Viceprimarul USR din Brașov, cercetată de DNA pentru abuz în serviciu

Autor

-

7 februarie 2024

Flavia Ramona Boghiu, viceprimar al municipiului Brașov din partea USR, este cel mai nou suspect într-un dosar intrumentat de Direcția Națională Anticorupție (DNA).

Boghiu este acuzată de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, aceeași acuzație în dosar fiindu-i adusă și șefei Serviciului Administrarea Patrimoniului și Urbanism Comercial (SAPUC) din cadrul Primăriei municipiului Brașov.

Faptele imputate celor două s-ar fi derulat timp de câteva luni, din aprilie și până în august 2021, iar despre dosar, Boghiu arată că este cunoscut drept cel al „Catacombelor de După Ziduri”. Flavia Boghiu a și avut un mesaj, firește: „Sunt nevinovată și voi colabora cu organele de anchetă în speranța ca acest dosar să fie soluționat cât se poate de repede”.

Până la soluționare, DNA arată că „există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă” că, „în perioada 01.04. – 10.08.2021, cele două suspecte, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu prevăzute de legislația primară și fără aprobarea autorității publice deliberative (Consiliul local), ar fi permis, în mod nelegal și cu titlu gratuit, unei asociații, să folosească imobilul denumit „Catacombe Brașov”, aflat în proprietatea Primăriei municipiului Brașov, pentru organizarea unor evenimente”.

Și, potrivit DNA, „prin demersurile menționate mai sus ar fi fost produs Primăriei municipiului Brașov un prejudiciu total de 304.010 lei, concomitent cu obținerea unui folos necuvenit, în același cuantum, pentru asociația respectivă”.

În replică, Flavia Boghiu a transmis că totul este pur politic, dat fiind că ne aflăm „în anul electoral 2024” și pleacă de la o plângere a viceprimarului PNL Sebastian Rusu, alături de o sesizare a unui dezvoltator imobiliar „care voia să construiască blocuri pe dealurile Brașovului”.

„Am fost invitată (…) la DNA pentru a mi se aduce la cunoștință o calitate generică de suspect în dosarul Catacombelor de După Ziduri.
În 2021, Asociația Amural a desfășurat în Catacombele de După Ziduri un proiect cultural unic în România – Brașov Underground Museum, la a cărui inaugurare am fost prezentă în calitate de viceprimar cu atribuții în domeniul culturii.

În urma acestui eveniment, în 2022, Viceprimarul PNL Sebastian Rusu mi-a făcut plângere penală. Ironic este că Serviciul Administrare Patrimoniu și Urbanism Comercial, cel care se ocupă cu administrarea patrimoniului și ocuparea temporară a domeniului public se afla în subordinea dânsului. Acest dosar a fost clasat în 2022.

Ulterior, în urma unei noi plângeri făcute tot de viceprimarul Sebastian Rusu împotriva mea, dosarul a fost redeschis. Mai multe informații despre acest dosar nu vă pot oferi nici eu la acest moment.

Sunt nevinovată și voi colabora cu organele de anchetă în speranța ca acest dosar să fie soluționat cât se poate de repede, iar în acord cu principiile și valorile în care cred vă spun aici ca să rămână scris:

În cazul în care acest dosar va fi trimis în judecată, îmi voi da imediat demisia din funcția de Viceprimar al Brașovului și din funcția de Consilier Local, dar și din toate funcțiile pe care le dețin în USR. Stau cu capul sus și mă pot uita în ochii oricui referitor la activitatea mea din acest mandat”, a scris ieri viceprimărița USR pe Facebook.

Carnavalul politic românesc: O Paradă a Absurdului

Autor

Sorin PREDA

-

6 februarie 2024

În România, scena politică se transformă adesea într-un spectacol fascinant, unde protagoniștii – politicienii – își etalează cu mândrie costumele pline de promisiuni, într-o paradă a absurdului care ar face Carnavalul de la Rio să pară o reuniune sobră de afaceri.

Primul care își face apariția pe scenă este premierul, care, într-un elan de optimism, se laudă că economia țării a crescut cu 4,7%, după mandatul său.

Spectatorii, între două guri de râs, își verifică portofelele și conturile bancare pentru a se asigura că nu au ratat momentul prosperității promise.

În timp ce caravana avansează, un personaj controversat din Prahova, suspectat de luare de mită, împrumută partidul cu o sumă generoasă de bani, demonstrând că politica este, într-adevăr, o afacere de suflet… ori, mai știi?!… de portofel.

De departe, se aude muzica fanfarei, condusă de președintele țării, care insistă pentru comasarea alegerilor. „Funcția nu se joacă la masa verde„, declară el, în timp ce mulțimea se întreabă dacă masa de poker politică a fost, de fapt, vreodată verde sau doar o iluzie colorată în nuanțe de gri administrativ.

