunt într-o situație extrem de dificilă. Urmează examenul de capacitate și bacalaureatul. Cu aceste lucruri nu avem voie să ne jucăm”.
De altfel, și ministrul Muncii, Marius Budăi, avea aproximativ aceeași retorică zilele trecute, arătându-se îngrijorat de elevi, însă preşedintele Federaţiei sindicatelor din educaţie „Spiru Haret”, Marius Nistor, a atras atenția aseară, într-o intervenție la B1 TV, că problemele sunt cunoscute din decembrie, însă de fiecare dată „prioritățile erau altele”.
„Nu s-au deranjat câtuşi de puţin, priorităţile erau altele. Aşa că responsabilitatea le revine în totalitate. Nu este vina noastră că s-a ajuns la aşa ceva. Au avut numeroase semnale. Mesaje de genul că taman acum, taman când se schimbă Guvernul. (…)
Păi, fără supărare, acţiunile sindicale nu sunt planificate de colegii noştri în funcţie de programul Guvernului. Sau nu putem merge pe ideea că am fi responsabili, pesemne, dacă am face greva sâmbăta, duminica, dacă se poate, în vacanţe, sau acţiunile noastre de protest să fie orientate pe undeva prin parcuri, pe la periferie, să nu deranjăm pe nimeni!
Pesemne că atunci totul ar fi în regulă, noi, dascălii, am redeveni şi noi părinţi responsabili şi ei ar avea o apreciere extraordinară pentru noi. Haideţi să fim rezonabili!”, a spus liderul sindical pentru sursa citată.
La mai puțin de un an de la numirea în funcție, Aurelian Păduraru a demisionat din funcția de comisar general al Gărzii Naționale de Mediu, fără să ofere detalii despre motivele demisiei.
A spus ceva despre „motive personale”, care l-au determinat să facă pasul înapoi dintr-un domeniu la care nu se pricepe deloc: „Da, mi-am depus demisia ieri, 18 mai 2023. Am depus-o la Secretariarul General al Guvernului din motive personale. Începând cu data de 26 mai 2023 nu voi mai ocupa această funcţie”.
De fapt, despre demisia sa de la șefia Gărzii Naționale de Mediu se vorbea de 3-4 zile, dar vineri a venit totuși confirmarea, ca o „veste bună” adusă militanților pentru protecția mediului, „vestea rea” fiind că în locul său va fi numit tot pe baza carnetului de partid un alt comisar general, poate la fel de nepriceput.
Aurelian Păduraru
„Sunt numit politic. Până la numire nu am avut o legătură cu structurile de mediu”
În februarie, șeful Gărzii Naționale de Mediu a avut un moment de sinceritate, în calitatea de invitat la Comisia de Muncă a Senatului recunoscând că nu are nicio pregătire în domeniu și nici nu a avut vreo legătură cuproblemele de mediu, dar a dat asigurări că întrunește „toate condițiile” pentru o numire politică, el fiind din 2020 membru al PNL Galați. Ca și cum orice membru al PNL Galați poate fi șef al unei instituții publice, după ce plătește cotizația vreo doi ani.
„Sunt numit politic, îndeplinesc toate celelalte condiții pentru a fi numit politic. Până la numire nu am avut o legătură cu structurile de mediu” , afirma Păduraru.
Garda de Mediu condusă de Păduraru a descins la Sintești, dar la hoții de curent, nu la „topitoriile” de deșeuri
Sub comanda lui Păduraru, Garda de Mediu a descins la Sintești în căutarea hoților de curent
Perioada în care Aurelian Păduraru a condus Garda Națională de Mediu a fost una de acalmie în funcționarea instituției. Nici nu am putea găsi un termen de comparație cu perioada martie – octombrie 2021, când comisar general al Gărzii Naționale de Mediu a fost Octavian Berceanu și n-am face o comparație nici cu perioada în care la șefia Gărzii Naționale s-a aflat Mărioara Gătej, colegă cu Păduraru la PNL Galați. Mai ales în mandatul în care i-a succedat la Garda Națională lui Octavian Berceanu, chiar și Mărioara Gătej a mai organizat câteva controale la Sintești, în încercarea de a stopa poluarea prin incendierea cablurilor.
Este de notorietate că o sursă importantă a poluării din București provine din Sintești, unde în ultimii ani au apărut rețele infracționale care topesc deșeurile prin incendieri. Afacerea ilegală este susținută și de firme care preferă să încheie contracte cu rețelele infracționale din Sintești decât să suporte costurile triple ale reciclării. La Sintești sunt peste 120 de firme de tratare a deșeurilor la o populație de sub 3.000 de locuitori.
Sinteștiul trebuia să fie o prioritate pentru șeful Gărzii Naționale de Mediu Aurelian Păduraru. Ce a făcut Garda Națională de Mediu?
Reamintim o știre de pe 13 ianuarie 2023 al cărui titlu era „Garda de Mediu, pe urmele hoţilor de curent electric. Zeci de polițiști au descins în Ilfov, după ce mai mulți oameni s-ar fi branșat ilegat la rețea”!
