În România aparent avem implementată o procedură nouă, prin care victimele infracțiunilor pot primi un voucher care să le acopere cheltuielile imediate, în limita unei sume echivalente cu 5 salarii de bază minime brute.
Sau cel puțin aceasta a declarat ministra Justiției Alina Gorghiu la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), desfășurată ieri la Bruxelles, Regatul Belgiei.
Informația legată de voucherul în cauză a fost oferită prin intermediul unui comunicat de presă, în care se explică faptul că membrii JAI (și mulți dintre români, cu această ocazie) au fost informați că „avem procedură nouă prin care victimele infracțiunilor beneficiază prompt de un voucher care să le acopere cheltuielile imediate de hrană, cazare, uz personal, medicamente și transport, materiale sanitare, în limita unei sume echivalente cu 5 salarii de bază minime brute”.
Discuția avea legătură cu subiectele abordate în cadrul reuniunii JAI, în condițiile în care au fost dezbătute modificări la articolul din Directivă referitor la acordarea de despăgubiri/ compensații victimelor de către stat, dar și una privind situația victimelor minore.
„Unul dintre obiective este de a facilita accesul victimelor la despăgubiri/ compensații. Propunerea prevede un set de măsuri pentru victime și pentru victimele minore. Câteva exemple de măsuri sunt: instituirea unei linii de asistență telefonică pentru victime, acordarea de sprijin psihologic gratuit și atât cât este necesar pentru victimele vulnerabile, instituirea dreptului de a fi însoțite de o altă persoană decât un avocat în etapa premergătoare procesului, crearea unor servicii de sprijinire specifice și integrate pentru minorii victime în cadrul aceluiași sediu (modelul Barnahus).
În acest sens, primul subiect a vizat, în special, articolul din Directivă referitor la acordarea de despăgubiri/compensații victimelor de către stat. Prin acesta, se instituie obligația autorităților competente de a plăti despăgubirile/compensațiile datorate victimei de autorul infracțiunii în avans, urmând ca acestea să se subroge ulterior victimei în raport cu autorul infracțiunii. Alina-Ștefania Gorghiu a precizat că victimele infracțiunilor trebuie să primească despăgubiri/compensații, însă, în acest proces, trebuie să se țină cont de specificul fiecărui stat membru.
Oficialul român a menționat că „în România, avem o procedură nouă prin care victimele infracțiunilor beneficiază prompt de un voucher care să le acopere cheltuielile imediate de hrană, cazare, uz personal, medicamente și transport, materiale sanitare, în limita unei sume echivalente cu 5 salarii de bază minime brute. Suma se va suporta din bugetul Ministerului Justiției și se va recupera ulterior de la agresor.”
Potrivit opiniilor exprimate de miniștrii justiției din UE, prezenți la reuniunea Consiliului JAI, există un sprijin general și puternic din partea statelor membre pentru protecția victimelor, fie că acestea vor primi despăgubiri/compensații de la stat (care va recupera ulterior suma de la agresor), fie direct de la agresor.
A doua modificare, dezbătută în cadrul lucrărilor Consiliului, vizează situația victimelor minore. Astfel, propunerea de directivă prevede integrarea într-un singur spațiu a serviciilor de evaluare psihologică și medicală, audiere și protecție a copiilor victime (modelul Barnahus). Ministra justiției a afirmat că modelul Barnahus nu trebuie să fie o obligație în sistemele judiciare din UE. Statele trebuie să poată să își organizeze sistemul de justiție cum consideră mai bine pentru a proteja copiii victime ale infracțiunilor.
În intervenția sa, ministra justiției a subliniat „E un lucru bun că discutăm despre toate mijloacele de a-i face să se simtă în siguranță peste tot în UE. Trebuie să acționăm cât mai repede și este bine că există această preocupare la nivelul UE. În România, există, la nivelul instanțelor, camere de audiere a minorilor. Avem astfel de spații în multe județe, precum Arad, Dâmbovița, Timiș, Gorj, Mureș și Bihor etc. și mai sunt multe în curs de amenajare”.
Dezbaterile generale pe tema propunerii de modificare a Directivei 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului vor constitui o bază a următoarelor negocieri purtate la nivelul Consiliului”, se detaliază în comunicatul de presă al Ministerului Justiției.
