Tragedia întâmplată în weekend la spitalul din Piatra Neamț, unde mai mulți pacienți Covid internați la ATI au murit arși de vii, a stârnit, așa cum era de așteptat, un val de indignare din partea societății. Indignați sunt și politicienii zilelor noastre, deși implicați în soarta țării și atunci când s-au întâmplat alte tragedii, cum ar fi incendiul de la Maternitatea Giulești sau Clubul Colectiv. Parte din ei fac o comparație între atitudinea lui Klaus Iohannis după incendiul de la Colectiv și impasibilitatea președintelui din aceste zile, impasibilitate care se vede cu ochiul liber. Iar unul dintre cei care punctează această atitudine este și Adrian Năstase, care face, evident, o paralelă cu demisia Guvernului Ponta, opinând că este posibil ca Iohannis să își îndrepte degetul acuzator și de această dată tot către PSD.
„După Colectiv, vă aduceți aminte, s-a căutat un țap ispășitor. În final, șeful guvernului de atunci, Victor Ponta și-a dat demisia.
Ar fi normal ca, după cumplitul incendiu de la spitalul din Piatra Neamț, să aflăm cine are responsabilitatea acestei tragedii. Credeți însă că va ieși, din nou, Iohannis să spună că „a fost nevoie să moară oameni” sau, în condițiile actuale, cu „guvernul său”, Iohannis va anunța că vina o poartă, de fapt, PeSeDe-ul?”, scrie Năstase pe blogul său.
Românii de peste Prut și-au ales ieri președintele, în cel de-al doilea tur de scrutin. La o prezență de peste 52%, voturile majoritare au mers către Maia Sandu, care este noul președinte în Republica Moldova, de altfel prima femeie care deține această funcție în țară. În vârstă de 48 de ani, Maia Sandu l-a învins detașat pe actualul președinte, Igor Dodon, cu un scor de 57,63%. Până la această oră, Comisia Electorală Centrală a comunicat că au fost numărate peste 99% din voturi, ceea ce înseamnă că victoria este clară.
Maia Sandu a fost votată de 57% dintre alegători (913.718 de voturi), în timp ce contracandidatul său Igor Dodon a fost votat de 43% (689.248 de alegători). La secțiile de votare din afara țării, după procesarea a peste 85% din buletinele de vot, Maia Sandu conduce categoric cu peste 92% din voturi obținute, în timp ce Igor Dodon a primit doar 7,5% din voturi.
Maia Sandu este lidera formațiunii pro-europene Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), din partea căreia a candidat, în timp ce Igor Dodon s-a înscris în cursa electorală ca independent, însă a avut susţinerea Partidului Socialiştilor din Republica Moldova. În primul tur, desfăşurat pe 1 noiembrie, Maia Sandu a obţinut 36,16% din voturi, iar Igor Dodon 32,61%
Managerul Spitalului Piatra Neamț Lucian Micu îi acuză pe cei de la DSP că ar fi dezinformat. Acesta a reacționat după ce Direcția de Sănătate Publică ar fi spus că secția ATI ar fi fost mutată la alt etaj, fără a beneficia de vreun aviz. Potrivit managerului Lucian Micu, astfel de mutări se întâmplă frecvent în această unitate spitalicească.
Managerul Spitalului Piatra Neamț acuză „interesele din spate”
„Mă tem că este o informație care ori nu a fost înțeleasă bine, ori sunt alte interese în spate. Și etajul doi și trei sunt secții ATI cu circuite avizate de DSP. Aceste mutări se fac frecvent. Probabil că această confuzie s-a creat din cauză că noi am mai gândit un compatiment unde putem muta patru paturi, însă secția de acolo nu era funcțională”, a declarat Lucian Micu, managerul Spitalului Piatra Neamț.
Reamintim că în cursul serii trecute, la Spitalul Județean Piatra Neamț a avut loc cea mai mare tragedie de acest fel, de la Colectiv încoace. În urma incendiului de la secția ATI, aproximativ 12 pacienți internați în cele două saloane au decedat, în urma arsurilor și a intoxicațiilor cu fum. De asemenea, medicul Ioan Cătălin Denciu, în vârstă de 48 ani, are acum arsuri pe o mare parte a corpului, în urma efortului său eroic de a încerca să salveze pacienții din respectivele saloane. Medicul Denciu este un apropiat al ministrului Sănătății, Nelu Tătaru, în trecut, cei doi fiind colegi de facultate.