În culise, un atac cibernetic aduce un strop de dramatism. Informațiile personale ale liderilor sunt furate, iar un prim-ministru se vede nevoit să-și schimbe cartea de identitate, într-un episod care ar putea fi confundat cu scenariul unui thriller de Hollywood, dacă nu ar fi fost, de fapt, doar o zi obișnuită în politica românească.

Culmea ironiei, chiar și în acest carnaval al absurdului, România se mândrește cu un parc auto în creștere, unde doar 43% dintre mașini sunt noi, restul fiind dovezi ale inventivității românești de a „reînnoi” vechiul.

În final, toți participanții la paradă se opresc pentru a contempla viitorul, unul în care comedia și drama politică se împletesc într-un spectacol continuu, promițând noi episoade captivante. Până la urmă, în politica românească, orice este posibil, iar absența de la un episod poate însemna pierderea unei transformări spectaculoase.

Doamne, ocrotește-i pe români!

Grindeanu, plângere penală: „Nu accept ca imaginea mea să fie folosită”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

6 februarie 2024

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, este cea mai nouă „imagine” pentru ceea ce se numește tehnologia deepfake.

Astfel, în mediul virtual a apărut un video în care aparent ministrul sfătuiește cetățenii să investească în anumite tipuri de acțiuni.

Nimic mai fals, avertizează Sorin Grindeanu, care a anunțat pe Facebook că a făcut o plângere penală. „Nu am făcut și nu voi face reclamă pentru nicio companie și nu accept ca imaginea mea să fie folosită în astfel de acțiuni!”, transmite ministrul Transporturilor.

„Am sesizat astăzi instituțiile abilitate pentru a fi identificate, și pedepsite conform legii, persoanele care îmi folosesc imaginea pentru a promova o fictivă vânzare de acțiuni la o companie!

Aceste informații false reprezintă o grosolană tentativă de manipulare!”, a scris astăzi Sorin Grindeanu.

Ministrul Grindeanu nu este însă nici primul – posibil nici ultimul – a cărui imagine este folosită pentru acest tip de înșelătorie. Zilele trecute, chiar și Banca Naţională a României (BNR) a avertizat că, în ultima perioadă, au fost postate pe mai multe reţele de socializare imagini de tip deepfake în care sunt folosite imaginea şi vocea guvernatorului Mugur Isărescu.

Deepfake este termenul pe care îl folosim atunci când vorbim despre un produs foto sau video care a fost realizat prin manipularea și modificarea datelor cu ajutorul inteligenței artificiale.

Sanitas anunţă că s-a convenit cu guvernanţii creşterea salariilor de bază, Solidaritatea Sanitară avertizează că protestele vor continua

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

6 februarie 2024

Protestele din Sănătate par să nu ajungă (încă) la final.

Ieri a avut loc o nouă rundă de negocieri între sindicaliști, premierul PSD Marcel Ciolacu și miniștrii cabinetului, însă nu s-a ajuns la un acord complet.

Reprezentanții Federației Sanitas au anunțat sec ceea ce s-a întâmplat la runda de negocieri, în principal succesul fiind explicat prin creşterea salariilor de bază în două tranşe, însă, pe de altă parte, Solidaritatea Sanitară avertizează că protestele vor continua.

Concluziile, potrivit ambelor sindicate, sunt aceleași. Astfel, este vorba despre creșterea medie de 20% pentru personalul din sistemul sanitar public trebuie să se încadreze în suma calculată ca impact pe fondul de salarii de bază pentru anul 2024, creștere care urmează a fi acordată în două tranșe: martie – iunie.

„În paralel, în perioada imediat următoare se negociază la Ministerul Sănătății revendicările fără impact financiar imediat. Pentru salariații din Asistența Socială s-a calculat impactul bugetar al creșterilor de venituri urmând să se definitiveze negocierile la nivelul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale”, a arătat Sanitas.

Federația Solidaritatea Sanitară a comunicat însă că în continuare, oferta Guvernului este „insuficientă”. „Continuăm protestele!”, este mesajul reprezentanților din Solidaritatea Sanitară.

„În fapt, oferta guvernului a fost inferioară celei pe care a făcut-o publică în cursul săptămânii trecute, atunci când declarațiile publice se refereau la creșterea cu 20% a întregii anvelope salariale.

Creșterea doar a anvelopei salariilor de bază cu 15% înseamnă de fapt o creștere în medie cu doar 10,5% a veniturilor salariale în sănătate. Dacă adăugăm creșterea medie de doar 3,4% de la 01 ianuarie 2024 a venitului salarial (corespunzătoare unei creșteri de 5% a salariului de bază), ajungem în realitate la 13,9% creștere a venitului mediu. Acesta este procentul real de creștere de venit salarial și nu 20% cum eronat se vehiculează!

În aceste condiții, toate formele de protest anunțate de Federația ”Solidaritatea Sanitară” vor continua!”, au transmis sindicaliștii pe Facebook.