În textul știrii se relata faptul că „Garda de Mediu a plecat din nou pe urmele hoţilor de curent electric” și că „pe străzile din localitate se fac verificări, pentru a îi putea depista pe cei care s-au branșaj ilegal la rețeaua de furnizare a enegiei electrice”. Controlul mai viza și „verificări și la societățile comerciale din localitate pentru a vedea dacă se face evaziune fiscală”.
Păi asta trebuia să verifice Garda de Mediu la Sintești, furturile de curent și evaziunea fiscală?
Garda Națională a fost inertă și în cazul poluării din sudul Bucureștiului cu hidrogen sulfurat emanat de la Groapa Vidra
Tot în perioada în care Garda Națională de Mediu a fost condusă de Aurelian Păduraru s-a acutizat și cel mai grav caz de poluare din jurul Capitalei.Locuitorii din Popești Leordeni, Berceni și Vidra au adresat Gărzii de Mediu Ilfov sute de sesizări, reclamând mirosurile insuportabile, de hidrogen sulfurat, numit și „gaz de canalizare” care domină zona, acestea provenind de la Depozitul de deșeuri de la Vidra. Deși are ca atribuții „controlarea activităților cu impact asupa mediului” și sancționarea poluatorilor, Garda de Mediu Ilfov și-a declinat orice responsabilitate.
Garda Națională de Mediu, care ar fi trebuit să intervină și în acest caz, a rămas inertă, lăsând rezolvarea situației pe seama comisarului șef de Garda de Mediu Ilfov, Florin Grigore, care a solicitat câteva măsurători ale Agenției de Protecția Mediului București și pe baza acelor rezultate a forțat concluzia că nu sunt reale sesizările locuitorilor din Popești Leordeni, Berceni și Vidra.
Păduraru se întoarce de unde a plecat, la șefia Organizației Pensionarilor din PNL Galați și la pensia specială
În explicațiile despre demisia sa de la șefia Gărzii Naționale de Mediu, Aurelian Pădurarua mai spus câte ceva despre faptul că se dedică activității sale politice, urmând să se ocupe de campania electorală a PNL Galați în județ. Va avea o zonă cu 10 comune și un oraș, asta însemnând zona săracă a județului Galați, satele din Lunca Prutului și orașul Târgu Bujor.
O altă parte din timp o va dedica și Organizației Pensionarilor din PNL Galați, numită recent cu delicatețe „Organizaţia Seniorilor Liberali” din Galaţi, al cărei preşedinte este din octombrie 2022.
Este ciudat că cei 102 de pensionari care au participat la ședință l-au ales președinte pe Aurelian Păduraru, care în octombrie avea 53 de ani. Mai avea încă 12 ani până să facă vârsta de 65 de ani, la care să se poată pensiona.
Însă Aurelian Păduraru este un „pensionar special”. El are 53 de ani și este pensionar MAI, adică s-a pensionat în 2018, adică la vârsta de 49 de ani.
Potrivit declarației de avere din martie 2021, când devenea secretar de stat la MAI, tot cu susținerea liderului PNL Galați, în 2020 Aurelian Păduraru a încasat de la Casa de Pensii a MAI suma de 79.200 lei, adică o pensie lunară de 6.600 lei.
Cine vine la conducerea Gărzii Naționale de Mediu? Numirea o va face tot liderul PNL Galați, George Stângă?
George Stângă și Ludovic Orban – Foto Facebook –
Evident, la acest moment se pune întrebarea cine va fi numit în funcția de comisar general al Gărzii Naționale de Mediu? Dar ar mai fi o întrebare la care ar trebui să găsim un răspuns: cine va face numirea noului comisar general?
Garda Națională de Mediu este încă din perioada Guvernului „Orban 1” în zona de influență a PNL Galați. Pe 10 februarie 2020, liderul PNL Galați, George Stângă, o nominaliza pentru funcția de comisar general pe Mărioara Artemis Gătej, fost comisar șef la Garda de Mediu Galați.
După alegerile din 2020, la formarea Guvernului PNL-USR, liberalii au cedat useriștilor șefia Gărzii Naționale de Mediu, în care pe 11 martie 2021 era numit activistul de mediu Octavian Berceanu, care a rămas în funcție până la scoaterea USR de la Guvernare de către premierul Cîțu.
Mărioara Artemis Gătej revenea în funcția de comisar general al Gărzii Naționale de Mediu pe 21 octombrie 2021, tot cu susținerea lui Stângă.
Pe 30 mai 2022, șeful PNL Galați efectua o mică rocadă, punând-o pe liber pe Marioara Gătej și aducându-l în funcția de comisar general al Gărzii de Mediu pe Aurelian Păduraru, președintele Organizației Pensionarilor din PNL Galați.
Anchetă în derulare a procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Timișoara într-un dosar în care sunt vizate fapte de corupție, mai precis luare de mită, comise de zeci de persoane.