Victor Ponta a fost, la un moment dat, prim-ministru, însă incendiul de la Colectiv i-a știrbit acestuia funcția atât de prim-ministru, cât și de lider al social democraților din România. Imediat după Colectiv s-a instalat dezastrul și în viața politică a acestuia. După o scurtă perioadă de pauză, același Ponta s-a reinventat, formând un nou partid, pe numele lui PRO România, adică un altfel de PSD, un PSD mai mic. În timp s-au practicat racolări de la PSD-ul mare și absorbția ALDE. Astăzi, cu 23 de zile înainte de alegeri, Ponta speră că va deveni, din nou, premier.
Trei opțiuni pentru funcția de premier: Ludovic Orban, Dacian Cioloș și… Victor Ponta
„Faptul ca Orban il sustinea pe Dorneanu si acum il imjura …. e tipic Orban (poate ati uitat ca in 2011 era marele luptator anti Basescu si acum il pupa toata ziua pe Petrov)!
Problema adevarata si actuala este ca, in acesta cumplita Criza prin care trece Romania, Orban chiar NU este Premierul capabil sa scoata tara din prapastie !
In 6 Decembrie aveti de ales intre 3 Prim Ministri : Orban, Ciolos si Ponta!
Nelu Tătaru avertizează că nerespectarea regulilor nu va face decât ca numărul de infectări zilnice să crească. Astfel, în caz contrar și fericit am putea, ca în cel mai scurt timp, să asistăm la o scădere a numărului de infectări zilnice, ministrul punctând pe importanța respectării regulilor sanitare.
Nelu Tătaru: „Am reiterat şi am discutat implicarea autorităţilor locale şi managerilor de spitale, atât în conduita de spital, cât şi de prespital, repetând de nenumărate ori că această pandemie se tranşează în prespital”
„Astăzi, o reevaluare împreună cu autorităţile judeţene şi locale, precum şi managerii de spitale a situaţiei pandemice în judeţul Covasna, reevaluarea investiţiilor pe care le-am văzut la sfârşitul lunii august, acest triaj care în acest moment funcţionează, precum şi investiţia la Secţia de boli interne, reevaluarea unui management integrat în care de comun acord am stabilit ca şi celelalte spitale prin tipul lor de suport Covid să preia cazurile uşoare şi medii, rămânând ca Spitalul Judeţean să acorde asistenţă medicală pentru cazurile severe şi în special Terapie Intensivă, iar aici să putem desfăşura şi activitate non-Covid. Am reiterat şi am discutat implicarea autorităţilor locale şi managerilor de spitale, atât în conduita de spital, cât şi de prespital, repetând de nenumărate ori că această pandemie se tranşează în prespital”, a declarat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.
Ministrul Sănătății Nelu Tătaru a mai spus că internările de la ATI ar fi echivalentul cazurile din ultimele două săptămâni.
„Am urmărit şi urmărim în continuare aceleaşi barometre, internările şi prezenţa la UPU sau la primirile urgenţe, internările în spitalele fază 1, fază 2 şi secţiile de Boli Infecţioase, internările în Terapie Intensivă şi decesele. Internările în Terapie Intensivă sunt cele pe care le vedem crescând de la o zi la alta, sunt cumulul oarecum cazurilor din ultimele două săptămâni care decompensează sau care evoluează în mod nefavorabil, de aceea şi evaluările pe care le facem la nivel local sunt pentru a asigura acel act medical în Terapie Intensivă, pentru a asigura un număr de paturi de Terapie Intensivă pentru suport Covid într-o operaţionalizare în următoarea perioadă, 7-14 zile şi în virtutea evoluţiei. Respectarea unor reguli ar însemna ca în următoarele trei săptămâni să avem o scădere a numărului de cazuri, iar alte trei săptămâni să ne dea şi coborârea ca şi număr de cazuri”, a mai spus Nelu Tătaru.