300 de vouchere prevăzute în buget pentru voucherele emise în sprijinul victimelor infracțiunilor. Gorghiu: „Putem suplimenta în funcție de necesități”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

6 februarie 2024

Este oficial. Victimele infracțiunilor primesc vouchere în valoare de până la 5 salarii minime brute (16.500 lei), pentru nevoi urgente -cazare, hrană, transport, medicamente, în baza unei cereri.

Procedura este anunțată ca fiind funcțională deja, ministra Justiției, Alina Gorghiu, arătând că pentru acest an sunt prevăzute 300 de vouchere, „dar putem suplimenta în funcție de necesități”.

Prima informație privind această formă de sprijin pentru victimele infracțiunilor a venit tot de la ministra Gorghiu, care preciza în decembrie că măsura trebuie să faciliteze „accesul victimelor la despăgubiri/ compensații”, respectiv „să le acopere cheltuielile imediate de hrană, cazare, uz personal, medicamente și transport, materiale sanitare, în limita unei sume echivalente cu 5 salarii de bază minime brute. Suma se va suporta din bugetul Ministerului Justiției și se va recupera ulterior de la agresor”.

Beneficiari sunt persoanele asupra cărora a fost săvârşită o tentativă la infracţiunile de omor şi omor calificat, o infracţiune de vătămare corporală, o infracţiune intenţionată care a avut ca urmare vătămarea corporală a victimei, o infracţiune de viol, o infracțiune de agresiune sexuală, o infracţiune de trafic de persoane şi trafic de minori, o infracţiune de terorism, precum şi orice altă infracţiune intenţionată comisă cu violenţă.

Pe site-ul Ministerului Justiției aparent se dau lămuriri, însă în fapt a fost încărcată o schemă, cu câțiva pași. De principiu, victima infracțiunii transmite o cerere de acordare a comensației, împreună cu un referat de estimare a cheltuielilor „pentru acoperirea nevoilor urgente”. Dacă cererea este admisă, Comisia care a analizat-o dă o hotărâre, după care este emis un voucher „cu datele de identitate ale victimei și de alimentare a voucherului cu cuantumul stabilit”, voucherul este predat în baza unui proces verbal, proces verbal care se comunică și Ministerului Justiției.

Potrivit MJ, sunt 20 de entități înrolate în mecanismul de distribuire a voucherului, atât publice, cât și private, cele mai multe în București. Explicații mai amănunțite au fost date de ministra Justiției, pe Facebook. Potrivit acesteia, săptămâna trecută a fost semnat contractul cu operatorul care va emite aceste vouchere, iar „mecanismul este funcțional, așteptăm primele solicitări aprobate de instanță”.

„Această inițiativă oferă ajutor rapid pentru cei afectați, care vor avea, astfel, la dispoziție până la 5 salarii minime brute (16.500 lei). (…) Care sunt pașii:

Victima depune plângere la poliție.
Victima depune la Tribunalul de unde are domiciliu o cerere prin care cere avans din compensația financiară sub formă de voucher pentru acoperirea nevoilor urgente și un referat de estimare a cheltuielilor pentru acoperirea nevoilor urgente.
Cererea se soluționează de o Comisie din cadrul Tribunalului formată din 2 judecători.
Dacă este întemeiată, cererea se admite și se stabilește cuantumul voucherului.
Hotărârea se comunică victimei și ANABI.
Victima, cu hotărârea definitivă, se prezintă la oricare dintre entitățile publice sau private din listă și primește voucherul în termen de maxim 72 de ore.

Apelăm la practicieni, avocați, și la cei implicati să susțină acest demers pentru ca fondurile să ajungă la cei în nevoie. Asistență juridică pentru aceste victime este gratuită”, a precizat Alina Gorghiu.

Conține dreptul la replică al SC Socar Petroleum SA – Drumul către succes financiar trece și prin evaziune fiscală?

Autor

Sorin PREDA

-

5 februarie 2024

Later edit – În urma apariției prezentului articol, SC Socar Petroleum SA, a răspuns cererii mele de clarificări, astăzi, 7 februarie 2024, răspuns pe care îl public în integralitate.

În 2023, piața de motorină și benzină din România a fost caracterizată de fluctuații de preț influențate de contextul economic global și politicile interne.

La începutul anului, prețurile au înregistrat creșteri, motorina ajungând la 7,5 lei pentru un litru, reflectând tendințele pieței internaționale și decizia guvernului de a suspenda compensarea prețului carburanților.

Pe parcursul anului, prețurile au continuat să varieze, cu momente de scădere datorate ajustărilor pe piața globală. Piața a rămas sensibilă la schimbările geopolitice, costurile de producție și politici fiscale, demonstrând o dinamică complexă care a afectat atât consumatorii, cât și operatorii din domeniu.

Șase companii își împart piața din România

În piața de benzinării din România, principalele lanțuri prezente în 2023 au fost OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil, MOL, și Socar, fiecare cu o prezență semnificativă și o rețea vastă de stații de distribuție pe teritoriul țării.