Printre cei față de care procurorii au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale se numără un inspector din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, restul de 23 de persoane fiind lucrători în cadrul Poliției de Frontieră.
Toți cei 24 de inculpați sunt cercetați pentru luare de mită și trafic de influență, comise în formă simplă și continuată, DNA precizând într-un comunicat că „în cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane”.
Faptele imputate, arată procurorii, datează din perioada mai 2022 – ianuarie 2023, în cazul agenților de poliție de frontieră, în timp ce inspectorul Marius Gheorghiță Matei, care avea atribuții de control în Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II, este cercetat pentru că fi pretins și primit de la o persoană suma totală de 1.200 euro, în perioadele 10.08 – 29.10.2021 și 06 – 07.04.2023. Banii, detaliază procurorii anticorupție, au fost solicitați pentru ca inculpatul să își traficheze influența pe care ar fi pretins că o are asupra polițiștilor de frontieră români și maghiari pentru a-i determina pe aceștia să permită tranzitarea ilegală a frontiera româno-maghiară cu tablouri și statuete care făceau parte din patrimoniul cultural național mobil.
Cât despre cei 23 de inculpați, DNA arată că „în perioada mai 2022-ianuarie 2023, în calitate de agenți de poliție în cadrul punctelor de trecere a frontierei Nădlac I și II, în mod repetat, ar fi pretins și primit diverse sume de bani, cuprinse între 50 și 600 de euro, de la persoane care efectuau activități de transport călători dinspre Republica Moldova în țări ale Uniunii Europene și invers, fără a dispune măsurile legale pentru nerespectarea perioadelor de ședere în Uniunea Europeană de către cetățeni extra-comunitari.
În contextul menționat mai sus, la data de 12 mai 2022, unul dintre agenții de poliție, în schimbul a 100 de euro, ar fi permis ieșirea din țară a unui cetățean român, minor, fără acordul părinților sau reprezentanților legali”.
Chiar dacă reprezentanții PSD și PNL s-au tot întrecut în declarații privind bunele intenții pe care le au față de cel de-al treilea partener al coaliției, primarul UDMR al municipiului Sfântu Gherghe, Antal Arpad, a dezvăluit că, într-adevăr, zvonurile sunt adevărate: formațiunea din care face parte se dorește a fi înlăturată de la guvernare.
Declarația a fost făcută pentru Agerpres, unde edilul Antal Arpad a spus clar că PNL dorește să preia portofoliul de la Dezvoltare, unul dintre cele trei ministere care în acest moment au miniștri din partea UDMR.
Totodată, Antal Arpad a vorbit și despre faptul că există mari șanse ca Ministerul Sportului să fie comasat, ceea ce înseamnă încă o pierdere pentru UDMR.
Fost deputat în legislatura 2004-2008 și ulterior ales primar, Antal Arpad conduce municipiul Sfântu Gheorghe din 2008, din partea UDMR, partid în care deține și funcții de conducere și, implicit, s-ar putea spune că are cunoștință despre discuțiile care au loc în cadrul negocierilor privind formarea viitorului Guvern.
Ceea ce a subliniat Antal Arpad a fost că, totuși, „UDMR nu doreşte să părăsească coaliţia”, însă totul depinde modul în care vor decurge negocierile.
„Noi considerăm că miniştrii noştri sunt eficienţi. Nimeni nu le reproşează absolut nimic. Noi am solicitat respectarea acordului politic privind rotativa, acord politic din care noi nu facem parte, nu am fost parte la semnarea acestui acord politic privind rotativa. (…)
Am fost foarte surprinşi de solicitarea PNL privind cedarea Ministerului Dezvoltării către PNL. În mandatul nostru MDLPA a devenit un minister funcţional, cu multiple programe de investiţii din fonduri naţionale şi europene şi la întrebarea de ce nu putem continua la acest minister, nu am primit niciun răspuns. (…)
Noi nu suntem parte a acelui acord şi ni s-a spus ‘trebuie reduse ministerele’. Am spus: ‘Am înţeles, susţinem şi acest lucru, să se reducă numărul de ministere, inclusiv un minister de la UDMR, Ministerul Sportului, să fie integrat într-un alt minister’.
Şi această solicitare a venit în timp ce purtătorul de cuvânt al PNL declara că PNL nu doreşte să ia de la UDMR Ministerul Dezvoltării, ceea ce este cu atât mai ciudat. Nu ştiu ce se va întâmpla, vom vedea”, a explicat Antal Arpad pentru sursa citată.
Cătălin Măruță nu va mai umple niciun segment orar printre emisiunile difuzate de Pro TV.
Anunțul este oficial, fiind făcut ieri chiar de postul TV,...
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a detaliat ieri într-o intervenție la Antena 3, că vârsta de pensionare pentru angajații din ministerul pe care îl conduce,...
Un bărbat din județul Tulcea a fost trimis în judecată anul acesta, ca principal suspect într-un caz de omor care a avut loc în...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