Secretarul general al Guvernului, Antonel Tănase, a declarat că experții din cadrul Cabinetului au în vedere înființarea unei noi instituții cu numele de Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Scopul acestei intituții ar urma să fie reprezentat de protecția împotriva atacurilor cibernetice. De asemenea, potrivit acestuia, se vor crea locuri de muncă, astfel că exodul specialiștilor va putea fi încetinit.
Antonel Tănase: „Prin noul Directorat se vor putea crea nuclee de excelență”
„România are nevoie de o nouă abordare matură, fermă în tot ceea ce înseamnă zona civilă a securității cibernetice…. Noul directorat va crea cadrul adecvat de lucru pentru specialiștii români în domeniul securității cibernetice şi va avea o grilă de salarizare competitivă, generând o dezvoltare sustenabilă a acestui domeniu la nivel național cu efecte benefice și imediate în econmia națională. Prin noul Directorat se vor putea crea nuclee de excelență ce vor contribui la stoparea hemoragiei de creiere și la menținerea în țară a forței de muncă înalt calificate care în prezent migrează peste hotare”, a declarat, pe Facebook, Antonel Tănase.
Marcel Ciolacu este o sursă inepuizabilă de termeni noi și „alinturi” la adresa președintelui statului și a primei mâini din Guvernul Orban. Iar fiecare ieșire publică a lui Klaus Iohannis pare să îi alimenteze președintelui PSD fel și fel de teoriii. Chiar dacă la începutul pandemiei Ciolacu părea ușor neîncrezător în coronavirus, de ceva vreme discursul s-a schimbat și, plecând de la ideea că cei aflați la conducere ascund sub preș o realitate mult mai gravă, este convins și totodată vrea să convingă că singura soluție spre cifre adevărate este înlăturarea liberalilor.
„Propagandă mincinoasă! Asta face Iohannis! Plafonați cazurile… pentru că nu testați! Ajustați cifrele din pix! Chiar credeți că românii nu au înțeles ce faceți?! V-au spus-o verde în față specialiștii, statisticienii, toți cei de bună credință! Doar Iohannis continuă să repete ca o flașnetă electorală că Guvernul Său e cel mai bun și mai deștept de pe planetă!
Dar să-l scuturați de guler pe Orban și să-l întrebați de ce nu s-a atins niciodată capacitatea de #50000 de teste zilnice cu care se tot laudă, nu puteți, domnule Iohannis? Sau să-l întrebați de ce românii continuă să se testeze la #privat, pe banii lor, pentru că Orban nu e în stare să facă anchetele epidemiologice așa cum trebuie?!
Degeaba îl acoperiți! Românii știu deja ce faceți! Alegeri și apoi – când toată mizeria va ieși la suprafață – închidere. Totală! Eu însă cred că nu vă vor lăsa…”, opinează Ciolacu pe Facebook.
Codrin Ștefănescu rămâne fidel(ul) lui Liviu Dragnea, care e de ceva timp închis la Rahova pentru a-și ispăși o pedeapsă definitivă. Între timp, nici Codrin nu mai e cine era, însă pentru că vocea lui Dragnea evident că nu mai înseamnă nimic, fostul secretar general al PSD și-a luat angajamentul să mai anunțe din când în când cum îi e atmosfera de deținut. După vizita pe care Codrin Ștefănescu spune că i-a făcut-o fostului președinte PSD în penitenciar, ieri acesta mai povestește un episod recent, în care Dragnea, uitat de toți și toate, are mesaje de bine de transmis.
„Astăzi am fost să-l văd pe Liviu! Dimineață la prima oră, exact cum am primit dreptul la vizită. Am vorbit cu el despre multe lucruri la ordinea zilei. Despre situația PSD sub Ciolacu și gașca sa securistoidă, despre cum au fost înlăturați de pe liste mai mult de o sută de parlamentari PSD, despre inepțiile guvernului -gen închiderea piețelor, despre starea de spirit din societate. M-a rugat să transmit mulțumiri tuturor celor ce i-au scris. În rest, situația lui e neschimbată de data trecută: nu i se dă dreptul la muncă, nu are voie să vorbească cu presa, starea lui de sănătate se înrăutățește în mod constant. Hotărârea instanței nu se aplică în cazul său, nimeni nu ia poziție publică în fața acestui șir de abuzuri, foștii colegi sunt muți ca peștii și dârdâie de frică! V-am promis că vă țin la curent, asta am făcut!”, raportează Codrin Ștefănescu pe Facebook.