OMV Petrom se distinge ca lider, cu o rețea extinsă de aproximativ 555 de stații, urmat de Rompetrol, care operează 180 de benzinării proprii și peste 1000 de puncte de comercializare.

Lukoil, de asemenea, are o prezență puternică cu peste 300 de stații de distribuție, în timp ce MOL administrează aproximativ 255 de benzinării.

Socar, deși cu o prezență mai mică, contribuie la diversitatea pieței cu 73 de stații de benzinării în România. Aceste cifre reflectă o piață competitivă, unde jucătorii majori continuă să investească în extinderea și modernizarea rețelelor lor pentru a răspunde nevoilor consumatorilor.

SOCAR, compania petrolieră națională a Azerbaidjanului, a intrat pe piața din România în 2011 prin subsidiara SOCAR Petroleum S.A., marcând începutul dezvoltării unei rețele solide de benzinării la nivel național.

În 2022, SOCAR Petroleum a raportat o cifră de afaceri de 2,598,746,673.00 de lei și un profit net de 5,369,510.00 de lei.

Socar, evaziune fiscală? Vinde motorina la un preț mai mic decât cel de achiziție

Acest succes subliniază poziția SOCAR ca un jucător important pe piața distribuției de carburanți din România, consolidându-și reputația și extinzându-și prezența prin investiții continue în extinderea rețelei de stații de benzinărie. În tot acest context, pare ca Socar încearcă să eludeze legile statului român.

Mărturie stă o factură care arată clar că Socar a vândut motorina la un preț mai mic decât cel de achiziție. Am întrebat compania Socar dacă această factură reprezintă o factură veridică și pe care și-o asumă, însă până la publicarea acestui articol, în ciuda insistențelor mele Socar nu a răspuns întrebărilor adresate. În cazul unui răspuns, acesta va fi publicat de îndată.

Din motive lesne de înțeles am blurat numele companiei cumpărătoare.

Conform facturii de mai sus, prețul pentru un litru de motorina EURO 5 (si nu kg cum greșit apare la un moment dat pe factură) este de 5,75 Lei. Un preț foarte bun pentru perioada mai 2023.

Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 și Legea nr. 650/2002, care validează această ordonanță, legislația interzice comercianților să practice vânzarea de produse sub cost, adică în pierdere.

Această reglementare vizează menținerea unui mediu concurențial echitabil și prevenirea practicilor care ar putea distorsiona piața prin eliminarea concurenței pe baza prețurilor nesustenabil de scăzute, si legalitatea vânzării unui produs la preț mai mic decât cel de achiziție.

Evaziunea fiscală de miliarde de lei în România

În 2023, inspectorii ANAF au efectuat o serie de verificări fiscale și antifraudă, prin care au identificat și recalculat obligații fiscale în valoare de aproximativ 10,62 miliarde lei, afectate semnificativ de practici de evaziune fiscală, inclusiv în domeniul produselor petroliere. Deși informațiile specifice privind evaziunea fiscală legată exclusiv de produse petroliere nu sunt detaliate separat, este evident că acest sector contribuie la sumele recuperate de autorități.

Un exemplu concret menționat implică un operator economic din domeniul transportului alternativ, unde inspectorii au calculat un prejudiciu de peste 9,7 milioane de lei, cauzat prin diminuarea TVA de plată și prin neînregistrarea corectă a veniturilor, printre alte nereguli

Gabriela Firea, despre candidatura sa la Primăria Capitalei: „Nu lupt pentru mine, lupt pentru principii, idealuri, pentru oamenii care au încredere în noi”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

5 februarie 2024

Gabriela Firea nu a fost încă desemnată candidatul cu care PSD va merge la Primăria Capitalei la alegerile locale, în condițiile în care cel mai probabil până la scrutin ne mai desparte doar scurtă vreme.

În opinia sa, ar fi mai multe explicații vizavi de faptul că nu a fost încă desemnată candidat, însă în niciun caz nu este vorba despre o frică a președintelui PSD Marcel Ciolacu că îi va lua locul, întrucât, în ceea ce o privește, a asigurat că nu ar folosi alegerile locale „pentru o trambulină politică în sensul preluării unor funcții”.

Declarațiile au fost făcute la B1 TV, în condițiile în care alegerile locale ar putea avea loc în iunie, iar PNL deja a început „joaca” de-a candidatul, organizația din București retrăgându-i sprijinul politic lui Nicușor Dan, iar în schimb promițând o alternativă, „o viziune liberală de dezvoltare”.

Prima variantă luată în calcul de Firea vizavi de o decizie a colegilor săi, ar fi că „probabil că încă se fac anumite analize, evaluări, ceea ce nu este rău”, însă „timpul nu mai are răbdare”.