Probabil fără nicio legătură cu atragerea de simpatii în campania electorală pentru alegerile parlamentare, președintele PMP face o dezvăluire „șoc”: nici el și nici partidul pe care îl conduce nu a acceptat de 4 ani încoace să se împrietenească cu PSD. Eugen Tomac scrie azi pe Facebook că doi președinți ai PSD l-au invitat să „facă bine” împreună, însă asigură că nu a avut ce discuta cu ei. Mai mult, Tomac arată că PMP este singurul partid care nu a bătut palma cu social democrații, dând exemplu inclusiv USR pentru înțelegeri oculte, cu referire la zvonul că USR și PSD s-ar fi susținut reciproc în procesul numirii social-democratului Florin Iordache în funcția de președinte al Consiliului Legislativ, dat fiind că președinte al Secției de evidență oficială a legislaţiei şi documentare din cadrul Consiliului Legislativ, a fost numit senatorul USR George Edward Dîrcă.
„Știre importantă din Parlament. Singurul partid care nu a făcut, timp de 4 ani în Parlament, nicio înțelegere cu PSD este PMP.
Noi nu am avut niciodată nicio negociere cu PSD pentru nicio funcție. M-a invitat Liviu Dragnea odată la discuții și l-am refuzat. M-a invitat Ciolacu să facem majorități pentru funcții și l-am refuzat. Alții nu au rezistat și au mușcat din mărul otrăvit. Dîrcă este doar un caz, însă lista e lungă”, dezvăluie Eugen Tomac.
Primarul PSD din Fălticeni, Cătălin Coman, aflat la al III-lea mandat, ar putea fi considerat unul dintre cei mai săraci primari din România, pentru că nu are nici măcar o casă. E chiriaș la stat, pentru că locuiește, împreună cu soția și cele două fiice într-un apartament dintr-un bloc de locuințe sociale.
Dar nici nu se poate spune că e sărac, pentru că numai în ultimul an afacerile cu terenuri i-au adus peste 90.000 de euro. S-ar putea spune că sunt afaceri de partid, deoarece Cătălin Coman s-a asociat cu familia deputatului PSD Alexandru Rădulescu și cu familia senatorului PSD Ion Stan, cu care a cumpărat un teren arabil de la marginea orașului. Au crescut valoarea terenului prin aprobarea în Consiliul Local Fălticeni a unui Plan de Urbanism Zonal care prevede că acel teren este destinat construirii de locuințe și odată crescută valoarea terenului respectiv, l-au parcelat și l-au vândut.
Înainte să devină primar, se descurca cu un salariu de profesor
Declarațiile de avere ale primarului Fălticeniului, Cătălin Coman, ilustrează perfect cum „funcția face banul”, adică modul în care o funcție dobândită prin politică permite saltul de la un salariu de profesor, de 1.300 lei pe lună la o situație din ce în ce mai prosperă din punct de vedere financiar.
Cătălin Coman este absolvent al Facultății de Educație Fizică și Sport din Bacău, promoția 2000 și până în 2012 a fost profesor de sport la Colegiul Național „Nicu Gane”. La alegerile locale din 2012, votul masiv pro-USL l-a propulsat pe Coman în fotoliul de primar al municipiului Fălticeni, din partea PSD.
Potrivit declarației de avere nr 14.649/23.07.2012, proaspătul primar nu avea în proprietate decât un Ford. Nu avea nici casă, nici vreun teren. Familia Coman avea ceva bani puși deoparte, 105.000 lei și 21.400 euro, bani cu care ar fi putut cumpăra un apartament. Până să devină primarul Fălticeniului, Cătălin Coman încasa salariul de profesor de sport la Colegiul Național „Nicu Gane”, de 15.600 lei anual, adică 1.300 de lei pe lună, precum și indemnizația de consilier local, de 533 lei /lună. Soția sa, de profesie medic, încasa un salariu anual de 14.900 lei de la cabinetul medical.
În declarația de avere din 2013, la finalul primului an de mandat, apare o ușoară schimbare. Este menționată vânzarea Fordului cu 6.800 euro și o ușoară îmbunătățire a conturilor: 117.000 lei și 24.000 euro, sume aflate într-un cont în euro, două conturi în lei și două plasamente la fonduri private de pensii. Nu apare însă în declarația de avere o altă mașină a familiei, un Peugeot 307, cumpărat în 2007.
Investițiile imobiliare ale primarului din Fălticeni
În declarația din 2014 apare o primă achiziție de teren a familiei Coman, din 2013. Este vorba de cumpărarea unei livezi de 6.848 mp, situată pe strada Horticolei, deci un teren intravilan. Cu întârziere, apare în declarația de avere și Peugeot-ul 307. În conturi, apare o scădere la contul în euro, de la 24.000 la 18.500, dar o creștere importantă, la 188.000, la conturile în lei. Asta, în condițiile în care costase destul de mult cumpărarea livezii. În 2015, disponibilul din contul în euro a rămas același, dar la conturile în lei totalul a crescut spectaculos, la 305.820 lei.
Potrivit declarației de avere din 2016, familia Coman și-a continuat investițiile în terenuri intravilane. Pe lângă livada de pe strada Horticolei, a mai fost cumpărat un teren arabil de 5.000 mp, de pe strada Pleșești Gane. Deci tot intravilan. La contul în euro o nouă scădere, cu 3.000 de euro, dar o nouă creștere la conturile în bancnota națională, care au ajuns la 359.400 lei.
În declarația de avere din 2017, apare o nouă investiție imobiliară a primarului din Fălticeni. În declarație, apar, pe lângă terenurile cumpărate în 2014 și 2016, încă un teren arabil intravilan de 9.025 mp și un teren intravilan de 725 mp, ambele situate pe strada Sublocotenent Grigoraș, cumpărate de Cătălin Coman și soția sa în asociere cu alte două familii.
În declarația din 2017, apare ca din spuma mării un Citroen C5 cumpărat în 2012, dar dispare autoturismul Peugeot, vândut cu 3.500 euro. În conturi 235.633 lei și 22.171 euro. Scăderea la conturile în lei e motivată probabil de cumpărarea terenului de pe strada Sublocotenent Grigoraș.
În declarațiile din 2018 și 2019 apar aceleași terenuri și aceeași mașină. În 2018, primarul Fălticeniului avea în conturi 334.487 lei și 22.148 euro, iar în 2019 totalul conturilor în lei au crescut la 445.574 lei, iar cel în euro a scăzut la jumătate, la 10.595 euro. În 2019, primarul din Fălticeni și-a împrumutat o rudă, pe Cozmin Coman, cu 37.000 de lei și 22.150 euro.
„Imobiliare PSD”. Primarul PSD Cătălin Coman, asociat cu deputatul PSD Alexandru Rădulescu și fiul senatorului PSD Ioan Stan
Anul 2019 a adus o schimbare în declarațiile de avere ale primarului din Fălticeni, pentru că apar și primii bani încasați din afacerile cu terenuri pe care le cumpărase în municipiul pe care îl administrează.
Trebuie să facem precizarea că în aceste afaceri primarul PSD din Fălticeni s-a asociat cu alți doi colegi de partid. Terenurile de 9.025 mp, respectiv de 725 mp, de pe strada Sublocotenent Grigoraș au fost cumpărate în 2017 de Cătălin Coman și soția sa, Mihaela, împreună cu deputatul PSD Alexandru Rădulescu și soția acestuia, Liliana, dar și cu Cosmin și Alexandra Stan, care, potrivit presei locale, sunt fiul și nora senatorului PSD Ioan Stan.
În declarația de avere nr 13.257/1/13.06.2019 a primarului Cătălin Coman apare mențiunea că în martie 2019 a vândut 3 terenuri. Pe 27 martie a vândut un teren lui Florin Filip, de la care a încasat 5.000 euro, iar a doua zi, pe 28 martie a vândut un alt teren lui Vasile Luntrașu, de la care a încasat 5.600 euro. Tot pe 28 martie a vândut un teren și viceprimarului din Fălticeni, Constantin Bulaicon, de la care a încasat 3.450 euro. Cele trei terenuri vândute erau dezmembrate din cele două terenuri intravilane 9.025 mp și 725 mp, cumpărate în 2017 de primarul Coman, deputatul Rădulescu și fiul senatorului Stan.