„Va fi foarte greu și vom avea un start incert dacă se amână luarea unei decizii sau dacă aceasta se va lua foarte târziu pentru că vom avea un dezavantaj față de ceilalți competitori. În cazul în care funcția de primar general este inclusă în cadrul unei negocieri mai ample care vizează președinția, guvernarea, Senatul, Camera Deputaților nu este nimic rău nici în acest lucru și eu accept, noi ceilalți colegi suntem de acord și sunt convinsă că vor înțelege și cetățenii, doar că toate aceste lucruri trebuie să fie cât se poate de liber, sincer spuse, argumentate și acceptate de către toată lumea”, a mai declarat Gabriela Firea, subliniind că, personal, are însă „o mare notorietate, am și o intenție de vot în jurul a 30%, dar exstă și un grad ridicat sau semnificativ de așa numitul hate”.

„În momentul în care ajungi politician în jurul cifrei de 40%, chiar dacă în urma unor evenimente nefericite scazi de la 38% la 32% dar rămâi cu un nucleu dur de peste 30% este și normal, sociologic vorbind, să ai un grad de respingere din partea opoziției. Și eu îi respect pe acei alegători care își exprimă intenția de a fi pentru celelalte partide politice, pentru că asta înseamnă democrație”, a asigurat Firea, însă a punctat că rămâne „candidatul la candidatură”. De ce? Pentru că „este o onoare. Nu lupt pentru mine, am o profesie pe care o pot face oricând, lupt pentru principii, pentru idealuri, pentru oamenii care au încredere în noi”.

Audieri la DNA, în dosarul Arhiepiscopului Tomisului

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

5 februarie 2024

Noi audieri în această dimineață la Direcția Națională (DNA) Constanța, în dosarul în care este inculpat Arhiepiscopului Tomisului, pe numele său laic – Teodosie Petrescu.

Potrivit Agerpres, citat este preotul Petrică Leaşcu, considerat martorul cheie din dosar, după ce Recorder a publicat o investigație vizavi de ceea ce acesta numește „corupţia din Biserică”.

Preotul a declarat, conform aceleiași surse, că „procurorii DNA s-au sesizat din oficiu cu un nou dosar penal, bazându-se pe un material pe care l-am publicat eu”.

Cât despre Arhiepiscopul Tomisului, Leaşcu a declarat că, din punctul lui de vedere, acesta „a greşit pentru că a acceptat propunerile imorale şi ilegale”, adăugând că „îndrăzneşte să îi sugereze” lui Teodosie că „ar fi cel mai bine să se retragă”.

Între timp, DNA continuă ancheta inclusiv în dosarul despre care a făcut publice date în decembrie anul trecut, anume că Teodosie Petrescu, care este funcționar public în sensul legii penale, este cercetat pentru cumpărare de influență. Totodată, unul dintre consilierii Arhiepiscopiei Tomisului este cercetat pentru complicitate la cumpărare de influență.

„În luna iulie a anului 2023, suspectul Petrescu Teodosie ar fi promis suma de 160.000 lei unui om de afaceri (martor în cauză), reprezentând un procent de 20% din suma de 800.000 lei, pe care acesta din urmă ar fi trebuit să o obțină pentru Arhiepiscopia Tomisului, în urma folosirii influenței pe care ar fi afirmat că ar fi avut-o asupra funcționarilor cu drept de decizie în această privință din cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte.

La acea discuție ar fi participat și celălalt suspect, acesta fiind cel care ar fi negociat cu omul de afaceri termenii în care urma să fie pusă în practică „înțelegerea” respectivă.
Suma de 800.000 lei ar fi urmat să fie utilizată pentru finanțarea unor lucrări de construcție ori reabilitare a unităților de cult aflate în subordinea Arhiepiscopiei Tomisului”, preciza DNA.

Geoană, prezidențiabilul AUR? Simion:„Mă pot gândi la orice scenariu care să îi facă pe Marcel și Nicu să plece acasă”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

5 februarie 2024

George Simion, liderul AUR, a comentat aseară vizavi de posibilitatea ca Mircea Geoană să fie candidatul formațiunii sale la alegerile prezidențiale.

Practic, ar face orice „care să îi facă pe Marcel și Nicu să plece acasă”, ar rezulta din declarațiile acestuia. Deloc întâmplător, într-un sondaj recent, Geoană a ieșit ca fiind pe un loc fruntaș privind intenția de vot a românilor la prezidențiale. Așa că, practic, de ce nu?

Mai ales că, în opinia lui Simion, Mircea Geoană nu e bine văzut de niciuna dintre taberele din PSD – „nu este agreat nici de tabăra securistă, nici de tabăra comunistă din PSD”, partid din partea căruia acesta din urmă a și candidat – și a pierdut alegerile prezidențiale din 2009. Adevărat, a fost câștigător o noapte, dar nu se pune.

Inițial, varianta ca Geoană să fie susținut de AUR la prezidențiale nu a părut una realizabilă, însă ulterior, Simion a explicat că poate lua în calcul orice opțiune, deoarece „noi avem o problemă cu Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă”.