În declarația de avere din 2020 a lui Cătălin Coman apar cele două terenuri cumpărate în 2014 și 2016, dar din terenul de 9.025 mp deținut împreună cu deputatul Alexandru Rădulescu și fiul senatorului Ion Stan a mai rămas doar o suprafață de 4.138 mp. La verificările încrucișate, apar necorelări. În declarația de avere nr 46/02.06.2020, deputatul PSD Alexandru Rădulescu menționează că din terenul respectiv ar mai fi rămas 4.746 mp, cu 600 mp mai mult.
La aceleași tranzacții imobiliare, primarul Coman a încasat mai mult decât deputatul Rădulescu
Vânzările de terenuri au continuat și în toamna lui 2019 și primăvara lui 2020. Aceste tranzacții sunt menționate, atât în declarațiile de avere ale primarului Cătălin Coman, cât și în declarațiile deputatului Alexandru Rădulescu. Numai că, deși amândoi dețin cote de câte 1/3 și sumele încasate ar trebui să fie egale, cei doi lideri PSD declară sume diferite.
În declarația de avere nr 11.629/20/12.06.2020, primarul Cătălin Coman menționează vinderea a șase terenuri. Pe 8 noiembrie 2019 a vândut un teren lui Grigore Stratulat, încasând 12.000 euro. În declarația de avere a lui Rădulescu apare vânzarea pe 8 noiembrie 2019 a cotei de 1/3 dintr-un teren de 450 mp, pentru care acesta a încasat 4.000 de euro. Deci cu 8.000 de euro mai puțin decât Coman. Pe 3 octombrie 2019, Coman a încasat 14.598 de euro de la Petru Burlacu, căruia îi vânduse un alt teren. La Alexandru Rădulescu, în declarația de avere nr 46/02.06.2020, apare vânzarea a cotei de 1/3 dintr-un teren de 548 mp, pentru care deputatul PSD a încasat 4.866 euro. Cu 10.000 de euro mai puțin.
În declarația nr 11.629/20/12.06.2020, Cătălin Coman menționează că pe 4 februarie 2020 a vândut un teren lui Adrian Dănilă, de la care a încasat 12.150 euro, iar Rădulescu spune în declarația sa de avere că a vândut cota de 1/3 dintr-un teren de 450 mp, pentru care deputatul a încasat 4.050 euro. Pe 6 mai 2020, primarul de Fălticeni a vândut trei terenuri, încasând de la Vasile Crâșmariu suma de 13.483 euro, de la Mihai Crâșmariu suma de 10.552 euro, iar de la Gabriel Crâșmariu o sumă de 13.601 euro.
Însă în declarația de avere a deputatului Rădulescu apare la aceeași dată vânzarea a patru terenuri, nu trei. În declarația nr 46/02.06.2020 deputatul menționează vânzarea a cotelor de 1/3 din două terenuri cu suprafețele de câte de 450 mp, unul de 575 mp și un al patrulea teren de 580 mp. În total, pe data de 6 mai 2020 deputatul PSD a încasat 16.062 euro. În aceeași zi, Coman a încasat 37.096 euro. O presupunere ar putea fi ca primarul să fi preluat și partea fiului senatorului Stan, dar nici asta nu rezolvă neconcordanțele.
Explicația lui Coman: „Terenul a fost parcelat printr-un PUZ și parcelele de teren au fost vândute”
În total, primarul Cătălin Coman a încasat din vânzările de terenuri aproximativ 90.000 de euro. Potrivit declarației de avere nr 11.629/20/12.06.2020, primarul din Fălticeni are în conturi 596.126 lei și 28.351 euro.
O mare parte din acești bani vin din vânzările unor loturi din terenul de 9.025 mp cumpărat împreună de primarul PSD, deputatul PSD și fiul senatorului PSD.
Terenul acela, care este în indiviziune, adică sunt mai mulți proprietari, trei familii, este un teren mare, de 9.000 de metri pătrați. Terenul a fost parcelat printr-un PUZ și parcelele de teren au fost vândute. Este un teren intravilan mare, care a fost împărțit în mai multe bucăți mici
ne-a declarat primarul Cătălin Coman.
Ca să fie vândut mai scump, Primăria a transformat hectarul de arabil în teren pentru construirea de locuințe
Terenul de 9.000 mp de pe strada Sublocotenent Grigoraș a suportat o transformare care i-a crescut valoarea de câteva ori. El a fost cumpărat ca un hectar de teren arabil, dar este vândut ca un hectar de loturi pentru construcții de locuințe. Nu știm cu cât a fost cumpărat, probabil sub 10.000 de euro, dar după „transformare” valorează sute de mii de euro.
Un rol important în „transformarea” terenului respectiv l-a avut un alt coleg de partid al celor trei lideri PSD, respectiv viceprimarul din Fălticeni, Constantin Bulaicon, care este din 2014 membru PSD și viceprimar.
Dovada că face parte din înțelegere este că pe 28 martie 2019 Cătălin Coman i-a vândut un teren și lui Constantin Bulaicon, de la care a încasat 3.450 euro. E cea mai mică valoare la care a fost cumpărat un lot din terenul respectiv. Am putea considera acest favor o recompensă pentru contribuția lui Bulaicon la „transformarea” terenului din arabil în teren pentru construirea de locuințe.
Primarul Cătălin Coman era unul dintre proprietarii terenului și intra în coliziune cu legea dacă iniția schimbarea regimului juridic al terenului. De acest lucru s-a ocupat viceprimarul Bulaicon.
La ședința Consiliului Local Fălticeni de pe 30 august 2018, la punctul 6 al ordinii de zi era proiectul inițiat de viceprimarul Constantin Bulaicon: aprobarea documentației de urbanism „PUZ – Plan de Urbanism Zonal – Întocmire PUZ în vederea contruirii de locuințe – str Sublocotenent Grigoraș nr 23 Beneficiari: Stan Alexandru Cosmin, Rădulescu Liliana, Coman Gheorghe Cătălin”.
Primarul Cătălin Coman a explicat în ședința Consiliului Local cum stau lucrurile, că nu e vorba de începerea construirii unor locuințe, ci de întocmirea unui PUZ pentru ca pe acel teren să poată fi construite locuințe.
Vreau să vă spun că prin acest PUZ nu înseamnă că cei trei vor construi un cartier de case, că de mâine ne vom apuca noi de construit. Deocamdată am împărțit un teren, nu ne apucăm de construit, pentru a da posibilitatea unui eventual doritor beneficiar să construiască o casă
a precizat primarul Cătălin Coman, care era unul din beneficiarii proiectului
Bineînțeles că PUZ-ul a fost aprobat în unanimitate.
Primarul latifundiar din Fălticeni, beneficiar de locuință socială de la Primărie
Primarul Cătălin Coman are în conturi 596.126 lei și 28.351 euro, bani cu care și-ar putea cumpăra o scară de bloc sau își putea construi o casă pe unul din terenurile al cărui proprietar este, dar preferă să locuiască, în continuare, împreună cu familia într-o locuință socială acordată chiar de Primăria Fălticeni.
„au acces la locuință socială, în vederea închirierii, familiile sau persoanele cu un venit mediu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câștigului salarial mediu net lunar pe total economie”
Articolul 42 din Legea nr.114/1996, actualizată în 2019
În declarația nr 11.629/20/12.06.2020, primarul Cătălin Coman declară că a încasat un „salar” de 120.000 de lei, la care se adaugă venituri de 3.000 de lei din dobânzi, iar soția sa a încasat anul trecut de la cabinetul medical 98.720 lei. În familia Coman venitul mediu net pe membru de familie este de 62.180 lei, aproape dublu față de salariul mediu net pe economie, de aproximativ 3.300 lei, dar primarul Cătălin Coman preferă locuința socială de la primăria pe care o conduce. Nu contează că e ilegal!
După o ultimă analiză a indicatorilor de frecvență ridicată, BNR a ajuns la concluzia că țara noastră a înregistrat o redresare neașteptată a economiei în trimestrul trei, cu toate că șansele nu păreau favorabile guvernului Orban, cel puțin nu la început de mandat. Astfel, într-un comunicat trimis recent, BNR a remarcat faptul că, în ultima perioadă, condițiile financiare ar fi început să se îmbunătățească. Noul raport trimestrial urmează să fie publicat în data de 13 noiembrie 2020.