„Dacă vedem că aceste două partide se unesc împotriva pericolului extremist și fac mitinguri și comasează alegeri, orice opțiune din partea noastră este în picioare. O să fac orice ține de mine să dinamitez acest sistem nenorocit. Nu știu care este următoarea mea opțiune. (…)

Domnul Mircea Geoană ar face bine să vină în fața noastră și să spună ce își dorește. (…) Nu m-a căutat, nu! Sigur că noi o să vorbim cu toată lumea, pentru că extremiștii sunt ei, cei care doresc închis jocul acesta

Nu m-am gândit dacă Mircea Geoană este un bun candidat din partea AUR, dar mă pot gândi la orice scenariu care să îi facă pe Marcel și Nicu să plece acasă. Vom face alegeri în interiorul AUR, printr-un sistem în care membrii noștri de partid votează și vom avea din luna februarie alegeri interne. Mă voi gândi și eu cu cine votez să fie candidatul AUR la prezidențiale pentru că al nostru candidat merge în turul II”, a arătat Simion, citat de Știri pe Surse.

PNL București îi retrage sprijinul politic lui Nicușor Dan. Sebastian Burduja: „Ani irosiți ba în risipă, ba în blocaje”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

2 februarie 2024

Sebastian Burduja, ministru al Energiei și totodată președinte al PNL București, arată că nu a glumit atunci când și-a exprimat nemulțumirile față de prestația actualului edil al Capitalei.

Ieri, Burduja a anunțat că PNL București a decis unanim – cum altfel decât liberal și democratic – „retragerea sprijinului politic acordat lui Nicușor Dan”.

Președintele PNL București și-a anunțat de altfel de mai mult timp intenția de a candida el însuși la Primăria Capitalei, iar ieri și-a făcut „loc”.

Într-o postare pe Facebook, Burduja explică pe cifre de ce Nicușor Dan nu mai este cel potrivit pentru Primăria Capitalei, invocând inclusiv un sondaj efectuat recent. Concluzia? „După aproape 8 ani irosiți ba în risipă, ba în blocaje, Capitala are nevoie de o viziune nouă, o viziune liberală de dezvoltare”.

„Astăzi, 1 februarie, se împlinește un an de la solicitarea transmisă de Partidul Național Liberal către Primarul General. La decalogul nostru Nicușor Dan a răspuns în ultima zi a termenului, după șase luni de zile, fără să explice lipsa rezultatelor. După încă șase luni “de grație”, este timpul să tragem linie. Iar evaluarea comisiilor de specialitate ale PNL București, a consilierilor generali și a echipei de conducere a filialei este fără echivoc: niciunul dintre cele zece puncte nu a fost îndeplinit de Nicușor Dan.

Mai mult, PNL București a lansat campania online „Ce-ai făcut, Nicușor?”. Scopul a fost de a afla direct de la bucureșteni dacă Nicușor Dan ar merita un nou mandat de Primar General. În urma sondajului, cifrele vorbesc de la sine: au răspuns sondajului 26,039 de bucurești (răspunsuri unice), iar dintre aceștia 18.912 au votat că actualul edil, Nicușor Dan, NU merită un nou mandat, un procent de 72,6%.

Bucureștenii ne cer o nouă soluție pentru Capitală și datoria noastră este să îi ascultăm. Decizia unanimă a PNL București de astăzi, alături de 400 de liberali, este de retragere a sprijinului politic acordat lui Nicușor Dan. După trei ani și jumătate, în ciuda sprijinului de care a beneficiat, rezultatele administrației Nicușor Dan ne dezamăgesc profund pe toți.

Bucureștenii s-au lămurit că nu poți administra orașul nici prin cumetriile și risipa din 2016 – 2020, nici prin blocajele și indiferența din 2020 – 2024. De aceea, Partidul Național Liberal este dator să ofere a treia cale, calea câștigătoare pentru Bucureștiul Viitorului. Vă aștept alături!”, scria ieri ministrul Energiei pe rețeaua de socializare.

Guvernul României detaliază ce vrea Pfizer de la noi: 2,78 miliarde de lei și cheltuieli de judecată de 22.500 euro

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

2 februarie 2024

Vaccinurile anti-Covid ar putea să coste România mai mult decât fac, dacă este să analizăm interesul populației privind vaccinarea, vs sumele pe care Pfizer le solicită țării noastre drept despăgubiri.

Până una, alta, autoritățile par decise se lupte până la capăt pentru a avea câștig de cauză în procesul intentat de Pfizer, primul pas fiind decizia de a angaja „un cabinet sau o societate de avocatură cu experiență relevantă care să îndeplinească toate condițiile legale necesare pentru apărarea intereselor”.

Ieri, Guvernul a aprobat memorandumul privind „aprobarea împuternicirii Ministerului Finanțelor pentru contractarea de servicii de asistență juridică și reprezentare în vederea asigurării reprezentării României în cauza înregistrată cu nr.F5331-23, aflată pe rolul Tribunalului de Primă Instanță francofon din Bruxelles, cu prim termen de judecată la data de 20.02.2024”, chiar dacă acest minister nu este parte în dosar.