BNR: „Creşterea anuală a volumului lucrărilor de construcţii s-a accelerat uşor”
„Cele mai recente evoluţii ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată arată o redresare mai consistentă a economiei în trimestrul III decât cea anticipată anterior, deşi inegală din perspectivă sectorială. Astfel, în intervalul iulie-august, vânzările cu amănuntul şi cele auto-moto au revenit în teritoriul pozitiv ca dinamică anuală, reapropiindu-se de volumele din februarie sau chiar depăşindu-le, în timp ce variaţia anuală a serviciilor prestate populaţiei a rămas negativă, diminuată totuşi la o treime faţă de cea din trimestrul anterior. Totodată, creşterea anuală a volumului lucrărilor de construcţii s-a accelerat uşor, iar producţia industrială şi comenzile noi din industria prelucrătoare au recuperat o mare parte a declinului din trimestrul II, în timp ce investiţiile străine directe nete au consemnat o scădere amplă în iulie-august, în raport cu aceeaşi perioadă a anului anterior. În acelaşi timp, dinamica anuală a deficitului comercial s-a reamplificat în luna septembrie, după comprimarea din primele două luni ale trimestrului III”, se arată în comunicatul BNR.
Este reconfirmată însă integral perspectiva inflaţiei CORE2 ajustat
„Noul scenariu reconfirmă parţial perspectiva inflaţiei evidenţiată în precedenta prognoză, în condiţiile revizuirii semnificative în jos a traiectoriei anticipate a ratei anuale a inflaţiei doar pe orizontul scurt de timp. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să continue să scadă în viitorul apropiat, la valori sensibil inferioare celor anticipate anterior, dar să urce apoi şi să se menţină pe orizontul relevant pentru politica monetară în proximitatea punctului central al ţintei, similar previziunilor anterioare. Este reconfirmată însă integral perspectiva inflaţiei CORE2 ajustat, a cărei rată anuală este anticipată se scadă doar uşor la finele anului curent, dar apoi mult mai consistent, coborând în a doua parte a anului viitor şi rămânând ulterior uşor sub punctul central al ţintei, pe fondul efectelor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată”, se mai spune în comunicat transmis de BNR.
Prefectul Capitalei Traian Berbeceanu pare să se implice, în adevăratul sens al cuvântului, în lupta anti-Covid din Capitală. În acest context, prefectul a postat astăzi un mesaj de încurajare pentru bucureșteni, îndemnându-i, de asemenea, să continue să respecte regulile de distanțare și pe cele sanitare, cele care, potrivit lui Berbeceanu, ar da acum roade.
Traian Berbeceanu: „Cifrele sunt încă îngrijorătoare, dar scăderea gradului de infectare ne dă speranţe!”
„Dragi bucureşteni, împreună am reuşit să scădem coeficientul de infectare până la 4,99 la o mie de locuitori (calculat pentru ultimele 14 zile). Însă numărul persoanelor depistate pozitiv în ultimele 24 de ore este unul destul de ridicat (927). Cifrele sunt încă îngrijorătoare, dar scăderea gradului de infectare ne dă speranţe! Doar cu sprijinul dumneavoastră, numai împreună vom putea să diminuăm, câte puţin în fiecare zi, indicele de infectare, să scădem zilnic numărul persoanelor infectate, să ajutăm la decongestionarea unităţilor de primire a urgenţelor şi a secţiilor de terapie intensivă”, a scris Traian Berbeceanu, pe Facebook.
Cu toate astea, Berbeceanu a continuat să-i îndemne de bucureșteni să respecte cu strictețe regulile sanitare, adăugând că cea mai importantă măsură din toate este purtarea măștii, urmată îndeaproape de distanțarea fizică.
„Haideţi să respectăm restricţiile temporare impuse de autorităţi la recomandarea specialiştilor, pentru că doar în acest fel putem să încetinim răspândirea comunitară a virusului, pentru ca apoi, într-o perioadă cât mai apropiată, să putem să ne bucurăm de relaxarea unora dintre măsuri. Numai împreună vom reuşi!”, a menţionat prefectul.
S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul.
Nu „pe...
Președintele Nicușor Dan a revenit în țară și anunță că a citit sesizările primite din partea magistraților, așa cum au fost transmise după documentarul...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