Însă, din ce s-a explicat ulterior, „Ministerul Finanțelor preia această sarcină, având în vedere că Ministerul Sănătății nu a încheiat niciun contract de prestări asistență juridică și de reprezentare nici pentru instanțele naționale nici pentru jurisdicțiile internaționale, neavând experiență în contractarea de astfel de servicii”.

Și, tot aici, se explică matematic și ce dorește de fapt Pfizer de la țara noastră: „România este obligată la executarea contractului de achiziție prin plata prețului pentru cele 28,94 milioane de vaccin rămase pe care le-a achiziționat, în valoare de circa 564 milioane euro, respectiv plata către Pfizer România a sumei de 2,78 miliarde lei și plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii, respectiv 22.500 euro”.

„La începutul acestui an, Romania a primit citația emisă de Tribunalul de Primă Instanță francofon din Bruxelles la data de 22.12.2023, în cauza înregistrată cu nr.F5331-23, promovată de către reclamanții PFIZER Inc., BIONTECH Manufacturing GmbH, Pfizer România SRL, având ca obiect Contractul de achiziție vaccinuri COVID-19, încheiat între contractant şi Comisia Europeană. (…)

Guvernul acordă Ministerului Finanțelor împuternicire pentru a contracta servicii juridice în vederea reprezentării României în faţa Tribunalului de Primă Instanță francofon din Bruxelles în cauza nr. F5331-23, în care compania Pfizer – BioNTech a acționat România în judecată pentru plata tuturor vaccinurile anti-Covid, achiziționate ca parte a contractului de aprovizionare a Uniunii Europene, semnat în anul 2021.

În acest sens, Ministerul Finanțelor va contracta în regim de urgență, un cabinet sau o societate de avocatură cu experiență relevantă care să îndeplinească toate condițiile legale necesare pentru apărarea intereselor României.

Totodată, structura juridică din cadrul Ministerul Finanţelor va prelua activitatea de reprezentare a statului în toate litigiile judiciare internaționale, inclusiv în cadrul dosarului judiciar din Regatul Belgiei, care să reglementeze expres această atribuție de reprezentare.
Urgența adoptării acestei măsuri este dată de termenul foarte scurt până la primul termen de judecată, respectiv 20.02.2024, timp în care se impune contractarea serviciilor juridice de asistenţă şi reprezentare”, se explică în memorandum.

Președintele CJ Prahova, sub control judiciar pentru luare de mită și fals în declarații

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

2 februarie 2024

Iulian Dumitrescu, președintele PNL al Consiliului Județean (CJ) Prahova, este cel mai „proaspăt” inculpat într-un dosar instrumentat de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției.

Dumitrescu este acuzat oficial de dare de mită și fals în declarații, ieri anchetatorii dispunând plasarea acestuia sub control judiciar, pentru următoarele 60 de zile.

Președintele CJ Prahova nu este singurul inculpat, în cauză fiind cercetate și alte douăpersoane, rude cu acesta. Mai mult decât atât, DNA arată că „în dosar se mai efectuează cercetări și față de Vasile Anna-Maria, administrator public al județului Prahova și Președinte CA la Distribuție Energie Electrica România SA cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, în formă continuată, constând în esență în aceea că nu a menționat în 29 de declarații de avere 2 terenuri deținute de soțul său”.

Aseară, președintele CJ Prahova a avut un mesaj de transmis… pe Facebook. Scurt și la obiect – e nevinovat, dar demisionează din toate funcțiile politice:

„Având în vedere existența dosarului în care D.N.A. mi-a adus acuzațiile prezentate public, am luat decizia să demisionez din toate funcţiile din partid, deoarece partidul nu are nicio legătură cu această speță.
Așa cum am mai afirmat, am pus la dispoziţia procurorilor toate informaţiile şi datele solicitate.
Colaborez cu instituţiile statului pentru a se lămuri cauza și a se afla adevărul faptic.
Conform legii, sunt în continuare beneficiarul prezumției de nevinovăție”.

Ieri, DNA confirmase că se „efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și fals, săvârșite în perioada 2020 – prezent, de către funcționari publici în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu” și că „sunt efectuate percheziții domiciliare în 19 locații situate pe raza municipiului București și a județelor Ilfov și Prahova, din care una este sediul unei instituții publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice și sediile unor societăți comerciale”.

Și, la câteva ore, s-au detaliat și acuzațiile. Astfel, despre cel de-al doilea inculpat, DNA precizează că este rudă cu Dumitrescu și este acuzat de complicitate la luare de mită și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în timp ce al treilea inculpat, afin al președintelui CJ Prahova, este cercetat pentru complicitate la luare de mită și fals în declarații.

„Inculpatul Dumitrescu Iulian, cu ajutorul persoanei fizice de la pct. 3 ar fi pretins, în perioada noiembrie – decembrie 2022, unui om de afaceri achiziționarea în schimbul sumei de 47.500.000 lei a părților sociale deținute de persoana fizică de la pct. 3 la o societate comercială, valoare supraevaluată față de valoarea reală a acestora, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ca președinte de Consiliu Județean (CJ) Prahova și ar fi primit până în data de 04.12.2023, cu ajutorul celor 2 complici, suma totală de 16.210.000 lei.

Una dintre societățile omului de afaceri ar fi avut la momentul pretinderii în derulare un contract cu CJ Prahova, iar ulterior achiziționării societății comerciale de la persoana fizică de la pct. 3 i s-ar mai fi atribuit un nou contract de lucrări cu beneficiar CJ Prahova.
Ulterior pretinderii, persoana fizică de la pct. 2 ar fi întocmit în fals un extras de cont în numele societății tranzacționate care cuprindea mențiuni nereale privind soldul inițial al contului, rulaje și operațiuni efectuate pe acest cont în perioada ianuarie – februarie 2023.

Tot ulterior pretinderii, persoana fizică de la pct. 3, în luna iunie 2023, pentru depunerea la organul fiscal a situațiilor financiare aferente anului 2022 ale societății tranzacționate ar fi dat o declarație necorespunzătoare adevărului.
Cei doi complici, deși nu ar mai fi avut în 2023 nicio calitate oficială în cadrul societății tranzacționate, ar fi continuat să gestioneze sume de bani din unele din conturilor bancare ale acesteia, din care o parte ar fi ajuns în final la Dumitrescu Iulian, sau după caz ar fi fost folosită în beneficiul acestuia.

Totodată, inculpatul Dumitrescu Iulian în declarațiile de avere din datele de 08.06.2021, 19.04.2022 și 15.06.2023, după caz:

ar fi menționat o valoare mai mică a dividendelor încasate de soția sa de la o societate comercială în care aceasta era asociat, nefiind declarată o suma totală de 122.400 lei; nu ar fi menționat împrumuturi primite direct de la persoana menționată la pct. 2 în cuantum total de 2.575.000 lei; nu ar fi menționat suma totală de 3.451.881,82 lei, 50.075 lire sterline și 24.000 euro cheltuită în beneficiul său și al membrilor familiei sale din conturile persoanei fizice menționată la pct. 2.

Sumele respective ar fi fost cheltuite preponderent pentru excursii în străinătate și bunuri de lux achiziționate din afara țării, liceu privat, cursuri tenis, chirie într-un complex rezidențial de lux etc.

În cauză procurorii au instituit măsuri asigurătorii asupra conturilor bancare ale celor 3 inculpați, asupra unui bun imobil aparținând inculpatului Dumitrescu Iulian și asupra a 19 imobile aparținând celor 2 complici”, precizează DNA.

Ziarul de Investigații

Viceprimarul USR din Brașov, cercetată de DNA pentru abuz în serviciu

Carnavalul politic românesc: O Paradă a Absurdului

Grindeanu, plângere penală: „Nu accept ca imaginea mea să fie folosită”

Sanitas anunţă că s-a convenit cu guvernanţii creşterea salariilor de bază, Solidaritatea Sanitară avertizează că protestele vor continua

300 de vouchere prevăzute în buget pentru voucherele emise în sprijinul victimelor infracțiunilor. Gorghiu: „Putem suplimenta în funcție de necesități”

Conține dreptul la replică al SC Socar Petroleum SA – Drumul către succes financiar trece și prin evaziune fiscală?

Șase companii își împart piața din România

Socar, evaziune fiscală? Vinde motorina la un preț mai mic decât cel de achiziție

Evaziunea fiscală de miliarde de lei în România

Gabriela Firea, despre candidatura sa la Primăria Capitalei: „Nu lupt pentru mine, lupt pentru principii, idealuri, pentru oamenii care au încredere în noi”

Audieri la DNA, în dosarul Arhiepiscopului Tomisului

Geoană, prezidențiabilul AUR? Simion:„Mă pot gândi la orice scenariu care să îi facă pe Marcel și Nicu să plece acasă”

PNL București îi retrage sprijinul politic lui Nicușor Dan. Sebastian Burduja: „Ani irosiți ba în risipă, ba în blocaje”

Guvernul României detaliază ce vrea Pfizer de la noi: 2,78 miliarde de lei și cheltuieli de judecată de 22.500 euro

Președintele CJ Prahova, sub control judiciar pentru luare de mită și fals în declarații

Rămâi conectat

Ultimul articol

Salarii neplătite din decembrie la Primăria Capitalei. 150 de angajați ai CMEIB așteaptă semnătura...

Percheziții într-un dosar privind meciuri de fotbal trucate la pariuri; zeci de persoane audiate

Politologul Preda și-a rupt diploma de doctorat în direct la TV. Bolojan: „Nu de...